Sunteți pe pagina 1din 20

Abordări teoretice și practice privind contabilizarea datoriilor și creanțelor de impozit

amânat – partea I –
NUMĂRUL 32-33, 22 AUG. - 4 SEPT. 2017 » EXPERTIZA ȘI AUDITUL AFACERILOR
prof. univ. dr. Lucian CERNUȘCA
Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad

REZUMAT
Articolul urmărește să pună în evidență o serie de abordări teoretice și practice privind contabilizarea
datoriilor și creanțelor de impozit amânat în conformitate cu IAS 12 Impozitul pe profit și cu Ordinul
ministrului finanțelor publice nr. 2.844/2016 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme
cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, cu modificările și completările ulterioare. IAS
12 are în vedere o abordare bilanțieră pentru calculul efectului fiscal al diferențelor temporare dintre
regulile contabile și cele fiscale. În timp ce OMFP nr. 2.844/2016 le oferă entităților posibilitatea de a
apela la contabilizarea datoriilor și creanțelor de impozit amânat, Ordinul ministrului finanțelor
publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare
anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, cu modificările și completările
ulterioare, nu cuprinde în structura Planului de conturi general conturi care fac referire la
impozitele amânate.
Termeni-cheie: IAS 12, impozite amânate, datorii privind impozitul amânat, creanțe privind
impozitul amânat, diferență temporară deductibilă, diferență temporară impozabilă
Clasificare JEL: M41, K34
1. Contabilizarea impozitelor amânate în viziunea referențialului contabil internațional
La nivelul referențialului contabil internațional, problematica impozitelor amânate se circumscrie
în perimetrul de aplicare al IAS 12 Impozitul pe profit. Acest standard prescrie tratamentul contabil
al impozitului pe profit (curent și amânat). Prin recurs la IAS 12 se poate realiza o omogenizare
contabilitate/fiscalitate bazată pe normele/standardele contabile, cu deosebire pe IFRS-uri, și pe
codul/normele fiscal(e) (Ristea & Dumitru, 2012, p. 741).
Principala problemă apărută în procesul de contabilizare a impozitului pe profit o constituie modul
în care se contabilizează consecințele fiscale curente și viitoare ale:
 recuperării (decontării) viitoare a valorii contabile a activelor (datoriilor) care sunt
recunoscute în situația poziției financiare a unei entități; și
 tranzacțiilor și ale altor evenimente ale perioadei curente care sunt recunoscute în situațiile
financiare ale unei entități.
Doctrina contabilă internațională are în vedere două tipuri de distorsiuni între rezultatul contabil și
cel fiscal, care se manifestă sub forma diferențelor permanente și a celor temporare.
Diferențele permanente sunt elemente reintegrate sau deduse definitiv din rezultatul fiscal. Acestea
nu dau naștere la impozite amânate, dar generează întotdeauna retratări extracontabile. Ele
cuprind următoarele tipuri de cheltuieli și venituri:
 cheltuieli nedeductibile din punct de vedere fiscal, pentru care nedeductibilitatea este
definitivă;
 venituri pe care fiscul renunță în mod definitiv să le impoziteze, datorită faptului că ele
provin din rezultate deja impozitate (dividendele primite de la o filială);
 degrevări fiscale acordate cu scopul încurajării anumitor acțiuni economice promovate de
stat.
IAS 12 distinge două tipuri de diferențe temporare: impozabile și deductibile.
Impozabile:
Diferențe ✔ Reprezintă acele diferențe temporare ce vor avea drept rezultat valori
temporare impozabile la determinarea profitului impozabil (sau a pierderii fiscale) al (a)
perioadelor viitoare, atunci când valoarea contabilă a activului sau a datoriei
este recuperată sau decontată (pct. 5 din IAS 12).
✔ Conduc la constatarea unei datorii privind impozitul amânat.
Deductibile:
✔ Reprezintă acele diferențe temporare ce vor avea drept rezultat valori
deductibile la determinarea profitului impozabil (sau a pierderii fiscale) al (a)
perioadelor viitoare, atunci când valoarea contabilă a activului sau a datoriei
este recuperată sau decontată (pct. 5 din IAS 12).
✔ Conduc la constatarea unei creanțe privind impozitul amânat.

✔ Sunt reprezentate de valorile impozitului pe profit plătibile în perioadele


viitoare cu privire la diferențele temporare impozabile (pct. 5 din IAS 12).
Datorii privind
impozitul amânat ✔ Se constată atunci când:
– valoarea contabilă a unui activ depășește valoarea sa fiscală;
– valoarea contabilă a unei obligații este inferioară valorii sale fiscale.

✔ Sunt reprezentate de valorile impozitului pe profit recuperabile în perioadele


viitoare cu privire la:
– diferențele temporare impozabile;
Creanțe privind – reportarea pierderilor fiscale neutilizate;
impozitul amânat – reportarea creditelor fiscale neutilizate.(pct. 5 din IAS 12)
✔ Se constată atunci când:
– valoarea contabilă a unui activ este inferioară valorii sale fiscale;
– valoarea contabilă a unei obligații depășește valoarea sa fiscală.

Baza fiscală a unui activ sau a unei datorii este valoarea atribuită acelui activ sau
acelei datorii în scopuri fiscale.
✔ Baza fiscală a unui activ reprezintă valoarea care va fi deductibilă în scopuri
fiscale din orice beneficiu economic impozabil care va fi generat pentru o
Baza fiscală
entitate atunci când aceasta recuperează valoarea contabilă a activului.
✔ Baza fiscală a unei datorii este valoarea sa contabilă minus orice sumă care va
fi deductibilă în scopuri fiscale în ceea ce privește respectiva datorie în
perioadele contabile viitoare.(pct. 5 din IAS 12)
2. Contabilizarea impozitelor amânate în viziunea referențialului contabil național
În cuprinsul referențialului contabil național constatăm diferențe între regulile contabile și cele
fiscale referitor la recunoașterea și măsurarea rezultatului. Unele dintre aceste diferențe au
caracter definitiv, în timp ce altele au caracter temporar, resorbindu-se într-un exercițiu financiar
următor. Pentru conformitate se recomandă adoptarea în cuprinsul referențialului contabil național
și a metodei impozitului amânat. Ristea și Dumitru (2012, p. 746) opinează că „o asemenea decizie
prezintă și un interes fiscal. Impozitul amânat este o consecință a recunoașterii stării potrivit căreia,
alături de producția de rezultate, deținerea de active și datorii reprezintă o sursă producătoare de
câștiguri și/sau pierderi. În consecință, orice îmbogățire sau sărăcire trebuie impozitată
(datorii/cheltuieli cu impozitul pe profit) sau «dezimpozitată» (creanțe/venituri din impozitul pe
profit)”.
Prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 94/2001 pentru aprobarea Reglementărilor
contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene și cu Standardele
Internaționale de Contabilitate, actualmente abrogat, legiuitorii români au încercat cu timiditate să
armonizeze referențialul contabil românesc cu prevederile IAS 12. Astfel, Planul de conturi general
aprobat prin acest ordin prevedea două conturi referitoare la impozitul pe profit amânat (6912
„Cheltuieli cu impozitul pe profit amânat” și 791 „Venituri din impozitul pe profit amânat”), precum
și dezvoltarea contului 441 „Impozitul pe profit” în două conturi operaționale de gradul II (4411
„Impozitul pe profit curent” și 4412 „Impozitul pe profit amânat”). Acesta din urmă ținea evidența
impozitului pe profit amânat determinat în conformitate cu Reglementările contabile armonizate cu
Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene și cu Standardele Internaționale de
Contabilitate. (Cernușca, 2010, p. 182)
OMFP nr. 1.802/2014 nu cuprinde în structura Planului de conturi general conturi care fac referire
la impozitele amânate. În schimb, entitățile ale căror situații financiare anuale se întocmesc în
conformitate cu IFRS pot face apel la utilizarea metodei impozitului amânat. Astfel de entități
recurg la dispozițiile OMFP nr. 2.844/2016, prin care legiuitorii contabili români au făcut eforturi
pe calea armonizării cu IAS 12, având o abordare bilanțieră pentru calculul efectului fiscal al
diferențelor temporare dintre regulile contabile și cele fiscale.
Evidențierea în contabilitate a datoriilor și creanțelor de impozit amânat în conformitate cu OMFP
nr. 2.844/2016 se prezintă după cum urmează:
✔ Dacă valoarea contabilă a activului > baza fiscală a activului ==> o diferență temporară
impozabilă, care generează o datorie de impozit amânat.
Diferență temporară impozabilă x Cota de impozitare (16%) = Datorie de impozit amânat
692 = 4412
„Cheltuieli cu impozitul „Impozitul pe profit
pe profit amânat” amânat” / Datorie
✔ Dacă valoarea contabilă a datoriei > baza fiscală a datoriei ==> o diferență temporară deductibilă,
care generează o creanță (un activ) de impozit amânat.
Diferență temporară deductibilă x Cota de impozitare (16%) = Creanță de impozit amânat
4412 = 792
„Impozitul pe profit „Venituri din impozitul
amânat” / Creanță pe profit amânat”
✔ Dacă valoarea contabilă a activului < baza fiscală a activului ==> o diferență temporară
deductibilă, care generează o creanță (un activ) de impozit amânat.
Diferență temporară deductibilă x Cota de impozitare (16%) = Creanță de impozit amânat
4412 = 792
„Impozitul pe profit „Venituri din impozitul
amânat” / Creanță pe profit amânat”
✔ Dacă valoarea contabilă a datoriei < baza fiscală a datoriei ==> o diferență temporară impozabilă,
care generează o datorie de impozit amânat.
Diferență temporară impozabilă x Cota de impozitare (16%) = Datorie de impozit amânat
692 = 4412
„Cheltuieli cu impozitul „Impozitul pe profit
pe profit amânat” amânat” / Datorie
3. Impozitul pe profit amânat prin prisma Codului fiscal
Potrivit art. 7 pct. 16 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările
ulterioare, impozitul pe profit amânat este impozitul plătibil/recuperabil în perioadele viitoare în
legătură cu diferențele temporare impozabile/deductibile dintre valoarea contabilă a unui activ sau
a unei datorii și valoarea sa fiscală.
Cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentând
diferențe din anii precedenți sau din anul curent, precum și impozitele pe profit sau pe venit plătite
în străinătate sunt nedeductibile la calculul impozitului pe profit. Sunt nedeductibile și cheltuielile
cu impozitele nereținute la sursă în numele persoanelor fizice și juridice nerezidente, pentru
veniturile realizate din România, precum și cheltuielile cu impozitul pe profit amânat înregistrat în
conformitate cu reglementările contabile aplicabile de către contribuabilii cărora le sunt incidente
prevederile IFRS, potrivit art. 25 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal.
4. Studii de caz
Exemplul 1
La data de 31.12.N, entitatea X, care aplică IFRS, deține stocuri de:
● materii prime la valoarea contabilă de 7.000 lei;
● materiale consumabile la valoarea contabilă de 5.450 lei;
● mărfuri la valoarea contabilă de 3.720 lei.
La sfârșitul exercițiului financiar N, entitatea estimează pentru aceste stocuri o valoare realizabilă
netă de:
● 6.500 lei pentru materiile prime;
● 5.000 lei pentru materialele consumabile;
● 3.500 lei pentru mărfuri.
Ajustările pentru depreciere nu sunt recunoscute fiscal.
Ne propunem să contabilizăm:
a) pierderile din depreciere ca urmare a evaluării la data bilanțului a stocurilor de materii prime,
materiale consumabile și mărfuri;
b) impozitele amânate în exercițiul financiar N în conformitate cu IAS 12.
a) Pierderile din depreciere ca urmare a evaluării la data bilanțului a stocurilor de materii prime,
materiale consumabile și mărfuri:
- lei -
Stocuri Valoare contabilă la 31.12.N Valoare realizabilă netă la 31.12.N
Materii prime 7.000 6.500
Materiale consumabile 5.450 5.000
Mărfuri 3.720 3.500
Valoarea contabilă a materiilor prime trebuie redusă până la nivelul valorii realizabile nete. Astfel,
se va recunoaște o pierdere din depreciere în sumă de 500 lei (7.000 lei – 6.500 lei):
500 lei 6814 = 391 500 lei
„Cheltuieli de exploatare „Ajustări pentru deprecierea
privind ajustările materiilor prime”
pentru deprecierea
activelor curente”
Stocul de materii prime va figura în activul bilanțier la sfârșitul exercițiului financiar N cu suma de
6.500 lei.
Valoarea contabilă a materialelor consumabile trebuie redusă până la nivelul valorii realizabile
nete. Astfel, se va recunoaște o pierdere din depreciere în sumă de 450 lei (5.450 lei – 5.000 lei):
450 lei 6814 = 3921 450 lei
„Cheltuieli de exploatare „Ajustări pentru deprecierea
privind ajustările materialelor consumabile”
pentru deprecierea
activelor curente”
Stocul de materiale consumabile va figura în activul bilanțier la sfârșitul exercițiului financiar N cu
suma de 5.000 lei.
Valoarea contabilă a mărfurilor trebuie redusă până la nivelul valorii realizabile nete. Astfel, se va
recunoaște o pierdere din depreciere în sumă de 220 lei (3.720 lei – 3.500 lei):
220 lei 6814 = 397 220 lei
„Cheltuieli de exploatare „Ajustări pentru
privind ajustările deprecierea mărfurilor”
pentru deprecierea
activelor curente”
Stocul de mărfuri va figura în activul bilanțier la sfârșitul exercițiului financiar N cu suma de 3.500
lei.
b) Calculul și înregistrarea impozitelor amânate în exercițiul financiar N potrivit IAS 12:
