ÎN LUMEA POVEȘTILOR LUI CREANGĂ

PROIECT DE ACTIVITĂŢI INTEGRATE

Prof. înv. primar, PLEȘCA ANA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ COMUNA ION CREANGĂ
Localitatea Ion Creangă, Județul Neamț

Clasa Pregătitoare
Disciplina: Literatura pentru copii
Tema: În lumea poveștilor lui Ion Creangă”(Punguţa cu doi bani, Capra cu trei iezi, Fata babei şi
fata moşneagului)- joc didactic
Activități pe centre de interes:
- ARTĂ: “Colorăm imagini din povestea “Ursul păcălit de vulpe”
- ŞTIINŢE: “Personaje din figuri geometrice”- fişă matematică
- BIBLIOTECĂ: “Cartea cu personaje din poveşti”
- CONSTRUCŢII: “Capra cu trei iezi”- construcţie machetă
- ACTIVITĂŢI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ :
- Întâlnirea de dimineaţă: «Cunoşti poveştile lui Ion Creangă ?»- metoda ciorchinelui
SCENARIUL DIDACTIC
Activităţi de dezvoltare personală
• Întâlnirea de dimineaţă se desfăşoară respectând paşii cunoscuţi;
• Prezenţa, completarea calendarului naturii;
• Noutatea zilei: se prezintă copiilor chipul scriitorului Ion Creangă şi se solicită copiilor să
enumere poveşti scrise de el şi cunoscute de către aceştia;
• Realizarea Ciorchinelui- Poveştile lui Creangă.
În mijloc se așază chipul scriitorului, în jur patru poveşti cunoscute( Capra cu trei iezi, Fata babei
şi fata moşneagului, Ursul păcălit de vulpe, Punguţa cu doi bani), iar în jurul fiecărei poveşti
personajele acesteia;
• Prezentarea temei: În lumea poveștilor lui Ion Creangă
Activităţi pe centre de interes
ARTĂ- Colorăm imagini din povestea “Ursul păcălit de vulpe”
Sarcini de lucru:
- să recunoască povestea după imaginile date;
- să coloreze uniform, fără a depăşi conturul, imagini din povestea “Ursul păcălit de
vulpe”;
- să ordoneze cronologic imaginile realizând cartea în imagini “Ursul păcălit de vulpe”.
Material folosit:
- imagini din povestea “Ursul păcălit de vulpe”;
- instrumente de scris şi de colorat.
ŞTIINŢE- ’’Personaje din figuri geometrice’’(fiș ă matematică)
Sarcini de lucru:
- să recunoască din ce figuri geometrice sunt alcătuite anumite personaje sau obiecte
întâlnite în poveştile lui Creangă (exemplu cocoşul, cufărul, casa iezilor);
- să indice numărul figurilor geometrice de acelaşi fel din fiecare desen;
- să coloreze figurile geometrice respectând culorile date.
Material folosit:
- fişa de lucru matematică;
- instrumente de scris şi colorat.
BIBLIOTECĂ- ’’Cartea cu personaje din poveşti’’
Sarcini de lucru:
- să formuleze o propoziţie simplă despre un personaj dat, reprezentând grafic cuvintele
acesteia;
- să identifice silabele şi sunetele care compun aceste cuvinte, marcându-le grafic prin
linii (silabele) şi puncte(sunetele).
Material folosit:
- imagini cu personaje din poveşti;
- instrumente de scris şi colorat.
CONSTRUCŢII- ’’ Capra cu trei iezi’’ (machetă)
Sarcini de lucru:
- să construiască casa iezilor din cuburi de construcţie din lemn;
- să realizeze iezii, capra şi lupul pe role de hârtie.
Material folosit:
- cuburi de consrucţie din lemn;
- personaje pe role de hârtie;
- instrumente de colorat;
- foarfece, lipici.
Tipul activităților: de verificare a cunoştinţelor
Forma de organizare: joc didactic
Temele activităților:
I. “Poveştile lui Ion Creangă”
II.“Figuri geomertice rătăcite prin poveşti”

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:

- Să audieze cu atenţie un text, să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-a înţeles;

- Să recepteze un text care i se citeşte ori i se povesteşte, înţelegând în mod intuitiv
caracteristicile expresive şi estetice ale acestuia.

