RECENZIE

Recenzor: Cazacu Tudor

Carte recenzată: Adam Smith, Avuția națiunilor, Editura Publica, București, 2011

Traducere din engleză de : Monica Mitarcă

1. Contextul apariției cărții

Primul volum al lucrării ‘’Avuția națiunilor’’, este publicat pentru prima dată
la 1776. Această perioadă pentru omenire a fost un moment de cotitură în domeniul
economic , mai ales pentru Anglia unde încetul cu încetul se consolida Revoluția
industrială care avea să modifice din temelii principiile economice a Angliei, dar
ulterior și în întreaga lume. Inițial , Adam Smith debutează ca scriitor filozofic cu
cartea ‘’Teoria sentimentelor morale’’, însă mintea lui Smith se ocupa de o arie
mult mai largă ca să rămână doar la probleme de percepţie şi motivaţie. El îşi dorea
să clarifice câteva dintre marile probleme politice ale zilei. Care era nivelul adecvat
al taxelor şi cum ar fi trebuit ele să fie percepute? Monopolul comercial şi coloniile
erau o binecuvântare sau o gaură neagră, financiar vorbind, pentru stat? Ar trebui
agricultura să lase locul industriei? În plus, în Marea Britanie fusese publicată, în
1767, An Inquiry Into the Principles of Politica/ Economy, cartea lui James Steuart
- care a fost primul tratat cuprinzător de economie politică, analizând majoritatea
problemelor de care era interesat şi Smith, printre care munca, preţurile, arenda
pentru pământ şi mecanismele de cerere şi ofertă. Cum erau amândoi din
Edinburgh, Smith îl cunoştea pe Steuart, dar asupra multor chestiuni aveau păreri
cum nu se poate mai diferite. Acolo unde Steuart sprijinea, în esenţă, statu-quoul,
cu bariere asupra comerţului liber care să sprijine puterea statului şi finanţele
acestuia, Smith făcea o critică puternică a acestui sistem "mercantilist", privind, în
schimb, către un model bazat pe puterea şi libertatea individuală.

2. Prezentarea autorului

Adam Smith (1723-1790), gânditor de origine scoţiană, cu multiple

preocupări ştiinţifice de factură filozofică şi economică, s-a format sub influenţa
 ideilor lui David Hume, fiind bun cunoscător al enciclopediştilor şi fiziocraţilor
francezi. Lucrarea sa, ,, Avuția națiunilor, cercetare asupra naturii și cauzelor
ei”, a fost una dintre primele încercări de a studia dezvoltarea istorică a industriei
și comerțului în Europa. Cu toate că ‘’Avuția națiunilor’’ nu a fost prima lucrare
din acest domeniu , în biblioteca sa mai avea Origin of Commerce (1762) de Adam
Anderson şi Universal Dictionary of Trade and Commerce (1757), din care s-a
inspirat dar și în mare măsură a criticat multe idei , ceea ce a facut ca această lucrare
să ajute la crearea economiei ca disciplină academică modernă și a furnizat una
dintre cele mai bune argumentări intelectuale pentru comerțul liber și capitalism. A
introdus în economie conceptul de mâna invizibilă.

3. Structura cărții

Această lucrare este una foarte bine structurată , împărțită în 5 cărți , fiecare
carte tratează teme generale care la rîndul ei este împărțită în capitole pentru
relatarea desfășurată a fiecărui subiect , acest fapt conferă cărții o organizare foarte
bună din punct de vedere structural dar și permite prezentarea ideilor într-o manieră
captivantă.