● Stocul de materii prime:
Valoarea contabilă a materiilor prime la 31.12.N = 7.000 lei – 500 lei = 6.500 lei (valoarea
realizabilă netă)
Baza fiscală a materiilor prime la 31.12.N = 7.000 lei (Nefiind recunoscută fiscal, deprecierea nu se
deduce.)
Valoarea contabilă < baza fiscală ==> o diferență temporară deductibilă în sumă de 500 lei (7.000
lei– 6.500 lei), care generează o creanță de impozit amânat de 80 lei (500 lei x 16%):
80 lei 4412 = 792 80 lei
„Impozitul pe profit „Venituri din impozitul
amânat” / Creanță pe profit amânat”
● Stocul de materiale consumabile:
Valoarea contabilă a materialelor consumabile la 31.12.N = 5.450 lei – 450 lei = 5.000 lei (valoarea
realizabilă netă)
Baza fiscală a materialelor consumabile la 31.12.N = 5.450 lei (Nefiind recunoscută fiscal,
deprecierea nu se deduce.)
Valoarea contabilă < baza fiscală ==> o diferență temporară deductibilă în sumă de 450 lei (5.450
lei– 5.000 lei), care generează o creanță de impozit amânat de 72 lei (450 lei x 16%):
72 lei 4412 = 792 72 lei
„Impozitul pe profit „Venituri din impozitul
amânat” / Creanță pe profit amânat”
● Stocul de mărfuri:
Valoarea contabilă a mărfurilor la 31.12.N = 3.720 lei – 220 lei = 3.500 lei (valoarea realizabilă netă)
Baza fiscală a mărfurilor la 31.12.N = 3.720 lei (Nefiind recunoscută fiscal, deprecierea nu se
deduce.)
Valoarea contabilă < baza fiscală ==> o diferență temporară deductibilă în sumă de 220 lei (3.720
lei– 3.500 lei), care generează o creanță de impozit amânat de 35,2 lei (220 lei x 16%):
35,2 lei 4412 = 792 35,2 lei
„Impozitul pe profit „Venituri din impozitul
amânat” / Creanță pe profit amânat”
Exemplul 2
În perioada 01.01-31.10.N, entitatea X, care aplică IFRS, a realizat un proiect de dezvoltare pentru
care a efectuat cheltuieli totale în sumă de 40.000 lei. La data de 01.11.N, activul necorporal se
recunoaște în contabilitate la costul său. Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare se face pe o
perioadă de 5 ani în regim liniar. Valoarea reziduală se estimează la 2.200 lei.
Capitalizarea cheltuielilor de dezvoltare nu este recunoscută din punct de vedere fiscal.
Ne propunem să contabilizăm:
a) operațiunile de mai sus în exercițiul financiar N în conformitate cu IAS 38 Imobilizări necorporale;
b) impozitele amânate în exercițiul financiar N în conformitate cu IAS 12.
a) Contabilizarea operațiunilor în exercițiul financiar N potrivit IAS 38:
– Recunoașterea în contabilitate a activului necorporal:
40.000 lei 203 = 721 40.000 lei
„Cheltuieli de dezvoltare” „Venituri din producția
de imobilizări necorporale”
– Amortizarea lunară a cheltuielilor de dezvoltare (lunile noiembrie și decembrie ale anului N):
Amortizarea pe perioada 01.11-31.12.N = (40.000 lei – 2.200 lei)/5 ani x 2 luni/12 luni = 1.260 lei
630 lei 6811 = 2803 630 lei
„Cheltuieli de exploatare privind „Amortizarea cheltuielilor
amortizarea imobilizărilor, de dezvoltare”
a investițiilor imobiliare
și a activelor biologice
productive evaluate la cost”
b) Calculul și înregistrarea impozitelor amânate în exercițiul financiar N potrivit IAS 12:
Valoarea contabilă a cheltuielilor de dezvoltare la 31.12.N = 40.000 lei – 1.260 lei = 38.740 lei
Baza fiscală a cheltuielilor de dezvoltare = 0 lei (Capitalizarea cheltuielilor de dezvoltare nu este
recunoscută din punct de vedere fiscal.)
Valoarea contabilă > baza fiscală ==> o diferență temporară impozabilă în sumă de 38.740 lei, care
generează o datorie de impozit amânat de 6.198,4 lei (38.740 lei x 16%):
6.198,4 lei 692 = 4412 6.198,4 lei
„Cheltuieli cu impozitul „Impozitul pe profit
pe profit amânat” amânat” / Creanță
Exemplul 3
Entitatea X, care aplică IFRS, achiziționează la data de 22.12.N-1 un program informatic în valoare
de 12.000 lei, TVA 19%, care este pus în funcțiune la 01.01.N. Durata de utilizare a acestuia este
estimată la 5 ani, regimul de amortizare fiind cel liniar. La data de 31.12.N se efectuează un test de
depreciere a activului și se constată că acesta este depreciat, valoarea recuperabilă fiind estimată la
8.000 lei.
Cheltuielile cu ajustările pentru depreciere nu sunt deductibile fiscal.
Ne propunem să contabilizăm:
a) operațiunile de mai sus în exercițiile financiare N-1 și N în conformitate cu IAS 38;
b) impozitele amânate în exercițiul financiar N în conformitate cu IAS 12.
a1) Contabilizarea operațiunilor în exercițiul financiar N-1 potrivit IAS 38:
– Achiziția programului informatic:
14.280 lei % = 404 14.280 lei
12.000 lei 208 „Furnizori de imobilizări”
„Alte imobilizări necorporale”
2.280 lei 4426
„TVA deductibilă”
– Achitarea datoriei față de furnizor:
14.280 lei 404 = 5121 14.280 lei
„Furnizori de imobilizări” „Conturi la bănci
în lei”
a2) Contabilizarea operațiunilor în exercițiul financiar N potrivit IAS 38:
– Amortizarea lunară a programului informatic:
Amortizarea în exercițiul financiar N = 12.000 lei/5 ani = 2.400 lei
200 lei 6811 = 2808 200 lei
„Cheltuieli de exploatare privind „Amortizarea altor
amortizarea imobilizărilor, imobilizări necorporale”
a investițiilor imobiliare
și a activelor biologice
productive evaluate la cost”
– Înregistrarea ajustărilor pentru deprecierea programului informatic ca urmare a testului de
depreciere efectuat:
Valoarea rămasă a activului necorporal la 31.12.N = 12.000 lei – 2.400 lei = 9.600 lei
Valoarea recuperabilă a activului necorporal la 31.12.N = 8.000 lei
Valoarea recuperabilă < valoarea contabilă netă ==> o pierdere din depreciere în sumă de 1.600 lei
(9.600 lei – 8.000 lei):
1.600 lei 6813 = 2908 1.600 lei
„Cheltuieli de exploatare „Ajustări pentru
privind ajustările pentru deprecierea altor
deprecierea imobilizărilor, imobilizări necorporale”
a investițiilor imobiliare
și a activelor biologice
productive evaluate la cost”
b) Calculul și înregistrarea impozitelor amânate în exercițiul financiar N potrivit IAS 12:
Valoarea contabilă a programului informatic la 31.12.N = 12.000 lei – 2.400 lei – 1.600 lei = 8.000
lei (valoarea recuperabilă)
Baza fiscală a programului informatic = 12.000 lei – 2.400 lei = 9.600 lei (Cheltuielile cu ajustările
pentru depreciere nu sunt deductibile fiscal.)
Valoarea contabilă < baza fiscală ==> o diferență temporară deductibilă în sumă de 1.600 lei (9.600
lei– 8.000 lei), care generează o creanță de impozit amânat de 256 lei (1.600 lei x 16%):
256 lei 4412 = 792 256 lei
„Impozitul pe profit „Venituri din impozitul
amânat” / Creanță pe profit amânat”
Va urma...
BIBLIOGRAFIE
1. Cernușca, Lucian (2010), Contabilitate și gestiune fiscală, Editura Tribuna Economică,
București.
2. Ristea, Mihai, Dumitru, Corina Graziella (2012), Libertate și conformitate în standardele și
reglementările contabile, Editura CECCAR, București.
3. CECCAR (2016), Ghid pentru pregătirea candidaților la examenul de aptitudini pentru
obținerea calității de expert contabil și de contabil autorizat, ediția a IV-a, Editura CECCAR,
București.
4. CECCAR (2017), Ghid pentru pregătirea candidaților la examenul de acces la stagiu pentru
obținerea calității de expert contabil și de contabil autorizat, ediția a VI-a, Editura CECCAR,
București.
5. IASB (2015), Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS). Norme oficiale emise
la 1 ianuarie 2015, traducere, Editura CECCAR, București.
6. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 688/10.09.2015,
cu modificările și completările ulterioare.
7. Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor
contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale
consolidate, publicat în Monitorul Oficial nr. 963/30.12.2014, cu modificările și completările
ulterioare.
8. Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2.844/2016 pentru aprobarea Reglementărilor
contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, publicat în
Monitorul Oficial nr. 1.020 și 1.020 bis/19.12.2016.
9. http://ceccar.ro/ro/wp-content/uploads/2013/03/GhidIFRStratamentecontabile-
sifiscale.pdf
10. http://legestart.ro/contabilizarea-datoriilor-si-creantelor-privind-impozitul
Cuvinte-cheie: expertiza și auditul afacerilor, IAS 12, impozite amânate, datorii privind impozitul
amânat, creanțe privind impozitul amânat, diferență temporară deductibilă,diferență temporară
impozabilă

