Universitatea „Dunărea de Jos” Galati

Facultatea de Ştiinţe Economice

Specializarea: “Finanţe şi Bănci”
Anul 2

REFERAT

INSTITUŢII FINANCIAR – BANCARE

INTERNAŢIONALE
PROF. DUMITRIU RAMONA

STUDENT: SIMIOANCĂ (VERMAN)

MARCELA-IULIANA

1
 Banca Europeană pentru Reconstrucţie si Dezvoltare
BANCA EUROPEANĂ PENTRU RECONSTRUCŢIE ŞI
DEZVOLTARE

1.Prezentare generală.
Înfiinţată în 1991, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD)
foloseşte investiţiile pentru a susţine dezvoltarea economiei de piaţă şi a democraţiei
în 27 de ţări, din Europa Centrală pâna în Asia Centrală.
BERD este deţinută de 61 de ţări şi de două instituţii interguvernamentale. Cu
toate că acţionarii săi aparţin sectorului de stat, BERD investeşte mai ales în sectorul
privat, de regulă împreună cu alţi parteneri comerciali. Scopul instituţiei este de a
asista statele din Europa Centrală şi Asia Centrală în dezvoltarea economiei de piaţă.
De asemenea, mandatul atribuit BERD la înfiinţare stipulează faptul că instituţia va
colabora doar cu statele care adoptă principii de guvernare democratice.
BERD oferă finanţări de proiecte pentru bănci, întreprinderi industriale şi
comerciale, adresându-se atât noilor iniţiative cât şi companiilor deja existente. De
asemenea, colaborează şi cu societăţi din sectorul public pentru a sprijini privatizarea
acestora, restructurarea întreprinderilor de stat şi îmbunătăţirea serviciilor municipale
sau comunale.
Ţările de operare ale BERD sunt: Albania, Armenia, Azerbaijan, Belarus,
Bosnia şi Herţgovina, Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Estonia, Georgia,
Kazakhstan, Republica Kyrgză, Letonia, Lituania, Macedonia, Polonia, România,
Federaţia Rusă, Serbia şi Muntenegru, Slovacia, Slovenia, Tajikistan, Turkmenistan,
Ucraina, Ungaria, Uzbekistan.
Membri finanţatori, instituţii ale Uniunea Europeană sunt Comunitatea
Europeană şi Banca Europeană de Investiţii.
In ceea ce priveşte capitalul, BERD are un capital subscris de 20 mld. euro,
cele mai semnificative contribuţii aparţinând SUA – 2 mld. euro, Franţa, Germania,

2
Italia, Japonia, Marea Britanie – câte 1.7 mld. euro, Federaţia Rusă – 800 mil. euro,
Comunitatea Europeană şi Banca Europeană de Investiţii - 600 mil. euro, etc.
Banca Europeană pentru Reconstrucţie si Dezvoltare
Soliditatea financiară a Băncii este demonstrată şi de calificativul acordat de
principalele agenţii internaţionale de rating: AAA de la Standard & Poor’s şi Aaa de la
Moody's.
BERD este cel mai mare investitor instituţional în regiune şi mobilizează
investiţii străine directe semnificative, pe lângă propriile finanţări. În 2006, BERD şi-a
asumat angajamente financiare în ţările central şi est-europene totalizând 550
milioane EUR, în descreştere faţă de 700 milioane EUR în anul 2005 şi 1.600 milioane
în 2004.
Deşi acţionarii BERD sunt din sectorul public, Banca investeşte în principal în
întreprinderi private (minim 60% din valoarea operaţiunilor dintr-un anumit stat), de
obicei împreună cu parteneri comerciali. BERD are atributele unei bănci care
facilitează restructurarea, inclusiv financiară, premergătoare privatizării unor mari
unităţi din ţările în tranziţie. Pentru împrumuturile adresate sectorului de stat utilizează
garanţii guvernamentale, iar dobânda este la nivelul pieţei. 30% din resursele BERD
sunt adresate dezvoltării sectorului financiar şi a celui nebancar, precum şi
îmbunătăţirii serviciilor municipale.

