Fracturile de

mandibula
O Rezistenta mandibulei 4x maxilar
O 70 % din fracturile viscerocraniului
O B 60-80%
O 20-45 ani
O
 Etiologie
O Agresiunile umane

O Accidente rutiere
O Accidente de munca
O Caderi accidentale – copii, varstnici
O Accidente de sport
O Agresiuni animale
O Iatrogenii
Zone de minima rezistenta
O Zona parasimfizara , in dreptul C
O Gaura mentoniera
O Unghiul mandibulei
O Colul condilului mandibular
O Procesul alveolar
 Factori locali
O Chisturi voluminoase
O tumori
Bhadage CJ,Vaishampayan S, Umarji H
O Osteonecroza indusa de bifosfonati

Phala PM, Myallb RWT, Assael LA

Weissmana JL
O osteoradionecroza

Iriarte Ortabe ,, Batle Vidal, Urdiain Asensio , Caubet Biayna

 Factori generali

O Osteoporoza
O Displazia fibroasa
O Cherubismul
Hemant Gupta, R Pradhan, VP Sinha, Sumit Gupta, Hemant Mehra, Abhijit Singh
M. Almasri, M. El-Hakim
 Mecanisme de producere
O Mecanismul de flexie - cel mai frecv
O Agentul traumatizant produce o inchidere sau o
deschidere a arcului mandibular
O La locul de aplicare a fortei→ fractura directa
O La distanta →fractura indirecta
O Flexia consta in actiunea concomitenta si
antagonista a doua forte , de compresiune si de
tensiune
O Mecanismul de presiune

O Determina fracturi directe la locul de aplicare a fortei

prin actiunea directa a unui agent traumatizant cu
energie cinetica foarte mare – arme de foc
O Mecanismul de tasare

O Produce fracturi indirecte atunci cand osul primeste

forta in axul lung
O Fractura intracapsulara a capului condilian prin
tasare in cavitatea glenoida la impactul aplicat de
jos in sus pe unghi, in axul ramului mandibular
O Mecanismul de forfecare

O Produce fracturi indirecte

O Se bazeaza pe principiul actiunii si reactiunii

O Fractura verticala a ramului vertical, prin impact

vertical pe unghiul mandibular
O Mecanismul de smulgere

O Mecanism controversat la mandibula

O Fractura apofiza coronoida prin contractia puternica

a ms.temporal care smulge apofiza coronoida
 Deplasarea fragmentelor
fracturate
O Deplasarea primara – forta si directia impactului

O Deplasarea secundara – factori locali

O Musculatura
O Localizarea fracturii
O Directia liniei de fractura
O Statusul dentar
Clasificarea fracturilor
 Dupa numarul liniilor de
fractura
O Unice
O duble
O Triple
O Cominutive
 Gradul interesarii osoase

Fracturi incomplete - fisuri

O Fracturi complete
O Fractura ”in lemn verde”
 Relatia cu mediul extern
O Rowe, Killey

O Fracturi inchise - nu comunica cu mediul extern

(cavitate orala, tegument)
O Fracturile ramului vertical
O Fracturile condilului
O Fracturile apofizei coronoide
O Fracturi deschise – focarul de fractura comunica
cu mediul extern
 Energia traumatismului si
deplasarea fragmentului
O Navarro et al

O Traumatisme cu energie scazuta

O Fracturi ”in lemn verde”
O Fracturi fara deplasare
O Traumatisme cu energie crescuta
O Fracturi cu deplasare
O Fracturi cominutive
O Fracturi cu pierdere de substanta osoasa
 Localizarea anatomica a liniei
de fractura
O Fracturi mediane – linia de fractura trece printre cei
2 incisivi centrali
O Fracturi paramediane – intre IC -C
O Fracturi laterale – intre fata distala a C si
fata meziala M3
O Fracturi ale unghiului mandibular

O Fracturi situate inaintea insertiilor musculare

O Fracturi situate in plina masa musculara
O Fracturi ale ramului mandibular

O Fracturi verticale
O Fracturi oblice ale ramului
O Fracturi orizontale ale ramului
O Fracturi ale condilului mandibular

