Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
INTRODUCERE
„Dacă doreşti să ai un copil inteligent, dotat, trebuie să-i dezvolţi forţa pe care
inteligenţa i-o va cultiva, să-l faci sănătos şi robust pentru a-l face înţelept şi cu
judecată...lasă-l să lucreze, obişnuieşte-l să activeze. Să ai grijă să se mişte mult. Să fie un
om puternic trupeşte, în curând va deveni puternic şi intelectual”. J.J. Rousseau
Educaţia fizică reprezintă o componentă a educaţiei, exprimată printr-un tip de
activitate motrică ce dispune de forme de organizare şi reguli de desfăşurare, care urmăreşte
optimizarea potenţialului biomotric şi psihic al individului, în vederea creşterii calităţii
vieţii. Sportul este o activitate de întrecere, constituită din ansamblul ramurilor de sport,
care are drept obiectiv dezvoltarea condiţiei fizice şi psihice a individului, pentru obţinerea
de performanţe în competiţiile de toate nivelurile.
Educaţia fizică şi sportul dezvoltă o arie complexă de interese, trebuinţe, motivaţii.
Educă ambiţia, curajul, emulaţia, atenţia distributivă, hotărârea, fermitatea, perseverenţa,
calmul, modestia, onestitatea, multiple trăsături de voinţă şi caracter. Calităţile intelectuale,
calităţile fizice şi calităţile morale se conturează cu maximum de durabilitate şi eficienţă în
activităţile corporale.
Pretutindeni în ţările civilizate educaţia rămâne tributară idealului antic “Mens sana
in corpore sano” (o minte sănătoasă într-un corp sănătos). Prezenţa orelor de educaţie fizică
şi sport în şcoală este absolut necesară pentru a stimula mişcarea în rândul elevilor şi chiar
performanţa sportivă. Fiecare copil are dreptul la o educaţie armonioasă care să îi ofere atât
accesul la cunoştinţe de natură să îl ajute să cunoască şi să înţeleagă mai bine lumea în care
trăim, să îşi dezvolte potenţialul şi gândirea autonomă, dar şi la practicarea mişcării şi a
sportului.
1.1. TRATAREA TEMEI ÎN LITERATURA DE SPECIALITATE
Literatura de specialitate din ţară şi strainătate arată că, în ultimul timp, s-au
intensificat preocupările oamenilor de ştiinţă şi de profesiuni diferite dar mai ales din
domeniu, de a stabili conţinutul şi particularităţile aplicării procedeelor metodice de
dezvoltare a forţei cu „încărcături” şi de a cerceta şi preciza caracteristicile somatice,
fiziologice, psihice ale vârstei şcolare şi a le corela cu posibilităţile elevilor specifice vârstei.
Încă din anii `60 şi până în prezent s-au făcut şi se fac studii pe eşantioane mari în
toate judeţele ţării, având în vedere şi factorul de relief, fapt ce a permis concluzii finale cu
posibilitatea de caracterizare a generaţiilor din punct de vedere al dezvoltării bio-motric şi
somatic.
Îmbunătăţirea calităţii muncii, sporirea eficienţei ei, a randamentului sunt cerinţe
majore ale fiecărui domeniu de activitate.
Educaţia fizică, sportul au devenit în ţara noastră fenomene sociale de interes naţional,
având o contribuţie deosebită şi eficienţă la creşterea capacităţii motrice generale, a
potenţialului bio-motric şi spiritual al populaţiei.
În condiţiile reformei actuale ale învăţământului românesc, orice cerectare care are ca
scop creşterea eficienţei activităţii este bine venită.
Chiar dacă numărul lucrărilor care abordează diferite aspecte legate de forţă este
foarte mare, orice cercetare experimentală este bine venită deoarece, fie că infirmă sau
confirmă ceea ce s-a cercetat până în acel moment, este imposibil ca aceasta să nu aducă
ceva nou.
Dinamică Statică
Fr = Fa/G
După D. Harre , forţa poate fi subîmpărţită astfel:
forţă maximală, care reprezintă forţa cea mai mare pe care sistemul
neuromuscular o produce într-o contracţie voluntară;
forţa/viteză (forţa rapidă), capacitatea sistemului neuromuscular de a învinge
rezistenţa printr-o contracţie foarte rapidă;
forţa rezistenţă care reprezintă capacitatea care permite organismului să se
opună oboselii printr-o prestaţie în care forţa se combină cu durata.
Kuznetsov distinge două tipuri fundamentale de exprimare a forţei :
f. explozivă
forţa dinamică f. rapidă
f. lentă
forţa statică , care după părerea sa se poate exercita în două modalităţi :
activă şi pasivă .
În figura nr. 2 voi prezenta o clasificare a forţei după I.V. Verchoşanski
FORŢA MUSCULARĂ A OMULUI
TIP DE FORŢĂ
FORŢĂ MAXIMĂ FORŢĂ RAPIDĂ FORŢĂ REZISTENŢĂ
TIPUL DE TRAVALIU
INVINGERE CEDARE STATIC COMBINAT
EXPLOZIVĂ
VITEZA VITEZA EXPLOZIVĂ FAZICĂ
CICLICĂ ACICLICĂ
REACTIVĂ EXPLOZIVĂ TONICĂ TONICĂ FAZICĂ TONICĂ
BALISTICĂ
2.1.2. Factorii condiţionali pentru dezvoltarea forţei
Factorii determinanţi ai forţei sunt împărţiţi, în scop pur didactic în două categorii:
a) factori centrali;
b) factori periferici.
Forţa este o calitate care are un coeficient de heritabilitate de 0,80 , adică ea este
mai puţin condiţionată genetic şi, deci, se poate dezvolta destul de mult prin proces
instructiv.
Alegerea mărimii îngreuierii în timpul dezvoltării forţei este una dintre
problemele principale ael metodicii.
Exerciţiile de forţă şi efectuarea lor
Pentru dezvoltarea forţei, se stabilesc exerciţiile cu rezistenţă mărită, iar în raport
cu natura rezistenţei, ele se împart în două grupe(L. P. Matveev, 1995):
1. Exerciţiile cu rezistenţă externă . În acest scop se folosesc:
a) greutatea obiectelor;
b) rezistenţa partenerului;
c) rezistenţa obiectelor dure;
d) rezistenţa mediului extern(alergare pe nisip, în apă, pe zăpadă).
2. Exerciţii în care îngreunarea este greutatea propriului corp
Un alt tip de exerciţii folosite sunt acele exerciţii în care rezistenţa ce trebuie
învinsă este invariabilă, iar în timpul executării lor lungimea muşchiului nu se modifică,
adică lucrul mecanic este 0, deşi apare tensiune în muşchi. Pe baza folosirii acestor
exerciţii s-a cristalizat şi un procedeu metodic, numit procedeul izometriei şi pe care îl
voi aborda în paginile următoare.
În decursul timpului s-au cristalizat următoarele metode şi procedee metodice
pentru dezvoltarea forţei:
1. Procedeul ridicării de greutăţi (care se mai numeşte şi procedeul
„încărcăturii”).
Există patru variante ale acestui procedeu :
1.1. Creşterea continuă a încărcăturii
În cadru acestei variante se creşte continuu încărcătura până se ajunge la
posibilităţile maxime ale executantului sau executanţilor. Ex. : 60% - 70% - 80% - 90%
- 100% (aceste procente reprezintă valoarea încărcăturii din posibilităţile maxime)
(figura nr. 3.)
valoare încărcătură
100
90
80
70
60
Dacă se doreşte ca în cadrul unei lecţii să se facă mai multe repetări, fie se
porneşte de la un procent mai scăzut, dar nu mai scăzut de 50% şi rata de creştere va fi
mai mică.
1.2. Creşterea şi descreşterea continuă a încărcăturii
În cadrul acestei variante, se stabileşte o rată de creştere fixă, se porneşte de la
un anumit procent faţă de posibilităţile maxime. Spre exemplu: 60% după care se
adaugă rata de creştere până la 100% din posibilităţile maxime , după care începe să
scadă acea rată până se ajunge la valoarea de la care s-a pornit iniţial. Spre exemplu,
stabilim o rată de 10%, 10% - 70% - 80% - 90% -100% - 90% - 80% - 70% - 60%.
(grafic nr. 4)
100
90 90
80 80
70 70
60 60
98
92
86 88
80 82
70 70
Dezavantaje:
- este recomandat a fi folosit numai în antrenamentul sportivilor de înaltă
performanţă, în situaţii limite (adică în caz de accidentări);
- presupune o aparatură special corespunzătoare şi specialişti care trebuie să ştie
să o manevreze corespunzător;
- electrostimulaţia „scurt-circuitează” funcţia de ghidaj şi de protecţie a
proprioceptorilor (J.Weineck,1983);
- există posibilitatea producerii unor leziuni la nivelul muşchiului prin inactivitatea
mecanismelor fiziologice şi psihologice de protecţie la oboseală;
- în electrostimularea directă fibrele de la suprafaţa muşchiului sunt contractate
la maximum, în raport cu cele profunde care sunt mai puţin contractate;
- creşterea de forţă obţinută prin folosirea electrostimulaţiei va fi o creştere
artificială şi destul de greu de utilizat în mod corespunzător şi eficient în eforturile
dinamice.
8. Procedeul „circuit”
A fost creat de englezii Morgan şi Adamson pentru dezvoltarea forţei
principalelor grupe musculare ale organismului uman. Este cel mai folosit procedeu
pentru dezvoltarea forţei, iar utilizarea lui pe scară largă a făcut ca nu de puţine ori să
fie confundat cu „lucrul pe ateliere”, pe grupe chiar de specialişti ai domeniului.
Această confuzie a fost posibilă datorită asemănării lui cu lucrul mecanic pe
„ateliere”, care urmăreşte efectuarea mai multor teme, fiecare temă fiind lucrată la un
anumit atelier după care se face rotaţie, pe când în cadrul unui circuit se urmăreşte doar
dezvoltarea forţei.
Conţinutul activităţii dintr-un circuit este format din exerciţii care urmăresc
dezvoltarea forţei principalelor grupe musculare. Aceste exerciţii trebuie să
îndeplinească următoarele:
- să fie simple;
- să fie cunoscute de subiect;
- să fie astfel dispuse ca ordine de efectuare, încât să nu angreneze succesiv
musculatura aceluiaşi segment;
- la fiecare exerciţiu să se cunoască posibilităţile maxime ale fiecărui subiect.
Dozarea efortului în circuit ar trebui să se facă individualizat şi să se stabilească
după următoarea formulă:
D = dozarea
Pmax = posibilităţile maxime ale individului în exerciţiile folosite
rc = rata de creştere exprimată în procente din posibilităţile maxime.
ORGANIZAREA ŞI METODOLOGIA
CERCETĂRII
Cv - coeficient de variabilitate
Es – abatere standard
X – media aritmetică
Valoarea acestuia este invers proporţională cu omogenitatea. Un coeficient de
variabilitate de ± 10% indică dispersiune mică, deci, o foarte bună omogenitate a
colectivului, între plus şi minus 10%-20% el indică o variabilitate medie, deci, o bună
omogenitate, iar când acest coeficient depăşeşte 20% şi se situează între 21% - 31%
indică o dispersiune mai mare şi poate fi caracterizat din punct de vedere al
omogenităţii, mediocru. Peste plus 30% indică o dispersiune mare şi colctivul poate fi
caracterizat , din punct de vedere al omogenităţii, slab.
Acest indicator permite compararea datelor exprimate în unităţi de măsură
diferite (cm, s, Kg, puncte) ceea ce nu se întâmplă în cazul abaterii standard exprimată
în unitatea de măsură a variabilei respective.
Indicele de corelaţie (rxy ): reprezintă gradul de legătură dintre două fenomene,
dintre două şiruri de date reprezentând performanţele, sau dintre rangul de clasificare a
subiecţilor unui colectiv din punct de vedere a două variabile diferite.
∑(𝑋𝑖−𝑋)(𝑌𝑖−𝑌)
rxy = nTxTy
𝑋𝑖 − 𝑋 = diferenţa individuală faţă de media de la proba X
𝑌𝑖 − 𝑌 = diferenţa individuală faţă de media de la proba Y
(𝑋𝑖 − 𝑋)(𝑌𝑖 − 𝑌) = produsul diferenţelor
Ordinea operaţiilor
a. Calculăm media aritmetică la prima probă;
b. Calculăm media aritmetică la a doua probă;
c. Calculăm diferenţa faţă de media fiecărei variabile acordând atenţie deosebită
semnului pentru fiecare şir;
d. Înmulţind dx cu dy la fiecare subiect trecem valorile pozitive şi negative în
eubricile corespunzătoare
Suma algebrică a celor două rubrici ne va da în final suma produselor cu semnul
pozitiv sau negativ:
a. Calculăm abaterea standard la fiecare şir de date;
b. Înlocuim datele în formulă şi obţinem coeficientul de corelaţie.
Rata de progres (Rp) reprezintă progresul realizat între două testări şi se calculează în
procente
Valoare Finală − Valoare Iniţială %
Rp =
𝑉𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒 𝑖𝑛𝑖ţ𝑖𝑎𝑙ă
Se lucrează pe grupe a câte 5 elevi , procentele menţionate mai jos reprezintă cât
la sută din posibilităţile maxime în cadrul acelui exerciţiu, la fiecare lecţie grupele
schimbând exerciţiul între ele.
Grupa nr. 1
5 x 30% (din posibilităţile maxime) ridicarea barei la piept
int.100%, pauză 45 sec., mers
5 x 40% (din posibilităţile maxime) ridicarea barei la piept
int.100%, pauză 45 sec., mers
5 x 50% (din posibilităţile maxime) ridicarea barei la piept
int.100%, pauză 45 sec., mers
5 x 60% (din posibilităţile maxime) ridicarea barei la piept
int.100%, pauză 45 sec., mers
se repetă seria de 3 ori
Grupa nr. 2
5 x 10% împins-culcat, int. 100%, pauză 45 sec., activă;
5 x 20% împins-culcat, int. 100%, pauză 45 sec., activă;
5 x 30% împins-culcat, int. 100%, pauză 45 sec., activă;
5 x 40% împins-culcat, int. 100%, pauză 45 sec., activă;
5 x 50% împins-culcat, int. 100%, pauză 45 sec., activă;
5 x 60% împins-culcat, int. 100%, pauză 45 sec., activă;
se repetă seria de 2 ori
Grupa nr. 3
5 x 10% ridicarea barei deasupra capului sus, int. 100%, pauză 45 sec;
5 x 20% ridicarea barei deasupra capului sus, int. 100%, pauză 45 sec;
5 x 30% ridicarea barei deasupra capului sus, int. 100%, pauză 45 sec;
5 x 40% ridicarea barei deasupra capului sus, int. 100%, pauză 45 sec;
5 x 50% ridicarea barei deasupra capului sus, int. 100%, pauză 45 sec;
se repetă seria de 3 ori
Grupa nr. 1
5 x 30% , semigenuflexiuni cu haltera la spate,
int. 100%, pauză 45 sec., mers;
5 x 40% , semigenuflexiuni cu haltera la spate,
int. 100%, pauză 45 sec., mers;
5 x 50% , semigenuflexiuni cu haltera la spate,
int. 100%, pauză 45 sec., mers;
5 x 60% , semigenuflexiuni cu haltera la spate,
int. 100%, pauză 45 sec., mers;
5 x 70% , semigenuflexiuni cu haltera la spate,
int. 100%, pauză 45 sec., mers;
se repetă seria de 3 ori
Grupa nr. 2
5 x 10 % împins culcat , int. 100%, pauză 45 sec., activă;
5 x 20 % împins culcat , int. 100%, pauză 45 sec., activă;
5 x 30 % împins culcat , int. 100%, pauză 45 sec., activă;
5 x 40 % împins culcat , int. 100%, pauză 45 sec., activă;
5 x 50 % împins culcat , int. 100%, pauză 45 sec., activă;
2 x 65 % împins culcat , int. 100%, pauză 45 sec., activă;
2 x 75 % împins culcat , int. 100%, pauză 45 sec., activă;
2 x 80 % împins culcat , int. 100%, pauză 45 sec., activă;
2 x 90 % împins culcat , int. 100%, pauză 45 sec., activă;
se repetă seria de 1 ori
Grupa nr. 3
5 x 10% aşezat cu spatele sprijinit ridicarea barei la piept, int. 100%, pauză 45 sec.;
5 x 20% aşezat cu spatele sprijinit ridicarea barei la piept, int. 100%, pauză 45 sec.;
5 x 30% aşezat cu spatele sprijinit ridicarea barei la piept, int. 100%, pauză 45 sec.;
5 x 40% aşezat cu spatele sprijinit ridicarea barei la piept, int. 100%, pauză 45 sec.;
5 x 50% aşezat cu spatele sprijinit ridicarea barei la piept, int. 100%, pauză 45 sec.;
5 x 60% aşezat cu spatele sprijinit ridicarea barei la piept, int. 100%, pauză 45 sec.;
se repetă seria de 3 ori
Lecţiile 7-9
Se lucrează pe grupe a câte 5 elevi, procentele menţionate mai jos reprezintă cât
la sută din posibilităţile maxime în cadrul acelui exerciţiu, la fiecare lecţie grupele
schimbând exerciţiul între ele.
Grupa nr. 1
5 x 30% , genuflexiuni cu haltera la spate,
int. 100%, pauză 45 sec., mers;
5 x 40% , genuflexiuni cu haltera la spate,
int. 100%, pauză 45 sec., mers;
5 x 50% , genuflexiuni cu haltera la spate,
int. 100%, pauză 45 sec., mers;
5 x 60% , genuflexiuni cu haltera la spate,
int. 100%, pauză 45 sec., mers;
5 x 70% , genuflexiuni cu haltera la spate,
int. 100%, pauză 45 sec., mers;
se repetă seria de 3 ori
Grupa nr. 2
5 x 10 % împins culcat , int. 100%, pauză 45 sec., activă;
5 x 30 % împins culcat , int. 100%, pauză 45 sec., activă;
5 x 50 % împins culcat , int. 100%, pauză 45 sec., activă;
5 x 60 % împins culcat , int. 100%, pauză 45 sec., activă;
5 x 80 % împins culcat , int. 100%, pauză 45 sec., activă;
5 x 100 % împins culcat , int. 100%, pauză 45 sec., activă;
se repetă seria de 1 ori
Grupa nr. 3
5 x 20% flexii din culcat dorsal cu o greutate pe piept, int. 100%, pauză 45 sec. ;
5 x 40% flexii din culcat dorsal cu o greutate pe piept, int. 100%, pauză 45 sec. ;
5 x 60% flexii din culcat dorsal cu o greutate pe piept, int. 100%, pauză 45 sec. ;
5 x 80% flexii din culcat dorsal cu o greutate pe piept, int. 100%, pauză 45 sec. ;
5 x 100% flexii din culcat dorsal cu o greutate pe piept, int. 100%, pauză 45 sec. ;
se repetă seria de 3 ori
Lecţiile 10-12
Se lucrează pe grupe a câte 5 elevi, procentele menţionate mai jos reprezintă cât
la sută din posibilităţile maxime în cadrul acelui exerciţiu, la fiecare lecţie grupele
schimbând exerciţiul între ele.
Grupa nr. 1
5 x 20% extensii ale spatelui din culcat ventral cu o greutate la ceafă, int. 100%, pauză
45 sec. ;
5 x 40% extensii ale spatelui din culcat ventral cu o greutate la ceafă, int. 100%, pauză
45 sec. ;
5 x 60% extensii ale spatelui din culcat ventral cu o greutate la ceafă, int. 100%, pauză
45 sec. ;
5 x 80% extensii ale spatelui din culcat ventral cu o greutate la ceafă, int. 100%, pauză
45 sec. ;
5 x 100% extensii ale spatelui din culcat ventral cu o greutate la ceafă, int. 100%,
pauză 45 sec. ;
se repetă seria de 3 ori
Grupa nr. 2
10 x 20% flexii din culcat dorsal cu o bară pe piept , int. 100%, pauză 45 sec.;
8 x 40% flexii din culcat dorsal cu o bară pe piept , int. 100%, pauză 45 sec.;
6 x 60% flexii din culcat dorsal cu o bară pe piept , int. 100%, pauză 45 sec.;
4 x 80% flexii din culcat dorsal cu o bară pe piept , int. 100%, pauză 45 sec.;
2 x 100% flexii din culcat dorsal cu o bară pe piept , int. 100%, pauză 45 sec.;
se repetă seria de 3 ori
Grupa nr. 3
10 x 40 % împins-culcat, int. 100%, pauză 45 sec., activă
8 x 60 % împins-culcat, int. 100%, pauză 45 sec., activă
6 x 80 % împins-culcat, int. 100%, pauză 45 sec., activă
4 x 100 % împins-culcat, int. 100%, pauză 45 sec., activă
se repetă seria de 3 ori
Lecţiile 13-15
Se lucrează pe grupe a câte 5 elevi, procentele menţionate mai jos reprezintă cât
la sută din posibilităţile maxime în cadrul acelui exerciţiu, la fiecare lecţie grupele
schimbând exerciţiul între ele.
Grupa nr. 1
10 x 10% semigenuflexiuni cu desprindere , cu o bară pe umeri, int. 100%, pauză 45
sec;
10 x 20% semigenuflexiuni cu desprindere , cu o bară pe umeri, int. 100%, pauză 45
sec;
10 x 30% semigenuflexiuni cu desprindere , cu o bară pe umeri, int. 100%, pauză 45
sec;
10 x 40% semigenuflexiuni cu desprindere , cu o bară pe umeri, int. 100%, pauză 45
sec;
10 x 50% semigenuflexiuni cu desprindere , cu o bară pe umeri, int. 100%, pauză 45
sec;
se repetă seria de 3 ori
Grupa nr. 2
10 x 20 extensii ale spatelui din culcat ventral cu o bară la ceafă, int. 100%, pauză 45
sec.;
8 x 40% extensii ale spatelui din culcat ventral cu o bară la ceafă, int. 100%, pauză
45 sec.;
6 x 60% extensii ale spatelui din culcat ventral cu o bară la ceafă, int. 100%, pauză
45 sec.;
4 x 80% extensii ale spatelui din culcat ventral cu o bară la ceafă, int. 100%, pauză
45 sec.;
2 x 100% extensii ale spatelui din culcat ventral cu o bară la ceafă, int. 100%, pauză
45 sec.;
se repetă seria de 3 ori
Grupa nr. 3
10 x 50% genuflexiuni cu o bară pe umeri, int. 100%, pauză 45 sec., activă;
10 x 60% genuflexiuni cu o bară pe umeri, int. 100%, pauză 45 sec., activă;
10 x 70% genuflexiuni cu o bară pe umeri, int. 100%, pauză 45 sec., activă;
10 x 80% genuflexiuni cu o bară pe umeri, int. 100%, pauză 45 sec., activă;
10 x 90% genuflexiuni cu o bară pe umeri, int. 100%, pauză 45 sec., activă;
10 x 100% genuflexiuni cu o bară pe umeri, int. 100%, pauză 45 sec., activă;
se repetă seria de trei ori
CLASA a VIII-a B
La această clasă dezvoltarea forţei s-a efectuat folosind procedeul
„CREŞTEREA ŞI DESCREŞTEREA ÎN VAL A ÎNCĂRCĂTURII”
Se lucrează pe grupe a câte 5 elevi , procentele menţionate mai jos reprezintă cât
la sută din posibilităţile maxime în cadrul acelui exerciţiu, la fiecare lecţie grupele
schimbând exerciţiul între ele.
Grupa nr. 1
5 x 30% (din posibilităţile maxime) ridicarea barei la piept
int.100%, pauză 45 sec., mers
5 x 40% (din posibilităţile maxime) ridicarea barei la piept
int.100%, pauză 45 sec., mers
5 x 35% (din posibilităţile maxime) ridicarea barei la piept
int.100%, pauză 45 sec., mers
5 x 45% (din posibilităţile maxime) ridicarea barei la piept
int.100%, pauză 45 sec., mers
5 x 55% (din posibilităţile maxime) ridicarea barei la piept
int.100%, pauză 45 sec., mers
5 x 50% (din posibilităţile maxime) ridicarea barei la piept
int.100%, pauză 45 sec., mers
se repetă seria de 2 ori
Grupa nr. 2
5 x 10% împins-culcat, int. 100%, pauză 45 sec., activă;
5 x 20% împins-culcat, int. 100%, pauză 45 sec., activă;
5 x 15% împins-culcat, int. 100%, pauză 45 sec., activă;
5 x 25% împins-culcat, int. 100%, pauză 45 sec., activă;
5 x 20% împins-culcat, int. 100%, pauză 45 sec., activă;
5 x 30% împins-culcat, int. 100%, pauză 45 sec., activă;
5 x 35% împins-culcat, int. 100%, pauză 45 sec., activă;
se repetă seria de 1 ori
Grupa nr. 3
5 x 10% ridicarea barei deasupra capului sus, int. 100%, pauză 45 sec;
5 x 20% ridicarea barei deasupra capului sus, int. 100%, pauză 45 sec;
5 x 25% ridicarea barei deasupra capului sus, int. 100%, pauză 45 sec;
5 x 35% ridicarea barei deasupra capului sus, int. 100%, pauză 45 sec;
5 x 30% ridicarea barei deasupra capului sus, int. 100%, pauză 45 sec;
5 x 40% ridicarea barei deasupra capului sus, int. 100%, pauză 45 sec;
5 x 35% ridicarea barei deasupra capului sus, int. 100%, pauză 45 sec;
5 x 45% ridicarea barei deasupra capului sus, int. 100%, pauză 45 sec;
5 x 40% ridicarea barei deasupra capului sus, int. 100%, pauză 45 sec;
se repetă seria de 1 ori
Grupa nr. 1
5 x 30% , semigenuflexiuni cu haltera la spate,
int. 100%, pauză 45 sec., mers;
5 x 40% , semigenuflexiuni cu haltera la spate,
int. 100%, pauză 45 sec., mers;
5 x 35% , semigenuflexiuni cu haltera la spate,
int. 100%, pauză 45 sec., mers;
5 x 45% , semigenuflexiuni cu haltera la spate,
int. 100%, pauză 45 sec., mers;
5 x 40% , semigenuflexiuni cu haltera la spate,
int. 100%, pauză 45 sec., mers;
5 x 50% , semigenuflexiuni cu haltera la spate,
int. 100%, pauză 45 sec., mers;
se repetă seria de 2 ori
Grupa nr. 2
5 x 10 % împins culcat , int. 100%, pauză 45 sec., activă;
5 x 20 % împins culcat , int. 100%, pauză 45 sec., activă;
5 x 15 % împins culcat , int. 100%, pauză 45 sec., activă;
5 x 25 % împins culcat , int. 100%, pauză 45 sec., activă;
