Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dizabilitatea Intelectuala Definitii Clasificare Caracterizare
Dizabilitatea Intelectuala Definitii Clasificare Caracterizare
Introducere
B.Factori exogeni ( se refera la cauzele externe care pot determina lezarea unor
structuri anatomica sau dereglarea mecanismelor bio-chimice ale SNC, ceea ce duce la
functionarea deficitara a activitatilor cerebrale) :
d).factori psihogeni :
- lipsa educatiei ;
- indepartarea de mama/carente afective ;
- izolare de mediul social ;
- conditii improprii de trai.
A.Dupa Tredgold :
a).primare – genetice ;
b).secundare – cauzate de interventia mediului;
c).mixte.
B.Dupa Strauss :
C.Dupa Lewis :
f). Fragilitatea si labilitatea conduitei verbale se refera la tulburari ale limbajului care
influenteaza vorbirea fluenta, progresiva, exprimarea clara si gramaticala, lucruri care duc in
cele din urma, la comunicarea ineficienta cu alti oameni si la adaptarea deficitara la situatii
noi.
Gandirea
Prin caracteristicile si mecanismele sale, gandirea se profileaza ca un proces
psihic extrem de complex, care, in stare de normalitate focalizeaza si valorifica optim
intreaga activitate cognitiva a fiecarui individ, asigurandu-i acestuia un echilibru stabil si
adaptarea eficienta la conditiile de mediu, la solicitarile multiple ale acestuia.
M.Cohn a semnalat 12 caracteristici ale inteligentei, care sunt deficitare la copiii cu
dizabilitate intelectuala :
- de abstractizare, analiza si generalizare ;
- de a preintampina situatii noi ;
- de a elabora decizii optimale ;
- de a controla comportamentele ;
- de a gasi modele practice de interventia in anumite situatii ;
- de a gasi mijloace adecvate scopurilor ;
- de a crea ci anticipa ;
- de a opera cu simboluri si semnale ;
- de a sesiza absurditatea ;
- de a reactiona adecvat la sensul direct si la cel figurativ ;
- de a reactiona adecvat cu privire la laturile diferite ale acelorasi relatii ;
- de a folosi erorile ca surse de informatii.
Memoria
Memoria este un proces complex, interrelational cu celelalte procese psihice,
care asigura o buna organizare a vietii si o adaptare prin asocierea trecutului cu prezentul
pentru a imbunatati viitorul. Fara memorie nu ar exista invatare, personalitate, constiinta.
La elevii cu dizabilitate intelectuala, apar anumite afectiuni ale proceselor
mnezice, dupa cum urmeaza : ritm incetinit de insusire a noilor informatii, instabilitatea
pastrarii informatiilor, neclaritatea reproducerii. Exista, de asemenea, tendinta de a memora
informatiile mecanic, fara a depune vreun efort de a le intelege. Dificultatile de intiparire si
transmitere a informatiilor pot fi determinate de faptul ca memorarea se face si in functie de
interesul avut pentru ceea ce trebuie invatat, de noutatea si dificultatea informatiilor ce
trebuiesc retinute, iar elevii cu dizabilitate intelectuala, adesea isi pierd rapid interesul si nu
reusesc sa asocieze noile informatii cu altele mai vechi, astfel incat sa eficientizeze procesul
de memorare.
Fidelitatea redusa a memoriei este o alta caracteristica specifica a elevilor cu
dizabilitate intelectuala. Aceasta se manifesta prin faptul ca elevul, ca urmare a uitarii nu
reproduce exact ceaa ce a memorat. Decalajele intre ceea ce reproduce si ceea ce a memorat
pot fi destul de mari, mai ales ca fidelitatea redusa este influentata si de situatiile in care
elevul confunda informatiile care sunt sau provin din situatii similare.
La unii indivizi cu dizabilitate intelectuala apare hipermnezia, adica abilitatea
crescuta a acestora de a memora un volum mai mare de cifre, adrese, nume sau orice alte
lucruri care nu au sens de invatare. Aceasta trasatura a fost pusa pe seama memoriei mecanice
si s-a constatat ca e doar o exprimare a starii patologice.
Imaginatia
Imaginatia este unproces superior, in stransa relatie cu gandirea, dar si cul
celelalte procese psihice, care creaza originalitatea individului, sustine organizarea si
operarea tuturor informatiilor mintale in vederea realizarii proiectelor de orice fel dorite de
individ.
Imaginatia conlucreaza cu mai multe operatii precum analiza, sinteza,
clasificarea, comparatia, anticiparea, substituirea, s.a.m.d. Ea poate fi : voluntara sau
involuntara ; activa sau pasiva ; artistica sau tehnica ; reproductiva sau creatoare.
