Expertiza psihiatrică in medicina legală

Expertiza psihiatrica are rolul de a furniza justiţiei elemente menite să stabilească

responsabilitatea unei persoane implicate în săvârşirea unei infracţiuni, aflată sub incidenţa legii
penale sau să ateste sănătatea mintală în cazuri cu implicaţii civile (capacitatea de a testa, de a
întocmi un act de vânzare-cumpărare, de donaţie, etc.).1
Este o activitate interdisciplinară care are ca scop depistarea tulburărilor psihopatologice
şi a influenţelor pe care acestea le au asupra capacităţii individului de a putea aprecia conţinutul şi
consecinţele faptelor sale. Expertiza face parte din categoria examinărilor medico-legale a
persoanelor, fiind prevăzuta si reglementata in Codul Penal si Codul de Procedura Penala, iar
organizarea acesteia este prevăzută in legea privind organizarea activităţii si funcţionarea
instituţiilor medico-legale.
In Romania expertiza se efectueaza in cadrul institutiei medico-legale, din membrii Comisiei
medico-legale psihiatrice, doar medicul legist (adica, cel mai putin calificat pentru acest tip de
activitate) are statut de expert, medicii psihiatri nu au aceasta atributie. Este o anomalie, ce poate
genera controverse, chiar in ceea ce priveste valabilitatea actului expertal, ce va trebui rezolvata de
lege ferenda.
Cadrul juridic in Romania este reprezentat de urmatoarele acte normative:
1. Ordinul nr. 255/2000 pentru aprobarea Normelor procedurale privind efectuarea expertizelor, a
constatărilor şi a altor lucrări medico-legale, art 28-29;
2. Codul de procedura penala, art.184, art. 245-248, art. 566-570;
3. Codul penal, art. 109-110, art. 113, art. 200;
4. Codul de procedura civila, art. 938-939;
5. Legea 487/2002 republicata si Ordinul MS 488/2016.

Obiectivele expertizei medico-legale psihiatrice sunt in functie de felul cauzei: (dupa V.

Iftenie)2
- stabilirea capacitatii de exercitiu
- punerea sub interdictie
- stabilirea daca persoana examinata prezinta sau nu tulburari psihice
- apreciaza capacitatea psihica si de discernamant in momentul examinarii si, in consecinta, daca
persoana respectiva poate fi anchetata, judecata si condamnata in cauzele penale
- tot in cauzele penale, sa aprecieze capacitatea psihica si cea de discernamant in momentul
savarsirii faptei
- sa faca aprecieri prognostice asupra modului in care vor evolua tulburarile psihice decelate
- sa excluda simularea sau disimularea.
Expertiza medico-legala psihiatrica isi are utilitatea in mai multe ramuri ale dreptului,
efectuandu-se in urmatoarele situatii:
A. In dreptul penal:
- in cazul infractiunii de omor deosebit de grav (art. 176 Cod penal)

1
Vasilcu Mihai Silviu,Expertiza medico-legala psihiatrica, suport de curs, http://www.umfiasi.ro, p. 3
2
Scopul expertizei medico-legale psihiatrice si obiectivele ei,
http://www.rasfoiesc.com/educatie/psihologie/Scopul-expertizei-medicolegale79.php
 Expertiza psihiatrică in medicina legală

- cand organul de urmarire penala sau instanta de judecata are indoieli asupra starii psihice a
invinuitului / inculpatului
- la infractorii minori cu varsta cuprinsa intre 14 si 16 ani
- la pruncucidere (examinarea mamei)
- pentru instituirea masurilor de siguranta cu caracter medical prevazute de art.113 si 114 Cod penal
- pentru ridicarea acestor masuri de siguranta propuse de o expertiza medico-legala anterioara.
- pentru stabilirea capacitatii de exercitiu
- pentru punerea sub interdictie
- pentru schimbarea sexului civil - in tulburari de identitate a genului (trassexualism)

C. In dreptul familiei:
- pentru anularea sau desfacerea casatoriei cand unul dintre soti este reclamat ca bolnav psihic
- pentru incredintarea copiilor minori unuia dintre soti.

D. In dreptul muncii:
- pentru stabilirea aptitudinilor necesare exercitarii anumitor functii
- pentru stabilirea capacitatii de conducere a autovehiculelor pe drumurile publice.

Componentele expertizei:
1. Obiectivele expertizei în caz concret:
- să nu depăşească competenţa expertului;
- să nu-l oblige la interpretări sau concluzionări judiciare.
2. Documentele consultate:
- Ordonanţa; - Dosarul cauzei; - Ancheta socială; - Documente medicale: FO in internare curentă;
FO din internări sau alte documente medicale anterioare; - EMLP anterioare, etc.
3. Fapta/-ele comise: - tipul faptei, motivaţia, mobilul, împrejurările în care a fost comisă, modul
de săvărşire, comportamentul postfaptic;
4. Antecedente heredocolaterale: - pot conduce, uneori, şi până la recomandarea unui examen
genetic.
5. Antecedente personale: - Şcolarizare, profesie, situaţie militară; antecedente patologice,
comportamentale si penale.
6. Mediul social: - din ancheta socială.
7. Expertiza medico-legală propriu-zisă cuprinde:
A) examenul psihiatric si psihologic - poate fi: - pe persoană (în ambulator, internare)
- pe acte (cu persoană în viaţa; pe decedaţi)
B) Investigaţii paraclinice speciale: - EEG simplă şi computerizată: - CT, RMN cranio-cerebral,
fund de ochi, lipidogramă, RBW, examen LCR, etc.
C) Referitor la faptă: - recunoaşte sau nu;
- sentimentul de vinovăţie, etc.
 Expertiza psihiatrică in medicina legală

In funcţie de natura expertizei se mai consemnează asupra posibilităţii de tratament în reţeaua

sanitară a Direcţiei Penitenciarelor, a posibilităţii de a participa la un proces, asupra necesităţii de
punere sub interdicţie, curatelă, tutelă, asupra încredinţării de copii, a oportunităţii divorţului sau
asupra căsătoriei, a existenţei infirmităţii psihice ca prejudiu cauzat de persoane fizice sau juridice,
asupra responsabilităţii medicale.3

Bibliografie

 Vasilcu Mihai Silviu,Expertiza medico-legala psihiatrica, suport de curs,

http://www.umfiasi.ro,
 Scopul expertizei medico-legale psihiatrice si obiectivele ei,
http://www.rasfoiesc.com/educatie/psihologie/Scopul-expertizei-
medicolegale79.php

3
Vasilcu Mihai Silviu,Expertiza medico-legala psihiatrica, suport de curs, http://www.umfiasi.ro, p. 22