O Fracturi subcondiliene joase – la baza apofizei

condiliene
O Fracturi subcondiliene inalte – ale colului condilului
O Fracturile capului condilian - intracapsulare
O Fracturi ale apofizei coronoide
 Statusul dento-parodontal si
ocluzal, in relatie cu posibilitatea
tratamentului oropedic
O Kruger, Schill

O Tip A – status dento-parodontal favorabil aplicarii

atelelor
O Tip B – edentat total sau partial cu situatie
nefavorabila aplicarii atelelor
O Tip C – dentatie temporara sau mixta, nefavorabila
aplicarii atelelor
 Localizarea liniei de fractura, raportata
la dentitie, in relatie cu posibilitatea
tratamentului ortopedic
O Kazanjian, Converse

O Cl I – dinti prezenti pe ambele fragmente

O Cl II – dinti prezenti numai pe unul dintre fragmentele
fracturate
O Cl III – dinti absenti pe ambele fragmente fracturate
 Semne clinice comune ale
fracturilor de mandibula
O Inspectie

O Deformari osoase ale etajului inf.al fetei sau

proeminente osoase
O Edem al partilor moi, echimoze, hematoame, escoriatii
sau plagi
O trismus
O tulburari de ocluzie
O Palpare

O Discontinuitate osoasa
O Decalaje intre fragmente
O Mobilitate anormala a fragmentelor
O Crepitatii osoase
O Diminuarea sau absenta transmiterii miscarilor
condilului in ATM de partea lezata
 Manevrele Lebourg

O Caracter orientativ
O Depistarea punctelor dureroase de la nivelul
focarelor de fractura, prin presiune
exercitata indirect pe mandibula, la distanta
de focar
O La presiune pe menton
apare durere la nivelul
focarului de fractura – in
fracturi de unghi, ramului
sau condilului mandibular
O La presiunea bilaterala
transversala catre medial
pe unghiurile mandibulare
apare durere la nivelul
focarului de fractura –
fracturi de corp
mandibular
O La presiunea bilaterala verticala pe
unghiurile mandibulare, apare durere la
nivelul focarului de fractura – in fracturi de
ram vertical sau condil mandibular
 Investigatii imagistice
O Ortopantomografia – cea mai larga indicatie
O Radiografia de mandibula in incidenta
defilata
O Radiografia de craniu/mandibula in
incidenta postero-anterioara
O Rx incidenta Parma
O CT/ CT cu reconstructie 3D
 Evolutia fracturilor de
mandibula
O In functie de tipul fracturii si metoda de
tratament→ 2 tipuri de vindecare
O Vindecare primara
O Vindecare secundara
O Vindecarea primara

O Implica formarea directa a calusului osos

O Se obtine in urmatoarele conditii – reducere
anatomica precisa; absenta mobilitatii
fragmentelor; vascularizatie buna in focarul de
fractura
O Poate fi de 2 tipuri
O Consolidare primara in conditiile unui spatiu minim
intre fragmente - 100µm
O Consolidare primara in conditiile unui contact
perfect, fara spatiu intre fragmente
O Consolidarea primara in conditiile unui
spatiu minim intre fragmentele osoase –
osteosinteza cu placute si suruburi
monocorticale
O Proliferarea capilarelor de la nivelul
periostului si din canalele haversiene,
care aduc la nivelul focarului precursori
osteoblastici
O Osul se formeaza progresiv direct pe
suprafetele de fractura
O 6 luni – apare os lamelar orientat paralel
cu linia de fractura
O In cateva luni, osul lamelar se va orienta
in lungul osului, cand se obtine rezistenta
completa a osului
O Consolidare primara in conditiile unui contact
perfect – osteosinteza cu placi de compresie
O Permit o afrontare precisa a fragmentelor, prin
presiune axiala
O Consolidarea se realizeaza prin remodelare haversiana
O Vindecarea secundara – imobilizare de tip non-rigid
(osteosinteza cu sarma; tratament ortopedic) sau
vindecare spontana (consolidare vicoasa in
absenta tratamentului)
O 4 etape
O Faza initiala – ziua 1-6