Datorita caracteristicilor de care am amintit mai sus , vascozitatea, rigiditatea
sau inertia gandirii, imaginatia este afectata si ea intr-a anumita masura la elevii cu
dizabilitate intelectuala. Astfel, procese ca fantezia, abstractizarea, spontaneitatea,
creativitatea, previziunea sunt grav influentate in functie de gradul de severitate al
dizabilitatii. Lipsa sau diminuarea imaginatiei la acesti elevi se observa in majoritatea
activitatilor pe care le intreprind. Desenele sunt copii sau reproduceri lacunare, foarte rar ele
reprezinta ideea proprie a elevului, jocurile, de asemenea, sunt monotone, de obicei conduse
de alti copii mai indrazneti, compunerea unor povesti sau chiar a unor propozitii intampina
dificultati. Imaginatia este in stransa legatura cu abstractizarea si intelegerea notiunilor
temporale, abstracte, deoarece elevii cu dizabilitate intelectuala se cramponeaza de o
imaginatie deficitara atunci cand au de explicat un text, o poveste, o notiune abstracta, o
actiune care s-a intamplat in alta perioada decat cea prezenta, etc.
Atentia
Atentia este un proces psihofiziologic care consta in orientarea si concentrarea
selectiva a activitatii psihice asupra unor stimuli sau sarcini, in vederea obtinerii unei
perceptii optime, rezolvarii adecvate a sarcinilor, a situatiilor-problema si adaptarii
comportamentului senzorio-motor, cognitiv si afectiv la mobilitatea conditiilor externe si la
dinamica motivelor si scopurilor persoanei (Preda, 1991).
Atentia indeplineste urmatoarele functii de pregatire si orientare a individului in
vederea unei activitati, de detectare si selectare a obiectului actiunii, de fixare si mentinere in
campul constiintei a scopului, mijloacelor si motivatiei actiunii, de inregistrare si evaluare a
rezultatelor actiunii.
Prima functie a atentiei, cea de pregatire si orientare este deficitara la elevii cu
dizabilitate intelectuala, deoarece acestia nu-si pot mentine atentia pentru mult timp asupra
unui lucru, fiind distrasi de orice alt stimul le intra in campul perceptiv.
In ceea ce priveste a doua functie a atentiei, aceasta este reprezentatala elevii cu
dizabilitate intelectuala de faptul ca intampina dificultati in distingerea, scoaterea unui obiect
din fondul in care se afla.
A treia functie este deficitara la elevii cu dizabilitate intelectuala, deoarece acestia au
un nivel scazut de concentrare si stabilitate, ceea ce duce la diminuarea si ingreunarea
procesului de mentinere a atentiei.
Ultima functie este diminuata datorita lipsei de rezistenta in fata unor factori stresori,
a fatigabilitatii crescute, dar si tendinta acestora de a nu depune efort pentru realizarea unei
activitati.
La elevii cu dizabilitate intelectuala, atentia involuntara este cel mai usor de atras.
Noutatea, curiozitatea, interesul sau relatia stimulului cu elevul pot creste durata si calitatea
atentiei, insa aceste lucruri trebuie mereu sa se schimbe, sa fie noi, astfel elevul se va obisnui
cu ele si atentia sa se va diminua.
Atentia voluntara presupune constientizarea de catre subiect a participarii la o
activitate, intelegerea sensului acestei activitati si a scopurilor urmarite, planificarea realizarii
activitatilor si eliminarea factorilor perturbatori, La elevul cu dizabilitate intelectuala, atentia
voluntara se confrunta cu distragerea mai rapida, scadferea concentrarii si cu aparitia oboselii.
Prin urmare, se constata la elevii cu dizabilitate intelectuala o diminuare in procesele
psihice care influenteaza negativ dezvoltarea pe toate planurile a acestora.
Motricitatea
Motricitatea e în strânsă dependenţă cu gradul de severitate al dizabilitatii. Forţa,
precizia, viteza, coordonarea, prehensiunea sunt abilitati inferioare deoarece mişcările
sunt legate de psihismul individului (nu este suficientă forţa şi dezvoltarea fizică).
Lateralitatea este afectată, se fixează cu întârziere sau este încrucişată (dominantă
pentru mână, ochi, picior), rău afirmată şi duce la întârzieri în plan lexico-grafic.
Reglarea forţei mişcărilor este deficitară (insuficienţa senzaţiilor kinestezice), persoana
prezentand mişcări stereotipe (mai frecvente cu cât dizabilitatea este mai grava – sub 60
coeficient de inteligenţă sunt incapabili de mişcări de precizie). Intr-un mediu de viaţă
stimulativ se pot elabora motivaţii gradate şi abilităţi pentru stimularea procesului
educativ.