Cum Tratam Alcoolismul - Manual Pentru Uzul Preotilor Si Medicilor 2007 Floyd Frantz

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL 1
FLOYD FRANTZ
CUM TRAT|M
ALCOOLISMUL
Manual pentru uzul preo]ilor [i medicilor
2 FLOYD FRANTZ
Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a Rom=niei

FLOYD, FRANZ
Cum trat\m alcoolismul : manual pentru uzul
preo]ilor [i medicilor / Franz Floyd. - Ia[i : Trinitas - Editura
Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei, 2007
ISBN 978-973-7834-98-0
613.81
© TRINITAS, 2007
ISBN: 978-973-7834-98-0
FLOYD FRANTZ
CUM TRAT|M
ALCOOLISMUL
Manual pentru uzul preo]ilor [i medicilor
Traducere din limba englez\ - Nicoleta Amariei
Carte tip\rit\ cu binecuv=ntarea

I.P.S. DANIEL
Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei
TRINITAS
IA{I, 2007
4 FLOYD FRANTZ
Centrul de consiliere [i reabilitare a persoanelor dependente de alcool [i alte

droguri func]ioneaz\ cu binecuvântarea I.P.S. Daniel, `n cadrul Funda]iei „Solidari-
tate [i Speran]\” (FSSP), aflat\ sub patronajul Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei.
Centrul a luat fiin]\ `n 2004, `n colaborare cu Prim\ria Ia[i.
Ce oferim?
1. Terapie de grup, sub coordonarea consilierului `n adic]ie [i a unui psiholog.

~n prezent exist\ dou\ grupuri terapeutice destinate dependen]ilor de alcool unul la
sediul centrului [i altul `n cadrul Penitenciarului Ia[i.
2. Consiliere individual\
3. Evaluare psihologic\
4. Consiliere spiritual\
5. Tabere terapeutice [i ergoterapie
6. Activit\]i de terapie ocupa]ional\ [i ludoterapie
7. Servicii de socializare [i petrecere a timpului liber
8. Facilitarea integr\rii `n grupurile de egali: Alcoolicii Anonimi [i Al-Anon
9. Traininguri pentru voluntarii [i profesioni[tii care doresc s\ se implice `n
problematica dependen]ei
10. Prezent\ri teoretice [i sesiuni de informare cu scopul prevenirii dependen]ei
11. Campanii de sensibilizare a opiniei publice cu privire la fenomenul dependen]ei
Desf\[ur\m activit\]i educative cu caracter de prevenire `n [coli [i licee, spitale,
parohii, penitenciare, case de copii [i oriunde suntem solicita]i.
Beneficiarii no[tri sunt:
- persoanele dependente de alcool [i alte droguri;

- apar]in\torii persoanelor dependente, membrii familiilor, adul]i [i copii;
- persoane aflate `n situa]ii de risc de dependen]\;
- profesioni[tii [i voluntarii interesa]i de problematica dependen]ei.
Pentru a oferi servicii profesionale de `nalt\ calitate am `mbinat elementele de

baz\ ale spiritualit\]ii noastre ortodoxe cu elemente din metode interna]ionale de
recuperare care [i-au demonstrat eficien]a de-a lungul timpului: Minnesota [i De
Hoop.
Echipa este format\ din consilieri `n adic]ie, preo]i, psihologi, asisten]i sociali,
terapeu]i ocupa]ionali.
~n anul 2006 au beneficiat de `ntreaga gam\ de servicii oferite de c\tre Centrul

nostru, un num\r de 2.830 persoane.
Cuprins
Prefa]\ de I.P.S. Daniel, Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei.........................7

