Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bazele Activitatii Bancare Chironachi C PDF
Bazele Activitatii Bancare Chironachi C PDF
CHIRONACHI Corina,
lector superior
CAHUL, 2016
TEMA 1. FONDAREA BĂNCII
4
În Evul Mediu, mănăstirile, ca şi templele din Egiptul sau Grecia Antică, au
continuat să joace un rol important în efectuarea unor activităţi specific bancare. Deşi
oficial, nu aveau voie să perceapă dobânzi, foloseau alte metode pentru comisioanele pentru
credite acordate etc. La sfârşitul sec. al IX-lea activităţile în acest domeniu s-au retras
datorită cruciadelor şi pătrunderii în spaţiul europene a popoarelor migratoare. Primele
instituţii de tip efectuau preponderent operaţiunii de transfer (ceea ce azi se cunoaşte sub
denumirea de casă de compensare), astfel încât sistemul de plăţi să devină mai eficient.
Prima bancă de acest tip a fost Banca Veneţiei, creată în 1171 şi recunoscută oficial
în 1597 ca Banca de Rialto. În secolele următoare au apărut bănci similare şi în alte centre
comerciale: Geneva(în 1407), Amsterdam(în 1609), Hamburg (în 1619) şi Rotterdam (în
1635).
5
facilitează efectuarea plăţilor, oferă servicii de gestionare a riscului şi reprezintă
principalul canal de transmisie în implementarea politicii monetare.
Prin activitatea de colectare de resurse financiare, concomitent cu plasarea lor pe
piaţă prin intermediul creditelor, a operaţiunilor de scont şi a altor operaţiuni pe piaţa
financiară, băncile îndeplinesc rolul de intermediar între deţinătorii de capitaluri şi
utilizatorii acestora. În exercitarea acestei diversităţi de operaţii, băncile acţionează în
numele lor, pe contul lor propriu, depunătorii şi împrumutătorii neavând nici o legătură de
drept între ei. Ne referim la faptul că băncile gestionează depozitele şi mijloacele de plată
din economie.
În sistemele bancare contemporane se produc o serie de modificări, dintre care cele
mai semnificative sunt:
- amplificarea forţei marilor bănci;
- înlocuirea specializării băncilor cu universalizarea operaţiunilor lor;
- diminuarea rolului statului în activitatea băncilor;
- modernizarea tehnicilor şi informaticii bancare;
- accentuarea proceselor de restructurare bancară;
- manifestarea crizelor în sistemele bancare aparţinând statelor dezvoltate, în
contextul globalizării financiare.
6
şi care doresc plasarea eficientă a resurselor lor. Pornind de la acest dublu rol, şi de la
calitatea lor de intermediar, băncile comerciale îndeplinesc următoarele funcţii:
1. constituirea de resurse prin atragerea disponibilităţilor temporale ale clienţilor;
2. utilizarea, plasarea acestor resurse;
3. asigurarea mecanismului de funcţionare a plăţilor.
Operațiunile efectuate de băncile comerciale pot fi grupate în active și pasive. Între
operațiunile pasive și active ale băncilor comerciale, există o interdependență puternică.
Structura și caracterul pasivelor determină, în mare măsură, posibilitățile băncii de a efectua
operațiuni active și, în același timp, schimbarea politicii băncii în domeniul creditării poate
influența esențial caracterul resurselor.
Operațiunile pasive reprezintă operațiunile care modifică pasivul bilanțului bancar și
se caracterizează prin formarea resurselor bancare atât a celor proprii, cât și a resurselor
atrase (fig.1.3.1).
OPERAȚIUNILE BĂNCILOR COMERCIALE
AC T IVE PASIVE
credite de diverse categorii; atragerea depozitelor;
creanțele din leasing și factoring; primirea creditelor și împrumuturilor de la
valorile mobiliare deținute de bancă; alte bănci comerciale și de la BNM;
disponibilul aflat în casierie; primirea împrumuturilor de la instituțiile
conturile curente și depozitele plasate la financiare internaționale;
alte bănci comerciale precum și la Banca emisiunea valorilor mobiliare proprii;
Centrală; alte operațiuni în urma cărora se majorează
imobilizări corporale și necorporale; volumul resurselor băncii.
alte operațiuni active.
1
Legea instituţiilor financiare Nr.550-XIII din 21.07.95
7
e) orice alte informaţii prevăzute de regulamentele Băncii Naţionale.
În termen de 3 luni de la data primirii cererii BNM o aprobă preliminar sau o respinge
aducând în scris la cunoştinţa solicitantului decizia sa. Refuzul de a elibera autorizaţie
trebuie să fie motivat. BNM eliberează licența numai dacă este pe deplin convinsă că:
a) banca se va conforma condiţiilor prevăzute de lege;
b) calificarea, experienţa şi integritatea morală a administratorilor corespund business-
planului şi activităţilor financiare pentru care banca va primi licența;
c) situaţia financiară a băncii va fi satisfăcătoare.
După aprobarea preliminară a cererii BNM stabileşte următoarele cerinţe pentru
primirea licenței:
1. depunerea capitalului iniţial care nu trebuie să fie mai mic decât capitalul minim
necesar;
2. angajarea de specialişti;
3. încheierea unui contract cu o firmă de audit;
4. închirierea sau cumpărarea de utilaj pentru efectuarea operaţiunilor bancare şi de
edificii bancare.
Dacă în decursul unui an banca nu îndeplineşte cerinţele enumerate, aprobarea
preliminară a cererii se anulează, iar dacă ele sunt satisfăcute licența se eliberează timp
de o lună.
Licenţa se eliberează pe un termen nedeterminat şi este netransferabilă. Pentru
fiecare filială sau o altă subdiviziune separată a băncii în care se va desfăşura activitatea pe
baza licenţei, băncii i se eliberează copii autorizate de pe aceasta. BNM ţine registrul
băncilor licenţiate, în care se înscriu denumirea, adresele sediului central şi ale filialelor şi
reprezentanţelor lor care va fi accesibil permanent publicului.
2
Legea instituțiilor financiare nr.550-XII din 21.07.95
8
4. să examineze şi să aprobe dările de seamă anuale ale societăţii şi ale comisiei de
cenzori;
5. să decidă asupra reorganizării sau lichidării băncii etc.
Administratorii băncii3 sunt:
- membrii consiliului băncii și ai comisiei de cenzori a băncii;
- președintele, vicepreședintele, membrii organului executiv și contabilul-șef al
băncii;
- conducătorul filialei;
- alte persoane investite prin lege sau statut să-și asume obligații, de sine stătător sau
împreună cu alte persoane, în numele și în contul băncii.
Organul de administrare a băncii este consiliul băncii, care exercită funcţii de
supraveghere, elaborează și asigură aplicarea politicii băncii. Consiliul este format dintr-un
număr impar de membri (fig.1.5.1), dar nu mai puţin de 3. Membrii consiliului sunt aleşi de
AGA pentru un termen de până la 4 ani, pot fi redesemnaţi pentru un nou termen. AGA
poate stabili remunerarea membrilor consiliului.
Nu poate fi ales membru consiliului persoana:
a) care este sau care va deveni membru de consiliu în 2 sau mai multe bănci;
b) căreia i s-a retras dreptul de a fi membru al consiliului băncii;
c) care îndeplineşte sau a îndeplinit în decursul a 12 luni precedente funcţii în
Consiliul de administrație a Băncii Naţionale;
d) care a fost subiectul unei cauze privind insolvabilitatea și nu a fost eliberată de
datorii.
Atribuţiile consiliul băncii sunt:
1. decide convocarea adunării generale;
2. decide majorarea capitalului social în limita a 50% faţă de capitalul social existent
fie prin majorarea valorii nominale a acţiunilor fie prin emisiunea suplimentară a acţiunilor
(cu acordul scris al Băncii Naţionale);
3. modifică statutul;
4. alege președintele și vicepreședintele băncii și stabilește împuternicirile lor;
5. propune adunării generale variante de plată a dividendelor;
6. aprobă acordarea creditelor de consorțiu, creditelor «mari”, creditelor acordate
persoanelor afiliate și funcționarilor băncii etc.
Consiliul băncii, numit şi consiliul directorilor sau consiliul observatorilor este organul
care reprezintă interesele acţionarilor în perioada dintre adunările generale şi, în limitele
împuternicirilor deţinute, exercită conducerea generală şi controlul asupra activităţii
societăţii.
3
Regulamentul cu privire la exigențele față de administratorii băncii aprobat prin HCA al BNM nr.134 din 01.07.11
9
Cerințe stabilite de BNM față de administratorii BC
10
d) informează Banca Naţională despre orice acţiune frauduloasă comisă de funcţionarii
băncii sau ai filialelor ei, precum şi despre orice neregulă din administrarea şi din efectuarea
operaţiunilor care ar putea conduce la pierderi materiale pentru bancă sau filiala sa.
4
Regulamentul privind filialele, reprezentanțele și oficiile secundare ale băncilor aprobat prin HCA al BNM nr.84
din 28.04.11 // MO al RM nr.110-112 din 08.07.11, art.87
11
În cazul luării hotărârii privind închiderea filialei (oficiului secundar), banca (filiala),
în termen de 10 zile, este obligată să notifice clienţii deserviţi de filiala respectivă (oficiul
secundar respectiv) şi să ia măsuri privind executarea obligaţiilor faţă de aceştia.
Despre închiderea filialei, reprezentanţei, deschiderea şi închiderea oficiului secundar,
banca notifică Banca Naţională în condiţiile stabilite în actele ei normative.
5
Regulament cu privire la contopirea sau absorbţia băncilor din RM, aprobat prin HCA al BNM nr.143 din 02.06.00
6
Legea instituțiilor financiare nr.550-XII din 21.07.95
12
În cazul în care o bancă se află în incapacitate de plată sau este supraîndatorată, sau
există pericolul să intre în incapacitate de plată, conducătorul organului executiv al băncii
este obligat să înştiinţeze imediat BNM.
Odată cu retragerea licenţei şi iniţierea procesului de lichidare silită a băncii, BNM
numeşte un lichidator care:
a) afişează, în termen de 3 zile de la data numirii sale, la fiecare subdiviziune separată
a băncii un anunţ despre retragerea licenţei băncii şi începutul lichidării acesteia, indicând
numele şi prenumele lichidatorului, data şi locul la care el intră în gestiunea băncii;
b) publică anunţul indicat la în Monitorul Oficial al RM, în ziarele de circulaţie
generală, precum şi în ziarele din localităţile în care banca are subdiviziuni separate;
c) transmite BNM, în termen de 3 zile de la publicarea anunţurilor, copii de pe acestea.
De la data de retragere a licenţei băncii:
a) BNM închide conturile în lei ale băncii respective şi deschide un nou cont cu
specificarea “bancă în proces de lichidare”, la care vor fi virate sumele de bani disponibile
la acea dată în conturile respective şi prin intermediul căruia lichidatorul va efectua toate
operaţiunile în lei ale băncii ce se lichidează;
b) lichidatorul închide conturile în valută străină deschise în alte bănci (inclusiv în
BNM).
Lichidarea silită a băncii se desfăşoară în mod extrajudiciar. Procesul de lichidare a
băncii nu poate depăşi 3 ani de la data de retragere a licenţei. Termenul indicat poate fi
prelungit de Banca Naţională pentru cel mult un an, în baza demersului argumentat al
lichidatorului băncii.
13
comisia de lichidare (lichidatorul) preia toate împuternicirile de administrare a patrimoniului
şi a operaţiunilor băncii după care:
a) depune, în termen de 5 zile de la data de retragere a licenţei, cererea de lichidare a
băncii la organul înregistrării de stat, anexând documentele necesare,;
b) publică avize despre lichidare;
c) efectuează inventarierea patrimoniului, evaluarea activelor, onorează creanțele
creditorilor, întreprinde alte măsuri necesare lichidării băncii.
Lichidarea benevolă a băncii nu împiedică iniţierea procesului de lichidare silită a
acesteia dacă în procesul de lichidare benevolă se constată că banca se află în situaţie de
insolvabilitate.
În cazul în care se constată că banca se află în situaţie de insolvabilitate, comisia de
lichidare (lichidatorul) înştiinţează imediat Banca Naţională pentru iniţierea procesului de
lichidare silită şi prezintă darea de seamă şi documentele ce atestă situaţia financiară a
băncii.
Acte normative:
1. Lege cu privire la BNM nr. 548-XIII din 21.07.95 cu modificările ulterioare
2. Legea instituţiilor financiare Nr.550-XIII din 21.07.95 cu modificările ulterioare
3. Regulamentul privind filialele, reprezentanțele și oficiile secundare ale băncilor
aprobat prin HCA al BNM nr.84 din 28.04.11
4. Regulament cu privire la contopirea sau absorbţia băncilor din RM, aprobat prin
HCA al BNM nr.143 din 02.06.00
5. Regulamentul cu privire la exigențele față de administratorii băncii aprobat prin
HCA al BNM nr.134 din 01.07.11
Întrebări de generalizare:
1. Definiți conceptul de sistem bancar.
2. Explicați trăsăturile caracteristice sistemului bancar modern.
3. Numiți atribuțiile de bază și funcțiile ale BNM.
4. Caracterizați organele de administrare ale BNM.
5. Explicați rolul băncilor comerciale prin funcțiile care le îndeplinesc.
6. Numiți principalele
7. Explicați procedura de licențiere a băncilor comerciale în RM.
8. Caracterizați organele de administrare ale băncilor comerciale.
9. Explicați particularitățile organizatorice ale băncilor comerciale.
10. Care sunt metodele de reorganizare ale băncilor comerciale?
11. Prin ce se deosebește procedura de lichidare benevolă de cea silită?
14
TEMA 2. CAPITALUL BANCAR
15
presupune abilitatea băncii de a amortiza influenţa negativă a riscurilor la care se expune
permanent şi în acelaşi timp de a-şi menţine capacitatea de plată faţă de deponenţii şi
creditorii săi.
Din punct de vedere teoretic, capitalul bancar îndeplineşte următoarele funcţii:
- protejează deponenţii în eventualitatea insolvabilităţii şi lichidităţii băncii;
- absoarbe pierderile neprevăzute;
- serveşte la achiziţionarea de clădiri şi echipamente pentru desfăşurarea activităţii;
- serveşte ca o limită impusă pentru expansiunea nejustificată a activelor.
Din punct de vedere practic putem deosebi următoarele funcţii:
1. funcţia de protecţie (de bază) – înseamnă protecţia deponenţilor şi a creditorilor
băncii. În caz de falimentare a băncii, din acest fond sunt achitate toate obligaţiunile faţă de
deponenţi şi creditori; se menţine solvabilitatea pe parcursul activităţii băncii indiferent de
apariţia unor cheltuieli neprevăzute.
2. funcţia operativă – presupune asigurarea băncii cu mijloace financiare care
constituie baza activităţii bancare. Are importanţa în procesul de constituire şi fondarea
băncii. La etapa iniţială din resursele constituite se vor procura clădiri, utilaje, se va plăti
salariul până la momentul obţinerii beneficiului propriu.
3. funcţia de reglementare – se raportează neapărat la interesul populaţiei şi al altor
clienţi ai băncii pentru o funcţionare cu succes a acesteia, la legile şi normele în vigoare care
îi permit BNM de a efectua controlul asupra activităţii băncilor comerciale. Aceste reguli
presupun menţinerea capitalului propriu minimal, care permite băncii să obţină licența
pentru activitatea bancară, să existe o limită privind valoarea creditelor acordate unui
creditor etc.
Funcţia esenţială a capitalului bancar este de a asigura stabilitatea băncii.
16
Surplusul de capital este format din contul diferenţei de preţuri în urma plasării
acţiunilor şi a valorii nominale atât la prima emisiune, cât şi la celelalte emisiuni
suplimentare.
Profitul nedistribuit reprezintă profitul acumulat pe parcursul anului de gestiune după
impozitare şi plata dividendelor. La sfârşitul anului repartizarea profitului se va aproba prin
majoritatea voturilor Adunării generale a acţionarilor. Profitul poate fi distribuit astfel:
- în scopul lărgirii reţelei bancare prin deschiderea de filiale, reprezentanţe;
- pentru achitarea dividendelor acţionarilor ce deţin acţiuni ordinare;
- ca investiţii în noi tehnologii bancare;
- pentru extinderea operaţiunilor şi serviciilor bancare etc.
Fondul de rezervă – este destinat acoperirii pierderilor rezultate din operaţiunile
active ale BC şi de asemenea poate fi folosit la plata dobânzilor pentru obligaţiunile emise
sau dividendelor la acţiunile privilegiate în cazurile insuficienţei profitului obţinut din
rezultatul activităţii sale. Acest fond se formează din alocări anuale sau din profitul BC. O
bancă comercială este obligată să dețină rezerve obligatorii la Banca Centrală atât în valută
națională, cât și în valută străină.
Băncile formează fonduri de rezervă pentru a asigura executarea obligaţiunilor faţă de
clientelă şi acoperirea pierderilor neprevăzute în procesul de activitate. Fondul de rezervă e
destinat în special pentru:
plata dobânzilor pentru depozite în cazul insuficienţei veniturilor;
plata dividendelor fixe, anuale la acţiunile privilegiate;
efectuarea altor cheltuieli (sponsorizări, completarea fondului de risc, etc.).
Fondul de risc – se formează în baza alocărilor din profitul BC. Mijloacele rezervate
în fondul de risc sunt folosite pentru acoperirea creditelor acordate diferitor clienţi, care la
moment sunt calificaţi ca fiind în imposibilitate de plată. Această operațiune nu anulează
calitatea de debitor a clientului, banca având dreptul de a folosi toate mijloacele legale
pentru a-şi întoarce mijloacele date în credit.
Fondurile speciale – cum ar fi fondul de dezvoltare a băncii; ajutorul social şi
material acordate lucrătorilor BC, care sunt formate tot în baza alocărilor din profit.
7
Regulamentul cu privire la suficienţa capitalului ponderat la risc aprobat prin HCA nr.269 din 17.10.01
17
capitalul de gradul I (CI);
capitalul de gradul II (CII);
Minus: Cotele de participare în capitalul altor bănci, care deţin licenţa BNM. În
calculul capitalului normativ total se includ acţiunile băncii aflate în circulaţie.
Activele ponderate la risc sunt activele băncii şi unele conturi condiţionale (ce
reprezintă un risc pentru bancă) care se clasifică în categorii cu anumite ponderi ale riscului.
Ponderea riscului atribuită unui anumit activ sau unui cont condiţional determină procentul
activului dat care se sumează cu toate celelalte active ponderate la risc pentru a determina
suma totală a activelor ponderate la risc ale băncii.
19
BC din RM, ca formă organizatorico-juridică, sunt SA - deci, capitalul social este
constituit prin emisiunea acţiunilor (fig.2.4.1). Acţiunile societăţii pot avea valoare
nominală care trebuie să se împartă la 1 leu. Societatea bancară este autorizată să plaseze
acţiuni ordinare şi preferenţiale (nu mai mult de 25% din capitalul social al societăţii).
Banca este autorizată să plaseze acţiuni preferenţiale cu dividende fixate (se stabilesc în
formă de un % fixat în funcţie de valoare nominală a acţiunii) sau nefixate. Aceste acţiuni
pot fi cumulative, parţial cumulative sau necumulative.
Acţiunile cumulative acordă proprietarilor lor dreptul de a primi, printr-un singur
vărsământ, toate dividendele acumulate într-o anumită perioadă de timp sau dreptul de a
primi dividende în următoarea perioadă, dacă societatea nu le-a plătit în perioada
precedentă.
Acţiunile parţial cumulative dau dreptul de a primi o parte din dividendele acumulate,
iar acţiunile necumulative nu acordă un asemenea drept.
ACŢIUNEA - este VM având formă materializată sau dematerializată, care atestă dreptul
deţinătorului (acţionarului) de a participa la conducerea societăţii, de a obţine dividende,
precum şi o parte din bunurile societăţii în cazul lichidării acesteia.
Conform reglementării activităţii SA, băncile pot fi de tip deschis şi de tip închis.
Orice modificare privind tipul societăţii se face prin modificarea statutului societăţii.
Societatea bancară este de tip deschis dacă acţionarii au dreptul nelimitat să
înstrăineze acţiunile care le aparţin. Societatea deschisă este în drept să plaseze şi să vândă
public acţiunile sale şi alte VM unui cerc nelimitat de persoane. Numărul acţionarilor a
societăţii deschise nu este limitat.
Societatea bancară este de tip închis dacă acţionarii ei sau societatea însăşi au drept
de preempţiune8 asupra acţiunilor înstrăinate de acţionarii acestei societăţi. Societatea
închisă nu este în drept să plaseze public acţiunile sale şi alte VM sau să le propună, în alt
mod, unui cerc nelimitat de persoane pentru achiziţionare (numărul acţionarilor nu poate fi
mai mare de 50).
BC efectuează emisiuni de acţiuni în următoarele cazuri:
la constituirea capitalului social;
cu scopul majorării lui.
Plasarea acțiunilor la fondarea băncii se efectuează prin emisiune închisă9 și
include următoarele etape:
8
de a dobândi proprietatea unui bun, în cazul înstrăinării sale, cu preferinţă de orice alt cumpărător
9
Instrucțiune privind particularitățile emisiunilor de acțiuni și obligațiuni ale băncilor și modul de autorizare a lor de
către BNM
20
- adoptarea de către fondatori a deciziei privind numărul şi clasele acţiunilor
autorizate spre plasare şi distribuite între fondatori;
- aprobarea preliminară de către BNM a cererii privind eliberarea autorizaţiei de a
desfăşura activităţi financiare;
- deschiderea unui cont provizoriu la BNM pentru acumularea mijloacelor băneşti;
- întocmirea listei primilor subscriitori şi acumularea mijloacelor băneşti în contul
provizoriu;
- înregistrarea de stat a băncii la Camera Înregistrării de stat;
- eliberarea de către BNM a licenței de desfăşurare a activităţilor financiare;
- autorizarea de către BNM a emisiunii efectuate. Pentru aceasta BC în termen de 5
zile din ziua înregistrării băncii, trebuie să prezinte la BNM următoarele:
* cererea de înregistrare;
* documente de constituire, autentificate notarial;
* copia certificatului de înregistrare la Camera Înregistrării de Stat;
* copia autorizaţiei de desfăşurare a activităţilor financiare;
* specimenele certificatelor de acţiuni în 3 exemplare (forma materializată);
* lista subscriitorilor la acțiuni în 3 exemplare (numele, numărul acţiunilor
achiziţionate, suma depusă în contul achitării lor);
* copia contractului privind ţinerea registrului de acţionari, încheiat cu un
registrator independent;
* extrasul din contul provizoriu deschis la BNM;
* copia ordinului de plată privind achitarea taxei unice pentru înregistrarea de stat a
acţiunilor în mărimea stabilită;
* alte documente.
BNM în termen de 10 zile examinează aceste documente şi le prezintă la CNPF pentru
înregistrarea de stat a acţiunilor, ca urmare are loc transferul mijloacelor băneşti din contul
provizoriu deschis la BNM în contul Loro pentru trecerea lor la capitalul social.
Apoi urmează includerea acţionarilor, care au achitat integral acţiunile, în registrul
deţinătorilor de VM şi eliberarea către aceştia a certificatelor de acţiuni (forma
materializată) sau a extraselor din registru (forma dematerializată).
Procedura de emisiune suplimentară a acţiunilor include următoarele etape:
1. adoptarea de către organul împuternicit al băncii a hotărârii privind emisiunea
suplimentară de acţiuni, iar în caz de necesitate, şi a hotărârii privind anularea emisiunii
înregistrate anterior;
2. publicarea hotărârii privind emisiunea valorilor mobiliare în conformitate cu Legea
cu privire la piața valorilor mobiliare;
3. pregătirea şi aprobarea de către bancă a prospectului ofertei publice a acţiunilor;
4. perfectarea de către emitent și underwriter a contractului de prestare a serviciilor de
underwriting – în cazul plasării valorilor mobiliare prin intermediul underwriterului;
5. perfectarea de către emitent şi registratorul independent a contractului de ţinere a
registrului acţionarilor;
6. înregistrarea clasei de acţiuni la BV;
7. autorizarea ofertei publice de către BNM;
8. deschiderea la BNM a contului provizoriu în MDL pentru acumularea mijloacelor
băneşti acumulate în procesul plasării publice a acţiunilor sau în banca emitentă – în cazul
plasării individuale;
9. imprimarea formularelor ai certificatelor de acţiuni (forma materializată);
10. înregistrarea mijloacelor băneşti intrate pe parcursul plasării publice a acţiunilor;
21
11. primirea de către subscriitorii care vor deține o cotă substanțială din capitalul
băncii a permisiunii scrise a BNM;
12. plasarea acţiunilor emisiunii suplimentare;
13. aprobarea dării de seamă privind rezultatele emisiunii de acţiuni de către banca
emitentă;
14. BNM autorizează emisiunea efectuată (aviz);
15. BNM prezintă un demers CNPF pentru înregistrarea dării de seamă privind
rezultatele emisiunii de acţiuni;
16. CNPF recunoaşte emisiunea ca efectuată sau neefectuată, ca urmare introduce
datele despre emisiune în Registrul de stat a VM, în caz contrar are loc anularea emisiunii
înregistrate anterior;
- înregistrarea modificărilor şi completărilor în statut la BNM;
- se închide contul temporar - transferul mijloacelor băneşti din contul provizoriu
deschis la BNM în contul Loro pentru trecerea lor la capitalul social;
- includerea acţionarilor care au achitat integral acţiunile, în registrul deţinătorilor de
VM şi eliberarea către aceştia a certificatelor de acţiuni (forma materializată) sau a
extraselor din registru (forma dematerializată).
Evidenţa acţiunilor emise de către BC se ţine de către BNM în registrul acţiunilor
BC şi în evidenţa registratorilor independenţi ai băncii.
În scopul înregistrării de stat a acţiunilor plasate ca rezultat al fuziunii (asocierii) şi
anulării acţiunilor băncii lichidate în urma acestei reorganizări, banca va prezenta un pachet
de documente BNM pentru obţinerea permisiunii şi înregistrării acestei reorganizări. În
rezultatul examinării BNM autorizează emisiunea acţiunilor prin eliberarea unui aviz
concomitent cu eliberarea permisiunii şi înregistrarea fuziunii sau asocierii.
Acţionarii ce intenţionează să deţină o cotă substanţială din capitalul băncii sau doreşte
s-o majoreze (în cazul cotelor de 5%, 25%, 33%, 50%)10 trebuie depună o cerere scrisă la
Consiliul băncii, anexând documentele ce conţin informaţii privind starea financiară a
solicitantului și să obţină permisiunea scrisă a BNM.
Alte restricţii care pot fi impuse de către BNM:
- nu poate obţine permisiunea de a deţine o cotă substanţială conform limitelor
înaintate persoana care deja deţine o cotă substanţială în capitalul altei bănci problematice;
- persoana care deja deţine cota substanţială în capitalul băncii mai poate solicita
permisiunea de a deţine o cotă substanţială numai după expirarea termenului de 2 ani;
- nu i se va elibera permisiunea de a deţine o cotă substanţială persoanelor juridice care
n-au fost angajate activ în activităţi economice, financiare şi de altă natură în decurs de cel
puţin 3 ani înainte de solicitarea deţinerii;
- în cazul în care tranzacţia privind transferul unei cote substanţiale conform limitelor
stabilite a fost efectuată fără permisiunea BNM, atrăgând după sine refuzul aprobării
modificărilor în statutul băncii referitor la mărimea capitalului, structura acţionarilor băncii,
cotelor de participare în capitalul băncii, precum şi autorizarea emisiunii de acţiuni ale
băncii.
Acte normative:
1. Legea instituţiilor financiare Nr.550-XIII din 21.07.95 // MO al RM nr.1/2 din 01.01.96
10
Regulamentul nr.42/09-01 cu privire la deținerea cotei substanțiale în capitalul băncilor comerciale aprobat prin HCA
al BNM din 29.11.96
22
2. Legea Republicii Moldova privind societăţile pe acţiuni, nr. 1134-XIII din 02.04.97 //
MO al RM nr.38 – 39/332 din 12.06.97
3. Instrucțiune privind particularităţile emisiunilor de acţiuni şi obligaţiuni ale băncilor şi
modul de autorizare a lor de către BNM, aprobată prin HCA al BNM nr.181 din
22.06.20 // MO al RM nr.81-83 din 13.07.00
4. Regulamentul nr.42/09-01 cu privire la deţinerea cotei substanţiale în capitalul băncii //
MO al RM nr.80/104 din 12.12.96
5. Regulamentul BNM cu privire la suficienţa capitalului ponderat la risc aprobat prin
HCA al BNM nr. 269 din 17.10.01 // MO al RM nr.130/310 din 26.10.01
Întrebări de generalizare:
1. Definiți conceptul de resurse proprii ale băncilor comerciale.
2. Caracterizați funcțiile capitalului bancar.
3. Enumărați componentele capitalului bancar.
4. Explicați esența Capitalului Normativ total și structura acestuia.
5. Enumărați componentele politicii privind managementul capitalului.
6. Enumărați tipurile de acțiuni ce pot fi emise de băncile comerciale.
7. Prin ce se deosebesc acțiunile ordinare de cele preferențiale.
8. Explicați procedura de emisiune a acțiunilor de către BC în RM.
23
TEMA 3. RESURSELE ATRASE ALE BĂNCILOR
Depozitul bancar constituie mijloace bănești încredințate unei bănci spre păstrare, fără
specificarea unui termen sau pe un termen anumit fixat, deponentul având dreptul să-și
retragă conform termenului stabilit mijloacele bănești cu o dobândă stabilită (fig.3.2.1).
24
CLASIFICAREA DEPOZITELOR
Si T d
Modul de calcul a dobânzii simple: D
360sau365 100%
unde D – dobânda, T – termenul depozitului, d – rata anuală a dobânzii, Si-sold inițial
Banca îşi informează deponenții săi despre modificarea ratei dobânzii (cel puțin 15
zile înainte de modificare).
25
3.3. CREDITE INTERBANCARE CENTRALIZATE
Creditele interbancare centralizate sunt acordate de către banca centrală băncilor
comerciale. În RM băncile comerciale pot beneficia de următoarele tipuri de credite
interbancare centralizate:
credit intraday este un credit sub formă de trageri în descoperit de cont
(overdraft) pe conturile de decontare ale băncilor, acordat de BNM pe parcursul zilei
operaţionale pentru asigurarea efectuării plăţilor curente în termen, garantat cu valori
mobiliare amanetate BNM.
credite overnigth11 este o formă de credit acordat de BNM peste noapte
băncilor, pentru acoperirea descoperitului de cont neachitat la sfârşitul zilei
operaţionale, precum şi în scopul menţinerii rezervelor obligatorii, garantat cu valori
mobiliare amanetate BNM. BC prezintă BNM o cerere între orele 18.00-20.00 în forma
electronică. Dacă cererea a fost acceptată, BNM transferă pe contul LORO al BC
mijloacele bănești, care urmează să fie restituite a doua zi, la prima oră;
facilitatea de lombard12 – O cumpărare de către BNM a activelor eligibile
vîndute de o bancă la un preţ determinat care este urmată de recumpărarea aceloraşi
active de către bancă de la BNM la un preţ determinat de recumpărare timp de 5 zile
maximum;
operațiunile REPO13 de cumpărare – BNM cumpără de la BC valorile mobiliare,
care apoi vor fi recumpărate de ea la o perioadă de scadență de până la 180 de zile. Pentru a
obține acest tip de resurse BC depun la BNM o cerere în scris, în care vor specifica rata
dobânzii care sunt gata s-o plătească.
11 Regulament privind facilităţile permanente de creditare acordate băncilor de către BNM aprobat prin
HCA al BNM nr. 70 din 23 martie 2006
12
Reculament cu privire la facilitatea de lombard aprobat prin HCA al BNM nr. 4/08 din 18.10.1995
13 Regulament cu privire la operatiunile de piata deschisa ale BNM cu valori mobiliare de stat Nr.57 din 11.09.1997
26
3. situaţia financiară a băncilor debitoare;
4. clientela;
5. reţeaua de filiale etc.
Asigurarea creditului se stabileşte de către bancă individual. De obicei, drept garanţii
servesc disponibilităţile băneşti aflate în contul corespondent al băncii debitoare la banca
creditoare, VMS şi alte garanţii. Banca creditoare cere de la banca debitoare date privind
credite obţinute de la alte bănci, precum şi prezentarea regulată a raportului băncii
debitoare privind situaţia financiară pe întreaga perioadă de derulare a creditului.
La determinarea ratei dobânzii se iau în considerare:
1. rata de bază stabilită de BNM pentru credite acordate pe termen scurt şi lung;
2. nivelul siguranţei dintre băncile respective;
3. termenul de creditare;
4. tipul creditului etc.
Creditele interbancare sunt acordate în baza contractelor încheiate între bănci, care
trebuie să prevadă următoarele:
1. părţile participante la contract (banca debitoare şi banca creditoare);
2. suma creditului acordat;
3. termenul acordării;
4. destinaţia;
5. modalităţile de rambursare şi de achitare a dobânzii;
6. asigurarea creditului;
7. drepturile şi obligaţiile părţilor privind îndeplinirea condiţiilor contractului;
8. termenul de valabilitate al contractului;
9. alte condiţii
Pentru obţinerea unui credit interbancar, banca debitoare prezintă băncii creditoare
următoarele documente:
1. statutul băncii;
2. autorizarea privind efectuarea operaţiunilor financiare;
3. bilanţul contabil al băncii pentru perioada de gestiune şi pentru perioade
anterioare, alte rapoarte privind rezultatele financiare solicitate de banca
creditoare;
4. informaţii privind menţinerea normativelor lichidităţii;
5. fişa cu specimene de semnături şi amprenta ştampilei băncii;
6. extrasul privind creditele interbancare obţinute şi acordate de către banca
respectivă;
7. alte documente solicitate de către banca creditoare.
Rambursarea creditului se efectuează conform condiţiilor prevăzute în contract.
3.5.
RESURSELE BANCARE FORMATE PRIN EMISIUNEA
CERTIFICATELOR BANCARE DE DEPOZIT
O categorie aparte de resurse depozitare sunt certificatele bancare de depozit.
Certificat bancar de depozit14 este o valoare mobiliară care atestă depunerea
mijloacelor băneşti într-o bancă şi dreptul deţinătorului certificatului de primire, la
expirarea termenului stabilit, a sumei depunerii şi a dobânzii aferente.
14
Regulament cu privire la condiţiile, modul de emisiune şi circulaţie a certificatelor bancare de depozit şi a cambiilor
bancare aprobat prin HCA al BNM Nr. 21/11 din 21.04.05
27
Certificat bancar de depozit cu scont este un certificat bancar de depozit în care nu
este stipulată condiţia de calculare a dobânzii, care se vinde iniţial la un preţ mai mic decât
valoarea nominală şi se răscumpără la scadenţă la valoarea nominală.
Certificat bancar de depozit cu dobândă este un certificat bancar de depozit în care
este stipulată condiţia de calculare a dobânzii la valoarea nominală. Certificatele de depozit
cu dobândă pot fi emise cu rată fixă sau flotantă.
La emisiunea certificatelor de depozit cu rată flotantă a dobânzii banca va stabili
nivelul minim al ratei dobânzii, va determina condiţiile în care rata dobânzii poate fi
modificată şi va informa despre aceasta publicul printr-un comunicat în organul de presă
indicat în Condiţiile.
Certificatele bancare de depozit pot fi nominative (în formă materializată sau
dematerializată) şi la purtător.
Certificatele de depozit se emit numai în moneda naţională a Republicii Moldova.
Certificatele de depozit pot fi emise cu diferite valori nominale, stabilite în Condiţiile
privind emisiunea şi circulaţia certificatelor bancare de depozit. Valoarea nominală
minimă a unui certificat bancar de depozit/cambie bancară se stabileşte în mărime de 100
lei (sau o altă valoare divizibilă la 100 lei).
Certificatele de depozit se emit numai la termen. Termenul de circulaţie a
certificatelor de depozit poate fi maximum 5 ani.
La scadenţa certificatului de depozit cu dobândă, banca achită valoarea nominală şi
dobânda aferentă persoanei indicate în registru (în cazul certificatelor de depozit
nominative) sau deţinătorului acestuia (în cazul certificatelor de depozit la purtător).
Certificatele de depozit cu scont se achită la scadenţă de către bancă la valoarea
nominală.
După expirarea termenului de circulaţie a certificatului de depozit/cambiei dobânda nu
se calculează, iar banca este obligată să achite valoarea nominală şi dobânzile aferente la
prima cerere a deţinătorului. Banca este în drept să răscumpere certificatele de
depozit/cambiile înainte de data scadenţei, la valoarea cotaţiei din ziua respectivă.
15
Regulament cu privire la condiţiile, modul de emisiune şi circulaţie a certificatelor bancare de depozit şi a cambiilor
bancare aprobat prin HCA al BNM Nr. 21/11 din 21.04.05
28
calculare a dobânzii la valoarea nominală, care se vinde iniţial la un preţ mai mic decât
valoarea nominală şi se răscumpără la scadenţă la valoarea nominală. Cambiile bancare cu
scont se emit pe un termen de până la un an, cu următoarele scadenţe:
- “la un anumit termen de la data emisiunii”;
- “la o zi fixă”.
Cambiile bancare pot fi nominative şi la purtător.
Cambiile bancare se emit numai în forma materializată.
Cambia cu scadenţa “la vedere” este plătibilă la prezentare. Ea trebuie să fie
prezentată spre plată în termen de 1 an de la data emisiunii sau în alt termen mai mic sau
mai mare stabilit de bancă.
Cambiile cu scadenţele “la un anumit termen de la vedere” sau “la un anumit termen
de la data emisiunii” sau “la o zi fixă” trebuie să fie prezentate spre plată fie în ziua
scadenţei, fie în următoarele două zile lucrătoare.
La scadenţa cambiei cu dobândă, banca achită valoarea nominală şi dobânda aferentă
la prezentarea cambiei de către deţinătorul acesteia.
29
OBLIGAŢIUNI
Acte normative:
1. Legea Republicii Moldova privind societăţile pe acţiuni, nr. 1134-XIII din 02.04.97 //
MO al RM nr. 38 – 39/332 din 12.06.97
2. Legea Republicii Moldova cu privire la piaţa valorilor mobiliare, nr.199-XIV din
18.11.98 // MO al RM nr. 27–28/123 din 23.03.99
3. Legea RM privind garantarea depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar nr.575-
XV din 26.12.03 // MO al RM nr.30-34/169 din 20.02.04
4. Regulamentul cu privire la condiţiile, modul de emisiune şi circulaţie a certificatelor
bancare de depozit şi a cambiilor bancare aprobat prin HCA al BNM Nr.94 din 31.03.05
// MO al RM nr.67-68/248 din 06.05.05
5. Regulament privind facilităţile permanente de creditare acordate băncilor de către BNM
aprobat prin HCA nr.70 din 26.03.06 // MO al RM nr. 51-54/188
6. Instrucţiune privind particularităţile emisiunilor de acţiuni şi obligaţiuni ale băncilor şi
modul de autorizare a lor de către BNM aprobată prin HCA al BNM nr.181 din 22.06.00
// MO al RM nr.81-83 din 13.07.00
Întrebări de generalizare:
1. Definiți conceptul de resurse atrase și enumerați categoriile acestora.
2. Cum sunt clasificate depozitele bancare?
3. Enumerați categoriile creditelor interbancare centralizate.
4. Explicați esența și trăsăturile caracteristice creditelor interbancare descentralizate.
5. Caracterizați resursele bancare formate prin emisiunea certificatelor bancare de depozit.
6. Caracterizați resursele bancare formate prin emisiunea cambiei bancare.
7. Caracterizați resursele bancare formate prin emisiunea de obligaţiuni.
31
TEMA 4. GESTIONAREA CREDITULUI BANCAR
SISTEMUL DE CREDIT
32
Creditul bancar poate fi caracterizat printr-un șir de elemente (fig.4.1.2).
ELEMENTELE SPECIFICE CREDITULUI
33
4.2. CLASIFICAREA CREDITELOR BANCARE
CLASIFICAREA CREDITELOR
populaţiei
După beneficiar agenţilor economici
altor bănci, instituţii financiare
statului
de consum
După destinaţie productive
ordinare
După modul de acordare şi overdraft-ul
rambursare avansurile în cont curent
linia de credit
credite de scont
creditul factoring
asigurate
După modul de asigurare
neasigurate
standard
supravegheate
După risc
substandard
dubioase
compromise
34
4.3. ETAPELE PROCESULUI DE CREDITARE
Prezentarea Controlul şi
Aprobarea hotărârii supravegherea
documentelor privind acordarea
creditului
creditului
Controlul rambursării şi
Evaluarea achitării creditului
performanţelor
financiare şi Aprobarea contractului de
credit şi de asigurare Controlul folosirii
nefinanciare creditului conform
destinaţiei
Acordarea creditului
Controlul asigurării
creditului
Lucrul cu credite
problematice
35
Înainte de a accepta o garanţie banca trebuie să ia în consideraţie următoarele
aspecte:
dreptul de proprietate;
perfectarea contractului de garanţie;
valoarea garanţiei.
Garantarea creditelor este considerată unul dintre principiile de bază ale creditării
în condiţiile economiei de piaţă, iar garanţiile solicitate cel mai des sunt (fig.4.4.1):
– garanţii reale;
- garanţii personale.
Garanţii ale creditului
reale personale
36
mare (metale preţioase, pietre preţioase, tablouri, sculpturi etc.)
Gajul fără deposedare se practică pentru bunurile voluminoase (autoturisme,
congelatoare, utilaje şi maşini etc.) sau care sunt legate de pământ (recolte, utilaje,
agregate, maşini montate etc.).
c. Depozitul bancar reprezintă o garanţie materială sub forma unei sume de bani
depuse de debitor sau de către garant la bancă în favoarea beneficiarului în anumite condiţii
stabilite şi comunicate băncii de către debitor. Valoarea depozitului bancar trebuie să
acopere valoarea creditului solicitat plus dobânda aferentă. În cazul în care suma
depozitului este mai mică decât valoarea creditului, banca solicită alte garanţii
suplimentare. Depozitul bancar poate fi constituit la o societate bancară care acordă creditul
sau la o altă societate bancară, prin semnarea unui contract de depozit (în al doilea caz se va
prezenta o scrisoare de garanţie bancară irevocabilă şi necondiţionată).
Pentru ca un depozit să fie acceptat drept garanţie a creditului este necesar ca
inspectorul să verifice îndeplinirea următoarelor condiţii:
indicarea băncii la care se constituie depozitul;
în cazul în care aceasta este o altă bancă decât banca creditoare, se vor verifica
documentele prezentate de debitor (contractul de depozit, situaţia depozitului la momentul
actual, extrasul din cont de la zi etc.), precum şi credibilitatea şi reputaţia respectivei bănci;
valoarea depozitului bancar, care trebuie să acopere valoarea creditului solicitat
plus dobânda aferentă şi comisioanele creditului acordat;
termenul de valabilitate al depozitului;
semnăturile autorizate ale agentului economic/persoanei fizice care constituie
depozitul.
GARANŢIILE PERSONALE sunt mijloace juridice de garantare a obligaţiilor prin
care o terţă persoană, fizică sau juridică, se angajează, printr-un contract accesoriu încheiat
cu banca creditoare, să-i plătească datoria debitorului în cazul în care acesta nu o va putea
plăti.
a. Garanţia bancară (scrisoarea de garanţie bancară) reprezintă un înscris prin care
o altă bancă (garant) se angajează necondiţionat şi irevocabil ca, în cazul în care un debitor
nu va plăti creditul şi dobânda aferentă, să plătească suma neachitată în favoarea băncii
creditoare. De obicei, scrisorile de garanţie se eliberează pe un termen de valabilitate de
până la 12 luni.
În vederea eliberării garanţiilor bancare, banca-garant va percepe un comision pentru
acordarea acestui serviciu bancar.
b. Cauţiunea sau fideiusiunea reprezintă un contract accesoriu unilateral, consensual
şi cu titlu gratuit, prin intermediul căruia o persoană numită fideiusor se obligă faţă de
bancă să execute obligaţia asumată de debitorul băncii în cazul în care acesta n-ar executa-o
el însuşi.
Cauţiunea implică greutăţi pentru bancă, deoarece banca trebuie să analizeze situaţia
economico-financiară a fideiusorului şi să o supravegheze pe toată perioada creanţei.
În calitate de fideiusor poate fi o persoană fizică, agenţi economici cât şi companiile
de asigurări, care se obligă să achite datoriile debitorului cu întregul său patrimoniu prin
eliberarea poliţei de asigurare.
c. Cesiunea de creanţă constituie o convenţie scrisă prin care un creditor transmite o
creanţă unei alte persoane. Părţile cesiunii sunt:
- cedentul – persoana care transmite;
- cesionarul – persoana către care se transmite creanţa;
- debitorul cedat – debitorul creanţei transmise.
37
Efectul cesiunii constă în faptul că, din momentul realizării acordului de voinţă a
părţilor, creanţa trece în patrimoniul cesionarului cu toate drepturile pe care le conferă
cedentului. La baza cesiunii de creanţă stă contractul de cesiune încheiat între bancă şi
client şi declaraţia de acceptare a debitorului cedat.
În scopul asigurării creditelor bancare pot fi utilizate, în mod separat, anumite forme
de garanţii, precum şi combinarea mai multora. Toate aceste forme de garantare a
creditelor, pentru a fi acceptate de către bănci, trebuie să îndeplinească cumulativ
următoarele condiţii:
să poată fi transformate rapid în lichidităţi;
să fie materializate într-un titlu sau înscris autentic;
bunurile să se afle în proprietatea debitorului sau ale garantului şi să nu fie
afectate de alte creanţe;
proprietarul bunurilor să aibă capacitatea de a le gira sau a le ipoteca;
bunurile procurate ulterior din contul creditelor să fie noi şi însoţite de documente
de calitate;
bunurile propuse drept garanţie să aibă piaţă de desfacere sau potenţiali
cumpărători.
38
Pentru creditele nerambursate la scadenţă (creditele restante), banca încasează de la
clienţi dobânzi penalizatoare prevăzute de bancă.
Mecanismul de calcul al dobânzilor aferente creditelor se bazează pe metoda calculului
dobânzii simple şi prin metoda de calcul al dobânzii compuse.
I. Calculul dobânzii simple
Se utilizează în cazul în care este luată în considerare o perioadă de timp mai mică
de 1 an, când dobânda se calculează şi se plăteşte conform contractului lunar, trimestrial,
anual sau pentru un număr anumit de zile fixate în contractul de credit.
Si n d
Relaţia de calcul este: D
N 100%
D – dobânda în sumă absolută;
Si – suma creditului iniţial acordat;
n – numărul de zile pentru care se realizează creditarea;
N – numărul de zile în anul dat;
d – rata anuală a dobânzii.
II. Calculul dobânzii compuse
Se practică în situaţia în care perioada de creditare este mai mare de un an cu
condiţia rambursării creditului şi achitării dobânzii la sfârşitul perioadei de credit. Drept
bază pentru calcul serveşte suma iniţială împreună cu dobânda calculată anterior. Suma
totală care trebuie să ramburseze debitorul la scadenţă se calculează în modul următor:
n
d
S f S i 1 ,
100%
unde n - numărul de ani pentru care se acordă creditul;
Sf - suma totală spre rambursare;
Si - suma creditului iniţial acordat;
d – rata dobânzii.
În determinarea dobânzii nu există o regulă privind perioada de timp luată în
considerare drept etalon. Astfel se pot întâlni trei uzanţe:
uzanţa germană (se aplică în Germania, Elveţia) în care:
- anul = 360 zile
- luna = 30 zile
Si d 30
- formula de calcul D
360 100%
uzanţa engleză (se aplică în Regatul Unit al Marii Britanii) în care:
- anul = 365 zile
- luna = se ia numărul de zile exact din calendar
Si d 28 / 29 / 30 / 31
- formula de calcul D
365 / 366 100%
uzanţa franceză (se aplică în Franţa şi SUA) în care
- anul = 360 zile
- luna = se ia numărul de zile exact din calendar
Si d 30
- formula de calcul D
365 / 366 100%
În RM băncile utilizează în majoritatea cazurilor metoda engleză.
39
În practica bancară internaţională şi în cea naţională este larg utilizată perfectarea
graficului de rambursare a creditelor şi a dobânzilor aferente, fiind parte componentă a
contractului de credit. Perfectarea graficului de rambursare a creditului şi a dobânzii
aferente se efectuează în baza următoarei informaţii:
valoarea creditului solicitat;
rata dobânzii;
periodicitatea achitării dobânzii (lunar/trimestrial/semestrial/anual/la scadenţă);
termenul de acordare a creditului şi data finală a contractului de credit;
modalitatea de rambursare a creditului.
Acte normative:
1. Legea Republicii Moldova cu privire la piaţa valorilor mobiliare, nr.199-XIV din
18.11.98 // MO al RM nr. 27–28/123 din 23.03.99
2. Legea RM Cu privire la gaj, nr. 449-XV din 30.07.01 // MO al RM nr. 120/863 din
02.10.01
3. Regulament cu privire la acordarea de către băncile comerciale a creditelor de consorţiu
din 03.02.95 // MO al RM nr.38-39/11 din 14.07.95
4. Regulament cu privire la expunerile "mari" Nr.3/09 din 01.12.95 // MO al RM nr.70/31
din 14.12.95
5. Regulament cu privire la acordarea creditelor de către bănci funcţionarilor săi Nr.33/09-
01 din 18.09.96 // MO al RM nr..64/81 din 03.10.96
6. Regulamentul cu privire la activitatea de creditare a băncilor care operează în Republica
Moldova aprobat prin HCA al BNM Nr.153 din 25.12.97 // MO al RM nr.8/24 din
30.01.98
7. Regulamentul cu privire la deţinerea de către bănci a cotelor în capitalul unităţilor
economice aprobat prin HCA al BNM Nr.81 din 09.04.98 // MO nr.49/151 din 28.05.98
8. Regulamentul cu privire la creditele expirate Nr.130 din 15.05.98 // MO nr.87-89/174
din 24.09.98
9. Regulamentul cu privire la dirijarea riscului ratei dobânzii aprobat prin HCA al BNM
Nr.249 din 22.09.99 // MO al RM nr.109-111/192 din 07.10.99
10. Regulamentul cu privire la clasificarea activelor şi angajamentelor condiţionale aprobat
prin HCA al BNM nr.231 din 27.10.11
Întrebări de generalizare:
1. Caracterizați structura sistemului de creditare.
2. Definiți conceptul de credit bancar și caracterizați elementele acestuia.
3. Explicați principiile creditului bancar.
4. Cum pot fi clasificate creditele bancare?
5. Caracterizați etapele procesului de creditare.
6. Care metode de asigurare a creditelor bancare cunoașteți?
7. Explicați modul de organizare a activității de creditare la băncile comerciale?
8. Care este necesitatea graficului de rambursare a creditului şi de achitare a dobânzii?
40
TEMA 5. ACTIVITATEA INVESTIȚIONALĂ A BĂNCII
Regulamentul cu privire la deţinerea de către bănci a cotelor în capitalul unităţilor economice aprobat prin HCA al
16
41
unităţilor economice, achiziţionate de bancă în schimbul rambursării creditului acordat de ea
(transmiterea în posesiunea băncii a cotei de participare, pentru a fi vândută în cadrul
exercitării dreptului de gaj).
Permisiunea scrisă a BNM privind deţinerea de către bancă a cotei în capitalul
unităţii economice trebuie să fie obţinută până la efectuarea tranzacţiei de vânzare-
cumpărare sau transmitere a cotei în capitalul unităţii economice.
Cea mai mare pondere în portofolilul investițional a băncilor comerciale o dețin
valorile mobiliare de stat (fig.5.1.2).
Investiţiile băncilor comerciale în valori mobiliare de stat
Etapa 2. Băncile prezintă cererea-tip (până la ora 10.00), în care pot menţiona diferite tipuri
de solicitări (din contul băncii, la însărcinarea şi din contul investitorilor). Banca este în
drept să indice în cerere până la 5 variante de preţuri.
Valorile mobiliare de stat sunt instrumente financiare care atestădatoria publică, sub
formă de bonuride trezorerie și obligațiuni de stat, constituind împrumuturi ale statului în
monedă națională pe termen scurt, mediu și lung. Investind în valorile mobiliare destat,
statul este împrumutat cu o anumită sumă de bani pentru sprijinirea dezvoltării economiei
ţării şi activităţii investiţionale, crearea de noi locuri de muncă etc., iar lascadenţă statul
achită investitorului suma investită şi o dobândă.
Dacă se investeștei în bonuri detrezorerie, atunci se obține dobândă la scadenţă. Dacă
se investește investește în obligaţiuni de stat, atunci se obține dobândă periodic
(trimestrial/semestrial) sub formă de cupoane (rată a dobânzii).
42
Bonurile de trezorerie se emit cu scont (la un preț mai mic decât valoarea noaminală)
şi se răscumpără la scadenţă la valoarea lor nominală, având termenul de circulaţie până la
un an.
Obligaţiunile de stat se emit cu scont, la preţul lor nominal sau cu primă, cu o rată fixă
sau flotantă a dobînzii și se răscumpără la scadenţă la valoarea lor nominală, avînd termenul
de circulaţie un an și mai mare.
Valoarea nominal a unei valorimobiliare de stat este 100 lei. Termenul de circulație a
valorilor mobiliare de stat:91, 182 și 364 zile pentru Bonurile de trezorerie; de la 1 an pînă
la 5 anipentru Obligaţiunile de stat.
Formule de calcul standard :
Rata anuală a dobînzii la bonurile de trezorerie: (Pr – Pc) / Pc x 365/T x 100,
unde:
Pr - preţul de răscumpărare a BT;
Pc - preţul de cumpărare a BT;
T - perioada de circulaţie a BT (în zile).
Dobînda (cuponul) la Obligațiunile de stat: C = N x Tc/365 x Ds/ 100, unde:
C- mărimea cuponului ce va fi plătit pentruObligaţiunile de stat, (în lei);
N- valoarea nominală a OS, lei;
Tc- numărul de zile pentru care se calculeazăcuponul respectiv;
Ds- pentru OS cu dobînda fixă – rata dobînzii stabilită în Comunicatul oficial de
plasare a valorilor mobiliare de stat; pentru OS cu dobînda flotantă – rata anuală variabilă a
dobînzii plus marja stabilită la licitaţie.
Valorile mobiliare de stat se emit în formă de înscrieri în conturi (nu se tipăresc
blanchete speciale din hîrtie) și se identifică printr-un număr unic de înregistrare de stat
(ISIN).
SISTEM DE INSCRIERI IN CONTURI (SIC) – sistem prin intermediul căruia
valorile mobiliare emise în formă de înscrieri în cont sunt înregistrate şi menţinute de către
Banca Naţională a Moldovei.
Plasarea valorilor mobiliare de stat pe piaţa primară se efectuează prin intermediul
licitaţiilor desfăşurate de către Banca Naţională aMoldovei:
săptămînal, în fiecare zi de MARȚI, pentru bonurile de trezorerie;
lunar, în ziua de MIERCURI,pentru obligațiunile de stat.
LICITAŢIE – modalitate de organizare a plasării VMS prin satisfacerea cererilor de
cumpărare depuse de către participanţi, începând cu preţul maxim şi terminând cu preţul
stabilit de Comisia de Licitaţie.
Ministerul Finanţelor și BancaNațională a Moldovei publică pe paginile sale oficiale
web Graficul desfăşurării licitaţiilor de vânzare a valorilor mobiliare de stat și informația
privind anunțul și rezultatele licitațiilor de plasare a valorilor mobiliare de stat.
Cererile pentru cumpărarea valorilor mobiliare de stat pot fi competitive
(concurențiale), unde pe lîngă valoarea pe care banca dorește s-o adjudece, indică și preţul
maxim pe care este dispusă să-l plătească, sau necompetitive (neconcurențiale), în care se
indică numai valoarea pe care dorește s-o adjudece.
Cererile competitive sînt adjudecate, utilizînd una din următoarele metode:
- metoda prețurilor multiple, în cazul licitaţiilor de vînzare a bonurilor de trezorerie şi
obligațiunilor de stat cu dobînda fixă;
- metoda prețului unic, în cazul licitaţiilor de vînzare a obligațiunilor de stat cu
dobînda flotantă.
43
Cererile necompetitive sînt adjudicate în cazul licitaţiilor la preţuri multiple - la preţul
mediu ponderat al cererilor competitive satisfăcute la licitaţie, iar în cazul licitaţiilor la preţ
unic - la marja maximă acceptată.Cererile pentru cumpărarea valorilor mobiliare de stat pot
fi depuse la dealerul primarcel tîrziu cu o zi înainte de ziua licitației.
Pentru a procura valori mobiliarede stat pot ficontactați următorii dealeri primari:
BC ,,MOLDINDCONBANK’’
S.A.BC ,,MOLDOVA-AGROINDBANK’’ S.A.
BC ,,VICTORIABANK’’ S.A.
BC ,,MOBIASBANCĂ – GROUPE SOCIETE GENERALE’’
BC ,,FINCOMBANK’’ S.A.
BC ,,ENERGBANK’’ S.A.
BC ,,UNIBANK’’ S.A.
BC ,,EXIMBANK - GRUPPO VENETO BANCA’’ S.A.
BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ CHIŞINĂU S.A.
BC ,,EUROCREDITBANK’’ S.A
DEALER PRIMAR – Bancă care deţine cont curent deschis la BNM şi a încheiat cu
BNM “Acordul cu privire la îndeplinirea funcţiilor de dealer primar pe piaţa valorilor
mobiliare de stat dematerializate” şi desfăşoară activitate de creator al pieţei.
Banca efectuează operaţiuni cu VMS în baza licenţei eliberate de către BNM şi în
conformitate cu legislaţia în vigoare a Republicii Moldova, actele normative ale BNM şi ale
Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova, precum şi prevederile documentelor
normative interne ale Băncii.
Banca poate procura VMS pe piaţa primară la licitaţii şi pe piaţa secundară prin
intermediul SIC al BNM.
Banca va menţine statutul de Dealer primar al pieţei valorilor mobiliare emise de către
Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, prin încheierea cu BNM a „Acordului cu
privire la îndeplinirea funcţiilor de dealer primar pe piaţa valorilor mobiliare de stat
dematerializate” .
In scopul participării la licitaţiile organizate de BNM pe piaţa primară, Banca va
prezenta la BNM în termenul stabilit o cerere de participare prin intermediul sistemului
automatizat „Mesaje Interbancare”. În ziua plăţii indicată în Avizul de procurare a valorilor
mobiliare Banca va asigura în conturile sale de decontare disponibilitatea mijloacelor
băneşti necesare pentru acoperirea costului VMS procurate la licitaţie.
Mijloacele băneşti vor fi percepute de către BNM din conturile menţionate la termenul
indicat, prin emiterea ordinului de plată în numele Băncii.
Tranzacţiile cu VMS pe piaţa secundară se vor efectua prin întocmirea formularelor
de transfer a valorilor mobiliare în SIC al BNM. Clearingul tranzacţiilor pe piaţa secundară
se efectuează de către BNM. După recepţionarea formularelor de transfer (câte unul din
partea cumpărătorului şi vânzătorului), BNM efectuează perceperea incontestabilă a
mijloacelor băneşti din conturile de decontare ale Băncii (dacă Banca este în poziţia
cumpărătorului) şi reflectarea valorilor mobiliare la contul respectiv al SIC. Şi invers: în
cazul în care Banca este în poziţia de vânzător, după recepţionarea formularelor de transfer,
BNM va livra mijloace băneşti la conturile de decontare ale Băncii şi va reflecta scoaterea
valorilor mobiliare din contul respectiv al SIC.
Banca poate deţine cel mult 50% din volumul VMS cu acelaşi cod ISIN propuse spre
vînzare pe piaţa primară sau aflate în circulaţie. În cazul procurării a mai mult decât 50%,
Banca va vinde surplusul de valori mobiliare timp de 5 zile de la data depăşirii normei în
cauză.
44
Banca prestează clienţilor servicii de cumpărare/vânzare a VMS pe piaţa primară şi
secundară.
Relaţiile cu clienţii sunt reglementate de documente normative interne ale Băncii
(proceduri şi instrucţiuni), precum şi de Contractul privind prestarea serviciilor de
vânzare/cumpărare a valorilor mobiliare emise de Ministerul Finanţelor al Republicii
Moldova, încheiat între Bancă şi client. Contractul stipulează drepturile şi obligaţiunile
părţilor, mărimea comisionului Băncii pentru prestarea serviciilor respective, precum şi
termenul de valabilitate al contractului.
Banca prestează clienţilor servicii de cumpărare/vânzare a VMS atît prin intermediul
Secţiei Operaţiuni Monetare şi Titluri (SOMT) a Departamentului Trezorerie, cît şi prin
intermediul Filialelor Băncii.
Banca va începe recepţionarea cererilor investitorilor de cumpărare a VMS pe piaţa
primară din momentul publicării condiţiilor de desfăşurare a licitaţiei ordinare.
Recepţionarea cererilor se va efectua de către persoanele responsabile numai după
coordonarea condiţiilor cu client şi până în ziua precedentă zilei desfăşurării licitaţiei.
Cererile de cumpărare/vânzare a VMS pe piaţa secundară se vor recepţiona de la
clienţi în fiecare zi lucrătoare.
Cererile recepţionate de la clienţi pot conţine un preţ:
fix (în cazul pieţei primare - cereri competitive)
nedeterminat (în cazul pieţei primare - cereri necompetitive – se satisface la
preţul mediu ponderat înregistrat la licitaţie)
Valoarea nominală a VMS indicate în cererea de cumpărare a clientului nu poate
depăşi 50% din volumul valorilor cu acelaşi cod ISIN. Valoarea nominală a VMS incluse în
cererea necompetitivă a unui client nu poate depăşi suma de 300 000 lei. Restricţiile
menţionate se referă la suma totală indicată în cererile de procurare ale unui client, care
eventual participă la licitaţie concomitent şi prin intermediul altor dealer primari.
Până la executarea cererilor de cumpărare pe piaţa primară şi secundară Banca
acumulează într-un cont special (cont de brokeraj) mijloacele băneşti ale clienţilor,
suficiente pentru acoperirea cererilor respective şi a comisionului Băncii pentru serviciile
prestate. Contractul poate stipula dreptul Băncii de a deconta în mod incontestabil sumele
respective din conturile de decontare/curente/de depozit ale clienţilor pentru acoperirea
cererilor satisfăcute conform rezultatelor licitaţiei în cazul în care conturile
menţionate sunt deschise la Bancă.
Banca va rambursa timp de o zi în contul clienţilor mijloacele băneşti neutilizate,
rezervate la cererile nesatisfăcute, anulate sau modificate.
Persoanele responsabile din Filiale acumulează cererile de participare la licitaţie
parvenite de la clienţi şi, conform documentaţiei normative interne, le predă la dealerii
SOMT, care la rândul său, în ziua desfăşurării licitaţiei înaintează cererea cumulativă la
BNM prin intermediul sistemului automatizat „Mesaje Interbancare”. Banca începe
executarea cererilor de cumpărare/vânzare pe piaţa secundară în cea mai apropiată sesiune a
SIC al BNM.
La achitarea cupoanelor sau la răscumpărarea VMS Banca transferă în mod
incontestabil în conturile clienţilor mijloacele băneşti parvenite de la BNM timp de o zi
după recepţionarea mijloacelor.
Toată informaţia ce ţine de VMS răscumpărate ale clienţilor va fi arhivată şi păstrată
timp de 75 ani.
45
5.2. OPERAŢIUNILE REPO. ESENŢA, CARACTERISTICA.
Operaţiunile REPO reprezintă operaţiuni de vînzare a VMS cu răscumpărarea
ulterioară a aceloraşi valori mobiliare la o dată anumită sau la vedere şi la un preţ anumit,
stabilit la data vînzării.
Data scadenţei unei tranzacţii REPO este data, la care vînzătorul iniţial al VMS este
obligat să răscumpere aceleaşi VMS, iar cumpărătorul iniţial - să le vîndă. În cazul în care
data scadenţei iniţial nu este stabilită de BNM, fiecare dintre părţi poate propune celeilalte
pînă la ora 11.00 ca data curentă să devină data scadenţei. Data scadenţei unei tranzacţii
REPO poate fi modificată cu acordul ambelor părţi.
Operaţiunile REPO se utilizează foarte des în practica bancară în scopul dirijării
lichidităţii sistemului bancar.
Operaţiunea REPO reprezintă o operaţiune financiară compusă din 2 părţi:
1) Unul din participanţi vinde altuia VMS cu obligaţiunea de răscumpărare a acestora
la un anumit termen sau la cererea părţii opuse,
2) Obligaţiunii de răscumpărare îi corespunde obligaţiunea de vânzare ce si-o asumă
partea a doua.
Răscumpărarea VMS se efectuează la un preţ diferit de cel de vânzare şi diferenţa de
preţuri constituie venitul vânzătorului de mijloace băneşti (cumpărătorul). În realitate
venitul vânzătorului mijloacelor băneşti este determinat şi de rata REPO. REPO invers este
aceeaşi tranzacţie însă de pe poziţia cumpărătorului.
Operaţiunile REPO pot fi privite şi ca credite asigurate cu VMS.
În dependenţă de perioada de timp a operaţiunii deosebim:
1) REPO de o zi,
2) REPO deschise (nu este determinat termenul),
3) REPO închise (termen mai mare de o zi şi fixat).
În derularea operaţiunii REPO o importanţă deosebită are locul păstrării VM. Astfel
practica pieţei REPO presupune trei variante posibile de mişcare şi păstrare a VM:
1. VM cumpărate în prima parte a operaţiunii REPO se transmit cumpărătorului. În
acest caz cumpărătorul VM minimizează riscul creditar, însă cheltuielile de transportare a
VM pot fi considerabile.
2. VM se transmit unei persoane terţe (cazul - REPO triunghiular). Persoana terţă
devine garantul executării contractului REPO şi primeşte pentru aceasta un comision.
5. VM rămân la vânzător ce le păstrează . (REPO de încredere sau trust). Cheltuielile
pentru păstrarea HV sunt minime însă riscul creditorului este maxim.
În practica internaţională băncile comerciale pot efectua operaţiuni REPO cu toate
tipurile de HV oficial cotate la bursele de valori şi anume: - VMS, - VM garantate de stat, -
acţiuni şi obligaţiuni ale întreprinderilor, corporaţiilor, băncilor, - cambii comerciale, - VM
corporative cotate pe piaţă, - certificate depozitare.
Băncile comerciale sunt interesate în utilizarea acestei operaţiuni pentru menţinerea
lichidităţii bilanţului şi obţinerea venitului.
Conform Regulamentului cu privire la operaţiunile de piaţă deschisă ale Băncii
Naţionale a Moldovei Nr. 57 din 11.09.1997 operaţiunile REPO se desfăşoară în următorul
mod:
1. Băncile depun cererile privind participarea operaţiunilor REPO la Departamentul
operaţiuni de piaţă (DOP)
2. După recepţionarea cererilor, DOP le verifică pentru a constata disponibilitatea
VMS, propuse spre vînzare de către bănci şi întocmeşte Programul de determinare a
46
rezultatelor licitaţiei de cumpărare, de vînzare a VMS sau Programul de determinare a
rezultatelor licitaţiei REPO de cumpărare/REPO de vînzare a VMS.
3. Se selectează cererile pentru tranzacţii REPO în baza ratei dobînzii din cereri (rata
REPO), (cu excepţia tranzacţiilor REPO de cumpărare la rata fixă) începînd cu cea mai
mare rată (pentru REPO de cumpărare) sau cu cea mai joasă rată (pentru REPO de vînzare)
pînă la rata stabilită de Comisia de licitaţie. Cererile acceptate se satisfac la rata REPO
propusă de către bănci.
4. BNM stabileşte preţul VMS.
5. În baza rezultatelor licitaţiei, determinate de Comisia de licitaţie, se debitează contul
LORO al băncii la BNM în ziua plăţii indicată în Comunicatul de anunţ al licitaţiei şi se
reflectă respectiv în bilanţul BNM.
6.Se transferă dreptul de proprietate asupra VMS în sistemul de înscrieri în conturi la
B.N.M.
7. Cu o zi înainte de data scadenţei unei tranzacţii REPO, DOP întocmeşte Registrul
VMS procurate/vîndute în cadrul operaţiunilor REPO, pentru creditarea conturilor de
decontare ale băncilor la BNM (la răscumpărarea VMS de către BNM) sau debitarea lor (la
răscumpărarea VMS de către bănci) şi reflectarea în bilanţul contabil al BNM.
Acte normative:
1. Legea Republicii Moldova cu privire la piaţa valorilor mobiliare nr. 199-XIV din 18.11.98 (Monitorul Oficial
al Republicii Moldova nr. 27-28/123 din 23.03.1999)
2. Legea Republicii Moldova privind societăţile pe acţiuni nr. 1134-XIII din 02.04.97
(Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 38 – 39/332 din 12.06.97)
3. Regulamentul BNM cu privire la deţinerea cotei substanţiale în capitalul băncii
nr.42/09-01 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.80/104 din 12.12.96)
4. Regulamentul cu privire la deţinerea de către bănci a cotelor în capitalul unităţilor
economice aprobat prin HCA al BNM Nr.81 din 09.04.98 (Monitorul Oficial al
Republicii Moldova din 28.05.98)
5. Instrucţiunile BNM cu privire la plasarea, circulaţia şi răscumpărarea valorilor
mobiliare de stat în forma de înscrieri în conturi nr. 03/3-3/08307/8 din
20.01.95(Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 65-66 din 10.10.96)
6. Instrucţiunile BNM privind particularităţile emisiunilor de acţiuni şi obligaţiuni ale
băncilor şi modul de autorizare a lor de către BNM nr. 181 din 22.06.2000
(Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 81-83 din 13.07.2000)
7. Regulamentul CNPF cu privire la activitatea de brokeraj şi de dealer pe piaţa
valorilor mobiliare nr. 48/7 din 17.02.2002 Monitorul Oficial al Republicii Moldova
nr. 20-22/31 din 14.02.2002)
8. Normele CNPF privind modul de acordare şi retragere a licenţelor pentru activitatea
pe piaţa valorilor mobiliare nr.12/1 din 28.10.99 .
Întrebări de generalizare:
1. Care sunt etapele investirii băncilor comerciale în valori mobiliare de stat?
2. Enumerați factorii ce influențează procesul de investiții al băncilor comerciale.
47
TEMA 6. OPERAŢIUNILE DE CASĂ ALE BĂNCII
NUMERARUL
FUNCȚIILE CASIERIEI
COMPARTIMENTUL DE CASIERIE
49
c) creării condiţiilor necesare pentru efectuarea operaţiunilor cu numerar, precum şi
pentru deservirea sigură şi comodă a clienţilor Băncii.
În cadrul casieriei se pot organiza mai multe tipuri de case:
a. case operative (fig.6.2.3);
b. case pentru primirea diverselor valori depuse spre păstrare de
deponenți (fig.6.2.4);
c. case cu program prelungit;
d. case de încasări serale;
e. case de verificare a numerarului;
f. case pentru schimb valutar.
CASELE OPERATIVE
Fig. 6.2.4. Operațiunile prestate de către casele pentru primirea diverselor valori
depuse spre păstrare de deponenţi
Tezaurul este dotat cu dulapuri speciale în care se află casete metalice de diverse
mărimi. Dulapurile şi casetele sunt dotate cu încuietori cu chei independente una de alta.
Cheia fiecărei casete repartizate va fi deţinută de deponent, iar cheile de la dulapuri – de
către casierul tezaurului cu casete.
50
Depunerea, păstrarea, manipularea, restituirea şi evidenţa diverselor valori care se
păstrează în casete se efectuează în modul următor: încheie un contract în 2 exemplare, în
care se va menţiona numărul casetei repartizate. Exemplarul 1 va fi înmânat deponentului,
iar al 2 va rămânea la bancă. În baza contractului încheiat între bancă şi deponent, contabilul
în funcţie de perioada de păstrare şi de comisionul stabilit de bancă, va calcula plata pentru
prestarea acestui serviciu. Deponentul se va prezenta la tezaurul cu casete numai după
achitarea comisionului indicat pentru închirierea casetei. Lui i se va elibera şi un permis de
intrare în bancă valabil pentru perioada de păstrare a valorilor în casete.
Case de încasări serale şi program prelungit. În vederea asigurării unei deserviri
mai bune a clienţilor, conducerea băncii poate organiza case cu program prelungit (2 - 5 ore)
şi/sau serale (de noapte), care vor funcţiona după sfârşitul programului operativ de ghişeu
(fig.6.2.5.).
La sfârşitul programului de lucru casierul şi contabilul vor verifica numerarul (în lei şi
în valută), formularele cu regim special, certificatele de depozit, după care le vor depune în
safeul de fier pe care îl vor încuia, sigila şi îl vor transmite pazei. A doua zi dimineaţa,
casierul şi contabilul vor preda valorile respective, genţile cu numerar sigilate controlorului
– verificator din sala operativă contra semnătură în registru.
Case de schimb valutar. Prin casele de operaţiuni valutare se pot efectua:
1. încasări şi plăţi în conturile curente de depozit valutare ale persoanelor fizice şi
juridice;
2. încasări ale cecurilor de călătorie;
3. alte operaţiuni valutare cu valute efective;
4. vânzarea – cumpărarea de valută contra lei moldoveneşti;
5. vânzarea – cumpărarea de valută contra altei valute.
Case de verificare a numerarului. Băncile sunt obligate să efectueze trierea şi
ambalarea numerarului încasat. Trierea numerarului încasat se efectuează în scopul clasării
acestuia pe categorii în bancnote/monede bune de redat în circulaţie şi bancnote/monede
uzate care ulterior se retrag din circulaţie. Bancnotele/monedele metalice bune de redat în
circulaţie se ambalează separat de bancnotele/monedele metalice uzate.
51
Aceste operaţiuni sunt efectuate de către grupele de verificare organizate în cadrul
casieriei. Casierul-şef predă controlorului verificator contra semnătură în „Registru de
evidenţă a numerarului” numerarul ce trebuie verificat.
Ambalarea bancnotelor se efectuează separat pe valori nominale, ţinând cont de
următoarele cerinţe:
a) formarea pachetului din 100 bancnote;
b) formarea pachetelor complete din zece pachete cu bancnote;
c) aplicarea pe lăţimea pachetelor cu bancnote de aceeaşi valoare nominală cu ajutorul
dispozitivului a tipului respectiv de banderole, cu ulterioară completare a datelor de
identificare de pe banderole;
d) aplicarea în partea de jos şi de sus a fiecărui pachet a unui cartonaş, cu ulterioară
completare a acestuia cu datele de identificare;
e) ambalarea pachetelor cu bancnote în polietilenă, cu ajutorul dispozitivului, astfel
asigurând un vacuum în interiorul pachetului.
Ambalarea monedei metalice se efectuează separat pe valori nominale, ţinând cont de
următoarele cerințe:
1. depunerea într-un sac:
- 1 ban 400 lei (20 săculeţe a câte 20 lei)
- 5 bani 1000 lei (20 săculeţe a câte 50 lei)
- 10 bani 2000 lei (20 săculeţe a câte 100 lei)
- 25 bani 5000 lei (20 săculeţe a câte 250 lei)
- 50 bani 2500 lei (5 săculeţe a câte 500 lei)
2. fiecărui sac i se va atribui o etichetă, care va cuprinde:
- denumirea şi codul de identificare a Băncii;
- valoarea nominală;
- numărul de monede;
- suma depusă;
- data ambalării;
- numele şi semnătura casierului.
Personalul băncii care ajută organele de control la numărarea pachetelor este obligat
să scrie pe verso banderolei fiecărui pacheţel menţiunea „Controlat”.
52
a. poartă răspundere pentru integritatea numerarului şi a valorilor încredinţate
conform normelor și dispozițiilor legale;
b. sunt obligați să cunoască regulile referitoare la efectuarea operațiunilor de casă,
dispozițiile legate privind răspunderea materială;
c. le este interzis să încredinţeze altor persoane sarcinile primite privind operaţiunile
cu valori;
d. le este interzis să execute direct dispoziţiile altor bănci sau ale clienţilor altor bănci
sau ale clienţilor băncii privind eliberarea sau primirea de numerar ori de alte valori în
contul lor, primirea documentelor de vărsământ sau de plată fără efectuarea prealabilă a
controlului contabilităţii.
Gestionarea numerarului şi a altor valori din casa de circulaţie şi tezaur se
efectuează în mod obligatoriu de către 3 persoane, desemnate prin ordin de către
conducătorul Băncii.
53
Conducătorul băncii va lua măsuri privind dotarea casieriei și a mijloacelor folosite
pentru transportul de valori cu stingătoare de incendiu și va organiza instruirea periodică
a personalului din casierie privind cunoașterea și respectarea riguroasă a normelor de
prevenire și stingere a incendiilor și normelor de protecție a muncii în vigoare.
Banca este obligată să asigure securitatea şi integritatea numerarului şi a altor valori
gestionate de ea, precum şi a încăperilor special destinate pentru păstrarea acestora, inclusiv
în filiale şi reprezentanţe.
54
Ordinul de încasare se întocmeşte pentru depunerile de numerar în operaţiile interne ale
băncii, cum ar fi restituiri de avansuri spre decontare neutilizate, salarii neplătite, depunerea
numerarului rezultat din vânzarea formularelor cu regim special, încasările zilei precedente
în timpul programului prelungit de lucru. Ordinul de încasare se întocmeşte în trei
exemplare: unul pentru contabilitate, unul pentru casierie, unul pentru client.
Borderoul însoţitor. Băncile pot organiza depunerea numerarului prin genţi sigilate de
către clienţii cu un volum mare de încasări. Programul de depunere a genţilor sigilate se
stabileşte de bancă de comun acord cu clienţii (în baza unui contract).
Depunerea încasărilor la bancă prin genţi sigilate se poate face:
prin colectare de către serviciul de încasare a valorilor din cadrul băncii;
la ghişeele băncii, în timpul programului operativ de ghişeu;
la ghişeele băncii, în afara programului operativ de ghişeu dar până la finele
programului de lucru;
la ghişeele băncii, la casa de încasări serale.
Borderoul însoţitor este întocmit în trei exemplare, dactilografiat sau completat
manual. Totodată clientul care depune numerar prin genţi sigilate prezintă băncii câte doua
specimene ale sigiliului, imprimate pe plumb (cu care urmează sa sigileze genţile cu
numerar) pe care trebuie sa vadă clar denumirea prescurtată a unităţii depunătoare sau sigila
acesteia. Dacă numerarul care urmează a fi depus nu încape într-o singură geantă, acesta va
fi depus în mai multe genţi, pentru fiecare geantă se întocmeşte câte un borderou însoţitor.
Pentru efectuarea colectării, încasatorii vor primi de la şeful serviciului de încasare
următoarele:
lista agenţilor economici încadraţi în colectare;
foaia (ruta) de parcurs;
delegaţia pentru ridicarea genţilor;
permis pentru portarmă;
ștampila şi celelalte documente necesare colectării prevăzute.
Controlorul şi contabilul vor înregistra în contul clientului suma de bani existentă în geantă
şi nu cea menţionată în borderou (în cazul când acestea sunt diferite).
Operaţiunile de eliberare a numerarului prin casele de plăţi se efectuează în baza
următoarelor documente de casă (fig.6.3.2.):
a. Delegație;
b. Ordinul de eliberare a numerarului.
Casierul plătitor primeşte un avans în numerar din casa de operaţiuni de la casierul-şef
la începutul fiecărei zile operative sau pe parcurs în baza semnăturii depuse în registrul
acestuia.
55
Operațiunile de eliberare a numerarului prin casele de încasări se efectuează
în baza următoarelor documente:
Delegație este un instrument de plată prin care emitentul dă ordin băncii de a-i
elibera la prezentare o anumită sumă.
Ordinul de plată este întocmit în 3 exemplare, unul pentru contabilitate, unul pentru
casierie, unul pentru client. El se mai foloseşte şi pentru înregistrarea în evidenţa contabilă a
depunerii excedentului de numerar la BNM şi la redistribuirea numerarului băncilor
(filialelor) şi se întocmeşte în două exemplare, dintre care unul pentru contabilitate, altul
pentru casierie.
Ordinul de plată se întocmeşte de contabilul băncii, se înregistrează în jurnalul de casă
şi se transmite la casierie pe cale internă. Ordinul se va ştampila şi se va semna de
persoanele autorizate şi se va respecta acelaşi mod de control.
Acte normative:
1. Regulament cu privire la operaţiunile cu numerar în băncile din Republica Moldova
aprobat HCA al BNM nr.200 din 27.07.06
Întrebări de generalizare:
1. Ce reprezintă numerarul? Specificați caracteristica numerarului ca instrument de plată.
2. Care sunt riscurile aferente operațiunilor cu numerar?
3. Enumărați avantajele și dezavantajele utilizării numerarului ca modalitate de plată.
4. Caracterizați tipologia de case care pot fi organizate de băncile comerciale din RM.
5. Numiți funcțiile și responsabilitățile personalului de gestiune a casieriei bancare.
6. Numiți funcțiile și responsabilitățile personalului operativ al casieriei bancare.
7. Enumerați principalele funcții ale casieriei bancare.
8. Explicați modul de asigurare a securității casieriei bancare.
9. Numiți și caracterizați documentele de casă utilizate pentru încasarea numerarului.
10. Numiți și caracterizați documentele de casă utilizate pentru eliberarea numerarului.
56
TEMA 7. CONTUL BANCAR – INSTRUMENT AL EFECTUĂRII OPERAŢIILOR
DINTRE BANCĂ ŞI CLIENT
Contul bancar
Sub aspect contabil – un mod de Sub aspect juridic – o convenţie încheiată între bancă şi
evidenţă a operaţiunilor efectuate client referitor la spectrul operaţiunilor acordate de bancă
în relaţiile Banca – Client şi beneficiate de client, în schimbul unor dobânzi
percepute sau în schimbul comisioanelor
Fig. 7.1.1 Cele două aspecte ale contului
17
Regulament privind deschiderea, modificarea si închiderea conturilor la băncile licenţiate din RM modificat prin
HCA nr.96 din 23.04.09
57
d. cont LORO – cont curent deschis pentru păstrarea mijloacelor băneşti ale altor bănci
în banca respectivă.
CONTURI BANCARE
58
să prezinte conducătorului băncii sau altei persoane abilitate cu acest drept setul de
documente necesar pentru deschiderea contului spre examinare și luarea deciziei.
3. În baza avizului favorabil al conducătorului băncii sau al altei persoane abilitate cu acest
drept de pe cererea de deschidere a contului, persoana responsabilă a băncii deschide
contul și, după caz perfectează contractul sau alte documente, conform legislației în
vigoare a RM, convenite între părţi.
4. Banca în cazurile și în modul prevăzut de legislația în vigoare informează organele
fiscale teritoriale despre deschiderea, modificarea sau închiderea conturilor. În acest caz
operaţiunile în/din conturi pot demara după confirmarea de către organele fiscale privind
luarea la evidenţă a contului.
5. Datele despre conturile deschise titularilor de conturi se înscriu de către persoana
responsabilă a băncii în Registrul conturilor analitice deschise la bancă, ținut conform
legislației în vigoare care cuprinde:
denumirea titularului de cont;
denumirea contului;
numărul contului analitic;
data deschiderii, modificării și închiderii contului;
codul fiscal;
data eliberării certificatului de luare la evidență a contului bancar;
alte date, la decizia băncii.
59
După înregistrarea de stat a întreprinderii mijloacele băneşti din contul provizoriu se
virează la contul curent, deschis conform prevederilor legislaţiei. La efectuarea acestei
operaţiuni se utilizează fişa cu specimene de semnături şi amprenta ştampilei prezentată la
deschiderea contului curent.
C. Conturi LORO se deschid:
a. în lei moldovenești;
băncilor licenţiate - la BNM;
băncilor licenţiate - la banca de decontare a Bursei de Valori a Moldovei (BVM) și a
Depozitarului Național al Valorii Mobiliare ale Moldovei (DNVM);
băncilor licenţiate – la banca de decontare care efectuează decontările aferente
operaţiunilor cu utilizarea cardurilor bancare;
băncilor străine - la băncile licenţiate;
b. în valută străină:
băncilor licenţiate - la băncile licenţiate;
băncilor străine - la băncile licenţiate.
Pentru a deschide conturile LORO la BNM şi la băncile licenţiate se prezintă aceleași
documente ca pentru cont curent şi copia licenţei eliberate de BNM de a desfăşura activităţi
financiare (în cazul în care contul se deschide în altă bancă decât BNM).
Pentru a deschide conturile LORO la BVM și DNVM pe lângă documentele
specificate mai sus se prezintă copia licenţei pentru desfăşurarea activităţii pe piaţa valorilor
mobiliare (pentru băncile care desfăşoară activitatea de broker sau dealer) eliberată de
CNPF.
60
- modificarea denumirii (datelor personale), formei organizatorico-juridice a titularului
de cont;
- modificările rezultate din modificarea planului de conturi al evidenței contabile în
băncile licențiate din Republica Moldova;
- modificarea codului numeric al valutei în care a fost deschis contul;
- alte cazuri prevăzute de legislația în vigoare.
Conducerea băncii este în drept sa adopte de sine stătător decizia privitor la
modificarea contului în cazul modificării planului de conturi al evidenței contabile. Despre
aceste modificări banca este obligată să informeze titularul de cont în termen de 30 de zile
până la efectuarea acestora.
Pentru modificarea contului în caz de lichidare a persoanei juridice, reprezentanței
înființate în Republica Moldova a persoanei juridice nerezidente, întreprinzătorului
individual comisia de lichidare/lichidatorul prezintă la bancă:
- hotărârea organului competent privind lichidarea, care trebuie să conțină termenul de
acțiune a comisiei de lichidare/lichidator;
- fișa cu specimene de semnături și amprenta ștampilei comisiei de lichidare/lichidator.
Închiderea conturilor
Conturile pot fi închise:
a) în baza cererii titularului de cont /persoanei împuternicite;
b) în baza hotărârii fondatorilor /organelor de constituire ale persoanei juridice,
reprezentanței înființate în RM a persoanei juridice nerezidente, întreprinzătorului
individual, sau conform prevederilor documentelor de constituire a acestora;
c) în baza hotărârii instanței de judecată;
d) achitarea creditului/restituirea depozitului;
61
e) în alte cazuri prevăzute de legislația în vigoare.
Nu pot fi închise conturile, la care, în corespundere cu legislația în vigoare, sunt
suspendate operațiunile sau sechestrate mijloacele bănești.
La închiderea contului curent/de depozit mijloacele bănești se transferă/restituie
titularului de cont, persoanei împuternicite, succesorilor în drept sau altor persoane
îndreptățite conform legislației.
Conturile provizorii se închid conform legislației în vigoare după transferarea
soldului la contul curent sau după restituirea mijloacelor bănești în cazul în care emisiunea
valorilor mobiliare nu a avut loc sau întreprinderea nu a fost constituită.
Numerele conturilor închise nu se atribuie altor conturi. La închiderea contului, dosarul
juridic privind deschiderea contului se păstrează în arhiva băncii cu respectarea legislației în
vigoare și a regulilor de organizare a lucrărilor de arhivă.
Acte normative:
1. Instrucţiunea cu privire la deschiderea conturilor în străinătate, aprobată prin HCA al
BNM nr.279 din 13.11.03 // MO al RM nr.229-233/323
2. Regulament privind suspendarea operaţiunilor, sechestrarea şi perceperea în mod
incontestabil a mijloacelor băneşti din conturile bancare//MO al RM nr.1-4/6 din 6.01.06
3. Regulament privind utilizarea sistemelor de deservire bancară la distanţă // MO al RM
nr.1-4/7 din 6.01.06
4. Regulament privind deschiderea, modificarea si închiderea conturilor la băncile
licenţiate din RM modificat prin HCA nr.96 din 23.04.09
Întrebări de generalizare:
1. Ce reprezintă contul bancar?
2. Redați esența contului bancar sub aspect contabil și juridic.
3. Enumerați drepturile şi obligaţiile titularului de cont şi a băncii.
4. Numiți tipurile de conturi ce pot fi deschise de BC persoanelor juridice.
5. Numiți tipurile de conturi ce pot fi deschise de BC persoanelor juridice.
6. Explicați procedeul de modificare și închidere a conturilor bancare.
62
TEMA 8. DECONTĂRILE BANCARE ȘI INTERBANCARE ALE BĂNCILOR
COMERCIALE
63
FACTORII DE INFLUENȚĂ ASUPRA SISTEMULUI
DE PLĂȚI
gradul de concentrare a gradul de gradul de existenţa
sistemului bancar (numărul dezvoltare a informatizare, centrelor de
de bănci existente, arealul economiei şi precum și tipul intermediere a
geografic pe care îl cuprind) ţării în legăturilor decontărilor şi
ansamblu existente plăţilor
64
b. virament posterior – aferent valorii mărfurilor, serviciilor, lucrărilor, se
efectuează în baza documentelor care adevereşte existenţa datoriilor faţă de
beneficiar.
Pentru efectuarea viramentului banca percepe un comision care poate fi în valoare fixă
sau în procente faţă de valoarea viramentului.
Viramentul presupune următoarele noţiuni:
1. Plătitorul – persoana care este beneficiarul unei valori, mărfuri şi servicii sau este
obligat prin careva angajamente şi căreia este debitat contul curent.
2. Emitentul de documente de plata (în majoritatea cazurilor este plătitor) – persoana
care emite un document de plată.
3. Beneficiarul – este persoana în favoarea căreia se transferă mijloacele băneşti.
4. Banca plătitoare – este banca care oferă servicii plătitorului.
5. Banca intermediară (în RM - BNM) – pentru a facilita decontările prin virament.
6. Banca beneficiarului (destinatarului) – este banca beneficiarului care este
împuternicită de a recepţiona sumele de la plătitor şi de a transmite instrumentele de plată
însoţite de extrasul din cont.
7. Acceptul – este însoţit de punerea semnăturii şi amprentei băncii receptoare şi se dea
curs derulării operaţiunii de decontare.
8. Refuzul – banca receptoare poate refuza sau stopa procesul de virament în cazul
când: nu este corect întocmit documentul; suma din cont este mai mică decât cea necesară;
termenul expirat etc.
După derularea oricărei operaţiuni este emis un extras din cont.
În funcţie de aspectul iniţierii transferului, deosebim 2 tipuri de virament:
1. transfer de credit – iniţiativa aparţine plătitorului;
2. transfer de debit – iniţiativa aparţine beneficiarului (deţinătorului).
65
Atât transferul ordinar cât şi cel bugetar poate fi utilizat şi pentru plăţile cu caracter de
periodicitate, la date programate şi sume fixe (transfer programat), care se efectuează de
către bancă în numele titularului de cont bancar în anumite intervale de timp, conform
prevederilor contractului de mandat.
În funcţie de solicitarea clientului băncii, transferul de credit în lei moldoveneşti
poate fi efectuat:
în regim de urgenţă (transfer urgent);
în regim normal (transfer normal).
18
Regulament cu privire la transferul de credit aprobat prin HCA al BNM nr.373 din 15.12.05 // MO 176 – 181/643 din
30.12.05
66
La transferarea sumelor percepute de către persoanele împuternicite prin lege la
bugetul public naţional de la persoanele fizice, banca plătitoare întocmește ordin de plată
pentru fiecare ordin de încasare a numerarului în parte.
La transferarea mijloacelor băneşti dintr-un cont bancar în altul ale aceleiaşi
persoane fizice sau dintr-un cont bancar al unei persoane fizice în adresa altei persoane
fizice sau juridice, banca întocmeşte ordinul de plată în conformitate cu prevederile
prezentului Regulament în numele persoanei fizice respective în baza cererii acesteia, după
verificarea documentelor relevante anexate acesteia în cazul în care prezentarea acestora
este prevăzută de actele normative în vigoare.
Ordinul de plata se prezintă/se transferă spre executare la banca plătitoare de către
emitent sau de către persoana împuternicită a acestuia în ziua în care a fost emis, iar în
cazul emiterii ordinului de plată de către unitatea Trezoreriei de Stat, acesta se prezintă spre
executare la banca plătitoare cu data emiterii în decursul anului bugetar curent.
Emitentul poate revoca ordinul de plata până la momentul executării acestuia de către
banca plătitoare.
Acceptarea şi executarea ordinului de plată de către banca plătitoare
Banca plătitoare acceptă spre executare OP dacă sunt respectate următoarele condiţii:
a) plătitorul are deschis cont bancar la banca plătitoare în conformitate cu prevederile
actelor normative in vigoare;
b) mijloacele băneşti din contul plătitorului sunt suficiente pentru efectuarea
transferului;
c) asupra mijloacelor băneşti din contul plătitorului nu sunt aplicate restricţii privind
utilizarea acestora din partea organelor abilitate prin lege;
d) este întocmit în conformitate cu prevederile Regulamentului [1] ;
e) este anexat documentul justificativ, în cazul în care acest fapt este prevăzut de actele
normative în vigoare.
Ordinul de plată neacceptat spre executare se restituie de către banca plătitoare
emitentului cu indicarea motivului refuzului.
Banca plătitoare informează plătitorul, printr-o modalitate convenită cu acesta, despre
acceptarea sau neacceptarea ordinului de plată spre executare.
Banca plătitoare trece la scăderi suma înscrisă în ordinul de plată acceptat spre
executare în ziua prezentării acestuia, şi îl transmite în aceeaşi zi:
a) prin intermediul SAPI în adresa băncii beneficiare;
b) prin sistemul intern al băncii în adresa beneficiarului, în cazul în care plătitorul şi
beneficiarul se deservesc în aceeaşi bancă;
c) prin alt sistem utilizat de bancă în cazul transferului în valută străină.
Banca plătitoare execută ordinul de plată acceptat spre executare aferent
transferului urgent în conformitate cu condiţiile stabilite şi dezvăluite în prealabil
plătitorului (cel puţin limita de timp în care ordinul de plată va fi executat de către bancă,
ultimele vor fi afişate pe pagina Web oficială a băncii comerciale şi pe panou în oficiile sale
bancare).
La solicitarea plătitorului, banca plătitoare confirmă timpul transmiterii ordinului de
plată aferent transferului urgent în adresa băncii beneficiare prin intermediul SAPI sau în
adresa beneficiarului prin sistemul intern al băncii.
Primul exemplar al ordinului de plată se include în dosar de către banca plătitoare.
Banca beneficiară, după recepţionarea ordinului de plată de la banca plătitoare prin
intermediul sistemului automatizat de plăţi interbancare, efectuează în aceeaşi zi lucrătoare
controlul corectitudinii indicării contului bancar şi a codului fiscal al beneficiarului.
67
Dacă aceste informaţii sunt corecte banca înregistrează imediat mijloacele băneşti în contul
bancar al beneficiarului, tipăreşte 2 exemplare ale ordinului de plată (1 – beneficiarului, 2 –
în dosar). În caz contrar transferul de credit se consideră nefinalizat, banca beneficiară
restituie băncii plătitoare suma respectivă nu mai târziu de ziua lucrătoare următoare celei în
care aceasta a fost primită, întocmind un ordin de plată. În ordinul de plată se indică codul
tranzacţiei şi se face referinţă la ordinul de plată transmis eronat.
19
Regulament cu privire la debitarea directă aprobat prin HCA al BNM nr.374 din 15.12.05 // MO nr.176 – 181/644 din
30.12.05
68
a) beneficiarul are deschis cont bancar;
b) cererea de plată este întocmită în conformitate cu prevederile Regulamentului;
c) banca dispune de angajamentul privind debitarea directă al beneficiarului.
În cazul în care banca beneficiară nu primeşte cererea de plată spre executare, aceasta
se restituie beneficiarului cu indicarea motivului refuzului.
Pe primul şi al doilea exemplare ale cererii de plată primite spre executare se aplică
menţiunile necesare.
Banca beneficiară transmite cererea de plată în SAPI cu 2 zile lucrătoare înainte de
data finalizării plăţii.
Beneficiarul poate anula o cerere de plată prezentată la banca beneficiară în termenul şi
modul convenit cu banca beneficiară.
Cel târziu în ziua lucrătoare următoare celei în care a fost primită cererea de plată,
banca plătitoare efectuează controlul posibilităţii executării acesteia verificând următoarele:
a) corectitudinea indicării contului bancar şi codului fiscal al plătitorului;
b) corespunderea cererii de plată mandatului de debitare directă;
c) posibilitatea debitării contului bancar al plătitorului cu suma integrală indicată în
cererea de plată;
d) nu sunt aplicate restricţii din partea organelor abilitate prin lege de a utiliza
mijloacele din contul plătitorului.
În cazul în care cererea de plată nu este acceptată spre executare, banca plătitoare
transmite în SAPI notificarea privind refuzul executării acesteia.
În cazul în care cererea de plată este acceptată spre executare, banca plătitoare
debitează contul bancar al plătitorului, imprimă pe suport hârtie două exemplare ale cererii
de plată pe care aplică menţiunile necesare (1 - în dosar, 2 - se remite, alăturat la extrasul de
cont, plătitorului).
Cel târziu în ziua lucrătoare următoare celei în care a fost primită din informaţia cu
privire la compensarea şi decontarea cererii de plată banca beneficiară creditează contul
beneficiarului cu suma indicată în cererea de plată şi aplică menţiunile necesare pe ambele
exemplare (1 - în dosar, 2 – beneficiarului).
În cazul în care banca beneficiară primeşte informaţia privind neexecutarea cererii de
plată, aceasta informează beneficiarul în forma convenită cu acesta.
Modalitatea de efectuare a debitării directe în cazul în care plătitorul şi beneficiarul se
deservesc în aceeaşi bancă se elaborează de sine stătător de către bancă, ţinând cont de
Regulamentul [2].
20
Regulament privind suspendarea operaţiunilor, sechestrarea şi perceperea în mod incontestabil a mijloacelor băneşti
din conturile bancar // MO al RM nr.1-4/6 din 6.01.06
69
a) în 2 exemplare - în cazul în care emitentul ordinului incaso este în calitate de
beneficiar;
b) în 3 exemplare - în cazul în care emitentul este împuternicit prin lege cu dreptul de a
emite ordin incaso în numele unei terţe persoane.
Primul exemplar al ordinului incaso se legalizează cu semnăturile persoanelor cu drept
de semnătură şi amprenta ştampilei emitentului. În cazul în care ordinul incaso se emite de
către persoana împuternicită de a emite ordin incaso în numele unei terţe persoane, în acesta
se indică rechizitele beneficiarului (terţei persoane).
Ordinul incaso se prezintă la banca la care se deserveşte emitentul nu mai târziu de o zi
lucrătoare după ziua emiterii. În cazul prezentării ordinului incaso emis în baza
documentului executoriu, emitentul este obligat să anexeze originalul acestuia.
Banca aplică pe primul exemplar al ordinului incaso menţiunile necesare şi îl remite
băncii plătitoare, dacă s-a constatat că:
a) emitentul are dreptul conform prevederilor actelor normative în vigoare de a emite
ordin incaso;
b) ordinul incaso a fost întocmit în conformitate cu prevederile Regulamentului;
c) informaţia din documentul executoriu corespunde cu informaţia indicată în ordinul
incaso (în cazul existenţei documentului executoriu);
Ordinul incaso se remite de către banca care deserveşte emitentul în aceeaşi zi spre
executare băncii plătitoare cu documentul executoriu prin intermediul poştei sau al
persoanei împuternicite a emitentului.
Ordinul incaso care nu poate fi remis băncii plătitoare spre executare, se restituie
emitentului împreună cu documentele aferente. Pe versoul ordinului incaso se indică
motivul restituirii, data, luna, anul şi se aplică semnătura funcţionarului responsabil şi
ştampila băncii.
În cazul în care plătitorul (contribuabilul/debitorul) este un titular de cont bancar al
băncii în proces de insolvabilitate sau lichidare sau în cazul în care plătitorul este o bancă
în proces de insolvabilitate sau lichidare, ordinul incaso, după verificare, se remite de către
banca care deserveşte emitentul sau de către emitent spre executare nemijlocit
administratorului în oficiu/administratorului insolvabilităţii comisiei de lichidare
(lichidatorului).
Banca plătitoare acceptă spre executare ordinul incaso, dacă:
a) ordinul incaso este emis de către persoana abilitată prin lege;
b) ordinul incaso este întocmit în conformitate cu prevederile Regulamentului;
c) ordinul incaso este însoţit de originalul documentului executoriu (în cazul în care
acesta a fost întocmit în baza documentului executoriu);
d) informaţia din documentul executoriu corespunde cu informaţia indicată in ordinul
incaso (în cazul existenţei documentului executoriu);
e) pe ordinul incaso sunt aplicate semnătura şi amprenta ştampilei băncii în care se
deserveşte emitentul;
f) mijloacele băneşti în cont sunt suficiente pentru executarea totală sau parţială a
sumei înscrise în ordinul incaso şi disponibile pentru a fi utilizate (asupra acestora nu este
aplicată procedura de suspendare/sechestrare sau în urma aplicării acesteia a fost asigurată
suma necesară);
Ordinul incaso neacceptat spre executare se restituie de către banca plătitoare băncii
în care se deserveşte emitentul sau nemijlocit emitentului, cu menţiunea aplicată pe verso
despre motivele neexecutării, data, luna, anul, semnătura funcţionarului responsabil şi
ştampila băncii.
70
Pe ordinul incaso acceptat spre executare, banca plătitoare aplică menţiunile necesare.
La efectuarea plăţii parţiale, banca aplică pe versoul tuturor exemplarelor ordinului
incaso menţiunea cu privire la suma plăţii parţiale, data, luna şi anul, semnătura şi ştampila
băncii, iar în cazul existenţii documentului executoriu menţiunile nominalizate se aplică şi
pe versoul acestuia.
Banca plătitoare trece la scăderi suma totală sau parţială înscrisă în ordinul incaso
în ziua primirii acestuia spre executare. Ordinul incaso se transmite cu suma totală sau
parţială în aceeaşi zi (1 - în dosar, 2 – plătitorului, 3 - băncii în care se deserveşte emitentul
împuternicit cu dreptul de a emite ordin incaso în numele unei terţe persoane, pentru a fi
prezentat emitentului).
După executarea ordinului incaso în sumă totală sau parţială, banca plătitoare aplică pe
versoul originalului documentului executoriu suma executată, data efectuării plăţii,
semnătura funcţionarului responsabil şi ştampila băncii şi îl remite emitentului prin
intermediul băncii în care se deserveşte acesta.
Banca beneficiară, după recepţionarea ordinului incaso de la banca plătitoare
efectuează în aceeaşi zi lucrătoare controlul corectitudinii indicării contului bancar şi
codului fiscal al beneficiarului. Dacă este corect - efectuează următoarele:
a) înregistrează în aceeaşi zi lucrătoare mijloacele băneşti în contul bancar al
beneficiarului;
b) tipăreşte 2 exemplare ale ordinului incaso, 1 - beneficiarului, 2 - în dosar.
În caz contrar - restituie băncii plătitoare suma respectivă nu mai târziu de ziua
lucrătoare următoare celei în care aceasta a fost primită, întocmind un ordin de plată
indicând codul tranzacţiei şi referinţa la ordinul incaso transmis eronat de banca plătitoare.
71
Certificarea Cecului – blocarea de către bancă a unei sume în cont garantând astfel
efectuarea transferului sumei respective doar pentru plata Cecului.
Vizarea Cecului - banca arata că clientul are disponibil în cont însă nu e blocat contul
la suma CECului până la scadenţă.
Elementele obligatorii ale cecului sunt:
1. denumirea cecului - e specificat tipul de cec, deoarece fiecare cec are
particularităţile sale.
2. ordinul necondiţionat de plată – e stipulat prin următoarea „plătiţi contra acestui
CEC”
3. data emiterii
4. denumirea trasului - (denumirea Băncii care va efectua plata) toate Cecurile de
obicei se plătesc la tras (Banca unde trăgătorul are cont);
5. suma – se pune denumirea valutei, urmată de suma şi litere;
6. semnătura trăgătorului - la persoane fizice, la persoane juridice este necesar şi
stampila.
CLASIFICAREA CECURILOR
Cec certificat
Cec circular
72
o Cecuri Barate – sunt întretăiate de 2 bare pe diagonală CECului şi au unele restricţii:
o Cecuri de Virament - constau în posibilitatea de a transferare a fondurilor pe un cont
bancar sau în numerar. De obicei la CECul de virament trăgătorul şi beneficiarul coincid.
o Cecuri Certificate - constau în faptul ca este rezervata o sumă pe contul trăgătorului
(dacă timp de 10 zile beneficiarul nu vine să ridice contravaloarea cecului – suma se
deblochează).
o Cecuri Circulare – sunt Cecuri pe care Banca le emite pentru subdiviziunile sale
(sucursale, filiale) sau pentru alte bănci cu care are legături de corespondenta. Pentru
asemenea operaţiuni este necesară licenţa specială.
o Cecuri de Călătorie - se emit în suma fixă, ca şi bancnotele atât în monedă naţională
cât şi în valută, servesc pentru achitările în restaurante, hoteluri etc.
Legat de CEC avem următoarele operaţiuni:
1. GIRAREA – constă în procedura în care beneficiar devine o terţă persoană.
Persoana care cedează se numeşte girant, iar cea care accepta CECul giratar. Ondosare –
pe verso CECului e indicat numele viitorului beneficiar, deosebim:
Girare în forma plină - când este pe partea opusa indicat numele giratarului;
Gir în forma albă - în care nu se specifică numele giratarului, el poate fi completat la
bancă, la tras. Pe gir e neapărat de indicat numele, prenumele, semnătura, data.
Gir la purtător – pe partea opusă, în rubrica „gir” e indicată următoarea inscripţie:
„plătiţi la purtător”.
2. AVALIEREA CECULUI - este operaţiunea de garanţie personală, pe partea opusă a
CECului se indică avalistul, ştampila şi data când a avut loc avalierea. În calitate de avalist
poate fi orice persoană care nu apare în calitate de trăgător, tras, beneficiar
3.OPERATIUNI DE PLATI
4. REGRESUL CECULUI
a) trăgătorul poate refuza plata şi parcurge la revocarea CECului doar în 2 cazuri:
- furtul CECul ;
- în caz de pierdere a CECului.
b) trasul la rândul său poate refuza plata în cazul în care nu sunt bani în cont sau suma
este necompletă (insuficientă) în acest caz beneficiarul semnează notarial protestul. El
poate înainta procedura de Regres.
21
Regulamentul cu privire la cardurile bancare aprobat prin HCA al BNM nr.62 din 24.02.05
73
Elemente de securizare și de individualizare ale
cardurilor bancare
74
8.6. DECONTĂRILE INTERBANCARE: CONCEPT, TIPOLOGIA,
MECANISMUL DE DERULARE
Sistemul bancar modern presupune o rețea dezvoltată de decontări reciproce între
băncile comerciale în regim real de timp, cu folosirea obligatorie a tehnologiilor
informaționale avansate și a plăților electronice.
Decontările interbancare reprezintă un sistem de stingere reciprocă a obligațiilor de
plată între 2 bănci. Există mai multe tipuri de decontări bancare (fig.8.6.1). Subiecții plăților
interbancare în Moldova sunt: BNM, băncile comerciale și filialele băncilor străine, care au
obținut autorizația de a efectua operațiuni bancare pe teritoriul republicii. Efectuarea plăților
interbancare se bazează pe deschiderea conturilor corespondente ale băncilor comerciale la
BNM. Băncile comerciale sunt conenctate la Sistemul Automatizat de Plăți Interbancare.
TIPURI DE DECONTĂRI
INTERBANCARE
relația directă între bănci – de
După relația stabilită corespondență (descentralizate);
printr/un agent de decontare
(centralizate)
I. Inventariere, structurare
are loc determinarea pentru fiecare bancă a sumelor debitoare și creditoare în funcție
de OP centralizatoare depuse și stabilirea naturii relațiilor dintre fiecare bancă
participantă la compensare
76
8.7. SISTEME ELECTRONICE DE TRANSFER AL FONDURILOR
Sisteme electronice de transfer al fondurilor: esenţa și clasificarea plăţilor electronice;
caracteristica diferitor sisteme electronice de transfer al fondurilor; efecte economice din
implementarea sistemelor electronice de transfer al fondurilor.
Plățile electronice sunt definite ca o formă electronică, complet informatizată și
automatizată, de organizare a relațiilor de plăți între participanții la o tranzacție, pe baza
unui set de reguli și proceduri (fig.8.7.1).
PLĂȚILE ELECTRONICE
Indiferent de modul de plată, momentul plății este considerat numai atunci, când banii
sunt înregistrați în evidența băncii beneficiarului de fonduri. În funcționarea sa, procedeul
electronic de plăți produce efecte de natură juridică, economică, financiară, tehnică și chiar
psihologică.
Din considerente privind riscurile pe care le implică dar și din rațiuni practice,
transferurile electronice interbancare se diferențiază, în primul rând, în funcție de valoarea
transferurilor, astfel:
- transferuri de valori mari (SWIFT și TARGET);
- transferuri de valori mici (Eurogiro, Western Union, MoneyGram).
Transferul de mare valoare este o noțiune care acoperă nu numai valoarea unitară
mare dar și pe acela de transfer urgent și este specific transferurilor interbancare (pe plan
intern și în străinătate în valute convertibile).
Sistemul SWIFT este o rețea de comunicații prin intermediul căreia sunt transmise
informații, în baza căror se pot efectua plăți de la o bancă la alta. Acest sistem nu reprezintă
un sistem de clearing, ci un sistem de comunicare care se bazează pe principiul transmiterii
reciproce de informații între 2 bănci sau între 2 participanți oarecare, informația fiind
transmisă prin intermediul centrului de operare la care este racordată țara din care pornește
mesajul.
77
Transferurile de fonduri prin sistem SWIFT sunt destul de apreciate de utilizatori,
datorită următoarelor avantaje: siguranța în funcționare, rapiditate, costuri scăzute,
fiabilitatea.
Introducerea monedei unice euro a determinat și adoptarea unui procedeu unic de plăți
între țările din zona euro, care a fost proiectat să răspundă cerințelor de politica monetară
ale Băncii Centrale Europene și care să fie conectat la sistemele naționale de plăți din țările
membre. Acest procedeu este cunoscut sub numele de TARGET (Transeuropean
Automated Real-Time Gross-Settelment Express Transfer) și are ca scop să asigure
efectuarea plăților între băncile centrale europene, pe baza brută și în timp real, indiferent de
sistemul folosit în fiecare țară și minimizarea riscului de neplată până aproape la dispariție.
Procedeul a fost inițiat în 1995 de Institutul Monetar European devenit ulterior Banca
Centrală Europeană (BCE) și a devenit operativ în ianuarie 1999 prin participarea băncilor
centrale din țările membre și prin acestea instituțiile de credit supravegheate de băncile
centrale. Procedeul procesează numai tranzacțiile în euro.
În esență, sistemul TARGET coordonat de BCE este un sistem în care plățile se fac pe
baza bilaterală între băncile centrale. BCE nu se implica in sistemul de plati, dar dispune
de un sistem de control care asigură închiderea zilei de lucru într-o poziţie finală și
irevocabilă. Rolul principal revine băncilor centrale naționale care colectează mesajele
de plată de la participanții interni și le transmite numai în limita fondurilor disponibile ale
acestora și a facilităților de creditare acordate.
Transferurile rapide de fonduri au pătruns si în sfera plăților de mică valoare
conducînd la apariția mai multor modalități, dintre care cele mai cunoscute sunt
EUROGIRO și WESTERN UNION/MONEY GRAM.
EUROGIRO este o formă de transfer de fonduri pe plan internațional, între organizații
poștale, dar sunt acceptate și instituții de credit și alte organizații interesate în astfel de
transferuri. EUROGIRO a fost creat în 1990 și are o rețea proprie de plăți electronice, Euro
Giro Network, și este prezent în peste 200 de țări din Europa, Asia și America de Nord și
Sud
Procedeul WESTERN UNION și MONEYGRAM
Transferurile rapide de fonduri au pătruns și în domeniul serviciilor pentru populație
(retail banking). Pentru asemene a situații exista firme specializate care oferă servicii de
transfer rapid de fonduri în tot cursul anului, dintre care cele mai renumite sunt Western
Union și MoneyGram din SUA. Aceste firme au pus la punct un sistem operational care are
următoarele caracteristici:
- Infrastructura (un centru informatic internațional și un sistem de calculatoare în
rețeaua de agenți interconectate cu Centrul Operațional);
- Operațiuni – transferul de bani între două persoane fizice și eliberarea sumelor
destinatarilor de către agenții din rețea. Pentru a se asigura securitatea operațiunilor, fiecărui
agent i se atribuie un număr de identificare și un PIN, informații care sunt cunoscute numai
de personalul autorizat să efectueze tranzacții din cadrul agentului respectiv. Eliberarea
banilor se face pe baza actului de identitate al beneficiarului. Dacă acesta nu are act de
identitate se poate folosi metoda unei întrebări test lansate de expeditor la care beneficiarul
trebuie să dea răspunsul exact.
- Clienți - numai persoane fizice.
Avantaje:
- pentru clienți: rapiditatea în operare, siguranța și confidențialitate; comoditate în
utilizare, în sensul că nu este necesară deschiderea unui cont; existența unei retele largi de
agenți; posibilitatea de a ridica banii de la oricare agent și nu numai de la cel nominalizat;
78
sumele sunt disponibile imediat ce clientul se prezintă la un agent; posibilitatea transmiterii
în afară de bani și a unui mesaj scurt;
- pentru agenți: comisioane, creșterea numărului de clienți, realizarea de publicitate
internă și externă.
Cel mai mare volum de transferuri valutare pentru persoane fizice se realizează de
companiile americane Western Union si MoneyGram.
79
Prin această operațiune cumpărătorul se protejează contra riscului pierderilor din diferențe
de curs valutar în cazul deprecierii valutei, deoarece la termen eventuala pierdere se
compensează prin cîștigul obținut prin împrumut.
Operațiunile swap sunt operațiuni prin care se încheie concomitent o tranzacție la
vedere și o tranzacție la termen, în altă valută.
Piaţa valutara contribuie la accelerarea plaţilor internaţionale, la mărirea ponderii
creditului extern în cadrul fluxurilor de capital, precum si la integrarea pieţelor valutare
internaţionale în procesul de mondializare economică.
Controlul îndeplinirii tuturor operaţiunilor cu valută străină în RM conform legislaţiei
este efectuat de BNM şi guvernul Republicii Moldova.
Se admite efectuarea pe teritoriul RM a plăţilor şi transferurilor în valută străină22
între rezidenţi în cazul:
a. operaţiunilor în care una dintre părţi este o bancă licenţiată – pentru
operaţiunile în valută străină, inclusiv pentru acordarea creditelor în valută străină în
favoarea rezidenţilor;
b. operaţiunilor la care una dintre părţi este persoană juridică ce exercită activitate de
asigurare, leasing, microfinanţare, pentru operaţiunile ce ţin de activitatea ei;
c. operaţiunilor între persoane juridice – pentru efectuarea plăţilor şi transferurilor în
valută străină care decurg din operaţiuni valutare la care participă un nerezident;
d. operaţiuni între persoane fizice ce ţin de acordarea împrumuturilor în valută străină;
e. plăţilor pentru excedentul de bagaj, achitate de către pasageri în aeroporturile
internaţionale;
f. plăţilor pentru mărfurile comercializate/serviciile prestate, achitate de către
pasageri în mijloace de transport aflate în trafic internaţional;
g. achitării cheltuielilor de deplasare, efectuate de persoanele juridice în favoarea
salariaţilor detaşaţi în străinătate;
h. operaţiunilor de schimb valutar cu persoane fizice care se efectuează de către USV;
i. donării valutei străine şi instrumentelor de plată exprimate în valută străină în
scopuri filantropice sau de sponsorizare
j. alte cazuri prevăzute de legislaţie.
Plăţile şi transferurile în cadrul operaţiunilor derulate în străinătate între rezidenţi
aflaţi în străinătate pot fi efectuate în moneda naţională şi în valuta străină.
Persoanele juridice rezidente pot efectua plăţi şi transferuri din RM în străinătate în
favoarea altor rezidenţi numai în scopul:
1. întreţinerii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi altor reprezentanţe oficiale
ale RM peste hotare;
2. achitării serviciilor prestate de către misiunile diplomatice, oficiile consulare şi alte
reprezentanţe oficiale ale RM peste hotare;
3. acordării donaţiilor în favoarea misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi altor
reprezentanţe oficiale ale RM peste hotare;
4. acordării unei donaţii în favoarea unei persoane fizice rezidente care se află în
străinătate în sumă ce nu depăşeşte 10000 de euro;
22
Legea privind reglementarea valutară, art.21, al.2
80
5. achitării salariilor şi a altor retribuţii salariaţilor persoanelor juridice rezidente care
muncesc în străinătate etc.
Persoanele fizice rezidente pot efectua plăţi şi transferuri din RM în străinătate în
favoarea altor rezidenţi numai în scopul:
1. transferării mijloacelor băneşti destinate cheltuielilor familiale;
2. acordării unor donaţii în favoarea persoanelor fizice rezidente în sumă ce nu
depăşeşte 1000 de euro etc.
Pe teritoriul Republicii Moldova plăţile şi transferurile între nerezidenţi se efectuează
în moneda naţională şi în valută străină.
Persoanele fizice rezidente şi nerezidente pot primi/efectua plăţi şi transferuri în cadrul
operaţiunilor valutare atât prin conturile lor, cât şi fără utilizarea acestor conturi.
Persoanele juridice rezidente şi nerezidente sunt obligate să primească/efectueze plăţi
şi transferuri în cadrul operaţiunilor valutare numai prin conturile lor, cu excepţia cazurilor
în care efectuarea operaţiunilor valutare este permisă în numerar sau cu utilizarea
instrumentelor de plată.
Limita numerarului în valută străină primit drept plată pe teritoriul RM pentru
mărfurile vândute şi/sau serviciile prestate care, la sfârşitul zilei lucrătoare, poate fi păstrat
în casa persoanei juridice (alta decât banca licenţiată şi casa de schimb valutar), care are
dreptul de a primi astfel de plăţi în valuta străină, se stabileşte în valoare de 2000 de euro.
Operaţiuni valutare ale persoanelor fizice. Suma plăţii/transferului fără numerar în
cadrul operaţiunii valutare primită de către banca licenţiată în favoarea persoanei fizice
poate fi:
a) eliberată în numerar şi/sau în cecuri de călătorie în valută străină;
b) înregistrată în contul persoanei fizice beneficiare a plăţii/transferului;
c) transferată la aceeaşi sau la altă bancă licenţiată pe numele persoanei fizice
beneficiare a plăţii/transferului pentru a fi înregistrată în contul acesteia;
d) utilizată pentru efectuarea plăţilor/transferurilor fără numerar prevăzute de legislaţia
valutară a RM pentru persoanele fizice;
e) vândută băncii licenţiate contra monedei naţionale/alei valute străine sau utilizată
pentru cumpărarea valutei străine;
f) restituită expeditorului mijloacelor băneşti.
Operaţiunile specificate la punctele a), b), f) se efectuează conform solicitării în scris la
prezentarea la banca licenţiată de către aceasta a actului de identitate.
81
b) casa de schimb valutar – persoana juridica rezidentă constituită conform legislaţiei
RM, având ca gen unic de activitate efectuarea pe teritoriul RM a operaţiunilor de schimb
valutar în numerar cu persoane fizice (poate deschide filiale pe teritoriul RM).
c) persoana juridică rezidentă ce prestează servicii hoteliere (denumita în continuare
hotel), care efectuează operaţiuni de cumpărare a numerarului în valuta străină/cecurilor de
călătorie în valuta străina de la persoane fizice prin intermediul propriului punct de schimb
valutar (punct de schimb valutar al hotelului).
Activitatea unităţilor de la lit.a) se desfăşoară în baza licenţei pentru activităţi
financiare eliberate de BNM. Băncile licenţiate sunt obligate să înştiinţeze BNM despre
deschiderea punctelor sale de schimb valutar şi să prezinte programul de lucru al punctului
respectiv.
Activitatea unităţilor de la lit.b) si c) se desfăşoară în baza licenţelor pentru activitatea
de schimb valutar în numerar cu persoane fizice eliberate de BNM.
Filiala casei de schimb valutar poate desfăşura activitatea de schimb valutar numai
după aprobarea din partea BNM, prin eliberarea de către aceasta a copiei autorizate de pe
licenţa eliberată casei de schimb valutar respective pentru activitatea de schimb valutar în
numerar cu persoane fizice.
Suma minimă a aporturilor băneşti în capitalul social al casei de schimb valutar care
vor constitui mijloacele băneşti circulante destinate efectuării operaţiunilor de schimb
valutar în numerar cu persoane fizice se stabileşte la valoarea de 500 000 lei. Tot aceste
restricţii se referă şi la filialele caselor de schimb.
BNM ţine, conform procedurii stabilite de aceasta, registrul unităţilor de schimb
valutar care este accesibil publicului.
USV este obligată să efectueze operaţiuni de schimb valutar în numerar cu persoane
fizice dacă, în momentul adresării acestora, există moneda naţională/valutele străine
solicitate. La primirea valutei străine sau a monedei naţionale, casierul este obligat să
verifice autenticitatea şi caracterul plătibil al valutei străine sau al monedei naţionale în
numerar şi al cecurilor de călătorie în valuta străină prezentate.
La efectuarea operaţiunilor de schimb valutar în numerar cu persoane fizice USV:
- nu vor admite restricţii privind nominalul bancnotelor în moneda naţionala şi în
valuta străina şi/sau privind anul de emitere a acestora dacă acestea se află în circulaţie;
- nu sunt în drept să refuze bancnotele considerate plătibile conform criteriilor stabilite
de BNM. Aceste criterii urmează a fi afişate în încăperea unităţii de schimb valutar la loc
vizibil pentru persoanele fizice.
În cazul în care USV intenţionează să-şi suspende pe o perioadă propria activitate
aceasta este obligată, până la suspendarea activităţii, să informeze în scris BNM despre
acest fapt. Înainte de reluarea activităţii, USV este obligată să informeze în scris BNM
despre acest fapt, indicând data reluării activităţii.
În cazul în care USV a decis să-şi înceteze definitiv propria activitate aceasta este
obligată să informeze în scris BNM despre acest fapt. Odată cu încetarea activităţii la BNM
se depune licenţa/copia autorizată de pe licenţă.
Licenţa/copia autorizată de pe licenţă se depune la BNM şi în cazul în care a fost luată
decizia privind anularea înregistrării de stat a casei de schimb valutar sau a hotelului.
Pentru operaţiunile de schimb valutar efectuate prin intermediul punctului său de
schimb valutar, banca licenţiată stabileşte cursuri de cumpărare şi vânzare unice pentru toate
persoanele fizice. În cazul în care banca licenţiată are mai multe puncte de schimb valutar,
aceasta poate stabili cursuri de cumpărare şi vânzare diferite pentru fiecare punct de schimb
valutar.
82
USV nu au dreptul să modifice în decursul programului lor de lucru cursurile de
cumpărare şi vânzare stabilite pentru operaţiunile de schimb valutar în numerar cu
persoane fizice. În cazul în care USV efectuează operaţiunile în cauză 24 de ore zilnic,
acestea sunt în drept sa-şi stabilească două perioade egale de activitate. În acest caz,
unităţile de schimb valutar pot stabili cursuri de cumpărare şi vânzare diferite pentru fiecare
perioadă, care nu pot fi modificate pe parcursul perioadei respective.
USV sunt obligate să informeze BNM, în modul prevăzut de aceasta, despre cursurile
de cumpărare şi vânzare a valutelor străine stabilite pentru efectuarea operaţiunilor de
schimb valutar în numerar cu persoane fizice, care sunt stabilite printr-o dispoziţie a
administratorului USV sau a persoanei împuternicite de acesta. Dispoziţia se afişează în
încăperea USV la loc vizibil pentru persoanele fizice.
Pentru efectuarea operațiunilor de schimb valutar în numerar cu persoane fizice
unitățile de schimb valutar pot percepe comisioane. Mărimea comisioanelor se stabilește
printr-o dispoziție a administratorului USV sau a persoanei împuternicite de acesta.
Dispoziția se afișează în încăperea USV la loc vizibil pentru persoanele fizice.
Suma minimă a mijloacelor băneşti care urmează a fi asigurată la începutul şi în
timpul programului de lucru de către:
- casa de schimb valutar se stabileşte la echivalentul a 400 000 lei. Aceeaşi
sumă urmează a fi asigurată şi pentru fiecare filială a casei de schimb valutar. Dacă, ca
urmare a activităţii sale, casa de schimb valutar suportă pierderi aferente fluctuaţiei
cursului valutar, care duc la diminuarea mijloacelor circulante menţionate mai sus sub
nivelul stabilit, aceasta este obligată, în termen de 30 de zile calendaristice, să completeze
aceste mijloace băneşti până la nivelul minim stabilit.
- banca licenţiată prin intermediul punctelor sale de schimb valutar va constitui
echivalentul a cel puţin 100 000 de lei pentru fiecare punct de schimb valutar. În timpul
programului de lucru al punctului de schimb valutar al băncii licenţiate, mijloacele băneşti
destinate efectuării operaţiunilor de schimb valutar în numerar cu persoane fizice nu pot fi
utilizate pentru efectuarea altor operaţiuni.
Dacă, ca urmare a activității sale, casa de schimb valutar suportă pierderi aferente
fluctuației cursului valutar, care duc la diminuarea mijloacelor circulante menționate mai
sus sub nivelul stabilit, aceasta este obligată în termen de 30 de zile calendaristice, să
completeze aceste mijloace bănești până la nivelul minim stabilit.
83
Până la eliberarea licenței/copiei autorizate de pe licență, BNM este în drept să
verifice, nemijlocit la locul de amplasare a unității de schimb valutar/filialei casei de schimb
valutar, corespunderea situației reale cu informația din documentele prezentate.
Cererea de eliberare a licenței/copiei autorizate de pe licență nu se acceptă spre
examinare în cazul în care:
a) aceasta a fost semnată (depusă) de o persoană care nu are atribuțiile respective;
b) nu au fost prezentate toate documentele prevăzute de legislație;
c) documentele au fost perfectate cu încălcarea cerințelor prevăzute de legislație.
84
Licența/copia autorizată de pe licență se perfectează în termen de 3 zile lucrătoare de la
data primirii documentului care confirmă achitarea taxei pentru eliberarea acesteia (acest
fapt se înregistrează în borderoul documentelor primite).
Dacă solicitantul, în termen de 30 de zile calendaristice de la data la care i s-a expediat
(înmânat) înștiințarea despre adoptarea hotărârii privind eliberarea licenței/copiei autorizate
de pe licență, nu a prezentat nemotivat documentele specificate mai sus sau nu s-a prezentat
pentru a primi licența/copia autorizată de pe licența perfectată, BNM este în drept să anuleze
hotărârea sau să adopte o hotărâre privind declararea nevalabilității licenței/copiei autorizate
de pe licență.
Licența pentru activitatea de schimb valutar în numerar cu persoane fizice se eliberează
pe un termen de 5 ani. În cazul expirării acesteia, casa de schimb valutar sau hotelul sunt în
drept să solicite prelungirea termenului de valabilitate cu 5 ani, achitând taxa pentru
eliberarea licenței pentru perioada ulterioara. În acest caz, pe licența în cauză se va aplica
mențiunea privind prelungirea termenului de valabilitate, cu indicarea termenului nou.
Titularul de licență nu este în drept să transmită licența/copia autorizată de pe licență
altei persoane.
85
9.2.4. Cerinţele minime fată de încăperile caselor de schimb valutar (filialelor
acestora)
Pentru desfăşurarea activităţii de schimb valutar USV urmează să dispună de cel puţin:
a) maşina de casă şi control (pentru fiecare ghişeu);
b) îndrumarul valutelor străine;
c) aparat pentru verificarea autenticităţii bancnotelor (pentru fiecare ghişeu);
d) formularele documentelor stabilite de BNM pentru efectuarea operaţiunilor de
schimb valutar în numerar cu persoane fizice.
În vederea asigurării integrităţii mijloacelor băneşti si a altor valori, încăperea în care
se efectuează nemijlocit operaţiuni de schimb valutar în numerar cu persoane fizice urmează
să corespundă următoarelor cerinţe minime:
1. Încăperea urmează să fie izolată de alte încăperi de serviciu şi auxiliare şi să aibă nu
mai puţin de 2 m2 pentru fiecare ghişeu.
2. Uşile, pereţii, planşeurile încăperii urmează să fie suficient de durabile pentru a
rezista încărcăturii la forţa aplicată de om, precum şi la încercarea de a le distruge
(deschide) cu ajutorul unor instrumente simple.
3. Fiecare ghişeu pentru efectuarea operaţiunilor urmează să fie amenajat astfel, încât:
a) clientul să aibă posibilitatea de a urmări liber procesul renumărării de către casier a
mijloacelor băneşti primite de la acesta;
b) clientul să aibă un loc comod pentru efectuarea de sine stătător a renumărării
mijloacelor băneşti primite de la casier (de exemplu, o bară la nivelul ghişeului, un suport).
4. În faţa ghişeului urmează să existe un spaţiu îngrădit cu o rază de doi metri sau
indicatorii restrictivi de acces, în scopul deservirii fără pericol a clientului.
Punctul de schimb valutar al hotelului poate fi amplasat la recepţie sau într-o altă
încăpere a hotelului prevăzuta pentru efectuarea operaţiunilor de casa.
Acte normative:
1. Legea Republicii Moldova cu privire la piaţa valorilor mobiliare, nr.199-XIV din
18.11.98 // MO al RM nr. 27–28/123 din 23.03.99
2. Lege privind reglementarea valutară nr.62-XVI din 21.03.08 // MO nr.127-130/496 din
18.07.08
3. Regulamentul CNVM cu privire la activitatea de brokeraj şi de dealer pe piaţa valorilor
mobiliare nr. 48/7 din 17.02.02 // MO nr.20-22/31 din 14.02.02
4. Regulamentul privind stabilirea cursului oficial al leului moldovenesc faţă de valutele
străine, aprobat prin HCA al BNM nr.3 din 15.01.09 // MO al RM nr.27-29/100
5. Regulamentul privind eliberarea de către BNM a autorizaţiilor pentru scoaterea
mijloacelor băneşti din RM, aprobat prin HCA al BNM nr.14 din 22.01.09 // MO al RM
nr.57-58/249
6. Regulamentul privind modul de eliberare de către bănci a permisiunilor pentru scoaterea
mijloacelor băneşti din Republica Moldova // MO al RM nr.47-48/179 din 03.03.09
7. Regulament cu privire la unităţile de schimb valutar, aprobat prin HCA al BNM nr.53
din 05.03.09 // MO al RM nr.62-64/269 din 27.03.09
8. Regulamentul privind autorizarea unor operaţiuni valutare de către BNM, aprobat prin
HCA al BNM nr.51 din 05.03.09 // MO al RM nr. 57-58/251 din 20.03.09
86
9. Regulamentul privind condiţiile şi modul de efectuare a operaţiunilor valutare // MO al
RM nr.41-43/177 din 26.03.10
Întrebări de generalizare:
1. Enumărați serviciile acordate de băncile comerciale pe piața valorilor mobiliare.
2. Caracterizați principalele tipuri de operațiuni pe piața valutară.
3. Enumărați operațiunile în valută străină care pot fi efectuate pe teritoriul RM între
rezidenți.
4. Care sunt prevederile generale privind condiţiile de activitate a unităţilor de schimb
valutar?
5. Explicați modul de licențiere a caselor de schimb valutar în RM.
6. Explicați modul de organizare a unităților de schimb valutar.
FORMELE LEASINGULUI
mărimile plăților de leasing sunt mai mari mărimile plăților de leasing sunt mai mici
obligația de deservire tehnică, reparație, obligația de deservire tehnică, reparație,
asigurare e pe seama locatorului. asigurare e pe seama locatarului.
88
Procesul de leasing se efectuează, de regulă, în trei etape (vezi fig.10.1.2).
I-a etapă
1. persoana care are nevoie de obiectul viitorului contract, înaintează o cerere,
la care anexează informaţia privind situaţia financiară;
2. după examinare banca informează clientul despre decizia sa, în plus în
cazul în care doreşte să încheie contract prezintă debitorului condiţiile
contractului;
3. totodată locatorul apelează la furnizor indicând produsul de care are nevoie.
Între furnizor şi locator sunt stabilite toate condiţiile ca: tipul produsului,
preţul, garanţia.
A II-a
etapă
1. producătorul transportează obiectul leasingului la client;
2. este încheiat între vânzător și locator contractul de vânzare-cumpărare a
echipamentului pentru leasing;
3. după efectuarea lucrărilor de instalare, montare, etc. se întocmește
procesul-verbal de dare în exploatare, contractul de leasing pentru
echipamentul dat în exploatare (încheiat între locator și locatar);
A III-a
etapă
1. perioada de folosire a echipamentului;
2. se ține evidența contabilă a tuturor operațiunilor de leasing;
3. se efectuează plata locatorului;
4. la expirarea termenului de leasing se perfecteză modul de folosire în
continuare a echipamentului.
89
Achitarea: formă bănească, de marfă, mixtă
90
Vânzătorul vinde mărfuri în credit comercial unui cumpărător, care se obligă, la
scadența stabilită între părți, să achite mijloace bănești vânzătorului. Dar până la scadență
vânzătorul, fiind posesor de facturi sau de titluri de creanță și având nevoie de mijloace
bănești, se adresează factorului care preia datoriile debitorului de la vânzător și efectuează
plățile necesare contra unui comision de factoring. Factorul preia asupra sa, de la creditor,
titlurile de creanță asupra debitorilor săi, devenind față de aceștea beneficiarul creanțelor
respective. La scadența creanțelor debitorul își va achita datoriile factorului.
Operațiunile de factoring se efectuează în modul următor:
ETAPELE OPERAȚIUNII DE FACTORING
II. factorul, anterior încheierii contractului de factoring, analizează atât vânzătorul, cât
și cumpărătorul
IV. vânzătorul transmite facturile factorului, care la rîndul său creditează contul lui;
FORMELE FACTORINGULUI
91
Factoringul deschis – cumpărătorul debitor este înștiințat despre faptul că vânzătorul
creditor a vândut creanțele factorului.
Factoringul închis - cumpărătorul nu este anunțat despre vânzarea creanțelor de către
aderent factorului.
Factoring cu drept de regres – factorul are dreptul, în cazul neonorării plății de către
cumpărător, de a cere rambursarea creditului de la aderent.
Factoring fără drept de regres - factorul nu are dreptul de a solicita rambursarea
creditului de la aderent, în cazul neonorării plății de către cumpărător.
Factoring intern – toți participanții implicați în afacere sunt din aceeași țară.
Factoring internațional – unul dintre participanți este dintr-o țară străină.
Departamentele specializate de factoring ale băncillor comerciale pot presta clienților
următoarele servicii de factoring (fig.10.2.3.).
SERVICIILE DE FACTORING
92
1. activitatea de brokeraj23 – vânzarea-cumpărarea VM, desfăşurată de bancă în
calitate de mandatar sau comisionar, care activează baza contractului de mandat sau de
comision, precum și în baza procurii pentru efectuarea tranzacțiilor menționate, în numele
şi pe contul clientului .
2. activitate de dealer - activitatea de cumpărare a VM, desfăşurată de bancă în numele
şi pe contul propriu al băncii, pentru vânzarea lor ulterioara în scopul obţinerii de profit.
3. activitate de underwriting – de mediere în emisiuni, desfăşurată în numele
emitentului, în vederea promovării ofertei publice primare şi plasamentul VM ale
emitentului.
4. activitate de ţinere a registrului – de colectare, înregistrare, prelucrare şi păstrare a
datelor în vederea constituirii sistemului de ţinere a registrului deţinătorilor de VM
nominative;
5. activitate de depozitare – de prestare a serviciilor de păstrare a VM şi/sau de
evidenţă a drepturilor deponenţilor asupra valorilor mobiliare;
6. activitate de administrare a investiţiilor – servicii de gestionare a portofoliului de
investiţii şi de acordare de consultaţii privind investiţiile;
7. activitatea de consulting investiţional – acordarea serviciilor de consultanţă privitor
la emisiunea şi circulaţia valorilor mobiliare.
Acte normative:
10. Lege nr.59 din 28.04.05 cu privire la leasing // MO Nr. 92-94/429 din 08.07.05
Întrebări de generalizare:
1. Definiți conceptul de leasing și părțile participante la această operațiune.
2. Explicați efectele economice ale leasingului.
3. Enumerați și caracterizați diferite categorii ai leasingului?
4. Care este deosebirea dintre leasingul financiar și cel operațional.
5. Caracterizați etapele procesului de leasing.
6. Enumerați principalele elemente ale contractului de leasing.
7. Căror riscuri este supusă activitatea de leasing?
8. Definiți conceptul de factoring și părțile participante la această operațiune.
9. Enumerați și caracterizați diferite categorii ai factoringului?
10. Caracterizați etapele procesului de factoring.
23
Regulamentul CNVM cu privire la activitatea de brokeraj şi de dealer pe piaţa valorilor mobiliare din 17.12.2002
93
TEMA 11. VENITURILE ȘI FROFITUL BĂNCII
94
De aceea este important ca într-o banca în proporţie mai mare din total să se prevaleze
cele provenite din activităţile stabile.
Cheltuielile bancare reprezintă sumele sau valorile plătite sau care urmează a fi plătite
de către bancă.
Cheltuielile băncii pot fi clasificate în dependenţa de natura lor:
1. Procentuale – se materializează în dobânzile plătite la depozite, credite şi hârtiile de
valoare emise, dobânzile plătite la împrumuturile bancare ale instituţiilor financiare
internaţionale etc.
2. Neprocentuale – cheltuieli de amortizare a activelor fixe, cheltuieli aferente
remunerării muncii şi defalcărilor obligatorii, cheltuielile legate de întreţinerea aparatului
administrativ şi cheltuieli operaţionale.
3. Alte cheltuieli – formate pentru diferite rezerve, plata impozitelor, pierderile legate
de operaţiuni speculative, penalităţi plătite, sancţiuni, amenzi, etc.
95
încadrată ca pierdere datorată riscului de piaţă sau ca pierdere datorată riscului de credit.
Riscul de lichiditate implică şi alte riscuri, cum ar fi riscul de piaţă şi riscul de credit şi nu
poate fi despărţit de acestea.
RISCURILE BANCARE
96
pentru care volumul de provizioane realizat de către o bancă reprezintă o măsura a riscului
pe care şi l-a asumat instituţia financiară respectivă.
Riscul de lichiditate - indicatorii tradiționali ai riscului de lichiditate tind să se
concentreze asupra lichidității activelor bancare. Riscul lipsei de lichidităţi se manifestă în
urma necorelării scadenţelor dintre posturile de activ şi cele de pasiv. Dacă creditele şi
dobânzile nu sunt rambursate conform planului, banca se confruntă cu nevoi de lichiditate
pe termen scurt care trebuie finanţate. Efectele sunt similare şi când clienţii retrag sume
importante din depozitele constituite la bancă.
Riscul de piață - indică probabilitatea că o variație a condițiilor de piaţă să afecteze
negativ profitul bancar.
Riscul ratei dobânzii - reprezintă riscul diminuării veniturilor bancare și a profitului
ca urmare a mișcării ratei dobânzii. Apare atunci când banca nu anticipează corect evoluţia
ratei dobânzii şi, de exemplu, acordă credite cu o rată fixă a dobânzii, în timp ce pe piaţă
rata de dobândă este în creştere. Un asemenea risc poate fi generat şi de distribuţia
necorespunzătoare între creditele cu rată fixă şi cele cu rată de dobândă variabilă şi de către
deţinerea de către bancă a unor poziţii nefavorabile, din punct de vedere al ratei de dobândă,
în raport cu piaţa.
Riscul de insolvabilitate (de capital sau de îndatorare) - exprimă probabilitatea că
fondurile proprii ale băncii să fie insuficiente pentru a acoperi pierderile rezultate din
activitatea curentă și că aceste pierderi să afecteze în mod negativ plasamentele creditorilor
băncii.
Riscul legal este cel datorat acţiunilor legale sau cel legat de incertitudinea derivată
din aplicabilitatea sau interpretarea contractelor, a legilor sau regulamentelor. Acest risc este
o problemă mai ales pentru instituţiile care desfăşoară activităţi în afara graniţei.
Riscul de ţară (inclusiv, riscul netransferului de mijloace) – riscul apariţiei pierderilor
la organizaţia de credit în rezultatul neexecutării de către partenerii străini (persoane
juridice, persoane fizice) a obligaţiunilor din considerentele schimbărilor economice,
politice, sociale, la fel, şi în rezultatul faptului că valuta obligaţiunii financiare poate fi
inaccesibilă partenerului din cauza specificului legislaţiei naţionale (indiferent de situaţia
financiară a partenerului).
Acte normative:
1. Legea RM privind garantarea depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar nr.575-
XV din 26.12.03 // MO al RM nr.30-34/169 din 20.02.04
2. Regulamentul cu privire la dirijarea riscului ratei dobânzii aprobat prin HCA al BNM
Nr.249 din 22.09.99 // MO al RM nr.109-111/192 din 07.10.99
3. Regulamentul cu privire la clasificarea activelor şi angajamentelor condiţionale şi
formarea reducerilor pentru pierderi la active şi provizioanelor pentru pierderi la
angajamente condiţionale aprobată prin HCA al BNM nr.224 din 30.08.07 // MO al RM
nr. 149-152/560 din 21.09.07
4. Regulamentul cu privire la creditele expirate aprobată prin HCA nr. 194 // MO al RM
nr.204-205 din 14.11.08
Întrebări de generalizare:
1. Clasificați veniturile bancare din punct de vedere al tipului activității.
2. Clasificați veniturile bancare din punct de vedere al stabilității veniturilor. Dați exemple.
3. Cum pot fi clasificate cheltuielile bancare?
97
4. Ce reprezintă riscul bancar?
5. Caracterizați diferite categorii de riscuri bancare.
98
REFERINŢE BIBLIOGRAFICE
99
22. Regulament cu privire la transferul de credit aprobat prin HCA al BNM nr.373 din
15.12.05 // MO 176 – 181/643 din 30.12.05
23. Regulament cu privire la debitarea directă aprobat prin HCA al BNM nr.374 din
15.12.05 // MO nr.176 – 181/644 din 30.12.05
24. Regulament privind suspendarea operaţiunilor, sechestrarea şi perceperea în mod
incontestabil a mijloacelor băneşti din conturile bancar // MO al RM nr.1-4/6 din 6.01.06
25. Regulament cu privire la sistemul automatizat de plăţi interbancare aprobat prin HCA al
BNM nr.53 din 02.03.06 // MO al RM nr.39-42/144 din 10.03.06
26. Regulament cu privire la supravegherea sistemului automatizat de plăţi interbancare
aprobat prin HCA al BNM nr.154 din 28.06.07 // MO al RM nr.131-135/514 din
24.08.07
27. Regulamentul cu privire la clasificarea activelor şi angajamentelor condiţionale aprobat
prin HCA al BNM 23.12.11
28. Regulament cu privire la condiţiile, modul de emisiune şi circulaţie a certificatelor
bancare de depozit şi a cambiilor bancare aprobat prin HCA al BNM nr.133 din 17.07.08
// MO al RM nr.157-159 din 19.08.08
29. Regulament privind utilizarea sistemelor de deservire bancară la distanţă cu modificările
şi completările din: 07.11.07, hot.nr.281 // MO al RM nr.16-17/38 din 25.01.08);
17.07.08, hot.nr.133 // MO al RM nr.157-159/448 din 19.08.08
30. Regulamentul privind stabilirea cursului oficial al leului moldovenesc faţă de valutele
străine, aprobat prin HCA al BNM nr.3 din 15.01.09 // MO al RM nr.27-29/100
31. Regulamentul privind eliberarea de către BNM a autorizaţiilor pentru scoaterea
mijloacelor băneşti din Republica Moldova, aprobat prin HCA al BNM nr.14 din
22.01.09 // MO al RM nr.57-58/249
32. Regulamentul privind condiţiile de acordare rezidenţilor a creditelor în valută străină de
către băncile licenţiate, aprobat prin HCA al BNM nr. 16 din 22.01.09 // MO al RM
nr.47-48/180 din 03.03.09
33. Regulamentul privind modul de eliberare de către bănci a permisiunilor pentru scoaterea
mijloacelor băneşti din Republica Moldova // MO al RM nr.47-48/179 din 03.03.09
34. Regulament cu privire la cardurile bancare modificat prin HCA al BNM nr.210 din
03.09.09 // MO al RM nr.151/681 din 29.09.09
35. Regulament cu privire la unităţile de schimb valutar, aprobat prin HCA al BNM nr.53
din 05.03.09 // MO al RM nr.62-64/269 din 27.03.09
36. Regulamentul privind autorizarea unor operaţiuni valutare de către Banca Naţională a
Moldovei, aprobat prin HCA al BNM nr.51 din 05.03.09 // MO al RM nr. 57-58/251 din
20.03.09
37. Regulamentul privind deschiderea, modificarea si închiderea conturilor la băncile
licenţiate din Republica Moldova modificat prin HCA nr.96 din 23.04.09
38. Regulamentul privind operaţiunile cu numerar în băncile din Republica Moldova
modificat prin HCA al BNM nr. 237 din 22.10.09
39. Regulamentul cu privire la modul de eliberare de către Banca Naţională a Moldovei a
acordului pentru comercializarea mărfurilor contra valută străină liber convertibilă în
magazinele duty-free // MO al RM nr.41-43/180 din 26.03.10
100
40. Regulamentul privind condiţiile şi modul de efectuare a operaţiunilor valutare // MO al
RM nr.41-43/177 din 26.03.10
41. Hotărârea Consiliului de administraţie al BNM nr.87 din 30.04.10 „Cu privire la
modificarea şi completarea unor acte normative ale BNM // MO al RM nr.94-97/358,
2010
42. Regulamentul privind filialele, reprezentanțele și oficiile secundare ale băncilor aprobat
prin HCA al BNM nr.84 din 28.04.11 // MO al RM nr.110-112 din 08.07.11, art.874
43. Regulamentul cu privire la exigențele față de administratorii băncii aprobat prin HCA al
BNM nr.134 din 01.07.11
44. Ordin Ministerului Finanţelor despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de
completare a ordinului de plată utilizat la efectuarea transferului bugetar în lei
moldoveneşti nr. 126 din 23.09.10 // MO nr.182-189/647 din 28.09.10
101