5 x 35 % împins culcat , int. 100%, pauză 45 sec., activă;
2 x 30 % împins culcat , int. 100%, pauză 45 sec., activă;
2 x 40 % împins culcat , int. 100%, pauză 45 sec., activă;
2 x 35 % împins culcat , int. 100%, pauză 45 sec., activă;
2 x 45 % împins culcat , int. 100%, pauză 45 sec., activă;
2 x 40 % împins culcat , int. 100%, pauză 45 sec., activă;
2 x 50 % împins culcat , int. 100%, pauză 45 sec., activă;
se repetă seria de 1 ori
Grupa nr. 3
5 x 30% aşezat cu spatele sprijinit ridicarea barei la piept, int. 100%, pauză 45 sec.;
5 x 40% aşezat cu spatele sprijinit ridicarea barei la piept, int. 100%, pauză 45 sec.;
5 x 35% aşezat cu spatele sprijinit ridicarea barei la piept, int. 100%, pauză 45 sec.;
5 x 45% aşezat cu spatele sprijinit ridicarea barei la piept, int. 100%, pauză 45 sec.;
5 x 40% aşezat cu spatele sprijinit ridicarea barei la piept, int. 100%, pauză 45 sec.;
5 x 50% aşezat cu spatele sprijinit ridicarea barei la piept, int. 100%, pauză 45 sec.;
5 x 45% aşezat cu spatele sprijinit ridicarea barei la piept, int. 100%, pauză 45 sec.;
5 x 55% aşezat cu spatele sprijinit ridicarea barei la piept, int. 100%, pauză 45 sec.;
5 x 65% aşezat cu spatele sprijinit ridicarea barei la piept, int. 100%, pauză 45 sec.;
5 x 60% aşezat cu spatele sprijinit ridicarea barei la piept, int. 100%, pauză 45 sec.;
se repetă seria de 2 ori
Lecţiile 7-9
Se lucrează pe grupe a câte 5 elevi, procentele menţionate mai jos reprezintă cât
la sută din posibilităţile maxime în cadrul acelui exerciţiu, la fiecare lecţie grupele
schimbând exerciţiul între ele.
Grupa nr. 1
5 x 30% , genuflexiuni cu haltera la spate,
int. 100%, pauză 45 sec., mers;
5 x 40% , genuflexiuni cu haltera la spate,
int. 100%, pauză 45 sec., mers;
5 x 35% , genuflexiuni cu haltera la spate,
int. 100%, pauză 45 sec., mers;
5 x 45% , genuflexiuni cu haltera la spate,
int. 100%, pauză 45 sec., mers;
5 x 40% , genuflexiuni cu haltera la spate,
int. 100%, pauză 45 sec., mers;
5 x 35% , genuflexiuni cu haltera la spate,
int. 100%, pauză 45 sec., mers;
5 x 45% , genuflexiuni cu haltera la spate,
int. 100%, pauză 45 sec., mers;
5 x 40% , genuflexiuni cu haltera la spate,
int. 100%, pauză 45 sec., mers;
5 x 50% , genuflexiuni cu haltera la spate,
int. 100%, pauză 45 sec., mers;
5 x 45% , genuflexiuni cu haltera la spate,
int. 100%, pauză 45 sec., mers;
5 x 55% , genuflexiuni cu haltera la spate,
int. 100%, pauză 45 sec., mers;
se repetă seria de 2 ori
Grupa nr. 2
5 x 20 % împins culcat , int. 100%, pauză 45 sec., activă;
5 x 40 % împins culcat , int. 100%, pauză 45 sec., activă;
5 x 30 % împins culcat , int. 100%, pauză 45 sec., activă;
5 x 50 % împins culcat , int. 100%, pauză 45 sec., activă;
5 x 40 % împins culcat , int. 100%, pauză 45 sec., activă;
5 x 60 % împins culcat , int. 100%, pauză 45 sec., activă;
5 x 50 % împins culcat , int. 100%, pauză 45 sec., activă;
5 x 70 % împins culcat , int. 100%, pauză 45 sec., activă;
5 x 60 % împins culcat , int. 100%, pauză 45 sec., activă;
5 x 80 % împins culcat , int. 100%, pauză 45 sec., activă;
5 x 70 % împins culcat , int. 100%, pauză 45 sec., activă;
5 x 90 % împins culcat , int. 100%, pauză 45 sec., activă;
5 x 80 % împins culcat , int. 100%, pauză 45 sec., activă;
5 x 100 % împins culcat , int. 100%, pauză 45 sec., activă;
se repetă seria de 1 ori
Grupa nr. 3
5 x 60% flexii din culcat dorsal cu o greutate pe piept, int. 100%, pauză 45 sec. ;
5 x 80% flexii din culcat dorsal cu o greutate pe piept, int. 100%, pauză 45 sec. ;
5 x 70% flexii din culcat dorsal cu o greutate pe piept, int. 100%, pauză 45 sec. ;
5 x 90% flexii din culcat dorsal cu o greutate pe piept, int. 100%, pauză 45 sec. ;
5 x 80% flexii din culcat dorsal cu o greutate pe piept, int. 100%, pauză 45 sec. ;
5 x 70% flexii din culcat dorsal cu o greutate pe piept, int. 100%, pauză 45 sec. ;
5 x 90% flexii din culcat dorsal cu o greutate pe piept, int. 100%, pauză 45 sec. ;
5 x 80% flexii din culcat dorsal cu o greutate pe piept, int. 100%, pauză 45 sec. ;
5 x 80% flexii din culcat dorsal cu o greutate pe piept, int. 100%, pauză 45 sec. ;
se repetă seria de 2 ori
Lecţiile 10-12
Se lucrează pe grupe a câte 5 elevi, procentele menţionate mai jos reprezintă cât
la sută din posibilităţile maxime în cadrul acelui exerciţiu, la fiecare lecţie grupele
schimbând exerciţiul între ele.