Abordări teoretice și practice privind contabilizarea datoriilor și creanțelor de impozit


amânat – partea a II-a –

NUMĂRUL 34-35, 5-18 SEPT. 2017 » EXPERTIZA ȘI AUDITUL AFACERILOR

prof. univ. dr. Lucian CERNUȘCA


Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad

REZUMAT
Articolul urmărește să pună în evidență o serie de abordări teoretice și practice privind contabilizarea
datoriilor și creanțelor de impozit amânat în conformitate cu IAS 12 Impozitul pe profit și cu Ordinul
ministrului finanțelor publice nr. 2.844/2016 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme
cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, cu modificările și completările ulterioare. IAS
12 are în vedere o abordare bilanțieră pentru calculul efectului fiscal al diferențelor temporare dintre
regulile contabile și cele fiscale. În timp ce OMFP nr. 2.844/2016 le oferă entităților posibilitatea de a
apela la contabilizarea datoriilor și creanțelor de impozit amânat, Ordinul ministrului finanțelor
publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare
anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, cu modificările și completările
ulterioare, nu cuprinde în structura Planului de conturi general conturi care fac referire la impozitele
amânate.

Termeni-cheie: IAS 12, impozite amânate, datorii privind impozitul amânat, creanțe privind
impozitul amânat, diferență temporară deductibilă, diferență temporară impozabilă

Clasificare JEL: M41, K34

În acest articol continuăm demersul făcut în numărul precedent al revistei, de a prezenta diverse
exemple privind contabilizarea datoriilor și creanțelor de impozit amânat.

Exemplul 4

Entitatea X, care aplică IFRS, achiziționează la data de 01.01.N un echipament tehnologic la costul
de 125.000 lei, TVA 19%. Durata normală de utilizare a acestuia este de 5 ani, regimul de
amortizare fiind cel liniar. La data achiziției activului, managementul entității estimează cheltuieli
cu demontarea și mutarea sa, care vor fi realizate la sfârșitul duratei de utilizare, în sumă de 12.000
lei. Ratele de actualizare în cei 5 ani sunt prezentate mai jos:

Anul N N+1 N+2 N+3 N+4


Rata de actualizare 10% 12% 14% 16% 19%
Ne propunem să contabilizăm:
a) operațiunile efectuate de entitatea X în exercițiul financiar N în conformitate cu IAS 16 Imobilizări
corporale și cu IAS 37 Provizioane, datorii contingente și active contingente;
b) impozitele amânate în exercițiul financiar N în conformitate cu IAS 12 Impozitul pe profit.

a) Contabilizarea operațiunilor în exercițiul financiar N potrivit IAS 16 și IAS 37:

– Achiziția echipamentului tehnologic:


148.750 lei % = 404 148.750 lei
125.000 lei 2131 „Furnizori de imobilizări”
„Echipamente tehnologice
(mașini, utilaje și
instalații de lucru)”
23.750 lei 4426
„TVA deductibilă”
– Achitarea datoriei față de furnizor:
148.750 lei 404 = 5121 148.750 lei
„Furnizori de imobilizări” „Conturi la bănci
în lei”
– Recunoașterea provizionului pentru dezafectarea activului:
Costurile cu demontarea și mutarea echipamentului tehnologic se recunosc în valoarea acestuia în
corespondență cu contul 1513 „Provizioane pentru dezafectare imobilizări corporale și alte acțiuni
similare legate de acestea”.
Actualizarea sumelor reprezentând cheltuielile de demontare scoate în evidență impactul asupra
fluxurilor de trezorerie viitoare. Suma capitalizată ca parte a costului activului reprezintă de fapt
suma actualizată la data recunoașterii inițiale a cheltuielilor estimate a se plăti pentru demontarea
și mutarea acestuia și restaurarea amplasamentului.
Valoarea actualizată a provizionului = 12.000 lei/[(1 + 10%) x (1 + 12%) x (1 + 14%) x (1 + 16%) x
(1 + 19%)] = 6.189,57 lei
– Recunoașterea la data de 31.12.N a cheltuielilor cu provizionul aferente exercițiului financiar N:
Valoarea actualizată a provizionului la 31.12.N = 12.000 lei/[(1 + 12%) x (1 + 14%) x (1 + 16%) x (1
+ 19%)] = 6.808,53 lei
Cheltuiala cu actualizarea provizionului = 6.808,53 lei – 6.189,57 lei = 618,96 lei
– Amortizarea lunară a echipamentului tehnologic:
Amortizarea în exercițiul financiar N = (125.000 lei + 6.189,57 lei)/5 ani = 26.237,91 lei
2.186,49 lei 6811 = 2813 2.186,49 lei
„Cheltuieli de exploatare privind „Amortizarea instalațiilor
amortizarea imobilizărilor, și mijloacelor de transport”
a investițiilor imobiliare
și a activelor biologice
productive evaluate la cost”
b) Calculul și contabilizarea impozitelor amânate în exercițiul financiar N potrivit IAS 12:

● Echipamentul tehnologic:
Amortizarea contabilă în anul N = (125.000 lei + 6.189,57 lei)/5 ani = 26.237,91 lei
Amortizarea fiscală în anul N = 125.000 lei/5 ani = 25.000 lei
Valoarea contabilă la 31.12.N = (125.000 lei + 6.189.57 lei) – 26.237,91 lei = 104.951,66 lei
Baza fiscală la 31.12.N = 125.000 lei – 25.000 lei = 100.000 lei

Valoarea contabilă > baza fiscală ==> o diferență temporară impozabilă de 4.951,66 lei (104.951,66
lei– 100.000 lei), care generează o datorie de impozit amânat de 792,26 lei (4.951,66 lei x 16%):

792,26 lei 692 = 4412 792,26 lei


„Cheltuieli cu impozitul „Impozitul pe profit
pe profit amânat” amânat” / Datorie
● Provizionul pentru dezafectarea activului:
Valoarea contabilă la 31.12.N = 6.808,53 lei
Baza fiscală la 31.12.N = 0 lei (Provizionul nu este recunoscut fiscal.)
Valoarea contabilă > baza fiscală ==> o diferență temporară deductibilă în sumă de 6.808,53 lei,
care generează o creanță de impozit amânat de 1.089,36 lei (6.808,53 lei x 16%):
1.089,36 lei 4412 = 792 1.089,36 lei
„Impozitul pe profit „Venituri din impozitul
amânat” / Creanță pe profit amânat”

Exemplul 5

Entitatea X, care aplică IFRS, achiziționează la data de 20.12.N-1 un echipament tehnologic la costul
de 36.000 lei, TVA 19%. Durata normală de utilizare a acestuia este de 4 ani. Activul se amortizează
accelerat din punct de vedere contabil și liniar din punct de vedere fiscal. Se neglijează valoarea
reziduală de la calculul amortizării.

La 31.12.N, managementul entității decide efectuarea unui test de depreciere a echipamentului


tehnologic, valoarea recuperabilă a acestuia fiind estimată la 15.000 lei. La 31.12.N+1 se decide
efectuarea unui nou test de depreciere a activului, valoarea sa recuperabilă fiind estimată la 5.500
lei.

Ajustările pentru deprecierea activelor imobilizate nu sunt deductibile fiscal.

Ne propunem să contabilizăm:
a) operațiunile efectuate de entitatea X în exercițiile financiare N-1, N și N+1 în conformitate cu IAS
16 Imobilizări corporale și cu IAS 36 Deprecierea activelor;
b) impozitele amânate în exercițiile financiare N și N+1 în conformitate cu IAS 12 Impozitul pe profit.

a1) Contabilizarea operațiunilor în exercițiul financiar N-1 potrivit IAS 16:

– Achiziția echipamentului tehnologic:


42.840 lei % = 404 42.840 lei
36.000 lei 2131 „Furnizori de imobilizări”
„Echipamente tehnologice
(mașini, utilaje și
instalații de lucru)”
6.840 lei 4426
„TVA deductibilă”
– Achitarea datoriei față de furnizor:
42.840 lei 404 = 5121 42.840 lei
„Furnizori de imobilizări” „Conturi la bănci
în lei”

a2) Contabilizarea operațiunilor în exercițiul financiar N potrivit IAS 16 și IAS 36:

– Amortizarea echipamentului tehnologic:


Amortizarea în exercițiul financiar N = 36.000 lei x 50% = 18.000 lei
18.000 lei 6811 = 2813 18.000 lei
„Cheltuieli de exploatare privind „Amortizarea instalațiilor
amortizarea imobilizărilor, și mijloacelor de transport”
a investițiilor imobiliare
și a activelor biologice
productive evaluate la cost”
– Efectuarea testului de depreciere la 31.12.N:
Valoarea contabilă netă a activului la 31.12.N = 18.000 lei
Valoarea recuperabilă a activului la 31.12.N = 15.000 lei
Valoarea justă < valoarea contabilă netă ==> o pierdere din depreciere în sumă de 3.000 lei (18.000
lei – 15.000 lei):
3.000 lei 6813 = 2913 3.000 lei
„Cheltuieli de exploatare „Ajustări pentru deprecierea
privind ajustările pentru instalațiilor și mijloacelor
deprecierea imobilizărilor, de transport”
a investițiilor imobiliare
și a activelor biologice
productive evaluate la cost”

b1) Calculul și înregistrarea impozitelor amânate în exercițiul financiar N potrivit IAS 12:

Valoarea contabilă a echipamentului tehnologic la 31.12.N = 36.000 lei – 18.000 lei – 3.000 lei =
15.000 lei (valoarea recuperabilă)

Amortizarea fiscală anuală = 36.000 lei/4 ani = 9.000 lei

Baza fiscală a echipamentului tehnologic la 31.12.N = 36.000 lei – 9.000 lei = 27.000 lei (Cheltuielile
cu ajustările pentru depreciere nu sunt deductibile fiscal.)

Valoarea contabilă < baza fiscală ==> o diferență temporară deductibilă în sumă de 12.000 lei
(27.000 lei – 15.000 lei), care generează o creanță de impozit amânat de 1.920 lei (12.000 lei x
16%):
1.920 lei 4412 = 792 1.920 lei
„Impozitul pe profit „Venituri din impozitul
amânat” / Creanță pe profit amânat”
a3) Contabilizarea operațiunilor în exercițiul financiar N+1 potrivit IAS 16 și IAS 36:
– Amortizarea echipamentului tehnologic:
Amortizarea în exercițiul financiar N+1 = 15.000 lei/3 ani = 5.000 lei
5.000 lei 6811 = 2813 5.000 lei
„Cheltuieli de exploatare privind „Amortizarea instalațiilor
amortizarea imobilizărilor, și mijloacelor de transport”
a investițiilor imobiliare
și a activelor biologice
productive evaluate la cost”
– Efectuarea testului de depreciere la 31.12.N+1:
Valoarea contabilă netă a activului la 31.12.N+1 = 15.000 lei – 5.000 lei = 10.000 lei
Valoarea recuperabilă a activului la 31.12.N+1 = 5.500 lei
Valoarea justă < valoarea contabilă netă ==> o pierdere din depreciere în sumă de 4.500 lei (10.000
lei – 5.500 lei):
4.500 lei 6813 = 2913 4.500 lei
„Cheltuieli de exploatare „Ajustări pentru deprecierea
privind ajustările pentru instalațiilor și mijloacelor
deprecierea imobilizărilor, de transport”
a investițiilor imobiliare
și a activelor biologice
productive evaluate la cost”

b2) Calculul și înregistrarea impozitelor amânate în exercițiul financiar N+1 potrivit IAS 12:

Valoarea contabilă a echipamentului tehnologic la 31.12.N+1 = 15.000 lei – 5.000 lei – 4.500 lei =
5.500 lei (valoarea recuperabilă)

Baza fiscală a echipamentului tehnologic la 31.12.N+1 = 36.000 lei – (9.000 lei x 2 ani) = 18.000 lei
(Cheltuielile cu ajustările pentru depreciere nu sunt deductibile fiscal.)

Valoarea contabilă < baza fiscală ==> o diferență temporară deductibilă în sumă de 12.500 lei
(18.000 lei – 5.500 lei), care generează o creanță de impozit amânat de 2.000 lei (12.500 lei x 16%).

Creanța de impozit amânat din exercițiul financiar N este în sumă de 1.920 lei (soldul contului
4412) și se va majora cu 80 lei (2.000 lei – 1.920 lei):
80 lei 4412 = 792 80 lei
„Impozitul pe profit „Venituri din impozitul
amânat” / Creanță pe profit amânat”

Exemplul 6

Entitatea X, care aplică IFRS, achiziționează la data de 20.12.N-1 o clădire la costul de 630.000 lei,
TVA 19%. Din punct de vedere contabil, aceasta se amortizează liniar în 30 de ani, valoarea sa
reziduală fiind estimată la 105.000 lei. Din punct de vedere fiscal, durata de viață economică utilă
este de 35 de ani, valoarea reziduală este nulă, iar reevaluările nu sunt recunoscute.

La data de 31.12.N+1, clădirea este reevaluată, valoarea justă, stabilită de un expert evaluator
autorizat, fiind de 650.000 lei.

Ne propunem să contabilizăm:
a) operațiunile efectuate de entitatea X în exercițiile financiare N-1, N și N+1 în conformitate cu IAS
16 Imobilizări corporale;
b) impozitele amânate în exercițiile financiare N și N+1 în conformitate cu IAS 12 Impozitul pe profit.

a1) Contabilizarea operațiunilor în exercițiul financiar N-1 potrivit IAS 16:

– Achiziția clădirii:
749.700 lei % = 404 749.700 lei
630.000 lei 212 „Furnizori de imobilizări”
„Construcții”
119.700 lei 4426
„TVA deductibilă”
– Achitarea datoriei față de furnizor:
749.700 lei 404 = 5121 749.700 lei
„Furnizori de imobilizări” „Conturi la bănci
în lei”

a2) Contabilizarea operațiunilor în exercițiul financiar N potrivit IAS 16:

– Amortizarea clădirii:
Amortizarea în exercițiul financiar N = (630.000 lei – 105.000 lei)/30 ani = 17.500 lei
17.500 lei 6811 = 2812 17.500 lei
„Cheltuieli de exploatare privind „Amortizarea construcțiilor”
amortizarea imobilizărilor,
a investițiilor imobiliare
și a activelor biologice
productive evaluate la cost”

b1) Calculul și înregistrarea impozitelor amânate în exercițiul financiar N potrivit IAS 12:

Valoarea contabilă a clădirii la 31.12.N = 630.000 lei – 17.500 lei = 612.500 lei

Amortizarea fiscală anuală = 630.000 lei/35 ani = 18.000 lei

Baza fiscală a clădirii la 31.12.N = 630.000 lei – 18.000 lei = 612.000 lei

Valoarea contabilă > baza fiscală ==> o diferență temporară impozabilă în sumă de 500 lei (612.500
lei– 612.000 lei), care generează o datorie de impozit amânat de 80 lei (500 lei x 16%):
80 lei 692 = 4412 80 lei
„Cheltuieli cu impozitul „Impozitul pe profit
pe profit amânat” amânat” / Datorie

a3) Contabilizarea operațiunilor în exercițiul financiar N+1 potrivit IAS 16:

– Amortizarea clădirii:
17.500 lei 6811 = 2812 17.500 lei
„Cheltuieli de exploatare privind „Amortizarea construcțiilor”
amortizarea imobilizărilor,
a investițiilor imobiliare
și a activelor biologice
productive evaluate la cost”
– Reevaluarea clădirii la 31.12.N+1:
Vom opta pentru metoda valorii nete.
- lei -
Indicatori Înainte de reevaluare După reevaluare
Valoarea contabilă brută 630.000 650.000
Amortizarea calculată 35.000 0
Valoarea contabilă netă 595.000 650.000

Înregistrarea reevaluării activului la 31.12.N+1:

– Eliminarea amortizării cumulate:


35.000 lei 2812 = 212 35.000 lei
„Amortizarea construcțiilor” „Construcții”
– Contabilizarea plusului de valoare, în sumă de 55.000 lei:
55.000 lei 212 = 1052 55.000 lei
„Construcții” „Rezerve din reevaluarea
imobilizărilor corporale”

b2) Calculul și înregistrarea impozitelor amânate în exercițiul financiar N+1 potrivit IAS 12:

Valoarea contabilă a clădirii la 31.12.N+1 = 650.000 lei (valoarea reevaluată)

Baza fiscală a clădirii la 31.12.N+1 = 630.000 lei – (18.000 lei x 2 ani) = 594.000 lei

Valoarea contabilă > baza fiscală ==> o diferență temporară impozabilă în sumă de 56.000 lei
(650.000 lei – 594.000 lei), care generează o datorie de impozit amânat de 8.960 lei (56.000 lei x
16%).