O Hematom interfragmentar cu reactie

inflamatorie
O Proliferarea vaselor de neoformatie
O Diferentierea celulelor mezenchimale
O Faza de calus cartilaginos - ziua 6-12
O Apare tesut de granulatie din spatiile
medulare
O Ulterior se transforma in tesut conjunctiv lax
O Se initiaza formarea calusului
fibrocartilaginos, urmata de maturarea
condroblastelor si transformarea lor in
condrocite
O Faza de calus osos –
O Se produce calcifierea calusului
fibrocartilaginos, printr-un proces similar
osificarii encondrale
O In calusul fibros patrund vase de
neoformatie
O Osteoblastele depun osteoid pe spiculii de
cartilaj calcifiat, osteoidul se calcifica si se
transforma in os de neoformatie
O Remodelarea osoasa

O etapa initiala in care osul imatur se

organizeaza in os lamelar
O Etapa de lunga durata in care apar
modificari structurale si de arhitectura a
osului, sub actiunea stimulilor functionali, cu
implicarea osteoclastelor
O Vindecarea secundara
O 4-6 saptamani –adulti
O 3-4 saptamani – copii
O 6-8 saptamani – batrani

O Vindecarea primara – timpul de consolidare

este scurtat cu 1-2 saptamani
 Factori care influenteaza
vindecarea osoasa

O Timpul scurs de la producerea

traumatismului pana la aplicarea
tratamentului

O Tipul si corectitudinea tratamentului aplicat

O Alti factori care influenteaza consolidare
O Varsta
O Statusul nutritional
O Afectiuni generale – boli endocrine,
degenerative
O Gravitatea leziunilor traumatice
O Nerespectarea indicatiilor de catre bolnav
 Complicatiile fracturilor de
mandibula
O Complicatiie imediate – apar in momentul traumatismului si
sunt consecinta directa a cestuia
O Se refera la leziunile asociate fracturii de mandibula
O Leziuni neurologice – leziuni ale coloanei cervicale, fracturi de
baza de craniu, hemoragii intracraniene, edem cerebral
posttraumatic
O Insuficienta respiratorie obstructiva superioara
O Hemoragia cu risc vital
O Socul hipovolemic
O Complicatiile locale datorate fracturii – prin lezarea pachetului
vasuculo-nervos
O Hemoragii de intensitate mica sau moderata
O Leziuni nervoase prin comprimarea, elongarea, sectionarea
n.alveolar inferior
O Complicatii secundare - infectia
O Prin contaminarea focarului de fractura cu germeni din
O Mediul extern – fracturi deschise la tegument
O Mediul septic bucal
O Mediul septic osos – dinti cu gangrena in focar sau in
vecinatatea acestuia; pungi parodontale; chisturi supurate
O Supuratii periosoase – celulite sau abcese
O Supuratii osoase – osteita, osteomielita
O Complicatii septice pulmonare – la bolnavi cu reactivitate
scazuta sau la cei imobilizati timp indelungat in decubit
dorsal ( staza pulmonara; aspirarea secretiilor septice din
focarele de fractura infectate)
O Complicatii tardive – consecinta a gravitatii traumatismului
/ tratamentului inadecvat
O Consolidarea intarziata – persistenta mobilitatii in focar
dupa 6-8 saptamani
O Cauzele
O Factori locali
O Infectia in focar
O Imobilizarea inadecvata sau relaxata
O Interpunere de parti moi intre bonturi
O Factori generali
O Fiziologici: varsta inaintata, sarcina
O Alimentatia: aport alimentar deficitar in calciu, fosfor,
vitamine
O Patologici: afectiuni digestive, metabolice, endocrine,
imunosupresia
O Pseudoartroza – consolidarea nu s-a produs in 6-
9 luni de la aplicarea tratamentului
O Cauze – aceleasi ca la consolidarea intarziata