Grupa nr. 1
5 x 50% extensii ale spatelui din culcat ventral cu o greutate la ceafă, int. 100%, pauză
45 sec. ;
5 x 70% extensii ale spatelui din culcat ventral cu o greutate la ceafă, int. 100%, pauză
45 sec. ;
5 x 60% extensii ale spatelui din culcat ventral cu o greutate la ceafă, int. 100%, pauză
45 sec. ;
5 x 80% extensii ale spatelui din culcat ventral cu o greutate la ceafă, int. 100%, pauză
45 sec. ;
5 x 90% extensii ale spatelui din culcat ventral cu o greutate la ceafă, int. 100%, pauză
45 sec. ;
5 x 90% extensii ale spatelui din culcat ventral cu o greutate la ceafă, int. 100%, pauză
45 sec. ;
se repetă seria de 3 ori
Grupa nr. 2
10 x 50% flexii din culcat dorsal cu o bară pe piept , int. 100%, pauză 45 sec.;
8 x 70% flexii din culcat dorsal cu o bară pe piept , int. 100%, pauză 45 sec.;
6 x 60% flexii din culcat dorsal cu o bară pe piept , int. 100%, pauză 45 sec.;
4 x 80% flexii din culcat dorsal cu o bară pe piept , int. 100%, pauză 45 sec.;
2 x 70% flexii din culcat dorsal cu o bară pe piept , int. 100%, pauză 45 sec.;
2 x 90% flexii din culcat dorsal cu o bară pe piept , int. 100%, pauză 45 sec.;
2 x 80% flexii din culcat dorsal cu o bară pe piept , int. 100%, pauză 45 sec.;
2 x 100% flexii din culcat dorsal cu o bară pe piept , int. 100%, pauză 45 sec.;
se repetă seria de 3 ori
Grupa nr. 3
10 x 40 % împins-culcat, int. 100%, pauză 45 sec., activă
8 x 60 % împins-culcat, int. 100%, pauză 45 sec., activă
6 x 50 % împins-culcat, int. 100%, pauză 45 sec., activă
4 x 70 % împins-culcat, int. 100%, pauză 45 sec., activă
8 x 60 % împins-culcat, int. 100%, pauză 45 sec., activă
4 x 80 % împins-culcat, int. 100%, pauză 45 sec., activă
4 x 70 % împins-culcat, int. 100%, pauză 45 sec., activă
4 x 90 % împins-culcat, int. 100%, pauză 45 sec., activă
4 x 80 % împins-culcat, int. 100%, pauză 45 sec., activă
4 x 100 % împins-culcat, int. 100%, pauză 45 sec., activă
se repetă seria de 3 ori
Lecţiile 13-15
Se lucrează pe grupe a câte 5 elevi, procentele menţionate mai jos reprezintă cât
la sută din posibilităţile maxime în cadrul acelui exerciţiu, la fiecare lecţie grupele
schimbând exerciţiul între ele.
Grupa nr. 1
10 x 40% semigenuflexiuni cu desprindere , cu o bară pe umeri, int. 100%, pauză 45
sec;
10 x 60% semigenuflexiuni cu desprindere , cu o bară pe umeri, int. 100%, pauză 45
sec;
10 x 50% semigenuflexiuni cu desprindere , cu o bară pe umeri, int. 100%, pauză 45
sec;
10 x 70% semigenuflexiuni cu desprindere , cu o bară pe umeri, int. 100%, pauză 45
sec;
10 x 60% semigenuflexiuni cu desprindere , cu o bară pe umeri, int. 100%, pauză 45
sec;
10 x 80% semigenuflexiuni cu desprindere , cu o bară pe umeri, int. 100%, pauză 45
sec;
10 x 70% semigenuflexiuni cu desprindere , cu o bară pe umeri, int. 100%, pauză 45
sec;
10 x 90% semigenuflexiuni cu desprindere , cu o bară pe umeri, int. 100%, pauză 45
sec;
10 x 80% semigenuflexiuni cu desprindere , cu o bară pe umeri, int. 100%, pauză 45
sec;
10 x 100% semigenuflexiuni cu desprindere , cu o bară pe umeri, int. 100%, pauză 45
sec;
se repetă seria de 2 ori
Grupa nr. 2
10 x 60% extensii ale spatelui din culcat ventral cu o bară la ceafă, int. 100%, pauză
45 sec.;
8 x 80% extensii ale spatelui din culcat ventral cu o bară la ceafă, int. 100%, pauză
45 sec.;
6 x 70% extensii ale spatelui din culcat ventral cu o bară la ceafă, int. 100%, pauză
45 sec.;
4 x 90% extensii ale spatelui din culcat ventral cu o bară la ceafă, int. 100%, pauză
45 sec.;
4 x 90% extensii ale spatelui din culcat ventral cu o bară la ceafă, int. 100%, pauză
45 sec.;