Cuvânt `nainte de Prof. Dr. Radu Andrei ....................................................9
Din partea autorului ..................................................................................11
I. Introducere .............................................................................................13
II. ~ntreb\ri [i r\spunsuri despre alcoolism ...............................................16
III. Simptome comune ale alcoolismului ...................................................37
IV. Procesul consilierii b\utorului-problem\ ..............................................58
V. Ghid privind evaluarea consumului de alcool [i interven]ia
de scurt\ durat\ .............................................................................63
VI. Câteva gânduri legate de ajutarea b\utorilor-problem\ ......................77
VII. Despre Alcoolicii Anonimi ...................................................................83
VIII. Câteva principii de baz\ ale A.A.-ului. Experien]\
din recuperare ...............................................................................86
IX. Pentru familia [i prietenii alcoolicului. Experien]\
din recuperare ...............................................................................96
X. O scurt\ discutare a celor 12 pa[i ......................................................103
XI. Sloganurile Alcoolicilor Anonimi [i Al-Anon-ului ................................120
XII. Cum se poate implica parohia dvs.? ................................................124
XIII. Câteva gânduri de `ncheiere ...........................................................126
Acatistul Maicii Domnului – „Potirul Nesecat” ..........................................129
ANEXE
ANEXA 1 - E[ti alcoolic?
ANEXA 2 - Te preocup\ consumul de alcool al cuiva?
ANEXA 3 - Progresia [i recuperarea din boala alcoolismului
ANEXA 4 - Progresia [i recuperarea familiei din boala alcoolismului
ANEXA 5 - Diagrama rela]iei `ntre diver[i profesioni[ti,
programele de tratament [i Alcoolicii Anonimi
ANEXA 6 - Aprobarea biroului general de servicii al Alcoolicilor Anonimi
pentru publicarea celor 12 pa[i
ANEXA 7 - Adrese utile
6 FLOYD FRANTZ
Prefa]\
Evanghelia iubirii [i a vie]ii ve[nice a Mântuitorului Iisus

Hristos cheam\ pe fiecare om la eliberare de p\cate [i de pa-
timi egoiste care degradeaz\ s\n\tatea, demnitatea [i libertatea
omului de a s\vâr[i binele spre folosul s\u [i al semenilor s\i.
Evanghelia lui Hristos binevestit\ de Biseric\ prin cuvânt
ziditor, rug\ciune st\ruitoare [i fapt\ bun\ are ca scop ridica-
rea celui c\zut, îns\n\to[irea celui bolnav (fizic, psihic sau
spiritual), precum [i integrarea în comunitate [i în demnitate a
celui înstr\inat de starea de comuniune de iubire fa]\ de
Dumnezeu [i de oameni. Acesta este în]elesul duhovnicesc [i
practic al mântuirii omului p\tima[ ca vindecare, eliberare [i
ridicare sau în\l]are a lui.
În lumina Evangheliei mântuirii, Biserica are datoria pas-
toral\ de-a ajuta [i persoanele dependente de alcool sau robite
de patima be]iei.
În acest sens, Sfântul Ioan Gur\ de Aur († 407), un mare
p\stor de suflete [i vindec\tor de patimi, zice: „Voim a pârî
(mustra) pe cei ce s-au dedat be]iei, nu pentru a le face jigniri,
ci pentru a-i îndrepta; nu pentru a-i da def\im\rii ob[te[ti, ci
pentru a-i ap\ra de def\imarea cea înfrico[\toare (a judec\]ii
ve[nice n.n.) [i a-i sc\pa din mâinile satanei. (...) Be]ivul nu
[tie a-[i economisi cuvintele sale, nici a st\pâni comoara du-
hului s\u; el nu [tie a p\stra pe unele, nici a cheltui pe altele;
ci el cheltuie[te [i le risipe[te pe toate”.
8 FLOYD FRANTZ
În alt\ parte, Sfântul Ioan Gur\ de Aur zice: „Be]ia z\-

