Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
AVUȚIA NAȚIUNILOR
Adam Smith
- Recenzie -
Aşa cum reiese şi din titlu, ideea centrală a lucrării o reprezintă definirea noţiunii de
,,avuţie” sau ,,bogăţie” a naţiunilor şi analiza factorilor sau forţelor de producţie ce
concură la crearea şi sporirea ei.
În continuare, voi ilustra câteva aspecte dezbătute și ilustrate de Adam Smith în lucrarea
sa. Adam Smith se opunea vehement protecționismului vamal.
Unul dintre cele mai importante lucruri pe care le-a scos în evidență Smith prin
intermediul lucrării sale a fost faptul că construirea de bariere împotriva comerţului liber
îi sărăcea pe toţi. El spunea că în cadrul liberului schimb, ambele părţi ies în câştig. Înainte,
se considera că o naţiune este cu atât mai bogată cu cât celelalte naţiuni sărăcesc şi, de
asemenea, despre comerţ se credea că este profitabil doar pentru cel care vinde, nu şi
pentru cel care cumpără. El a arătat că avem mai mult de câştigat dacă clienţii sunt bogaţi.
Realizarea lui Smith a fost aceea de a înţelege că, întrucât toată lumea beneficiază de pe
urma lui, liberul schimb ne creşte prosperitatea la fel de sigur precum o fac agricultura sau
manufacturile. Avuţia unei naţiuni nu stă în cantitatea de aur din vistieria să, ci în volumul
producţiei sale şi al comerţului său - adică ceea ce numim astăzi produsul naţional brut.
El pledează pentru piaţa liberă, pentru o guvernare limitată, pentru libertatea personal şi
pentru domnia legii tocmai pentru că, de pe urma acestora, cei săraci, şi nu cei bogaţi şi
puternici, vor beneficia în cel mai înalt grad. Putem spune că acest mesaj este în continuare
valabil și în zilele noastre.
Una dintre cele mai interesante mențiuni făcute de Smith în ,,Avuția națiunilor” este legată
de importanța muncii. În zilele noastre, munca este, de cele mai multe ori, luată în derâdere,
semenii îşi bat joc unul de munca celuilalt. Smith spunea că ,,Nu aurul și argintul, ci munca
a fost cea care putea cumpăra, la origini, toată bogăția lumii.”
Smith vorbeşte despre rolul muncii şi despre faptul că avuţia unei ţări depinde de
aptitudinile şi judecata muncitorilor săi şi de procentul din populaţie care este angajată în
munca productivă. Cât costă un produs în general, depinde de cantitatea de munca depusă
în realizarea lui. Ceea ce schimbăm noi de fapt este valoarea muncii noastre contra valorii
muncii altcuiva. Ceea ce distinge o naţiune avansată de una săracă este "diviziunea
muncii".
Autorul dă exemplul fabricii de ace cu gămălie: fiecare se specializase într-o anumită etapă,
astfel productivitatea a crescut, pentru că fiecare era foarte bun la ceea ce făcea. Diviziunea
muncii face ca toată lumea să iasă în câştig (pentru ca produsele erau şi mai ieftine,
deoarece aceeaşi cantitate de muncă poate produce mai multe obiecte).
Cu toții cunoaștem sau am auzit câte ceva despre ,,mâna invizibilă” a lui Smith. Această
sintagmă este, bineînțeles, o metaforă, prin care autorul explică cum prosperitatea,
bunăstarea unei societăți se realizează prin indivizii acesteia care își urmăresc propriul
interes. În mod normal, oamenii nu au în vedere interesul public; aceștia întreprind acțiuni
cu scopul de a-și atinge scopurile, se gândesc doar la propriul câștig. Scoțianul afirma chiar
că, dacă cetățenii ar avea intenția să promoveze interesul societății, acest fapt nu s-ar realiza
la fel de eficient ca atunci când își urmăresc propriul interes.