Datoria de impozit amânat existentă este de 80 lei (soldul contului 4412).


Datoria de impozit amânat de contabilizat în anul N+1, în sumă de 8.880 lei (8.960 lei – 80 lei), este
recunoscută după cum urmează:
● pe seama rezervelor din reevaluare: 8.800 lei (55.000 lei x 16%);
● pe seama cheltuielilor cu impozitul pe profit amânat: 80 lei (8.880 lei – 8.800 lei).
8.800 lei 1052 = 4412 8.800 lei
„Rezerve din reevaluarea „Impozitul pe profit
imobilizărilor corporale” amânat” / Datorie

80 lei 692 = 4412 80 lei


„Cheltuieli cu impozitul „Impozitul pe profit
pe profit amânat” amânat” / Datorie

Exemplul 7

Entitatea X, care aplică IFRS, are ca obiect de activitate achiziția de clădiri în scopul revânzării. La
data de 10.06.N+1, societatea decide să închirieze una dintre construcțiile sale existente pe stoc,
care are costul de achiziție de 340.000 lei. Valoarea justă a clădirii a evoluat după cum urmează:
● la 31.12.N – 320.000 lei;
● la 10.06.N+1 – 375.000 lei;
● la 31.12.N+1 – 315.000 lei.

Ajustările pentru depreciere nu sunt deductibile fiscal. Din punct de vedere fiscal, valoarea justă nu
este recunoscută (este recunoscut doar costul).

Ne propunem să contabilizăm:
a) operațiunile efectuate de entitatea X în exercițiile financiare N și N+1 în conformitate cu IAS
2 Stocuri și cu IAS 40 Investiții imobiliare.
b) impozitele amânate în exercițiile financiare N și N+1 în conformitate cu IAS 12 Impozitul pe profit.

a1) Contabilizarea operațiunilor în exercițiul financiar N potrivit IAS 2 și IAS 40:

– Înregistrarea ajustării pentru deprecierea stocului de mărfuri la 31.12.N:

Clădirea achiziționată de entitate în scopul revânzării va fi recunoscută în categoria stocurilor.

Entitatea va contabiliza o pierdere din depreciere în sumă de 20.000 lei, întrucât valoarea
realizabilă netă a activului la 31.12.N este mai mică decât costul de achiziție:
20.000 lei 6814 = 397 20.000 lei
„Cheltuieli de exploatare „Ajustări pentru
privind ajustările pentru deprecierea mărfurilor”
deprecierea activelor curente”

b1) Calculul și contabilizarea impozitelor amânate în exercițiul financiar N potrivit IAS 12:

Dacă ajustarea nu este deductibilă fiscal, ea nu se deduce din costul de achiziție.


Valoarea contabilă a activului < baza fiscală a activului ==> o diferență temporară deductibilă în
sumă de 20.000 lei (340.000 lei – 320.000 lei), care generează o creanță de impozit amânat de
3.200 lei (20.000 lei x 16%):
3.200 lei 4412 = 792 3.200 lei
„Impozitul pe profit „Venituri din impozitul
amânat” / Creanță pe profit amânat”

a2) Contabilizarea operațiunilor în exercițiul financiar N+1 potrivit IAS 2 și IAS 40:

– Recunoașterea stocului de mărfuri transferat la investiții imobiliare evaluat la valoarea justă la


data de 10.06.N+1:
375.000 lei 2151 = % 375.000 lei
„Investiții imobiliare 371 340.000 lei
evaluate la valoarea justă” „Mărfuri”
7561 35.000 lei
„Câștiguri din evaluarea
la valoarea justă
a investițiilor imobiliare”
Concomitent are loc reluarea la venituri a ajustării pentru deprecierea stocului de mărfuri:
20.000 lei 397 = 7814 20.000 lei
„Ajustări pentru „Venituri din ajustări
deprecierea mărfurilor” pentru deprecierea
activelor curente”
– Recunoașterea diferențelor de valoare justă la 31.12.N+1:
Valoarea justă la 10.06.N+1 = 375.000 lei
Valoarea justă la 31.12.N+1 = 315.000 lei
Pierdere din modificarea valorii juste a investiției imobiliare = 60.000 lei
60.000 lei 6561 = 2151 60.000 lei
„Pierderi din evaluarea „Investiții imobiliare
la valoarea justă evaluate la valoarea justă”
a investițiilor imobiliare”

b2) Calculul și contabilizarea impozitelor amânate în exercițiul financiar N+1 potrivit IAS 12:

Valoarea contabilă a investiției imobiliare evaluate la valoarea justă la 31.12.N+1 = 315.000 lei

Baza fiscală a investiției imobiliare evaluate la valoarea justă la 31.12.N+1 = 340.000 lei (Dacă
ajustarea nu este deductibilă fiscal, ea nu se deduce din costul de achiziție.)

Valoarea contabilă < baza fiscală ==> o diferență temporară deductibilă în sumă de 25.000 lei
(340.000 lei – 315.000 lei), care generează o creanță de impozit amânat de 4.000 lei (25.000 lei x
16%).

Creanța de impozit amânat din exercițiul financiar N este de 3.200 lei (soldul contului 4412) și se va
majora cu 800 lei (4.000 lei – 3.200 lei):
800 lei 4412 = 792 800 lei
„Impozitul pe profit „Venituri din impozitul
amânat” / Creanță pe profit amânat”

Exemplul 8

Entitatea X, care aplică IFRS, primește la data de 01.04.N o subvenție guvernamentală pentru
investiții în sumă de 60.000 lei, din care finanțează parțial procurarea unui echipament tehnologic
în valoare de 90.000 lei, TVA 19%. Activul se amortizează liniar în 6 ani din punct de vedere
contabil și în 5 ani din punct de vedere fiscal.

