1.

Noţiunea de “avantaj concurenţial” reprezintă capacitatea sau atuul care

conferă firmei superioritate în faţa concurenţilor.

Introdus de Michael Porter încă de la începutul anilor 1980,

avantajul concurenţial sau competitiv continuă să reprezinte unul dintre
conceptele cheie ce pot fi utilizate de firme cu scopul obţinerii unei poziţii mai
bune pe piaţă.e intern sau extern. Avantajul concurenţial intern este bazat pe
performanţele întreprinderii cu privire la factorii de producţie care permit
obţinerea costurilor mai mici în comparaţie cu concurenţii.

Avantajul concurenţial intern poate fi obţinut ca rezultat al

gestiunii eficiente a resurselor umane, materiale, financiare, informaţionale,
etc. utilizate în procesul de fabricare (prestare, executare) al produselor
(serviciilor, lucrărilor).

Avantajul concurenţial extern este bazat pe factorii de producţie care creează

valoare pentru consumatori în comparaţie cu produsele analogice ale
concurenţilor. Pentru consumatori valoarea reprezintă capacitatea produsului
sau serviciului de a satisface necesităţile clienţilor. Avantajul concurenţial
extern reprezintă imaginea de marcă puternică a întreprinderii, cota de piaţă
importantă, notorietate s.a

2.Presiunea costurilor asupra preţurilor

Se manifestă în sensul că pieţele care “impun” preţul au devenit dominante.

Sunt foarte rare cazurile când producătorul mai este în poziţia de “căutător de
preţ”. Chiar în cazul diferenţierii, ca opţiune strategică, tot mai des avem de-a
face cu focalizarea pe costuri – care practic înseamnă o strategie care pleacă
de la premisa că producătorul “primeşte preţul” după piaţă. De altfel s-a ajuns
la concluzia că o activitate eficientă şi eficace trebuie dezvoltată pe principiul:
“preţul pieţei minus costurile totale, reprezintă profitul pe care îl meriţi”.
3.Astfel, cresterea vanzarilor la firmele situate in aval, pe filiera de activitate
va insemna o oportunitate (vor creste posibilitatile de dezvoltare a propriei
oferte), dupa cum la fel se poate aprecia si o reducere a preturilor la
intreprinderile pozitionate in amonte (reducerea preturilor de aprovizionare).
Amenintarile pot sa apara intr-o situatie inversa (cresterea preturilor de
aprovizionare), respectiv reducerea cererii in aval.

4.Matricea mckinsey- atractia pietei pe termen mediu si forta competitiva sau

pozitie concurentiala.

5.Integrarea în aval pentru creşterea valorii adăugate se resimte datorită

faptului că în sectoarele cele mai emergente (informatică, telecomunicaţii şi
comunicaţii) furnizorii de servicii au o rentabilitate superioară producătorilor de
echipamente.
Pentru a evita asemenea situaţii producătorii sunt motivaţi să se integreze
oferind şi serviciile necesare, eventual distribuţia produselor lor etc.
În activitatea de integrare sunt de reţinut 3 elemente esenţiale:
- întreprinderile trebuie să facă faţă costurilor structurale mai ridicate;
- întreprinderile trebuie să-şi redefinească “perimetrul” activităţilor externe;
- întreprinderea trebuie pe cât posibil să caute să figureze printre lideri.

6.. Astfel, creşterea vânzărilor la firmele situate în aval, pe filiera de

activitate va însemna o oportunitate (vor creşte posibilităţile de dezvoltare a
propriei oferte), după cum la fel se poate aprecia şi o reducere a preţurilor la
întreprinderile poziţionate în amonte (reducerea
preţurilor de aprovizionare). Ameninţările pot să apară într-o situaţie inversă
(creşterea preţurilor de aprovizionare), respectiv reducerea cererii în aval.

7. face parte din metoda analitica, factorii cheie de success: pret, profit, cost,
diferentiere, satisfacerea nevoilor, forte concurentiale.