4. Tema abordată

Aşa cum reiese şi din titlu, ideea centrală a lucrării o reprezintă definirea
noţiunii de ,,avuţie” sau ,,bogăţie” a naţiunilor şi analiza factorilor sau forţelor de
producţie ce concură la crearea şi sporirea ei. În continuare, voi ilustra câteva
aspecte dezbătute și ilustrate de Adam Smith în lucrarea sa. Adam Smith se
opunea vehement protecționismului vamal. Unul dintre cele mai importante lucruri
pe care le-a scos în evidență Smith prin intermediul lucrării sale a fost faptul că
construirea de bariere împotriva comerţului liber îi sărăcea pe toţi. El spunea că în
cadrul liberului schimb, ambele părţi ies în câştig. Înainte, se considera că o naţiune
este cu atât mai bogată cu cât celelalte naţiuni sărăcesc şi, de asemenea, despre
comerţ se credea că este profitabil doar pentru cel care vinde, nu şi pentru cel care
cumpără. El a arătat că avem mai mult de câştigat dacă clienţii sunt bogaţi. Smith
vorbeşte despre rolul muncii şi despre faptul că avuţia unei ţări depinde de
aptitudinile şi judecata muncitorilor săi şi de procentul din populaţie care este
angajată în munca productivă. Cât costă un produs în general, depinde de cantitatea
 de munca depusă în realizarea lui. Ceea ce schimbăm noi de fapt este valoarea
muncii noastre contra valorii muncii altcuiva. Ceea ce distinge o naţiune avansată
de una săracă este "diviziunea muncii". Autorul dă exemplul fabricii de ace cu
gămălie: fiecare se specializase într-o anumită etapă, astfel productivitatea a
crescut, pentru că fiecare era foarte bun la ceea ce făcea. Diviziunea muncii face ca
toată lumea să iasă în câştig (pentru ca produsele erau şi mai ieftine, deoarece
aceeaşi cantitate de muncă poate produce mai multe obiecte). Cu toții
cunoaștem sau am auzit câte ceva despre ,,mâna invizibilă” a lui Smith. Această
sintagmă este, bineînțeles, o metaforă, prin care autorul explică cum prosperitatea,
bunăstarea unei societăți se realizează prin indivizii acesteia care își urmăresc
propriul interes. În mod normal, oamenii nu au în vedere interesul public; aceștia
întreprind acțiuni cu scopul de a-și atinge scopurile, se gândesc doar la propriul
câștig. Scoțianul afirma chiar că, dacă cetățenii ar avea intenția să promoveze
interesul societății, acest fapt nu s-ar realiza la fel de eficient ca atunci când își
urmăresc propriul interes.

Realizarea lui Smith a fost aceea de a înţelege că, întrucât toată lumea
beneficiază de pe urma lui, liberul schimb ne creşte prosperitatea la fel de sigur
precum o fac agricultura sau manufacturile. Avuţia unei naţiuni nu stă în cantitatea
de aur din vistieria să, ci în volumul producţiei sale şi al comerţului său - adică ceea
ce numim astăzi produsul naţional brut. El pledează pentru piaţa liberă, pentru o
guvernare limitată, pentru libertatea personal şi pentru domnia legii tocmai pentru
că, de pe urma acestora, cei săraci, şi nu cei bogaţi şi puternici, vor beneficia în cel
mai înalt grad. Putem spune că acest mesaj este în continuare valabil și în zilele
noastre. Una dintre cele mai interesante mențiuni făcute de Smith în ,,Avuția
națiunilor” este legată de importanța muncii. În zilele noastre, munca este, de cele
mai multe ori, luată în derâdere, semenii îşi bat joc unul de munca celuilalt.