O * fracturi cominutive cu pierderi importante de

substanta osoasa
O *fracturi in os patologic care evolueaza cu resorbtii
sau pierderi importante de os
O Pseudartroze stranse – capetele osoase stau in
contact si sunt legate prin intermediul unui tesut
conjunctiv dens
O Pseudartroze laxe – capetele osoase sun
apropiate, dar legate prin intermediul unor punti
de tesut conjunctiv elastic
O Pseudartrozele balante - capetele osoase se afla
la distanta, legate prin tesut conjunctiv ce permite
miscarea ampla a fragmentelor
O Constrictia mandibulei

O Limitare a miscarilor de deschidere a gurii

prin bride cicatriceale cutaneo-mucoase sau
musculare perimandibulare retractile
O Consolidarea vicioasa

O Consolidarea in pozitie incorecta a fragmentelor

osoase’
O Determina tulburari cosmetice, ocluzale,
functionale
O Cauze
O Lipsa de reducere
O Reducerea incompleta sau incorecta
O Suprimarea precoce a sistemului de imobilizare
O Anchiloza temporo-mandibulara

O Dupa fracturile intracapsulare a capului

condilian , cominutive, cu zdrobiri ale
capului condilian
 Tratamentul fracturilor de
mandibula
O Obiective

O Refacerea formei anatomice si fizionomiei

etajului inf al fetei
O Refacerea unei ocluzii normale
O Restabilirea miscarilor in ATM
O Asigurarea unor conditii favorabile pt
aplicarea ulterioara a unui tratament
protetic la pacientii edentati
I. Tratamentul de urgenta
O A. Reducerea fracturii – repozitionarea
manuala a fragmentelor deplasate
(verificata prin restabilirea ocluziei habituale
si a continuitatii osoase la nivelul marginii
bazilare)
O B. Imobilizarea de urgenta/provizorie
O Bandaj mento-cefalic
O Capelina cu fronda mentoniera
O Ligaturi interdentare monomaxilare din
sarma
O Ligaturi dentare intermaxilare
O Ligaturi intermaxilare fixate
cu implanturi monocorticale
 Tratamentul definitiv
O Alegerea metodei de tratament definitiv se
face in functie de:
O Fracturi unice/multiple
O Fracturi asociate ale maxilarului
O Sensul si gradul deplasarii
O Directia liniei de fractura
O Statusul dento-parodontal
O Forma dintilor
O Varsta si starea generala a bolnavilor
Metode ortopedice
O Indicatii
O Fracturi incomplete, fracturi fara deplasare,
fracturi cu deplasare la care reducerea
manuala s-a facut cu usurinta
O Unitati dentare suficiente pentru aplicarea
sistemului de imobilizare
O Pacienti care refuza interventia chirurgicala
sau la care este contraindicata operatia
O Pregatirea cavitatii orale
O ALR
O Detartraj
O Tratamentul provizoriu al cariilor
O Extractia resturilor radiculare irecuperabile
O Aplicarea atelelor
O Imobilizare elastica 24-48 h
O Imobilizare rigida
O 3-4 sapt copii
O 4-6 sapt adulti
O 6-8 sapt batrani
O Igiena orala riguoasa
O Medicatie antiinflamatorie, antibiotica, antalgica
O Verificarea sistemului de imobilizare saptamanal
Dintii din focarul de fractura
O Extractie inainte de imobilizare
O Dinti cu fracturi corono-radiculare
irecuperabili
O Dinti luxati cu mobilitate grd II/III
O Dinti care impiedica reducerea fragmentelor
in pozitie corecta
O Extractie la 12-15 zile de la aplicarea
imobilizarii
O Dinti care contribuie la stabilizarea
fragmentelor, dar care prezinta distructii
corono-radiculare, procese periapicale,
fracturi interradiculare
O Dinti seminclusi – M3
O Se conserva
O Dinti integri sau cu fracturi coronare ce pot fi
restaurate
O Molari inclusi
 Metode chirurgicale
O osteosinteza
O 1847 – Gordon Buck
O Indicatii
O Fracturi retrodentare cu ascensionarea fragmentului
distal asupra caruia nu se poate actiona prin mijloace
ortopedice
O Fracturi cu angrenare stransa a capetelor osoase care
nu pot degajate prin metode ortopedice
O Fracturi cu deplasare mare, cu interpozitii de parti moi
sau corpi straini
O Fracturi vechi, vicios consolidate, consolidari intarziate,
pseudartroze
O Fracturi la pacienti care nu prezinta unitati dentare
suficiente care sa permita reducerea fracturii
O Fracturi multiple sau cominutive
O La cererea pacientului
O Pacienti handicapati, epileptici, bolnavi psihici
O Osteosinteza cu sarma