misle[te mii de rele. Be]ia seam\n\ cu somnul mor]ii, ea aduce
boli, dureri de cap, uitare, [i este chipul mor]ii”.
Totu[i, nu este suficient s\ fie descris\ [i deplâns\ patima
be]iei cu toate consecin]ele ei, relele personale, familiale [i so-
ciale pe care le aduce ea, ci este nevoie [i de-a ajuta pe cei
robi]i de aceast\ patim\ s\ se elibereze sau s\ se vindece de
r\utatea ei.
Un ghid practic pentru a ajuta persoanele dependente de
alcool în aceast\ direc]ie este cartea intitulat\ „Cum trat\m
alcoolismul”, pe care o public\m la Editura mitropolitan\
TRINITAS din Ia[i, cu speran]a c\ ea va fi de mare folos, mai
ales dac\ unim constant în]elepciunea cu rug\ciunea, dar [i
datoria de-a cultiva s\n\tatea cu dorin]a de-a c\uta mântuirea.
† DANIEL
Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei
M\n\stirea Bucium, Ia[i

la Duminica Sfin]ilor Români,
10 iunie 2007
Cuvânt `nainte
O carte dedicat\ celor care trateaz\ alcoolismul, pentru uzul

preo]ilor [i medicilor? De ce nu? ~n fond medicul ([i psihiatrul cu
at=t mai v=rtos), ca [i preotul, se adreseaz\, `n ultim\ instan]\,
unor structuri extrem de sensibile: psihicul uman.
A[a `nc=t, cartea aceasta „Cum trat\m alcoolismul” este mai
mult dec=t un „manual pentru uzul medicilor [i preo]ilor”. Scris\
de un profesionist `n domeniu, lucrarea reprezint\ baza abord\rii
complexe a alcoolismului [i a alcoolicului.
Frantz Floyd este psiholog dublat de un cre[tin: aceast\
calitate dual\ ì permite o abordare realist\ dar `n acela[i timp
sensibil\ a fenomenului dependen]ei de alcool [i explicitarea
comprehensiv\ a unor instrumente [i tehnici de lucru specifice
Alcoolicilor Anonimi (dar [i a dependen]elor `n general), realiz=nd
[i necesara adaptare la specificul nostru cultural [i confesional.
Putem aprecia valoarea lucr\rii prin prisma rezultatelor
concrete, ob]inute `n centre deschise sub generoasa umbrel\ a
Bisericii Ortodoxe, `n diferite loca]ii din ]ar\.
Desigur acest manual este o punte de leg\tur\: `n fond
terapia spiritual\ [i cea farmacologic\ sau psihoterapeutic\, nu
sunt exclusive, ci mai cur=nd complementare.
Iar cei c=[tiga]i suntem cu to]ii: noi cei care lucr\m `n
domeniu, medicii [i preo]ii, dar mai ales cei afla]i `n nevoie.
Este tot ceea ce conteaz\.
Prof. Dr. Radu Andrei
{ef Compartiment Psihiatrie-Toxidependen]\
din cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie „Socola” - Ia[i
10 FLOYD FRANTZ
Din partea autorului
Cei mai mul]i membri ai societ\]ii noastre privesc consu-

mul de alcool ca pe o activitate normal\ [i util\. Civiliza]iile
antice vorbesc atât despre b\utul normal, cât [i despre pro-
blemele pe care le creeaz\ acesta. Domnul nostru Iisus Hristos
a transformat apa în vin pentru ca mirele [i mireasa s\ poat\
continua petrecerea a[a cum se cuvine (Ioan 2, 1-11). În Pilde
23, 29-34 ne sunt clar descrise problemele b\utului abuziv sau
ale „alcoolismului”, abordate [i în aceast\ carte.
În ultimii ani, s-au f\cut progrese semnificative în aju-
tarea celor afecta]i de aceast\ boal\ atât de distructiv\. {tim
ast\zi c\ b\utul excesiv este, de obicei, doar un simptom al
alcoolismului; boala îns\[i trebuie tratat\ pentru ca s\ fie
reluat controlul asupra comportamentului de consum. Aceast\
carte î[i propune trei obiective. În primul rând, acela de a-i
expune cititorului câteva idei de baz\ legate de conceptul de
alcoolism ca boal\. Cel de-al doilea obiectiv al c\r]ii e de a v\
oferi conceptele fundamentale utilizate de cei mai mul]i oa-
meni afla]i în recuperare din alcoolism. În cele din urm\,
sper\m s\ v\ prezent\m pe scurt programul Alcoolicilor Ano-
nimi (numit, în termeni uzuali, A.A.).
Am încercat s\ m\ documentez, s\ organizez [i s\ struc-
turez informa]iile cuprinse în aceast\ carte, folosindu-m\ de
propriul stil [i limbaj. Cred c\ ve]i descoperi c\ ele corespund
celor din studiile [tiin]ifice actuale referitoare la conceptul de
12 FLOYD FRANTZ
alcoolism ca boal\. Ve]i descoperi, de asemenea, c\ aceste idei