5. Prezentarea succintă a lucrării

După cum am prezentat mai sus , această lucrare este împărțită în 5 cărți , iar
acum voi încerca să fac o scurtă relatare a celor mai importante capitole. Cartea I,
prezintă cauzele îmbunătățirii forțelor productive ale muncii și despre ordinea
conform căreia produsele sale sunt distribuite natural diferitelor categorii de
oameni. Printre acestea se numără diviziunea muncii, datorată trecerii de la micile
 întreprinderi manufacturiere la marile uzine , unde se produce mai mult și mai
calitativ datorită faptului că fiecare muncitor îndeplinea o singură funcție în
mecanismul producerii.’’ Cineva poate să se ocupe cu trefilarea, altul, cu
îndreptarea acelor, un al treilea le taie, al patrulea le ascute la capăt, al cincilea le
pileşte la capăt pentru a le fi ataşată gămălia; producerea gămăliei poate necesita 2-
3 operaţiuni distincte, iar ataşarea ei, o afacere în sine; vopsitul gămăliilor în alb, o
alta - şi chiar ambalarea lor poate fi o activitate distinctă;’’ 1
De asemenea se
relatează despre originea și întrebuințarea banilor , cît și despre prețul real și
nominal al bunurilor.
Cartea a II-a , ne aduce la cunoștință despre natura, acumularea și
întrebuințarea capitalului. Prin intermediul acestei cărți Adam Smith , prezintă
avantajul diviziunii capitalului, cu exemple foarte simple dar și foarte
convingătoare , ca de exemplu cele 2 modalităti de a obține profit prin investirea
capitalui. Prima metodă constă în investirea pentru cultivarea, producerea sau
cumpărarea de bunuri și vînzarea lor pentru profit. Iar a 2-a metodă , capitalul poate
fi folosit pentru îmbunătățirea pămîntului, pentru cumpărarea de mașinării și
instrumente utile unei afaceri sau pentru altfel de lucruri care produc profit fără
schimbarea proprietarului sau fără să circule mai departe , aceste capitaluri fiind
numite și fixe.
Cartea a III-a este o prezentare din punct de vedere istoric al progresului diferit
al bogăției la diferite națiuni , în perioade diferite. Astfel , se relevă despre
descurajarea agriculturii în vechile state ale Europei după căderea Imperiului
Roman, acest fapt datorîndu-se invaziilor națiunilor germanice asupra provinciilor
vestice ale imperiului. În această conjunctură terenurile agricole au devenit
proprietate a cîtorva latifundiari , iar restul populației era transformată în servitori
fără pămînt care nu erau cointeresați să le prelucreze calitativ , ceea ce a dus la o
descreștere a nivelului de bunuri obținut în urma agriculturii.’’ În âcele vremuri de
mari dezordini, fiecare mare latifundiar era un fel de mic prinţ. Servitorii îi erau
supuşii. El era judecătorul lor şi, în anumite privinţe, legislatorul lor în vremuri de
pace şi conducătorul lor, în vremuri de război.’’2
Cartea a IV-a, reprezintă o analiză a sistemelor de economie politică , fiind
prezentate principiile sistemului comercial și mercantilist mai corect a avantajelor

1
Adam Smith, Avuția națiunilor, Editura Publica, București , 2011, p.67-68
2
Adam Smith, Avuția națiunilor, Editura Publica, București , 2011, p.214
 primului și dezavantajele celui de al doilea. În acest capitol se face o precizare
importantă privind difernța dintre banii și aurul unui stat și prosperitatea acestuia.
O perioadă îndelungată după Marile descoperiri geografice statele se considerau
mai bogate și mai puternice în depedență de cantitatea de aur și metale prețioase de
care dispuneau , acesta fiind sistemul mercantilist. Însă după un timp statele care
nu și-au reorientat sistemul economic ca de exemplu Spania și Portugalia au rămas
cu mult în urma Angliei ca de exemplu care a investit capitalul în diferite domenii:
industrie , agricultură , infrastructură , care la rîndul lor produceau sau contribuiau
la mărirea producției și respectiv a capitalului.
Cartea a V-a , fiind și ultima se relatează despre venitul statului , dar și despre
cheltuielile acestuia pentru : apărare , justiției, lucrările publice și instituțiile publice
, educația tineretului etc. Adam Smith , acordă o atenției deosebită a evoluției
cheltuililor pentru aparare în diferite perioade și impactul acestora asupra
economiei naționale. Astfel , acesta afirma: ‘’ Prima îndatorie a suveranului , aceea
de protejare a societății de violență și de invaziile altor societăți independente, poate
fi exercitată doar prin intermediul forței militare. Dar cheltuiala de a pregăti această
forță armată pe timp de pace , cît și de a o folosi ăn vreme de război este foarte
diferită , în funcție de starea societății și de gradul de progres al acesteia , din diferite
perioade’’3. De asemenea în acest capitol se prezintă importanța plătirii taxelor
pentru bunăstarea statului.’’ Supuşii fiecărui stat ar trebui să contribuie la sprijinirea
guvernământului, cât de precis cu putinţă, proporţional cu capacitatea fiecăruia -
adică, proporţional cu venitul de care se bucură fiecare sub protecţia statului.’’4