O Sarma wipla 0,6-0,7mm

O Orificiile la cel putin 0,6cm de lina de
fractura, la distanta de apexurile dentare si
canalul mandibular
O Firele sa sarma vor fi perpendiculare pe
traiectul de fractura
O Osteosinteza cu placute si suruburi
Fracturile etajului
mijlociu
O Oasele maxilare
+
O Oasele zigomatice
O Oasele proprii ale nasului
O Oasele lacrimale
O Oasele palatinale
O Apofizele pterigoide
O Vomerul
O Etmoidul
O Sfenoidul
O Ombredane – zone de minima si maxima rezistenta in
plan vertical si orizontal

O In plan vertical – 3 “stalpi”

O Anterior/canin – eminenta canina, apertura piriforma –
1/3 int a rebordului orbitar inf
O Lateral/maxilo-malar – creasta zigomato-alveolara, osul
malar, rebordul lateral al orbitei
O Posterior/pterigoidian – baza tuberozitatii maxilare,
apofizele pterigoide, aripa mare a sfenoidului
O In plan orizontal – 3 “traverse”
O Inferior/palatinala – palatul dur
O Mijlocie/infraorbitara – rebordul orbitar inf,
arcada temoporo-zigomatica
O Superior/supraorbitara – rebordul orbitar
sup
O Zonele de minima rezistenta – peretii ososi
dintre stalpii si traversele de maxima
rezistenta, formate din os spongios si
lamelar
 Fracturile de maxilar
O Etiopatogenie

O Accidente rutiere
O Agresiuni umane
O Accidente de munca
O Accidente de sport
O Caderi de la inaltime
O B 60-80%
O 20-35 ani
 Biomecanica

O Cel mai frecvent prin mecanism direct

O Deplasari primare – sub actiunea agentului impactizant
O Musculatura are o influenta redusa- m.pterigoidieni,
m.valului palatin – deplasare spre inferior si posterior
 Fracturi partiale
O Fracturile crestei alveolare

O Traiectul de fractura delimiteaza

un fragment de proces alveolar,
partial desprins si mobil in bloc cu
grupul dentar respectiv
O Echimoze sau plagi in vestibulul bucal sau mucoasa
palatina
O Frecvent dintii prezinta luxatii, fracturi coronare sau
corono-radiculare
Fracturile tuberozitatii maxilare

O Rara prin mecanism direct

O Cel mai frecvent-accident al extractiei dentare
O Fracturi cu deplasare – poate apare comunicarea
oro-sinusala
O Perforatiile boltii palatine

O Copii
O Plaga mucoasa palatina ce comunica cu fosa
nazala
O Epistaxis, refluarea lichidelor pe nas, voce
nazonata
 Fracturi totale
O Rene LeFort (1869-1951)

O Fracturi orizontale/ocluzo-
faciale – Le Fort
O Fracturi verticale
O Fracturi mixte
 Fractura LeFort I/ocluzo-faciala
transversala joasa/Guerin
O Apertura piriforma, deasupra
apexurilor dentare, fosa canina,
creasta zigomato-alveolara,
tuberozitatea maxilara, 1/3 inf
a apofizelor pterigoide
 Clinic