8. Strategia de abandon
Această strategie este urmată de firmele care, constatând că nu reuşesc să
deţină o poziţie concurenţială favorabilă, decid a se retrage progresiv de pe
piaţă, în
condiţiile obţinerii unor profituri maxim posibile
9. Modelul „filierei” („reţelei de producţie”)

În cazul acestui model de analiză, accentul se pune pe relaţiile care au loc

între diferitele firme în cadrul industriei căreia îi aparţin. Reamintim că prin
industrie se înţelege după concepţia lui M. Porter, mediul concurenţial al unei
firme,
al unei afaceri. Relaţiile care apar între diferitele firme (între mediile
concurenţiale
ale acestora) creează oportunităţi şi ameninţări.

10. Strategia de dominare

Această strategie, care nu poate fi urmată decât de una dintre firmele
dominante ale sectorului, constă în reducerea preţului de vânzare în acelaşi ritm
cu
cel de scădere a costului. Firma care urmează o asemenea strategie va prelua
ofensiva
în cadrul sectorului şi va impune preţul pe piaţă la nivelul ansamblului
concurenţilor.
Prin adoptarea unei asemenea strategii se măresc barierele de intrare în sector a
unor
noi firme şi, în acelaşi timp, se elimină cei mai slabi concurenţi.

11. Factorii de influenţă pe termen lung ai ofertei

Se apreciază că factorii ce acţionează asupra ofertei pe termen lung se pot
grupa în:
- factori ce ţin de produs şi tehnologie;
- factori ce ţin de imputuri (resurse);
- factori ce ţin de ofertant (producător).

Cei specificati sunt cei pentru cerere pe termen lung

12. nu stiu 

13. Adevarat.

14 adevarat. Si o alta tresatura este : renuntarea la anumite activitati

15. Segmentarea strategică

Este o activitate iniţială considerându-se că este prima decizie strategică care

se aşteaptă şi prin care se caută să se stabilească relaţia cauzală: „piaţă -
produs –tehnologie”.
Segmentarea strategică poate fi definită ca o analiză prin care se regrupează
activităţile elementare ale firmei, după omogenitatea factorilor cheie de
success urmărindu-se trinomul „piaţă – produs – tehnologie”.

Segmentarea strategică are două scopuri majore:

1. Identificarea diferitelor grupe de activităţi ce structurează firma din punct de
vedere al posibilităţilor de acţiune strategică.
2. Evaluarea organizării structurale şi procesuale şi a sistemului de informare
strategică, din punct de vedere al asigurării coerenţei şi complementarităţii
care trebuie să existe între diferitele segmente identificate şi între acestea şi
organizarea generală a firmei.

( in pdf e adevarat …eu tind spre fals…)

16.Barierele de ieşire-intrare într-o anumită industrie (piaţa) influenţează

semnificativ lupta de concurenţă în sensul că pot fi un obstacol sau nu pentru
concurenţi.
Astfel, dacă barierele de ieşire vor fi puternice şi concurenţa va fi puternică, în
sensul că neputând părăsi o anumită industrie, concurenţilor nu le rămâne decât
şansa să rămână şi să lupte şi invers.
Deasemenea, dacă barielele de intrare vor fi puternice atracţia unei anumite
industrii va fi redusă pentru concurenţii potenţiali, după cum dacă barierele de
intrare în alte industrii şi de ieşire din propria industrie sunt reduse, acestea
reprezintă un stimul pentru părăsirea industriei şi deci şansa reducerii luptei de
concurenţă.

Adevarat

17.Adevarat. Strategia de dominare prin costuri ( sau strategie de volum)

(încercarea de a fi producătorul cu cele mai mici costuri pe sector);

18. Aşa cum s-a mai arătat, spunem că avem un mediu concurenţial politic, dacă
Statul intervine într-o măsură puternică, în activitatea firmei din raţiuni
naţionale:reducerea şomajului, protejarea anumitor industrii, naţionalizare-
privatizare etc.
Deşi în toate situaţiile există o anumită influenţă a statului, spunem că avem o
industrie politică numai dacă rolul statului este major.

Eu zic ca e fals…nu prea are ce sa caute in domeniu de preturi de vanzare

19. nu stiu 

20. fals, cost unitar al produselor si experienta masurata prin productia

cumulata.