Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Art 2
Art 2
Dupa modul de severitate al conflictului disc-radacina nervoasa se descriu trei stadii de hernie
de disc lombara:
Debutul HDl este brutal, legat de un factor declansator (efort fizic mare, frig etc) sau insidios,
progresiv.
1. rahidian = vertebral ( durere , contractura musculara paravertebrala, tulburari de statica vertebrala – scolioza,
cifoza - si tulburari de dinamica vertebrala – limitarea miscarilor de flexie, extensie , inflexiuni laterale);
2. radicular = suma semnelor si simptomelor ce exprima suferinta a una
sau mai multor radacini (durere radiculara , tulburari de sensibilitate si neuromotorii);
3. dural = semne cu expresie clinica rezultate din cresterea presiunii la care este supus lichidul cefalorahidian;
4. miofascial = dureri localizate in tesutul moale, identificate la palpare;
5. neuropsihic = totalitatea modificarilor comportamentale si de reactivitate neuropsihica a bolnavului.
Acest gen de tratament este recomandat in toate stadiile evolutive ale lombosciaticii de cauza
discala , dar trebuie individualizat in functie de forma clinica si particularitaiile bolnavului.
Pentru tratamentul fizical-kinetic este utila o clasificare care sa permita sintetizarea mijloacelor
de tratament in cateva scheme cu valoare orientativa.
Prin perioada acuta intelegem stadiul de evolutie al bolii in care durerile lombo sacrate (cu sau
fara iradiere) sunt intense , nu se calmeaza nici in decubit , exista contractura musculara
paravertebrala cu sau fara blocada.
In perioada sub acuta durerile din decubit au disparut , pacientul se poate misca in pat fara
prea mari dureri , poate sta pe scaun un timp limitat si se poate deplasa cu conditia de a nu-si
mobiliza coloana lombo-sacrata si a nu-si provoca astfel exacerbarea durerilor.
Perioada cronica permite bolnavului sa-si mobilizeze coloana , aceste mobilizari declansand
durere moderata, suportabila.
In ortostatism si mers , durerile apar dupa un interval mare de timp , pot persista contracturi ale
musculaturii paravertebrale lombare.
Perioada de remisiune completa este perioada dintre episoadele algice in care pacientul este
asimptomatic si predispus astfel la repetarea acelorasi greseli ce duc la recidiva.
Factorul esential care poate asigura o reusita terapeutica pe termen mediu si lung, reducerea
reala a riscului de recidiva , consta in adaptarea riguroasa a unui program de fizio-kinetoterapie la
elementele etiopatogenice genereatoare de suferinta.
-educarea bolnavului in sensul acordarii importantei juste durerii sale lombo sacro-fesiere;
-profilaxia activa a recidivelor;
-reducerea riscurilor de complicatii radiculare a sindromului dureros lombar.
Pe langa obiectivele principale , apar si cele suplimentare datorita coafectarii radiculare si
aparitia suferintei neurologice : tulburari de sensibilate, deficite motorii , tulburari trofice etc.
Obiectivele
pe care trebuie sa si le propuna orice program de kinetoterapie sunt:
- relaxarea musculaturii contracturate si asuplizarea trunchiului inferior.
Pentru relaxarea musculaturii lombare cu reducerea concomitenta a lombo-sacralgiei , Sbenghe recomanda aplicarea
exercitiului hold-relax, modificat , cu rezistenta moderata spre minima.
- contractia unui grup muscular este urmata de relaxarea muschilor activati si ciclul se repeta.
Abordarea grupelor musculare se face de la distanta spre zona afectata.
Se utilizeaza pozitiile finale ale diagonalelor Kabat pentru membre in scopul influentarii
musculaturii trunchiului.
Diagonalele membrelor superioare vor influenta musculatura abdominala superioara si cea
exetensoara superioara a trunchiului.
Diagonalele membrelor inferioare vor influenta musculatura abdominala inferioara si pe cea a
trunchiului.
Pentru asuplizarea trunchiului inferior prin exercitii de remobilizare a coloanei vertebrale lombare ,
basculari ale bazinului , intinderea musculaturii paravertebrale si muschiului psoas-iliac , cel mai
frecvent se utilizeaza programul Williams.
Programul Williams
cuprinde urmatoarele exercitii repartizate in doua faze:
A. In prima faza:
Din aceasta pozitie se impinge zona lombara spre pat , se contracta abdominalii si se
basculeaza sacrul inainte.
-decubit dorsal cu genunchii flectati , talpiile pe pat , se apleaca ambii genunchi lipiti spre
dreapta si spre stanga pana ating suprafata patului;
-decubit dorsal , se ridica alternativ calcaiul si se aseaza pe genunchiul opus si din aceasta
pozitie se abduce coapsa pana atinge suprafata patului;
-din ortostatism , genoflexiuni cu mainile sprijinite pe spatarul unui scaun, spatele se mentine
perfect drept , calcaiele lipite pe sol;
-pozitia de „cavaler servant” , corpul aplecat spre inainte si sprijin cu mainile pe sol; se intinde
genunchiul de sprijin executand si o balansare care intinde muschiul psoas-iliac.
La acest program se pot asocia o serie de exercitii la spalier din pozitia atarnat , in functie de
posibilitatile fizice ale bolnavului.
-cu spatele la spalier , mainile deasupra capului , priza cu ambele maini pe aceasi bara se
executa:
1. redresarea bazinului;
2. pendularea bazinului.
Program terapeutic:
2. – aceasi pozitie de plecare , pacientul ridica capul umerii si trunchiul , bratele intinse anterior ,
pana cand palmele ajung deasupra genunchilor.Se revine si se repeta.
4.– decubit dorsal , genunchii flectati la 90 de grade , lipiti unul de altul , pacientul incearca sa ii
duca lateral spre panul patului.
5. – aceeasi pozitie de plecare , bolnavul isi trage cu forta genunchii la piept, iar terapeutul se
opune;
8. – executarea “podului” din decubit dorsal cu genunchii usor flectati , sprijin pe umeri-spate si
picioare, se ridica bazinul si zona lombara. Terapeutul se opune apasand pe crestele iliace;
9. – din pozitia “pod”, bolnavul incerca o rotare a bazinului la care terapeutul opune rezistenta
spre sfarsitul cursei miscarii.Se alterneaza stanga/dreapta.
10. – din ortostatism langa o masa , pacientul se sprijina usor de ea si face o usoara flexie din
solduri metinand coloana lombara delordozata; kinetoterapeutul se opune miscarii , avand o mana
pe scapula si cealalta anterior , pe cresta iliaca opusa . Bolnavul se opune acestor forte.
Pentru pacientii a caror activitate profesionala solicita flexia trunchiului si miscari complexe ale
membrelor superioare , programul de kinetoterapie profilactica trebuie orientat spre consolidarea
functiei de baza a sistemului vertebro-ischio-gambierilor, care asigura retroversia trunchiului la
nivelul articulatiei coxo-femurale.
Bibliografie:
25 ianuarie 2007
Alexandru Lefter