3
 Banca Europeană pentru Reconstrucţie si Dezvoltare
2.Funcţionare şi Organizare
Principalul său organism de conducere este Consiliul guvernatorilor 1, format
dintr-un reprezentant - de regulă ministrul de finanţe - pentru fiecare stat membru.
Consiliul guvernatorilor deleagă majoritatea atribuţiilor de conducere Consiliului
directorilor, care stabileşte orientarea strategică a BERD. Consiliul guvernatorilor
alege un preşedinte al băncii, care este reprezentantul legal al acesteia. Preşedintele
are sarcina de a administra activitatea BERD sub îndrumarea Consiliului directorilor.
Consiliul guvernatorilor se întruneşte în şedinţa cel puţin odata pe an, când are
loc o şedinta comuna cu cea a Consiliului Guvernatorilor FMI.
Conducerea curentă a Băncii revine unui Consiliul de Administraţie numit şi Consiliul
Directorilor Executivi format din 24 de membrii. Consiliul de Administraţie conduce şi
intituţiile financiare afiliate ( CFI, AID). Acesta este format din reprezentanţii Statelor
Unite ale Americii, Franţei, Marii Britanii, Germaniei, Japoniei şi din 19 director
reprezentând grupurile de state. Conducerea Consiliului revine unui preşedinte ales pe
5 ani, care conduce si administratia Băncii. De regulă, preşedintele Băncii este un
reprezentant al SUA.
Din conducerea BERD, pe langa Consiliul Guvernatorilor si Consiliul de Administratie
mai fac parte:
• Consiliul Consultativ;
• Comitetele de credit;
• Presedintele.
In fruntea BERD s-au succedat urmatorii preşedinţi:
-aprilie 1991 – iunie 1993: Jacques Attali
-septembrie 1993 – ianuarie 1998: Jacques de Larosière
-septembrie 1998 – aprilie 2000: Horst Kohler
-iulie 2000 – iulie 2008 Jean Lemierre
În prezent, preşedintele BERD este Thomas Mirrow (cetăţean german), instalat oficial
în funcţie pe 3 iulie 2008.

1
Board of Governors

4
 Banca Europeană pentru Reconstrucţie si Dezvoltare

În 18-19 mai 2008 a avut loc, la Kiev, reuniunea anuala a Guvernatorilor BERD,
ocazie cu care a fost decisă modalitatea de alocare a profitului net obţinut in 2007
(1,08 mld euro) prin repartizarea a 830 milioane euro în contul de rezervă strategică
(disponibili pentru operaţiuni viitoare), iar restul (250 milioane euro) pentru alte
operaţiuni (asistenţă tehnică, securitate nucleară, etc.). Discuţia privind viitorul
instituţiei a rămas încă deschisă.
Ca răspuns la criza financiară globală, BERD îşi propune să investească până
la 7 miliarde de euro în 2009, în statele de operaţiuni, o sumă cu 20% mai mare faţă
de anul 2008.

3.Formarea capitalului social

Uniunea Europeana, statele sale membre şi B.E.I deţin împreuna 51% din
capitatul de 10 miliarde euro al B.E.R.D., ceea ce imprima băncii un caracter
transeuropean pronunţat. Alături de B.E.I. şi B.C.E., B.E.R.D. este a treia instituţie
financiară multilaterală cu capital în euro.
La constituirea capitalului social al băncii a contribuit B.E.I. cu o participare de 3
procente,statele membre ale U.E. şi U.E cu mai mult de jumătate.