nu sunt noi [i c\ sunt acceptate de cea mai mare parte a co-
munit\]ii medicale [i a profesioni[tilor din lumea întreag\.
Conceptele [i principiile de recuperare abordate sunt [i ele
cunoscute în mare parte [i acceptate de cei afla]i în recuperare
ca fiindu-le utile. În sec]iunea adresat\ Alcoolicilor Anonimi,
ve]i reg\si cei 12 Pa[i ai acestui program. Sper\m c\ îi ve]i
considera la fel de folositori ca [i cele 3,5 milioane de al-
coolici afla]i în recuperare în grupurile din lumea întreag\.
Nu vreau s\ închei înainte de a-i mul]umi Înalt Prea Sfin-
]itului Mitropolit Daniel pentru interesul fa]\ de o astfel de
carte [i pentru bun\voin]a de a veni în sprijinul programelor
care îi asist\ pe alcoolicii din România. Sper c\ suntem
pomeni]i în rug\ciunile lui, precum [i noi îl pomenim în ale
noastre.
Pentru orice informa]ie, sau `n m\sura `n care crede]i c\ v\
putem fi de folos, `n zona Clujului ne pute]i contacta pe e-mail
sfdimitrie@hotmail.com, iar `n zona Ia[i la adresa de e-mail
centrulsfnicolae@yahoo.com (Casa „Diaconia” – Biserica
„Sf. Sava”).
Floyd Frantz
Programul Sf. Dimitrie,
Arhiepiscopia Vadului, Feleacului [i Clujului,
Cluj-Napoca, România
I. Introducere
Ca [i cre[tini, ne str\duim s\ ~l ]inem pe Dumnezeu `n

centrul vie]ii noastre. Tr\im `ntr-o lume care se schimb\ rapid;
la fel se schimb\ [i regulile dup\ care tr\im. Valorile nu mai
sunt `ntotdeauna atât de clare [i, deseori, tinerii sunt pu[i `n
situa]ia de a lua decizii de adult cu privire la ce s\ bea sau ce
drog s\ introduc\ `n corpul lor.
Pentru mul]i oameni din România, sunt timpuri dificile [i
nesigure. Mul]i `ncearc\ s\ scape de stresul vie]ii cotidiene.
Mul]i vor s\ [tie de ce trebuie s\ sufere [i de ce via]a lor este
atât de goal\ [i lipsit\ de sens. Unii dintre ace[ti oameni `[i
pierd motiva]ia de a tr\i, `[i pierd scopul [i sensul vie]ii. Pen-
tru a umple acest vid, unii `ncearc\ s\ adune bunuri materiale,
al]ii râvnesc la prestigiu, `n timp ce al]ii se folosesc de sexua-
litate sau de rela]ii nes\n\toase cu al]i oameni.
Al]ii `[i caut\ tot mai disperat eliberarea din suferin]ele [i
greut\]ile zilnice prin consumul de alcool sau droguri. Ca
rezultat, ei pierd, deseori, „con[tiin]a divin\” din sufletul lor [i
pot deveni „dependen]i” de un mod de via]\ care, `n cele din
urm\, ì va distruge. Forma cea mai obi[nuit\ a acestei st\ri
este numit\ „alcoolism” sau „dependen]\ de alcool”.
Dependen]a de alcool este o boal\ care afecteaz\ `ntreaga
persoan\: corpul, mintea, emo]iile [i spiritul. ~n unele cazuri
extreme, e nevoie de doctor pentru tratarea complica]iilor
medicale cauzate de abuzul de alcool. Uneori, un asistent
14 FLOYD FRANTZ
social vine `n ajutorul problemelor familiale [i sociale cauzate