2 x 100% extensii ale spatelui din culcat ventral cu o bară la ceafă, int. 100%, pauză
45 sec.;
se repetă seria de 3 ori
Grupa nr. 3
10 x 50% genuflexiuni cu o bară pe umeri, int. 100%, pauză 45 sec., activă;
8 x 60% genuflexiuni cu o bară pe umeri, int. 100%, pauză 45 sec., activă;
6 x 40% genuflexiuni cu o bară pe umeri, int. 100%, pauză 45 sec., activă;
4 x 60% genuflexiuni cu o bară pe umeri, int. 100%, pauză 45 sec., activă;
2 x 80% genuflexiuni cu o bară pe umeri, int. 100%, pauză 45 sec., activă;
2 x 70% genuflexiuni cu o bară pe umeri, int. 100%, pauză 45 sec., activă;
2 x 90% genuflexiuni cu o bară pe umeri, int. 100%, pauză 45 sec., activă;
2 x 80% genuflexiuni cu o bară pe umeri, int. 100%, pauză 45 sec., activă;
2 x 100% genuflexiuni cu o bară pe umeri, int. 100%, pauză 45 sec., activă;
CAPITOLUL IV
REZULTATELE OBŢINUTE ŞI INTERPRETAREA LOR
TESTAREA INIŢIALĂ
1. B.M.L. 27 122 46 44
2. C.R.A. 39 106 52 52
3. C.O.H. 22 47 47 62
4. C.M.A. 23 106 52 47
5. D.E.M. 22 72 55 62
6. D.F. 17 32 54 56
7. F.A. 26 92 52 52
8. I.L.R. 27 77 40 49
9. M.S. 29 62 72 45
10. M.A.I. 23 47 72 40
11. N.G.Ş. 25 72 47 62
12. P.R.A. 10 72 47 49
13. S.D.C. 22 70 55 50
14. S.A.A. 27 76 47 49
15. V.A.N. 25 92 54 58
W 29 90 32 22
1. B.B. 23 79 60 65
2. C.I.E. 39 122 74 64
3. C.N.E. 25 82 72 62
4. D.A. 24 45 67 74
5. D.M. 19 82 92 92
6. D.V.C. 29 67 67 69
7. D.A.M. 30 92 67 67
8. D.A. 22 87 69 62
9. G.E.A. 15 72 50 62
10. I.A.F. 32 77 52 40
12. P.Ş. 25 62 52 58
13. S.N.S. 27 82 72 67
14. T.V.B. 19 87 62 47
15. Y.A.I. 25 84 82 44
W 24 77 62 52
X 25 81,60 70 63,33
1. B.M.L. 42 112 76 74
2. C.R.A. 40 122 67 76
3. C.O.H. 34 93 77 66
4. C.M.A. 39 132 70 76
5. D.E.M. 30 96 87 67
6. D.F. 25 77 102 60
7. F.A. 35 112 74 62
8. I.L.R. 40 107 82 72
9. M.S. 54 102 67 59
11. N.G.Ş. 36 90 82 66
12. P.R.A. 32 92 67 65
15. V.A.N. 42 96 62 62
W 29 62 42 26
X 38 100 77,46 69
1. B.B. 33 97 82 77
3. C.N.E. 44 97 92 72
4. D.A. 37 63 80 87
5. D.M. 37 97 97 122
6. D.V.C. 40 92 97 87
7. D.A.M. 51 97 97 96
8. D.A. 40 97 96 82
9. G.E.A. 37 92 75 82
10. I.A.F. 30 92 92 62
12. P.Ş. 26 87 77 72
14. T.V.B. 32 97 82 76
15. Y.A.I. 31 87 87 57
W 25 59 32 65
X 37 96 90 82,53
Es 6,65 13,91 9,50 17,35
Datorită lucrului până la refuz, avem de-a face cu un efort de forţă în regim de
rezistenţă a musculaturii abdominale.
Media aritmetică , la testarea iniţială, a fost de 51,80 repetări faţă 69 repetări
la testarea finală, aici remarcându-se o creştere cu o medie de 17,20 repetări în
intervalul de timp lucrat.
Abaterea standard (Es) , cuprinsă între 7,74 la clasa a VIII-a A, respectiv 6,65
clasa a VIII-a B, arată o împrăştiere mică a datelor, media caracterizând bine
colectivele de elevi.
După cum se observă , media aritmetică (X) la testarea finală a fost mai mare la clasa
de experiment 1 decât la clasa de experiment 2.
Abaterea standard (Es) la ambele colective sunt valori suprinse între 10% şi 15%,
ceea ce înseamnă o bună omogenitate la aceeaşi probă.
Coeficientul de variabilitate (Cv) s-a încadrat între 14% şi 15% , fapt ce indică o
variabilitate medie, deci o omogenitate bună.
4. FORŢA MUSCULATURII SPATELUI
Media aritmetică la testarea finală a fost de 77,46 repetări la clasa a VIII-a A , iar la
clasa a VIII-a B de 90.
Concluzii experimentale
1. Prin utilizarea în mod judicios a celor două procedee de dezvoltare a forţei
„creştere progresivă a încărcăturii” şi „ creşterea şi descreşterea în val” corecte, adaptate
şi eşalonate pe parcursul unui an şcolar, vine şi confirmă prima ipoteză a cercetării, şi
anume, se obţin rezultate superioare în eforturile care solicită forţa.