Loredana Patricia Mariniuc (Ardeleanu)

Universitatea din Bucuresti

Facultatea de Comunicare si Relatii Publice - An III, IFR

Proiect - Strategii Interactionale Discursive 7 Mai 2017

Contextul specific comunicativ al dezbaterilor analizate: Parlamentul Romaniei, iar discursurile

sunt legate de prezentarea scrisorii d-lui prim-ministru Victor Viorel Ponta si dezbaterea
Proiectului de Hotarare privind modificarea structurii si a compozitiei politice a Guvernului
Romaniei - ca urmare a ruperii USL si demisiei unor membri PNL (trecerera PNL in opozitie).
Parlamentul Romaniei este prin excelenta un spatiu unde se confrunta opiniile politice si nu numai,
iar interventiile sunt

Primul discurs apartine d-lui Victor Ponta, prim ministru in Guvernul Romaniei, cu care si incepe
sedinta comuna a Camerei Deputatilor.
Este o interactiune directa, face to face, oratorul (oratorii) aflandu-se in fata publicului - Parlament-
argumentativ, avand drept scop propunerea mai sus mentionata.

Interactiunea este controlata, avand in vedere perspectiva din care se abordeaza participantii, si
anume prin prisma statului si rolului lor.

Discursul prezentat este un act verbal de tip formal argumentativ, direct si controlat, oral, avand
ca arie de adresare mediul public, respectiv cel politic in cazul de fata, in praesentia.
a nivel stilistic, este polemic, ironic si..
Premierul foloseste un limbaj corect, la nivel locutionar sintactic si semantic.
La nivel ilocutionar, intentia sa comunicationala este atinsa.
Ethosul este unul de seriozitate si credibilitate.
Din punct de vedere al strategiilor argumentative folosite in prima parte a discursului premierului, vorbim
in principal de o argumentare de tip inductiv, iar tipurile de argumente folosite sunt:
- argumente bazate pe structura realului - face referire la prvederile art. 85 din Constitutie
- argumente de tip ad consequentiam

Cel de-al doilea fragment discursiv apartine lui Theodor Paleologu, al carui discurs este de asemenea marcat
de impolitete pragmatica. Acesta foloseste din plin citarea partii adverse, in feluri diferite insa. Mai intai,
foloseste un citat impreuna cu actele verbale expresive („ce ma mira pe mine”); foloseste un citat din chiar
fragmentul motiunii, in scopul sprijinirii propriei teze, prin sublinierea contradictei („2 luni!”) si pentru a
submina autoritatea si credibilitatea autorilor motiunii. Folosirea acestui prim citat este ironica, apoi intra
chiar in registrul popular prin introducerea unui proverb precedat de un comentariu metapragmatic: „cu alte
cuvinte... rade ciob de oala sparta”. Efectul - cel putin asupra unei parti a audientei – este unul comic.
In cea de a 2-a parte a disscursului, comunicarea devine este de-a dreptul dialogica :„stiu ca urmeaza
Ponta...si vreau sa-i adresez un sfat). In partea a doua a discursului sau, Paleologu porneste de la un citat
al unui membru al opozitiei, citat ce marcheaza folosirea unui argument ad baculum, o amenintare la adresa
premiurului care, potrivit opozantului, „va avea destinul lui Aldo Moro”. Reinterpretarea citatului este
facuta in aceeasi maniera comica, iar reformularea citatului se constituie in final intr-un argument de
sustinere a guvernului.

Discursurile lui Victor Ponta pe tema motiunii sunt non-pertinente – vorbeste despre viitoarele alegeri si nu
despre problema de fond. Ponta acorda mult mai multa importanta polemicii, pe care o sustine prin atacuri
la persoana – atat in cazul celor de fata, cum este premierul Ungureanu, cat si sub forma impolitatii in
absentia, prin referirea la Traian Basescu.

Imaginea publica pe care o propune premierul Ungureanu despre sine, identitatea pe care si-a construit-o
prin aceste discursuri, pe scurt ethosul acestuia este unul de seriozitate, angajament si responsabilitate;
astfel, el da dovada de autocontrol, isi stapaneste reactiile in fata criticilor si a atacurilor la persoana sa.

Victor Ponta isi construieste un ethos de credibilitatea, de re-legitimare, afectate de evenimentele sociale si
politice care l-au determinat sa demisioneze din functia de premier; totodata, dezvaluirile legate de viata sa
privata, modul deschis de a vorbi despre aspecte personale ale vietii lui, au contribuit la cresterea ethosului
sau de umanitate.
In fine, Dl Crin Antonescu isi construieste o imagine de om politic cu experienta, un ethos de competenta
asadar.