de consumul de alcool. Din când `n când, e nevoie de un
psiholog pentru a ajuta persoana dependent\ s\ fac\ fa]\ de-
presiei sau altor probleme mentale legate de abuzul de alcool.
Pentru cazurile mai serioase, un psihiatru poate prescrie un
tratament medicamentos sau poate ajuta la `nl\turarea simpto-
melor de sevraj.
Folosind Modelul de tratament Minnesota, „Centrul de
tratament”* implic\ toate disciplinele amintite pentru a-[i ajuta
clien]ii. Uneori, aceste discipline sunt necesare doar `n stadiul
ini]ial al recuper\rii, dar le suger\m clien]ilor no[tri – dac\ e
cazul – s\ solicite ajutorul altor profesioni[ti `n timpul [i dup\
terminarea tratamentului.
~n `ntreaga lume se [tie c\ alcoolismul este o boal\ [i c\
singurul program eficient de recuperare cunoscut se ba-
zeaz\ pe spiritualitate. Din acest motiv, folosim `n programul
nostru de recuperare o abordare spiritual\ [i facem eforturi
pentru a colabora cu Biserica. De asemenea, le recomand\m
tuturor celor care vin la „Centrul de tratament” s\-l contacteze
pe preotul lor paroh sau pe `ndrum\torul lor spiritual pentru a
primi ajutor `n parcurgerea principiilor spirituale pe care le
folosim. Alte programe, cum ar fi Alcoolicii Anonimi [i
Serviciile Familiale Al-Anon, utilizeaz\ principii spirituale
similare cu cele folosite de c\tre „Centrul de tratament”. Noi
sprijinim aceste programe [i lucr\m cu acestea pentru a-i ajuta
*
~n aceast\ carte, c=nd vorbim de „Centru de tratament”, ne referim la
„Centrul de consiliere [i reabilitare a persoanelor dependente de alcool [i
alte droguri”, din cadrul Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\” din Ia[i,
precum [i la Proiectul „Sf. Dimitrie Basarabov” de Informare [i Trata-
ment al Alcoolismului [i Dependen]ei de Alte Droguri din Cluj-Napoca,
ale c\ror adrese se g\sesc la finalul c\r]ii.
pe noii veni]i s\ se integreze `n grupurile de suport `nainte [i

dup\ participarea la programul nostru de tratament.
Acest manual se va axa pe anumite idei de baz\ despre
conceptul de boal\ al alcoolismului [i al dependen]ei de dro-
guri. Va dezbate, de asemenea, câteva dintre principiile orien-
tative `n ajutorarea alcoolicului [i dependentului de droguri
pentru ca acesta s\ tr\iasc\ f\r\ a folosi substan]e chimice care
altereaz\ mintea [i starea de dispozi]ie. Este inclus\ [i o sec]i-
une cu sugestii despre cum s\ lucr\m cu oamenii care au pro-
bleme cu alcoolul.
V\ rug\m s\ accepta]i folosirea alternativ\ `n acest manual
a termenilor de „adic]ie”, „dependen]\” [i „alcoolism”. Alcoolul
este un drog [i este cel mai abuzat ast\zi, `n lume. Din acest
motiv, cei care sunt considera]i „alcoolici” sunt, pur [i simplu,
dependen]i de „drogul alcool”. Ideile din acest manual se
aplic\ tuturor drogurilor abuzate, legale [i ilegale, prescrise
sau nu, `n form\ de tablet\, lichid sau praf. De asemenea,
adic]ia nu este specific\ unui sex. Cu toate astea, de dragul
simplit\]ii, `n scrierea textului vom folosi genul masculin.
16 FLOYD FRANTZ
II. ~ntreb\ri [i r\spunsuri

despre alcoolism
Mul]i oameni beau alcool. E gre[it s\ bei?