O Echimoze in potcoava in fundul de sant vestibular sup

O Durere la palparea vestibulului bucal si retrotuberozitar,
in dreptul apofizei pterigoide (semn Guerin)
O Mobilitate anormala a platoului alveolo-palatin
O Tulburari de ocluzie – contacte premature la nivelul
molarilor bilat (retrudare) sau ocluzie incrucisata
(deplasari in plan transversal)
 Fractura LeFort II/
disjunctie cranio-maxilara joasa/fractura
piramidala a maxilarului
O Oase nazale, os lacrimal, apofiza
ascendenta a maxilarului, rebord
orbitar inferior, perete antero-
lateral al sinusului maxilar, 1/3
mijlocie a apofizelor pterigoide,
peretele lat al fosei nazale, vomer,
sept nazal cartilaginos
O Clinic

O Edem facial important – facies

in butoi
O Retrudarea etajului mijlociu al
fetei
O Echimoze periorbitare,
chemozis conjunctivo-bulbar bilateral
O Epistaxis bilateral/Epiphora prin
obstructia canalului nazo-lacrimal
O Tulb de sensibilitate n.infraorbitar
O Echimoze vestibul bucal superior, val palatin,
O Mobilitate anormala a intregului masiv facial in
bloc cu piramida nazala si podeaua orbitei
O Tulburari de ocluzie – ocluzie inversa la nivelul
grupului frontal; ocluzie deschisa frontala si
contacte premature la nivelul molarilor bilateral;
ocluzie incrucisata in deplasari transversale
 Fractura LeFort III/disjunctia
cranio-maxilara inalta
O Oasele nazale 1/3 sup, os
lacrimal, apofiza ascendenta a
maxilarului, etmoid, peretele
int al orbitei, peretele ext al
orbitei, apofiza pterigoida in
1/3 sup, arcada temporo-
zigomatica, vomerul
O Clinic

O Mobilitate anormala a intregului etaj mijlociu al fetei in

raport cu baza craniului
O Tulburari oculare:enoftalmie, exoftalmie, diplopie, pareze
ale nervilor ciliari si oculomotori
O Rinolicvoree, otolicvoree – fr anterioara baza craniu
O Tulburari respiratorii prin
obstructia cailor aeriene sup
(retrudarea masivului facial)
 Fracturi verticale
O Fractura medio-sagitala
(disjunctia maxilarului)

O Traiect vertical intre IC, prin sutura medio-palatina

O Mec indirect- traum. pe menton pacient cu gura inchisa
O Plaga pe fibromucoasa gingivala si palatinala pe linia
mediana
O Echimoze vestibul bucal, palat, val palatin
O Mobilitate in plan orizontal – ocluzie in acordeon
 Fractura parasagitala

O Traiect vertical prin procesul alveolar in sus

catre orbita/
planseu nazal/
tuberozitate/sinus
maxilar
 Fracturi mixte

O Asociaza traiecte verticale si

orizontale

O Fractura Huet

O 2 linii verticale paramediane intre

IL/C care se unesc si detaseaza
premaxila
O Fractura Richet

O Linie de fractura orizontala LeFort

I/II+fractura verticala medio-sagitala
O Fractura Bassereau

O Linie LeFort I/II + 2 linii

paralele in dreptul PM
O Fractura Whalther

O Linie orizontala LeFortI/II + 3

linii verticale (una
mediosagitala si 2
paramediene, in dreptul PM)
 Investigatii imagistice

O SAF
O CT cu reconstructie 3D
 Evolutie. Complicatii

O Calusul fibros – 8-10 zile

O Calusul osos -20-30 zile

O Consolidari vicioase frecvente

O Complicatii supurative secundare mai rare
 Tratament de urgenta
O Reducerea
O Tractiune manuala directa
O Tractiune prin intermediul unor sarme

