Fishbowl - metoda acvariului

Tehnica „acvariului“ (fishbowl) presupune extinderea

rolului observatorului în grupurile de interacţiune
didactică. Scaunele din încăpere se aşează sub forma a
două cercuri concentrice înainte ca studenţii/elevii să
intre în încăpere. Ei îşi aleg apoi locul preferat. Cei din
cercul interior primesc 8-10 minute pentru a discuta o
problemă controversată (în prealabil au completat
jurnalele de activitate cu răspunsuri la anumite întrebări
legate de temă).
In discuţie, clarifică şi consolidează; discută aprins pe baza unor reguli evidente; orice idee
trebuie susţinută de dovezi; sunt de acord cu antevorbitorul şi aduc argumente suplimentare; dacă
nu sunt de acord, argumentez poziţia mea. Regulile pot fi extinse de comun acord. Cei din cercul
exterior, între timp, ascultă ceea ce se discută în cercul interior; fac observaţii (scrise) referitoare
la relaţii, consens, microclimat, conflict, strategii de discuţie; ei completează nişte fişe/protocoale
de observare, specifice. Apoi studenţii îşi schimbă locurile (cercul interior trece în exterior şi
invers) – rolurile de observator/observat se inversează. Este indicat să se abordeze, în discuţie, o
altă temă/problemă.

Rolul profesorului poate fi foarte variat: observator, participant, consultant, suporter, arbitru,
reporter, ghid etc.Tehnica are, prin urmare, infinite variante.

Ea reprezintă avantajele:
 îmbină elemente din „tehnica mesei rotunde“,
 dezbatere,

 panel formal,

 forum,

 simpozion;

 asigură un mediu controlat dar dinamic de discuţie;

 permite schimbarea „programată“ a perspectivei

asupra rolului unui membru al grupului.

OBIECTUL: limba şi literatura română

CLASA a III-a
TEMA ,,Fata babei şi fata moşneagului’’, Ion Creangă – descrierea personajelor
TIPUL LECŢIEI : consolidare

DESFĂŞURARE

Scaunele din clasă sunt aşezate în două cercuri concentrice, unul în interiorul celuilalt. Elevii vor
fi anunţaţi că în interior se vor aşeza elevii care vor dori să-şi exprime opinia cu privire la faptele
fetei moşului şi a fetei babei, la caracterizările fiecăreia. Cei din interior vor purta discuţii libere
timp de 8 minute pe această temă. Pentru început elevii din interior trebuie să se grupeze în 2
echipe, pentru fiecare personaj. Conversaţia din cercul interior trebuie să fie animată,
respectându-se regulile de discuţie civilizată, avantajul acestei metode fishbowl fiind lucrul în
grupuri mici de discuţie, cu participarea simultană a unui grup mare de copii.

Elevii care s-au aşezat în cercul exterior au la dispoziţie 8 minute în care ascultă ce se discută in
cercul interior, observă modul în care colegii lor relaţionează, modul în care se dezvoltă
microclimatul, apariţia eventualului conflict de idei şi modul de rezolvare a acestora.
Elevii din cercul interior au de completat fişe de caracterizare a personajelor principale din
poveste, iar cei din cercul exterior au de completat fişe-protocol de observare a colegilor lor, în
care să noteze modul în care cei observaţi au vorbit calm, au argumentat caracterizările, au
exprimat sentimente, tipuri diverse de reacţii, amploarea acestora.
În final fiecare elev din cercul interior va trebui să-şi expună caracterizările intocmite.
Elevii din cercul exterior vor inmâna celorlalţi colegi observaţiile pe care le-au făcut.
Activitatea poate continua cu schimbarea locurilor copiilor între cercuri. Această metodă se
pretează foarte bine celor care au predominant inteligenţă interrelaţională sau lingvistică. Orele
de educaţie civică pot valorifica în mod eficient această metodă.

Să luăm ca exemplu lecţia Războiul pentru întregirea naţională (1916-1918)- clasa a VIII-a.

Înainte de intrarea elevilor în clasă scaunele sunt aşezate în două cercuri concentrice. Se
vor alcătui grupurile de participanţi prin libera alegere de către elevi a scaunului pe care doresc
să se aşeze. Elevii aflaţi în cercul din interior vor constitui grupul de discuţie, ei fiind cei ce vor
dezbate problema cu voce tare, iar cei plasaţi în cercul din exterior vor reprezenta grupul de
observatori. Se prezintă elevilor sarcinile de lucru şi regulile de urmat ( susţinerea unei idei
trebuie obligatoriu argumentată; acordul cu alt vorbitor se susţine tot cu argumente concrete şi
suficiente; exprimarea dezacordului presupune respectarea aceleiaşi condiţii ). Elevii din cercul
interior vor dezbate o problemă controversată timp de 8-10 minute ( De ce România s-a declarat
neutră în anul 1914? ). Elevii din grupul de observatori vor primi fişe/protocoale de observare în
care vor înregistra date privind relaţiile dezvoltate în cadrul grupului de discuţie, contribuţia
fiecărui elev din cercul interior la dezbatere, consensul sau conflictele generate de subiectul
analizat, reacţiile participanţilor la discuţie. Urmează dezbaterea de către grupul din interior a
temei propuse, respectiv observarea şi înregistrarea opiniilor şi atitudinilor constatate de către
grupul din exterior în fişa de observare primite. Elevii din cercul exterior vor prezenta datele
înregistrate în fişa de observare. După expirarea timpului se inversează rolurile, elevii din cercul
interior trec în cel exterior şi invers. Se lansează o altă idee controversată pe care elevii din
cercul interior trebuie să o dezbată, tot timp de 8-10 minute ( De ce România a aderat în anul
1883 la Puterile Centrale? ), iar cei din cercul exterior să o observe. În cadrul lecţiei pot fi
dezbătute şi alte probleme ca de exemplu: De ce România a intrat în război de partea Antantei
deşi ea aderase încă din 1883 la Puterile Centrale? sau Ce avantaje şi dezavantaje prezintă
participarea României la Primul Război Mondial? etc..

În cadrul acestei metode, cadrul didactic îşi va asuma diferite roluri: observator, ghid,
consultant, suporter, reporter, coordonator, etc. Aplicarea metodei la clasă presupune o serie de
avantaje, dar şi de dezavantaje. Dintre avantaje amintim: dezvoltarea capacităţii de colaborare,
dezvoltarea gândirii critice, dezvoltarea competenţelor de comunicare, implicarea tuturor elevilor
în realizarea sarcinilor de învăţare, consolidarea încrederii în propriile forţe, dezvoltarea
capacităţii de negociere, etc.. Ca şi dezavantaje amintim: abordarea superficială a materialului de
studiu, înţelegerea şi însuşirea greşită a unor idei, concepte, apariţia unor conflicte între membrii
grupurilor, crearea unui climat educaţional caracterizat printr-o aparentă dezordine.