Moara cu noroc

Relatia intre doua personaje

Opera literara “Moara cu noroc” de Ioan Slavici este o nuvela publicata pentru prima data
in anul 1881, in volumul de nuvele “Nuvele din popor”. Nuvela s-a bucurat de aprecierea criticilor,
asa cum Titu Maiorescu o considera un moment de referinta in evolutia prozei romanesti.
Opera se incadreaza in specia nuvelei realiste datorita actiunii care se desfasoara intr-un
ritm rapid precum si prin personajele realiste care dispun atat de portret moral cat si de portret
fizic.
Tema principala a nuvelei este dezumanizarea personajului Ghita. Involutia acestuia
poate fiurmarita pe plan moral pe toata durata actiunii.
Tema conflictului este o alta tema de o mare relevanta in text, aceasta se remarca prin
conflictul exterior dintre Ghita si Lica, un conflict care s pastreaza pana la finalul nuvelei.
Personajele textului sunt de mai multe feluri iar fiecare dintre ele este bine individualizat.
Protagonistul Ghita beneficiaza de portret fizic, acesta fiind descries direct de narrator ca
fiind un om inalt si spatos, in timpce portretul sau moral initial prezinta un om harnic si bun la
suflet.
Personajul secundar Ana are un rol important in nuvela fiind cea care incearca sa opreasca
dezumanizarea sotului sau, din nefericire, aceasta esuand. Portetul sau fizic o descrie ca fiind o
persoana frumoasa si subtirica, iar portretul moral oferit de narrator este de persoana mladioasa,
care este impresionata ca un copil.
Antagonistul nuvelei Lica samadaul este bineinteles bine conturat de catre narator.
Acesta este descris ca fiind n om cu bici de piele si mustata tusinata, in timp ce din portretul moral
reies trasaturile tipice unui antagonist, cum ar fi cruzimea si lipsa de compasiune.
Ghita poate fi urmarit in procesul sau de dezumanizare inca din momentul in care acesta
il intalneste pe Lica samadaul. Protagonistul incepe sa fie paranoic in privinta samadaului si ia
masuri de precautie, ajungand in cele din urma sa se afilieze samadaului.
Lica samadaul este un personaj plat, acesta nu se schimba deloc pe parcursul aciunii si isi
pastreaza functia de antagonist pana la final.
Statutul social al lui Ghita este in permanenta evolutie , acesta incepecu statutul de
carpaci sarac, ca apoi sa ajunga Hangiu. Pe plan familial, el este sotul Anei si tata a doi copii.
 Statutul psihologic al protagonistului il prezinta ca fiind un om lacom, care allege buurile
material in defavoarea familiei si iubirii
Statutul moral al personajului principal involueaza treptat cu dezumanizarea sa, acesta
porneste ca si om bun la suflet si harnic, dar, din cauza afilierii sale ulterioare cu Lica samadaul
devine un om lacom si lipsit de compasiune.
Statutul social al lui Lica este de samadau, acesta mai are si un statut de infractor certat
cu legea
Statutul psihologic al lui lica este constant, acesta pastreaza un rationament diabolic pe
care il folosestepentru a il corupe pe protagonist.
Statutul moral al samadaului este cel tipic unui personaj negative. Acesta este crud si nu
pare sa dezvolte sentimente fata de oameni, cu toate acestea, se poate remarca o simpatie fata
de Ana.
Relatia dintre hangiu si samadau poate fi cu usurinta urmarita prin mai multe scene si
episoade.
Un episod important in relatia dintre cei doi este momentul in care antagonistul ii
propune lui Ghita sa i se alature in nelegiuirile sale in schimbul mulor bani. Acest episode este
important si pentru evolutia lui Ghita, deoarece din acest moment ghita este umbra lui Lica.
Un alt episode foarte important pentru relatia celor doi este momentul in care Ghita il
tradeaza pe lica si vine cu politia la han cu scopul de a il prinde. Din pacate, razbunarea hangiului
nu functioneaza iar antagonistul scapa.
Conflictul dintre Ghita si Lica este principalul conflict exterior, acesta incepe din
momentul in care ne este introdus personajul negativ Lica samadaul prin vizita sa la Han.
Conflictul este cauzat de frica lui Ghita fata de Lica si ia sfarsit doar atunci cand personajele mor.
Un alt conflict exterior important in text este conflictul dintre Lica si Pintea, acesta fiind si
conflictul in care este prins si Ghita, conflictul este unul tipic, anume intre organelle legii cum este
Pintea si infractorul Lica samadaul.
Un al treilea conflict exterior present in text se desfasoara intre Ana si Ghita, acesta ia
nastere pe parcursul dezumanizarii lui Ghita, sotia sa Ana dorind sa il ajute sa revina pe drumul
cel bun, acesta insa neascultand-o pe femeie. Conflictul are final in momentul in care Ghita
realizeaza ca si-a distrus familia si ca atare decide sa o omoare pe Ana.
Conflictul interior present in text il vizeza pe protagonist si alegerile pe care acesta trebuie
sa le faca. Principala sa alegere a fost cea dintre a fi fericit pe plan familial dar nu si bogat sau de
a fi bogat dar nefericit pe plan familial, alegerea sa marcheaza si procesul de dezumanizare prin
care trece acesta. Alegerea sa a fost fericirea oferita de bani si nu de familie.
 Actiunea textului se desfasoara liniar si cronologic, evenimentele fiind redate intr-o
succesiune logica. Aceasta se infasoara in principal pe procesul de dezumanizare pe care il sufera
protagonistul.