O Imobilizarea provizorie
O Bandaj mento-cefalic
O Capelina cu fronda mentoniera
O Dispozitiv ”in zabala”
O Ligatura hipocratica
O Ligaturi de sarma ”in punte”
O Atela monomaxilara
O Imobilizare intermaxilara elastica/rigida
 Tratament definitiv

O Reducere
O Imobilizare
1. Metode ortopedice
2. Metode chirurgicale
O Suspendari scheletice tip Adams
O Osteosinteza
Suspendarile scheletice tip Adams
O Fixeaza maxilarul sau complexul mandibulo-maxilar
la baza osoasa craniana cu fire de sarma trecute
prin partile moi la puncte scheletice aflate deasupra
liniei de fractura
O Arcada zigimatica
O Sutura fronto-zigomatica
O Rebordul orbitar inferior
O Spina nazala anterioara
 Osteosinteza
O Rebordul orbitar inferior,
superior, lateral
O Fire de sarma O Creasta zigomato-alveolara
O Mini placute O Fosa canina
O Apertura piriforma
O Apofiza piramidala a
maxilarului
 Fracturile complexului
zigomatic
O Osul malar
O Arcada temporo-zigomatica
O Marginea inferioara a orbitei
O Planseul si peretele lateral al orbitei
O Apofiza piramidala a maxilarului
O Peretele ant al sinusului maxilar
 Forme anatomo-clinice

O Fracturi anterioare – intereseaza

O rebordul orbitar inf,
O apofiza ascendenta a maxilarului,
O sutura zigomatico-temporala,
O sutura zigomatico-frontala,
O peretele ant al sinusului maxilar
O Fracturi partiale – limitate la
- Rebordul orbitar inf sau peretele lat al
orbitei
- Planseul orbitei – fractura ”blow out”
- Peretele antero-lateral al sinusului maxilar
O Fracturi totale
- Fractura disjunctie de malar
- Fractura cominutiva a malarului
O Fracturi posterioare -
- Unice
- Duble triple
- Cominutive
 Semne clinice in fracturile
anterioare fara deplasare
O Edem regiune zigomatica si palpebrala
O Echimoza palpebrala si conjunctivala
O Puncte osoase dureroase la nivelul suturilor
osului zigomatic
O Hipoestezie discreta in teritoriul
n.infraorbitar
O Epistaxis unilateral
 Fracturi anterioare cu
deplasare
O Se adauga:
O Asimetrie faciala prin infundarea reliefului malar
O Intreruperea continuitatii osoase, cu denivelare ”in
treapta” a structurii osoase afectate
O Exoftalmie (prin hematom retrobulbar) sau
enoftalmie (prin deformarea peretilor orbitei)
O Crepitatii gazoase datorita emfizemului subcutanat
prin patrunderea aerului din sinusul maxilar
O Tulburari functionale – diplopie, limitarea
amplitudinii deschiderii gurii
O Tulburari de sensibilitate in teritoriul
n.infraorbitar
 Semne clinice in fracturile
posterioare
O Echimoza/escoriatie in dreptul arcadei
temporo-zigomatice
O Infundarea reliefului osos al arcadei
temporo-zigomatice, cu discontinuitate
osoasa
O Limitarea miscarilor mandibulare
 Imagistica

O Rx SAF
O Incidenta semiaxiala Hirtz
O CT cu reconstructie 3D
 Tratament
O Fracturile fara deplasare nu necesita
tratament chirurgical
O Fracturile cu deplasare - necesita tratament
chirurgical instituit precoce (5-6 zile de la
traumatism)
O Consolidarea malarului- 2-3 sapt
O Reducerea chirurgicala pe cale temporala – procedeul
Gillies Theodorescu
O Reducerea pe cale rinologica – in fracturile
cominutive sau cele de planseu orbitar
O Mesa iodoformata in sinusul maxilar mentinuta 10
-12 zile
O Balonas gonflabil introdus in sinus
O Osteosinteza – cu fire de sarma sau placute
aplicate la
O Sutura fronto-zigomatica
O Arcada temporo-zigomatica
O Rebordul orbitar inferior