5
 Banca Europeană pentru Reconstrucţie si Dezvoltare

4.Condiţii de acordare a finanţării BERD

BERD acordă credite ţărilor care prezinta pentru proiecte de investiţii viabile.
Pentru finanţarea proiectelor şi pentru propriile nevoi operaţionale, BERD nu utilizează
direct capitalul acţionarilor, ci, beneficiind de un rating înalt, contractează împrumuturi
pe pieţele internaţionale de capital prin emisiunea de obligaţiuni proprii si altor
instrumente de credit. Deoarece BERD poate obţine fonduri in condiţii favorabile,
poate să îşi structureze împrumuturile în aşa fel încât să răspundă cerinţelor clienţilor
săi. Titlurile emise de BERD sunt achiziţionate de investitori diferiţi, cum ar fi băncile
centrale, fondurile de pensii, companiile de asigurări, etc. Finanţările BERD pentru
proiecte aparţinând sectorului privat fluctuează între €5 milioane şi €250 milioane, sub
formă de împrumuturi sau de participaţii la capitalul social. Cifra medie a investiţiilor
BERD este de €25 milioane.
Proiectele de proporţii mai mici pot fi finanţate prin intermediari financiari sau prin
programe speciale care se adreseaza investiţiilor de dimensiuni reduse în ţările mai
puţin dezvoltate.
Pentru a fi admisibil pentru o finanţare, proiectul trebuie să satisfacă
urmatoarele condiţii:
- să fie situat într-una din ţările în care BERD operează
- să aibă bune perspective comerciale
- să aibă un aport de capital în numerar sau în natura din partea sponsorului
proiectului
- să fie util pentru economia locală şi pentru dezvoltarea sectorului privat
- să satisfacă criteriile financiare şi ecologice existente.
Referitor la structura proiectelor, BERD adaptează fiecare proiect în funcţie de
nevoile clienţilor şi de situaţia specifică a ţării, regiunii şi sectorului în cauză. De regulă
BERD finanţează maxim 35 la sută din costul total al unui proiect care pleacă de la
zero sau 35 la sută din capitalizarea pe termen lung a societaţii responsabile de
realizarea proiectului. Sponsorii trebuie sa contribuie cu un aport de capital
semnificativ, cel puţin egal cu investiţia BERD.

6
Este de asemenea necesară asigurarea unor surse suplimentare de finanţare, din
partea sponsorilor, a altor co-finanţatori sau obţinute prin intermediul programului de
împrumut sindicalizat oferit de BERD.
Finanţările BERD acoperă marea majoritate a sectoarelor economice, in
acest sens menţionez:
- întreprinderile agricole
- eficientizarea energetică
- instituţiile financiare
- sectorul de producţie
- infrastructurile municipale sau comunale şi infrastructurile de mediu
- resursele naturale
- energia
- turismul
- telecomunicaţiile, tehnologia informaţiei şi mass-media
- transportul.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie si Dezvoltare

7
 5.Functiile si Instrumentele financiare ale BERD

Funcţiile BIRD sunt urmatoarele:

• Acordarea sau garantarea de împrumuturi pe tremen lung ţărilor membre;
• Coordonarea ajutorului internaţional pentru dezvoltare acordat statelor membre care
au nevoie;
• Acordarea de asistenţă tehnică statelor membre;
• Sprijinirea realizării dezvoltării durabile.
Instrumentele financiare folosite de BERD sunt:
a) Împrumuturi
Banca acordă împrumuturi în valută, pe criterii comerciale, clienţilor din sectorul privat.
Rambursarea se face în valută, cu o dobandă fixă sau variabilă exprimată ca o marjă
peste LIBOR.
Împrumuturile se rambursează în mod normal între 5 si 7 ani începand după o
perioadă de graţie care durează de la 1 la 2 ani. Termenii sunt negociabili.
Împrumutul se acordă pe baza capacitaţii proiectului de a genera fluxuri de numerar
pe baza abilităţii clientului de a efectua plata după o anumita perioadă agreată.
Majoritatea împrumuturilor sunt garantate cu un set din activele şi/sau creanţele
clientului. Condiţionalitaţi specifice pot fi cerute în anumite cazuri. Cheltuielile
administrative ale Băncii precum şi cheltuielile neprevăzute apărute pe durata
proiectului sunt suportate de asemenea de către sponsor. Acolo unde este posibil,
Banca caută oportunităţi de co-finanţare a proiectului cu alţi investitori in scopul
cresterii sumei totale a împrumutului şi a calităţii finanţării disponibilă catre sponsori.
b) Capital social
O investitie de capital poate fi facută in diferite forme, incluzând subscripţia la acţiuni
ordinare sau preferenţiale. De asemenea se poate opta pentru investitii de cvasi-
capital, cum ar fi împrumuturile subordonate, obligaţiunile, etc. sau subscrierea
emisiunii de acţiuni de către o companie pe pieţele de capital locale sau
internaţionale. Investiţiile de capital social sunt făcute pentru a sprijini proiectul în
stadiile sale iniţiale şi de aceea planul de finanţare trebuie să indice clar cum şi unde
va fi vândută în viitor participarea Băncii (strategie de ieşire).