6. Aspecte semnificative
Un aspect semnificativ la care am atras atenția a fost diviziunea muncii
fizice și mentale , la care Adam Smith face referire. Astfel, cu cât o economie
este mai mare şi mai dezvoltată, cu atât forţa de muncă este mai specializată şi
cu atât mai mari tranzacţionarea şi cererea de bunuri şi servicii. Marile oraşe
sunt bogate tocmai datorită diviziunii tot mai mari a muncii fizice şi mentale;
acolo întâlnim nu doar lucrători şi muncitori, ci şi inventatori, filozofi şi avocaţi.

3
Adam Smith, Avuția națiunilor, Editura Publica, București , 2011, p.345
4
Adam Smith, Avuția națiunilor, Editura Publica, București , 2011, p.394
 Aceasta înseamnă că, de vreme ce majoritatea oamenilor sunt ocupaţi să-şi
câştige traiul fără a practica o muncă intelectuală, ei îşi permit să plătească pe
altcineva să proiecteze", să "gândească" şi să "vorbească" pentru ei.

7. Tipul de limbaj
Limbajul folosit este pe înțelesul publicului larg , accesibilă pentru orice
cititor educat. Ea nu presupunea cunoştinţe anterioare pe teme economice, fiind,
după cum sugera Edwin Seligman, mai degrabă o operă literară decât un manual.
Treceţi cu vederea frazarea învechită şi veţi descoperi că tonul cărţii este
surprinzător de relaxat. Smith nu ne împunge cu pronumele "eu"i:n această lucrare
şi nici nu se abţine de la a include anecdote care, deşi cu greu s-ar putea numi
ştiinţifice, au forţă retorică.

8. Sursele bibliografice
Adam Smith , pentru scrierea acestei lucrări nu a folosit o cantitate enormă
de surse bibliografice , în primul rînd datorită faptului că la acea vreme nu prea
existau multe cărți de economie modernă, iar în al doilea rînd Smith își începe
cariera de scriitor cu lucrări filozofice, bazîndu-se mai mult pe observațiile și
judecata proprie , totuși înainte de a scrie ‘’Avuția națiunilor’’, consultă : An Inquiry
Into the Principles of Politica/ Economy de James Steuart, Origin of Commerce
(1762) de Adam Anderson, Universal Dictionary of Trade and Commerce (1757).

9. Concluzii
Așadar, putem concluziona, fără să greșim, că Adam Smith a reușit să
depășească mentalitatea vremurilor sale. ,,Avuția națiunilor” este considerată a fi
cea mai bună carte de economie politică scrisă vreodată. Această ,,biblie a
liberalismului clasic”, aşa cum a fost numită, este cu adevărat o carte deschizătoare
de drumuri, al cărei scop magistral şi sinteză nu au fost depăşite, în cele două secole
şi un sfert care au trecut de când a fost scrisă. Este cu siguranță o carte nu doar
pentru specialiști în domeniul economic, ci este o lucrare care ar trebuie citită de
fiecare . Fiindcă faimoasa frază : ‘’Nu aurul și argintul , ci munca a fost cea care
putea cumpăra la origini , toată bogăția lumii’’, trebuie să o cunoască toți specialiștii
, indiferent de domeniul în care activează.