Ne propunem să contabilizăm:
a) operațiunile efectuate de entitatea X în exercițiul financiar N în conformitate cu IAS
20 Contabilitatea subvențiilor guvernamentale și prezentarea informațiilor legate de asistența
guvernamentală;
b) impozitele amânate în exercițiul financiar N în conformitate cu IAS 12 Impozitul pe profit.

a) Contabilizarea operațiunilor în exercițiul financiar N potrivit IAS 20:

Metoda 1. Recunoașterea subvenției drept venit în avans

– Înregistrarea dreptului de a primi subvenția:


60.000 lei 4451 = 4751 60.000 lei
„Subvenții guvernamentale” „Subvenții guvernamentale
pentru investiții”
– Încasarea subvenției:
60.000 lei 5121 = 4451 60.000 lei
„Conturi la bănci „Subvenții guvernamentale”
în lei”
– Achiziția echipamentului tehnologic:
107.100 lei % = 404 107.100 lei
90.000 lei 2131 „Furnizori de imobilizări”
„Echipamente tehnologice
(mașini, utilaje și
instalații de lucru)”
17.100 lei 4426
„TVA deductibilă”
– Achitarea datoriei față de furnizor:
107.100 lei 404 = 5121 107.100 lei
„Furnizori de imobilizări” „Conturi la bănci
în lei”

– Amortizarea echipamentului tehnologic:

Amortizarea în exercițiul financiar N = 90.000 lei/6 ani x (9 luni/12 luni) = 11.250 lei
11.250 lei 6811 = 2813 11.250 lei
„Cheltuieli de exploatare privind „Amortizarea instalațiilor
amortizarea imobilizărilor, și mijloacelor de transport”
a investițiilor imobiliare
și a activelor biologice
productive evaluate la cost”
– Virarea unei părți din subvenție la venituri în exercițiul financiar N, pe măsura amortizării
activului (60.000 lei/6 ani x (9 luni/12 luni)):
7.500 lei 4751 = 7584 7.500 lei
„Subvenții guvernamentale „Venituri din subvenții
pentru investiții” pentru investiții”

Metoda 2. Deducerea subvenției din costul activului

– Achiziția echipamentului tehnologic:


107.100 lei % = 404 107.100 lei
90.000 lei 2131 „Furnizori de imobilizări”
„Echipamente tehnologice
(mașini, utilaje și
instalații de lucru)”
17.100 lei 4426
„TVA deductibilă”
– Încasarea subvenției:
60.000 lei 5121 = 2131 60.000 lei
„Conturi la bănci „Echipamente tehnologice
în lei” (mașini, utilaje și
instalații de lucru)”
– Achitarea datoriei față de furnizor:
107.100 lei 404 = 5121 107.100 lei
„Furnizori de imobilizări” „Conturi la bănci
în lei”

– Amortizarea echipamentului tehnologic:

Amortizarea în exercițiul financiar N = (90.000 lei – 60.000 lei)/6 ani x (9 luni/12 luni) = 3.750 lei
3.750 lei 6811 = 2813 3.750 lei
„Cheltuieli de exploatare privind „Amortizarea instalațiilor
amortizarea imobilizărilor, și mijloacelor de transport”
a investițiilor imobiliare
și a activelor biologice
productive evaluate la cost”

b) Calculul și contabilizarea impozitelor amânate în exercițiul financiar N potrivit IAS 12:

Metoda 1. Recunoașterea subvenției drept venit în avans


● Echipamentul tehnologic:

Valoarea contabilă la 31.12.N = 90.000 lei – 11.250 lei = 78.750 lei

Amortizarea fiscală în anul N = 90.000 lei/5 ani x (9 luni/12 luni) = 13.500 lei

Baza fiscală la 31.12.N = 90.000 lei – 13.500 lei = 76.500 lei

Valoarea contabilă > baza fiscală ==> o diferență temporară impozabilă în sumă de 2.250 lei
(78.750 lei – 76.500 lei), care generează o datorie de impozit amânat de 360 lei (2.250 lei x 16%):
360 lei 692 = 4412 360 lei
„Cheltuieli cu impozitul „Impozitul pe profit
pe profit amânat” amânat” / Datorie

● Venitul în avans:

Valoarea contabilă la 31.12.N = 60.000 lei – 7.500 lei = 52.500 lei

Din punct de vedere fiscal, valoarea subvenției reluate în exercițiul financiar N este de 9.000 lei
(60.000 lei/5 ani x (9 luni/12 luni)).

Baza fiscală la 31.12.N = 60.000 lei – 9.000 lei = 51.000 lei

Valoarea contabilă > baza fiscală ==> o diferență temporară deductibilă în sumă de 1.500 lei
(52.500 lei– 51.000 lei), care generează o creanță de impozit amânat de 240 lei (1.500 lei x 16%):
240 lei 4412 = 792 240 lei
„Impozitul pe profit „Venituri din impozitul
amânat” / Creanță pe profit amânat”

Metoda 2. Deducerea subvenției din costul activului

● Echipamentul tehnologic:

Valoarea contabilă la 31.12.N = 90.000 lei – 60.000 lei – 3.750 lei = 26.250 lei

Amortizarea fiscală în anul N = (90.000 lei – 60.000 lei)/5 ani x (9 luni/12 luni) = 4.500 lei

Baza fiscală la 31.12.N = (90.000 lei – 60.000 lei) – 4.500 lei = 25.500 lei

Valoarea contabilă > baza fiscală ==> o diferență temporară impozabilă în sumă de 750 lei (26.250
lei – 25.500 lei), care generează o datorie de impozit amânat de 120 lei (750 lei x 16%):
120 lei 692 = 4412 120 lei
„Cheltuieli cu impozitul „Impozitul pe profit
pe profit amânat” amânat” / Datorie
BIBLIOGRAFIE

1. Cernușca, Lucian (2010), Contabilitate și gestiune fiscală, Editura Tribuna Economică,


București.
2. Ristea, Mihai, Dumitru, Corina Graziella (2012), Libertate și conformitate în standardele și
reglementările contabile, Editura CECCAR, București.
3. CECCAR (2016), Ghid pentru pregătirea candidaților la examenul de aptitudini pentru
obținerea calității de expert contabil și de contabil autorizat, ediția a IV-a, Editura CECCAR,
București.
4. CECCAR (2017), Ghid pentru pregătirea candidaților la examenul de acces la stagiu pentru
obținerea calității de expert contabil și de contabil autorizat, ediția a VI-a, Editura CECCAR,
București.
5. IASB (2015), Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS). Norme oficiale emise
la 1 ianuarie 2015, traducere, Editura CECCAR, București.
6. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 688/10.09.2015,
cu modificările și completările ulterioare.
7. Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor
contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale
consolidate, publicat în Monitorul Oficial nr. 963/30.12.2014, cu modificările și completările
ulterioare.
8. Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2.844/2016 pentru aprobarea Reglementărilor
contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, publicat în
Monitorul Oficial nr. 1.020 și 1.020 bis/19.12.2016.
9. http://ceccar.ro/ro/wp-content/uploads/2013/03/GhidIFRStratamentecontabile-
sifiscale.pdf
10. http://legestart.ro/contabilizarea-datoriilor-si-creantelor-privind-impozitul-amanat

S-ar putea să vă placă și