8
Banca nu urmăreşte să preia controlul sau să-şi asume responsabilitatea manageriala
pentru companiile respective. Termenii şi condiţiile de participare la capitalul social
depind de riscurile şi de profiturile viitoare ale proiectului.
BERD poate de asemenea sprijini o emisiune de acţiuni în companii existente doar în
cazul privatizării unde un astfel de transfer va creşte în mod evident eficientă ( de
exemplu printr-un management mai bun, reabilitare sau extindere sub noul proprietar,
sau sinergie cu operaţiunile achizitorului).
c) Facilităţi comerciale
Banca include băncile locale în diferite Programe pentru Facilităţi Comerciale, pentru
a le ajuta să-ţi formeze o reputaţie solidă şi pentru a le face mai uşor acceptate pe
piaţa financiară de comerţ internaţional. În cadrul acestor programe, BERD emite
garanţii parţiale de plată, pentru a susţine tranzacţiile bazate pe scrisori de credit
emise de băncile locale.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie si Dezvoltare

6.Relaţia România-BERD

9
România este membră a BERD din 1991 are o cotă de participare de 96 milioane euro
la capitalul Băncii. De-a lungul perioadei de tranziţie a României la economia de piaţa,
BERD s-a dovedit a fi una dintre instituţiile financiare internaţionale care au susţinut
intens acest proces pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite, prin acordarea de
împrumuturi care au ajutat la implementarea proiectelor necesare transformării
economice şi la intensificarea reformelor structurale.
Guvernatorul României la BERD este ministrul finanţelor publice, iar guvernator
supleant la BERD este guvernatorul BNR. România face parte din Constituenta
condusă de Ucraina, din care mai fac parte şi Republica Moldova, Georgia şi Armenia.
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a investit, în 2007, 350 de
milioane de euro în proiecte derulate în România, cu 50% mai mult decât în 2006.
BERD reprezintă un catalizator major pentru investiţii în România, cu un
portofoliu cumulat la sfârşitul anului 2007 în valoare de peste 3,5 miliarde euro (248
de proiecte semnate cu România începând cu 1991). 70% din totalul investiţiilor au
fost angajate în sectorul privat. Pe lângă propria sa investiţie, BERD a ajutat la
mobilizarea altor 6,4 miliarde euro, reprezentând co-investiţii în perioada 1991- 2008.
România se situează pe locul al treilea în rândul ţărilor de operare din punct de
vedere al volumului finanţării (după Federaţia Rusă, Polonia locul doi).
Prin aceste investiţii şi implicarea directă a reprezentanţilor Băncii în Consiliile de
Administraţie ale unui număr mare de companii în care a investit, BERD a reuşit să
îmbunătăţească practicile de conducere corporativă şi să extindă dialogul politic.
Portofoliul Băncii s-a extins rapid în arii precum privatizarea la scară largă cu
investitori strategici, investiţii de tip greenfield în sectorul privat, dezvoltarea sectorului
financiar şi a infrastructurii în domeniile energetic, transporturi, comunicaţii şi a
infrastructurii municipale. Banca susţine activ dezvoltarea sectorului financiar non-
bancar prin promovarea investiţiilor în societăţi de leasing şi asigurare, precum şi în
fonduri de capital, pensii şi ipoteci.
Strategia de ţară pentru România aferentă perioadei 2008-2009, document
aflat în derulare începând cu luna aprilie 2008, are în vedere investiţii în concordanţă
cu priorităţile şi nevoile de perspectivă ale economiei româneşti. Astfel, se
preconizează alocarea a aproximativ 40% din fonduri pentru investiţiile în sectorul

