Modelul nr.

12′
SUBIECTUL I______________________________________________________ (40 de puncte)
Citeşte următorul fragment:

„Nu cred în heirupisme"

−Pavel, străluceşti ca prezentator, la cârma celor mai populare emisiuni de divertisment din România: ”Vocea României" şi
„Românii au talent", ambele de la Pro TV. Cum e să fii vedetă? A schimbat succesul ceva în viața ta?
−E clar că, într-o anume direcţie, succesul îţi schimbă viaţa, pentru că devii popular şi percepţia oamenilor în privinţa ta se
modifică. Eu însă nu m-am schimbat, fiindcă - vezi! - toate emisiunile astea care mi-au crescut notorietatea au venit la o vârstă la
care am ştiut cum să gestionez succesul. La 35 de ani, mă pricepeam deja să pun toate aspectele în balanţă, plus că aveam
echilibrul dat de familie. Iar pe de altă parte, şi așteptam „rezultatul" ăsta, succesul în televiziune: lucrez în domeniu de vreo 15-16
ani şi am mers pe politica pașilor constanţi, pentru că nu cred în heirupisme.
−Există reţetă a succesului?
−Ca în teatru, succesul în televiziune nu ţine numai de tine. Ţine şi de noroc, ţine şi de şansa de a fi descoperit sau de şansa ca
un om din domeniu să-ţi vadă potenţialul. E foarte important să vină un producător ori un regizor, care să vadă şi altceva în tine şi
să te provoace şi să te pună la treabă. Eu am avut şansa şi în teatru şi mai ales în televiziune. Sincer, iniţial, nici n-am realizat în ce
emisiuni de anvergură am fost cooptat. M-am bucurat, văzusem pe internet variantele străine ale formatelor şi mi-au plăcut, dar
abia după primul sezon le-am realizat amploarea, pentru că, dintr-odată, pe buzele tuturor erau doar „Românii au talent" şi „Vocea
României", toată lumea vorbea cu admiraţie, toată lumea ne felicita pentru munca noastră... Abia atunci - cum îţi spuneam - am
conştientizat cât de norocos sunt că am parte de asemenea formate. Fiindcă orice om din televiziune îşi doreşte tipul ăsta de
emisiuni - nu neapărat în sensul de gen, ci în sensul de grandoare şi de potenţial. Şi-apoi, eu mă simt privilegiat şi pentru că am
ocazia să lucrez cu nişte echipe profesioniste. Ceea ce e esenţial! Dacă n-ai o echipă ca lumea, în care fiecare membru să-şi facă
treaba ca la carte, poţi să ai tu formatu' formatului, că tot de pomană e. Şi gândeşte-te că, la noi, echipa nu înseamnă -15 oameni,
ci, conform ultimei numărători, suntem peste 150!
(Interviu cu Pavel Bartoş - în „Formula AS” Nr. 1256 (03.03.2017 - 09.03.2017)

A. Scrie răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:

1. Explică sensul expresiei că tot de pomană e în text. 4 p.
2. Transcrie titlurile celor două emisiuni prezentate de Pavel Bartoş, aşa cum reiese din text. 4 p.
3. Ilustrează concepţia lui Pavel Bartoş despre succes, folosind informaţiile din textul dat. 4 p.
4. Precizează din ce motiv se simte privilegiat prezentatorul Pavel Bartoş, desprins din secvenţa: Şi-apoi, eu mă simt privilegiat şi
pentru că am ocazia să lucrez cu nişte echipe profesioniste. Ceea ce e esenţial! Dacă n-ai o echipă ca lumea, în care fiecare
membru să-şi facă treaba ca la carte, poţi să ai tu formatu' formatului, că tot de pomană e. 4 p.
5. Prezintă în 30-50 de cuvinte o trăsătură morală a protagonistului, aşa cum se deduce din prima replică a interviului. 4 p.
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.

B. Redactează un text argumentativ, de 150-300 de cuvinte despre relaţia succes-şansă/ despre importanţa valorificării şansei,
folosind informaţiile din textul dat şi propria experienţă de lectură/culturală.. 20 de puncte

În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:

-formularea tezei/ problematicii puse în discuţie; 2p
-menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/ problematică; 2p
-enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate; 12 p
-formularea unei concluzii pertinente; 2p
-utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1p
-respectarca precizării privind numărul de cuvinte. 1p
Notă! În elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informaţii este facultativă.

SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)

Prezintă în minimum 50 de cuvinte semnificaţiile textului următor, evidenţiind două trăsături ale paşoptismului.
I
Pe o stâncă neagră, într-un vechi castel,
Unde cură-n poale un râu mititel,
Plânge şi suspină tânăra domniţă,
Dulce şi suavă ca o garofiţă;
Căci în bătălie soţul ei dorit
A plecat cu oastea şi n-a mai venit.
Ochii săi albaştri ard în lăcrimele
Cum lucesc în rouă două viorele;
Buclele-i de aur cad pe albu-i sân,
Rozele şi crinii pe faţă-i se-ngân.
Insă doamna soacră lângă ea veghează
Şi cu dulci cuvinte o îmbărbătează.
II
Un orologiu sună noaptea jumătate.
În castel în poartă oare cine bate?
- Eu sunt, bună maică, fiul tău dorit
Eu, şi de la oaste mă întorc rănit.
Soarta noastră fuse crudă astă dată:
Mica mea oştire fuge sfărâmată.
Dar deschideţi poarta...
Turcii mă-nconjor...
Vântul suflă rece... Rănele mă dor!
Tânăra domniţă la fereastră sare.
-Ce faci tu, copilă? zice doamna mare.
Apoi ea la poartă atunci a ieşit
Şi-n tăcerea nopţii astfel i-a vorbit:
-Ce spui, tu, străine? Ştefan e departe;
Braţul său prin taberi mii de morţi împarte
Eu sunt a sa mumă; el e fiul meu;
De eşti tu acela, nu-ţi sunt mumă eu!
Însă dacă cerul, vrând să-ngreuieze
Anii vieţii mele şi să mă-ntristeze,
Nobilul tău suflet astfel l-a schimbat;
Dacă tu eşti Ştefan cu adevărat,
Apoi tu aice fără biruinţă
Nu poţi ca să intri cu a mea voinţă.
Du-te la oştire! Pentru ţară mori!
Şi-ţi va fi mormântul coronat cu flori!
(Dimitrie Bolintineanu - Muma lui Ştefan cel Mare)

SUBIECTUL al III-lea ___________________________________________ (30 de puncte)

Redactează un eseu, de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi tema şi viziunea despre lume reflectate într-un text poetic
aparţinând lui Lucian Blaga, lui Tudor Arghezi sau lui Ion Barbu.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

-evidenţierea trăsăturilor care fac posibilă încadrarea textului poetic pentru care ai optat într-o tipologie într-un curent
literar/cultural/orientare tematică;
-evidenţierea temei, a viziunii despre lume, prin apelul la două secvenţe lirice/imagini artistice comentate;
-analiza, la alegere, a două componente de structură/ limbaj ale textului poetic ales, semnificative ilustrarea viziunii despre lume a
autorului, din seria: titlu, imaginar poetic, relaţii de opoziţie/ simetrie, incipit, final, limbaj.
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.

Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte (existenţa părţilor componente - introducere, cuprins, încheiere - 3 puncte;
logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte; claritatea exprimării - 2 puncte; respectarea
precizării privind numărul minim de cuvinte - l punct).
În vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să
dezvolte subiectul propus.
• REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte, numai în cazul în care aceasta întruneşte
minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri la cerinţele date (utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte;
punctuaţia - 3 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct).