FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

Managementul Sectorului Public

AVUȚIA NAȚIUNILOR

(THE WEALTH OF NATIONS)

Masterand: Mărgărit Marius-Alin

 AVUȚIA NAȚIUNILOR

(THE WEALTH OF NATIONS)

Adam Smith

- Recenzie -

Adam Smith (1723-1790), gânditor de origine scoţiană, cu multiple preocupări ştiinţifice

de factură filozofică şi economică, s-a format sub influenţa ideilor lui David Hume, fiind
bun cunoscător al enciclopediştilor şi fiziocraţilor francezi. Lucrarea sa, ,, Avuția
națiunilor, cercetare asupra naturii și cauzelor ei”,  a fost una dintre primele încercări
de a studia dezvoltarea istorică a industriei și comerțului în Europa. Această lucrare a
ajutat la crearea economiei ca disciplină academică modernă și a furnizat una dintre cele
mai bune argumentări intelectuale pentru comerțul liber și capitalism.

Aşa cum reiese şi din titlu, ideea centrală a lucrării o reprezintă definirea noţiunii
de ,,avuţie” sau ,,bogăţie” a naţiunilor şi analiza factorilor sau forţelor de producţie ce
concură la crearea şi sporirea ei.

În continuare, voi ilustra câteva aspecte dezbătute și ilustrate de Adam Smith în lucrarea
sa. Adam Smith se opunea vehement protecționismului vamal.

Unul dintre cele mai importante lucruri pe care le-a scos în evidență Smith prin
intermediul lucrării sale a fost faptul că construirea de bariere împotriva comerţului liber
îi sărăcea pe toţi. El spunea că în cadrul liberului schimb, ambele părţi ies în câştig.
Înainte, se considera că o naţiune este cu atât mai bogată cu cât celelalte naţiuni sărăcesc
şi, de asemenea, despre comerţ se credea că este profitabil doar pentru cel care vinde, nu
şi pentru cel care cumpără. El a arătat că avem mai mult de câştigat dacă clienţii sunt
bogaţi.
Realizarea lui Smith a fost aceea de a înţelege că, întrucât toată lumea beneficiază de pe
urma lui, liberul schimb ne creşte prosperitatea la fel de sigur precum o fac agricultura
sau
manufacturile. Avuţia unei naţiuni nu stă în cantitatea de aur din vistieria să, ci în
volumul producţiei sale şi al comerţului său - adică ceea ce numim astăzi produsul
naţional brut.

El pledează pentru piaţa liberă, pentru o guvernare limitată, pentru libertatea personal şi
pentru domnia legii tocmai pentru că, de pe urma acestora, cei săraci, şi nu cei bogaţi şi
puternici, vor beneficia în cel mai înalt grad. Putem spune că acest mesaj este în
continuare valabil și în zilele noastre.

Una dintre cele mai interesante mențiuni făcute de Smith în ,,Avuția națiunilor” este
legată de importanța muncii. În zilele noastre, munca este, de cele mai multe ori, luată în
derâdere, semenii îşi bat joc unul de munca celuilalt. Smith spunea că ,,Nu aurul și
argintul, ci munca a fost cea care putea cumpăra, la origini, toată bogăția lumii.”

Smith vorbeşte despre rolul muncii şi despre faptul că avuţia unei ţări depinde de
aptitudinile şi judecata muncitorilor săi şi de procentul din populaţie care este angajată în
munca productivă. Cât costă un produs în general, depinde de cantitatea de munca depusă
în realizarea lui. Ceea ce schimbăm noi de fapt este valoarea muncii noastre contra valorii
muncii altcuiva. Ceea ce distinge o naţiune avansată de una săracă este "diviziunea
muncii".

Autorul dă exemplul fabricii de ace cu gămălie: fiecare se specializase într-o anumită

etapă, astfel productivitatea a crescut, pentru că fiecare era foarte bun la ceea ce făcea.
Diviziunea muncii face ca toată lumea să iasă în câştig (pentru ca produsele erau şi mai
ieftine, deoarece aceeaşi cantitate de muncă poate produce mai multe obiecte).
Cu toții cunoaștem sau am auzit câte ceva despre ,,mâna invizibilă” a lui Smith. Această
sintagmă este, bineînțeles, o metaforă, prin care autorul explică cum prosperitatea,
bunăstarea unei societăți se realizează prin indivizii acesteia care își urmăresc propriul
interes. În mod normal, oamenii nu au în vedere interesul public; aceștia întreprind
acțiuni cu scopul de a-și atinge scopurile, se gândesc doar la propriul câștig. Scoțianul
afirma chiar că, dacă cetățenii ar avea intenția să promoveze interesul societății, acest fapt
nu s-ar realiza la fel de eficient ca atunci când își urmăresc propriul interes.

Așadar, putem concluziona, fără să greșim, că Adam Smith a reușit să depășească

mentalitatea vremurilor sale. ,,Avuția națiunilor” este considerată a fi cea mai bună carte
de economie politică scrisă vreodată. Această ,,biblie a liberalismului clasic”, aşa cum a
fost numită, este cu adevărat o carte deschizătoare de drumuri, al cărei scop magistral şi
sinteză nu au fost depăşite, în cele două secole şi un sfert care au trecut de când a fost
scrisă.