10
privat autohton, a 35% pentru sectorul financiar, urmând ca restul să fie direcţionate
către sectorul energetic.
Strategia propusă se axează pe următoarele direcţii prioritare:
Sectorul privat – susţinerea întreprinderilor private autohtone, cu accent pe
întărirea competitivităţii şi pe sprijinirea accesului acestora pe pieţe externe, mai ales
cele din regiune;
Sectorul energetic – continuarea investiţiilor în companii publice şi private al
căror obiect de activitate este producerea, transportul şi distribuţia de energie, cu un
accentul pe reabilitarea centralelor electrice. De asemenea, activitatea băncii va
urmări implementarea reformelor instituţionale şi ale reglementărilor în domeniu;
Infrastructură – dezvoltarea infrastructurii naţionale (cu accent deosebit pe
infrastructura de transport) în vederea asigurării creşterii cooperării regionale şi a
comerţului pentru a putea beneficia la maxim de avantajele pieţei unice europene. De
asemenea, banca va continua implicarea în proiectele de infrastructură municipală
pentru asigurarea cofinanţării alături de fondurile structurale disponibile din partea UE.
Pentru realizarea acestor obiective, BERD va contribui şi la întărirea capacităţii
administrative a autorităţilor locale şi a administraţiei publice de a absorbi atât
fondurile de preaderare cât şi pe cele ulterioare aderării.
Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, finanţarea BERD urmează, treptat, să
scadă, având în vedere accesul la fondurile comunitare. România nu mai este un stat dependent
de BERD din punct de vedere al asistenţei financiare, ci, ca toate tarile proaspăt intrate în UE,
are o relaţie de parteneriat strategic cu instituţia, în perspectiva momentului în care ţara noastră
nu va mai implementa proiecte cu asistenţă BERD pe teritoriul său, continuând să fie însă
donator şi acţionar al instituţiei, moment ulterior anului 2010. La momentul actual operaţiunile
BERD se desfăşoară numai în sectorul privat. Astfel, în România exista circa 20 de
întreprinderi mici private care beneficiază de sprijinul financiar BERD, Băncii Mondiale şi
Fondului Mondial de Mediu pentru implementarea tehnologiilor de producere a energiei. De
asemenea, BERD desfăşoară un program pentru sprijinirea deyvoltăarii rurale în România.
Banca Europeană pentru Reconstrucţie si Dezvoltare

Preşedintele Băncii Europene pentru Reconstrucţie si Dezvoltare, Thomas

Mirow, a efectuat o vizită de lucru in România în perioada 18-19 martie pentru a

11
evalua "în mod special" angajamentul luat de instituţie "în această perioadă de
volatilitate economică globală". În cadrul vizitei la Bucureşti, oficialul a avut întrevederi
cu reprezentanţii guvernului şi cu oamenii de afaceri.

În concluzie,cel mai puternic avantaj comparativ al Băncii relativ la alte

instituţii financiare internaţionale, pe lângă concentrarea regională, constă în abilitatea
de a opera atât în sectorul public cât şi în cel privat şi de a avea la dispoziţie cel mai
larg şi ma flexibil spectru de instrumente financiare pentru a sprijini diferitele stadii ale
tranziţiei. În acest sens, BERD, deţinută de 60 de guverne şi două instituţii
interguvernamentale, îşi propune să susţină tranziţia de la economii centralizate la
economii de piaţă in Europa Centrală şi de Est şi Comunitatea Statelor Independente.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie si Dezvoltare

Bibliografie:

12
BREZEANU P,200 , Finanţe europene, Ed.C.H Beck, Bucureşti 2007.

BREZEANU P., 2003, Sisteme Financiare internaţionale, Editura Cavallioti Bucureşti;

CARMEN ADRIANA GHEORGHE, Drept bancar comunitar. Ed.C.H Beck, Bucureşti
2008
www.ebrd.com -BERD-Strategia pentru România;
www.themoneychannel.ro;
www.mie.ro;

13