Denumirea JLC Group

Fabrica de lactate din Chisinau MD-2032, str. Sarmizegetusa 90, Chisinau, Moldova, Anticamera:
+373 22 558340; fax: +373 22 523960; e-mail: oostapchuk@jlc.md
Informatii generale:
 Anul infiintarii: 1944, Numarul total de angajati: 840 de persoane
 Cod fiscal: 1002600005059 Cifra de afaceri : 387 milioane lei
 Departament de conducere: Vladimir Jardan, preşedintele companiei JLC, Serghei
Dobriţa, vicepreşedintele companiei JLC ,Victor Cibotaru, director JLC, Elena Belan, director
Incomlac, Ion Manaf, director Agro – Maiac, Mihail Cojocari, director Zimbru-Nord, Petru
Burduja, director Monolit, Iurie Jardan, director Food Master Ice Cream Company JLC
Kazakhstan, JLC Sut, Boris Mitracov, director JLC-Ucraina
 Produse & servicii
Principalele domenii de activitate: colectarea laptelui; producerea şi comercializarea
produselor lactate; producerea şi vînzarea apei; elaborarea de tehnologii în domeniul
produselor lactate şi a altor produse; comerţul cu ridicata şi cu amănuntul
prin reţeaua comercială proprie.
 Nume comerciale JLC, Incomlac
 Tari de import: Ucraina
 Tari de export: Ucraina, Rusia, unele tari arabe.
 JLC S.A. dispune de puncte de colectare a
laptelui de la populatie in tot teritoriul Republicii
Moldova. Ei dispun de 200 de puncte de primire.
Numărul persoanelor care le oferă lapte este de peste
50 mii oameni.
 Pentru producerea apei minerale “YES” -in cadrul
întreprinderii la o adâncime de 175 de metri se
găseşte un lac subteran cu apă naturală, care este
supusă celui mai avansat sistem de filtrare şi ozonare.
 Din Ucraina, JLC importa lapte praf;
 JLC Agro-Maiac-ferma de producere a laptelui.
1. Pretul;
2. Calitatea laptelui;
3. Fractia masica de grasime
4. Concordanta cu normele sanitar-
epidemiologice.
 Bursa muncii;
 Firmele licentiate in domeniul prestarii
serviciilor de angajare in cimpul muncii;
 Universitati;

 Scoli profesionale;

 Colegii.
 Zimbru-Nord presteaza servicii de
transport (intermediar individual)
 JLC Dprint presteaza servicii de
poligrafie.
 Unilactis Distribution, Jardi, Dacia LV,
Logos Grup,
 Consumatorii individuali;
 Green Hills, Unimarket, Fidesco, Nr1,
etc.
 Fozzy, Ucraina

 ASHAN, Garantia Market, Silpo-65

(retele de magazine)
 Alba – din 2004 este parte a grupului francez Lactalis.
Întreprinderea ALBA dispune de două branduri –
„Alba” şi „President” cu care concurează pe piaţă.
 Inlac (Fabrica de lactate din Cupcini). Inlac este
parte a Via Lactia Moldova, iar cifra de afaceri a
acesteia in 2009 a constituit 7,4 mln. Lei.
 Lapmol (Fabrica de lactate din Călăraşi şi Lipcani).
Iniţial ea a fost o companie de distribuire a produselor
lactate ale producătorilor locali, după care s-a ocupat
de prelucrarea laptelui. In afară de fabricarea
produselor lactate
 Promilk.
 Asociatia Internationala pentru
Protectia Drepturilor Consumatorilor;
 Campaniile de publicitate;

 Ministerul Sanatatii;

 Serviciul Sanitar-Epidemiologic de Stat;

 Directia de standartizare si metrologie,

etc.
In funcţie de regiune există anumite
diferenţe in consumul de lactate. Astfel,
in cadrul celei mai importante piețe de
desfacere Chi șinău (65%)
consumul de lactate este de 225
litri per persoană anual, iar
regiunea cu cel mai slab consum
este cea de sud cu un consum de
151 litri anual. (fig.4)
 Consumul de produse lactate este influenţat şi de statutul socio-economic.
Adică persoanele angajate in sectorul non- agrar consumă cel mai mult - 189
litri anual, in comparaţie cu fermierii care consumă doar 158,2 litri anual.

Consumul de produse lactate s-a redus cu 2-5 % din cauza reducerii puterii de
cumpărare a populaţiei urmare a crizei economice.
În prezent un consumator cheltuieşte in medie 62 lei lunar
pentru produsele lactate (5,1 % din cheltuieli de consum).
În anii precedenţi aceasta constituia 56,1 lei.
In ceea ce privește preferinţele in lactate, moldovenii
sunt incă conservatori şi tradiționaliști. Consumul de
lapte ţine de educație, de tradiție şi alți factori. Sunt
ţări in care se consumă foarte mult lapte, aproape
dublu faţă de medie, cum ar fi Norvegia, Finlanda,
Spania, Suedia şi ţări in care consumul de lapte este
foarte redus. In Moldova, care are o creștere vizibilă a
pieței lactatelor, se observă o educare a
consumatorului care renunță la tradiționalism şi
incepe să fie deschis şi spre noi sortimente de branza,
cașcavaluri şi iaurturi, apreciind şi alte atribute de
produs in afară de prețul scăzut: calitatea şi beneficiile
asupra sănătății.
 LEGEA REPUBLICII MOLDOVA cu privire
la protectia concurentei Nr.1103-XIV din
30.06.2000
 Organizatia Internationala de
Standardizare ISO
 Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

 Centrul Internaţional de Promovare a Calităţii

şi de Informare a Consumatorilor, etc
Deși sortimentul de lapte UHT este prezent de ceva timp in
magazine consumatorii nu sunt prea familiarizați cu el. Prea
puțini cunosc ce inseamnă prescurtarea UHT şi extrem de puţini
știu ce avantaje conferă produsului tehnologia de prelucrare la
temperatura foarte inaltă. Tehnologia UHT (Ultra High
Temperature) se mai numește şi ultra-pasteurizare şi constă in
incălzirea laptelui la 135 - 140 de grade Celsius pentru doar 3 - 4
secunde, după care este răcit rapid pana la temperatura mediului
ambiant şi apoi ambalat aseptic. Prin acest procedeu sunt
eliminate toate micro-organismele ce pot pune in pericol
sănătatea organismului uman şi sunt păstrate doar mineralele şi
elementele nutritive specifice laptelui. Astfel se explică de ce
laptele UHT are termen de valabilitate indelungat, fără adăugare
de conservanți, in condiţiile in care poate fi depozitat la
temperatura mediului ambiant.
Republica Moldova este un stat cu
economie de piata care nu presupunea
implicarea si influentarea activitatii
intreprinderilor in totalitate. Ea
participa doar prin acordarea
subventiilor, ajutoarelor, prin adoptarea
unor masuri protectioniste, etc.
 Insuficienta materiei prime ce rezulta
direct din numarul mic de vite cornute
si indirect din suprafata redusa de
pasuni;
 Poluarea mediului influenteaza
calitatea materiei prime.