1.

ANALIZA SWOT A CLINICII A II-A PEDIATRIE – SPITALUL DE COPII IASI

PUNCTE TARI :
 medici bine pregătiţi, cu a doua specialitate/ cursuri de perfecţionare
 personal dedicat, cu atitudine pozitiva
 condiţii hoteliere îmbunătăţite comparativ cu anii precedenti
 posibilitatea efectuării examenului CT în cadrul protocolului de diagnostic al diverselor
afectiuni legate de profilul clinicii
 posibilitatea efectuării osteodensitometriei (utilă în urmărirea apariţiei osteopeniei /
osteoporozei la pacienţii cu corticoterapie pe termen lung)
 Secţia Clinica de ATI cu linie de gardă continua care permite rezolvarea multor cazuri cu
participare multidisciplinara (de exemplu-aspiratie de corp strain suprainfectata,
insuficienta respiratorie acuta- pe o afectiune cronica pulmonara preexistenta sau de
novo)
 heliport (primirea cazurilor din teritoriu arondat spitalului cu grad de urgenţă sau care
depăşesc dotarea tehnică a celorlalte spitale)
 existenţa programelor naţionale - ASTM BRONŞIC, IMUNODEFICIENŢĂ,
MUCOVISCIODOZĂ
 includerea în studii clinice (dermatita atopică - produse în administrare topică, astm
bronşic- tratament inhalator)
 existenţa kit-urilor necesare disgnosticului prin skin-prick-test a alergiilor (aeroalergeni şi
alergeni alimentari)
 existenţa reactivilor necesari efectuării imunogramelor
 posibilitatea efect spirometriei de efort (spirometru + banda de alergare)

PUNCTE SLABE :
 număr redus de medici raportat la volumul de activitate şi populaţia deservită
 personal medical mediu insuficient care să asigure garda, puţin motivat (salarizare redusă
comparativ cu cadrele medii din alte sectoare care au ore de gardă, sporuri)
 spatiu de internare redus fata de cerere
 cantitate insuficienta de consumabile si materiale dezinfectante
 guri de oxigen insuficiente ca numar
 lipsa unui pulsoximetru adresat varstei 0-1 ani (cel existent este valabil > 1 an, sub
aceasta varsta da erori)
 lipsa unui aparat de iontoforeza cu pilocarpina (nanoduct) necesar pentru diagnosticul
mucoviscidozei
 existenta unui singur spirometru (insuficient pentru gradul mare de adresabilitate)
 lipsa unui aparat pentru masurarea nivelului de NO (util in monitorizarea astmului)
 lipsa unor pen-uri de adrenalină pentru tratamentul în urgenţă al şocului anafilactic

OPORTUNITĂŢI :
 atragerea de fonduri europene/ grant-uri
 susţinerea pregătirii profesionale continue
  creşterea unei anumite patologii (de exemplu prin expunerea continuă la noxe 
creşterea incidenţei cazurilor de astm bronşic, de dermatită atopică, prin utilizarea
abuzivă a antibioterapiei selectare de tulpini rezistente)
 colaborări cu alte spitale şi schimburi de experienţă
 posibilităţi de atragere a sponsorilor
 promovarea serviciilor medicale în teritoriile arondate
 scăderea cheltuielilor cu medicamente şi materiale sanitare prin diminuarea numărului de
bolnavi trataţi în regim de internare continuă, în condiţiile instituirii unor criterii clare de
internare; la acest capitol pot scădea cheltuielile prin instituirea protocoalelor locale de
diagnostic şi tratament

AMENINŢĂRI :
 orientarea pacienţilor catre spitalele private care au conditii hoteliere incomparabile,
dotări moderne şi prin care se creşte calitatea actului medical.
 scăderea ICM duce la scăderea resurselor financiare raportată la adresabilitate
 pericolul evaluarii incomplete datorita lipsei de dotare
 migrarea personalului medical deja instruit.