- Să recunoască, să denumească, să construiască şi să utilizeze formele geometrice: cerc,

pătrat, triunghi, dreptunghi în jocuri.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
- să descrie personajele din poveştile lui Creangă;
- să compare personajele între ele;
- să asocieze propriul comportament la comportamentul unui personaj;
- să analizeze situaţii, reacţii ale personajelor;
- să interpreteze rolul unui personaj;
- să argumenteze nevoia existenţei personajelor negative din poveşti.

- să identifice figurile geometrice (cerc, pătrat, dreptunghi, triunghi, oval);

- să recunoască culoarea fiecărei figuri geometrice.
METODE ŞI PROCEDEE: metoda cubului, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, cvintetul;
MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: cuburi cu sarcini de lucru pentru fiecare poveste; cuburi cu
figuri geometrice pe fiecare faţă a cubului.
FORMA DE ACTIVITATE: frontală, individuală
ETAPELE ACTIVITĂŢII
1. Introducerea în activitate- Realizarea Ciorchinelui- Poveştilor lui Ion Creangă
2. Anunţarea temei şi a obiectivelor- "În lumea poveștilor lui Ion Creangă”
3 Reactualizarea cunoştinţelor-Se lucrează pe centre de interes astfel:
ARTĂ- Copiii colorează imagini din povestea Ursul păcălit de vulpe, le ordonează cronologic şi
realizează cartea în imagini.
ŞTIINŢE- Copiii rezolvă o fişă matematică, având următorii itemi: Item1: Identifică numărul
figurilor geometrice de acelaşi fel din desen (personaje sau obiecte întâlnite în poveştile lui
Creangă). Item 2: Colorează figurile geometrice respectând culorile date.
BIBLIOTECĂ- Copiii primesc o imagine cu un personaj. Ei formulează o propoziţie simplă
despre acest personaj şi reprezintă grafic cuvintele acesteia. Copiii trebuie să despartă în silabe
fiecare cuvânt şi să marcheze sunetele care compun aceste cuvinte.
CONSTRUCŢII- Copiii realizează macheta- Capra cu trei iezi. Ei construiesc din cuburi de
construcţii din lemn casa şi realizează iezii, capra şi lupul pe role de hârtie.
4 Dirijarea învăţării şi obţinerea performanţei- joc didactic:Poveştile lui Ion Creangă,
realizat prin metoda cubului. Sunt folosite trei cuburi pentru fiecare poveste: Punguţa cu doi
bani, Fata babei şi fata moşneagului, Capra cu trei iezi. Pe fiecare faţă a cuburilor sunt
prezentate sarcini de lucru ce privesc povestea respectivă (DESCRIE, COMPARĂ, ASOCIAZĂ,
ANALIZEAZĂ, APLICĂ, ARGUMENTEAZĂ). Pentru fiecare poveste sunt sarcini diferite.
Fiecare tip de sarcină este prezentat pe o figură geometrică diferită: DESCRIE-cerc,
COMPARĂ- pătrat, ASOCIAZĂ- triunghi,ANALIZEAZĂ-dreptunghi, APLICĂ-oval,
ARGUMENTEAZĂ-romb.
Explicarea şi demonstrarea regulilor jocului
Copiii trebuie să recunoască şi figura geometrică pe care se află scrisă sarcina
Jocul de probă
Desfăşurarea jocului propriu zis- Copiii rezolvă sarcinile de lucru de pe fețele cuburilor,
răspunsurile corecte fiind răsplătite prin aplauze.

Complicarea jocului
Copiii îşi aleg un personaj preferat şi cu ajutorul indicaţiilor date de învățătoare alcătuiesc o
poezie (cvintet):
Primul vers este format dintr-un cuvânt care denumeşte subiectul (Cine este?), Al doilea vers
este format din două cuvinte care denumesc caracteristicile subiectului (Cum este ?), Al treilea
vers este format din trei cuvinte care exprimă acţiuni ale subiectului terminate în « ând » (Ce
face ?), Al patrulea vers este format din patru cuvinte care exprimă sentimentele copilului faţă de
subiect (Ce simţi pentru ?), Al cincilea vers este format dintr-un singur cuvânt care arată
însuşirea esenţială a subiectului (Descrie-mă printr-un cuvânt !).
Exemplu de cvintet:
Cocoşul
Pintenatul, crestatul,
Alergând, cântând, insistând,
Mă atrage, mă încântă,
Învingătorul
Aprecierea activităților