Alcoolul a „`nso]it” omenirea aproape de la `nceputurile
ei. Aspectele benefice, ca [i cele d\un\toare, au fost observate
de-a lungul istoriei. Vinul este unul din cele mai vechi tipuri
de b\uturi alcoolice [i `l g\sim men]ionat `n Biblie de peste
200 de ori. Se pare c\ aduce binecuvânt\ri [i blesteme
deopotriv\.
Una dintre cele mai cunoscute istorisiri este `n Sfânta
Evanghelie dup\ Ioan 2, 3: „{i sfâr[indu-se vinul, a zis mama
lui Iisus c\tre El: «Nu mai au vin»”. Iisus a f\cut primul s\u
miracol notat, transformând apa `n vin la o nunt\. Deci [tim c\
vinul [i folosirea social\ a acestuia este un lucru bun, altfel
Domnul nostru nu l-ar fi dat musafirilor de la nunt\. Cu toate
astea, `n aceast\ relatare nu se men]ioneaz\ cât este bine s\
bei. Aceasta pare s\ fie o cu totul alt\ problem\, deci s\ ne
uit\m la câteva versete din Scriptur\ care se refer\ la con-
sumul de vin.
La I Timotei 5, 23 se spune: „De acum nu bea numai ap\,
ci folose[te pu]in vin, pentru stomacul t\u [i pentru desele tale
sl\biciuni”. Asta implic\ folosirea medical\ a vinului [i `n
acest verset se recomand\ s\ folosim „pu]in vin” pentru s\-
n\tatea noastr\. Având `n vedere stadiul de dezvoltare al
medicinei de acum 2000 de ani, b\utul vinului pentru tot felul

de afec]iuni era un obicei r\spândit. Trebuie s\ observ\m c\ ce
se recomand\ este „pu]in vin”. Nu se specific\ exact cât, doar
„pu]in”.
Este clar c\ b\utul vinului poate fi o binecuvântare [i
poate avea efecte fiziologice pozitive, a[a cum este men]ionat
`n Psalmul 103, 16: „Vinul vesele[te inima omului”. Este
evident c\ exist\ anumite efecte pozitive provenite din con-
sumul de vin. Totu[i, acesta poate duce [i la pierzanie dup\
cum se spune `n I Corinteni 6, 10: „Nici furii, nici lacomii,
nici be]ivii, nici batjocoritorii, nici r\pitorii nu vor mo[teni
`mp\r\]ia lui Dumnezeu”. Aceasta indic\ un pre] foarte mare
pentru savurarea excesiv\ a vinului.
De fapt, nic\ieri nu se prescrie o anumit\ cantitate de
b\utur\, de[i `n multe locuri se vorbe[te despre necesitatea
evit\rii b\utului excesiv. De exemplu, la Pilde 20, 1: „Un
oc\râtor este vinul, un zurbagiu b\utura `mb\t\toare [i oricine
se las\ ademenit nu este `n]elept”. Epistola c\tre Efeseni 5, 18
continu\: „{i nu v\ `mb\ta]i de vin, `n care este pierzare, ci v\
umple]i de Duhul”. Deci, `n mod evident, sunt anumite lucruri
de luat `n considerare atunci când se consum\ vin.
A[a cum am men]ionat, exist\ peste 200 de versete `n
Biblie care se refer\ la uzul [i abuzul de vin. Vom l\sa cititorul
s\ exploreze problema `n tihn\. Manualul nostru nu se ocup\
de b\utul normal al vinului sau al oric\rei alte b\uturi
alcoolice. Singurul nostru obiectiv este de a-i ajuta pe cei care
beau `n mod auto-distructiv.
Ce este „alcoolismul” sau „dependen]a de alcool”?

„Alcoolismul” sau „dependen]a de alcool” este greu de
definit `n termeni simpli [i sunt multe c\r]i scrise despre cum
s\ diagnostic\m dac\ o persoan\ a devenit „dependent\ de
18 FLOYD FRANTZ
alcool sau alte droguri”. La modul simplu, poate fi identificat

prin comportamentul de a consuma alcool [i de a avea
probleme din aceast\ cauz\. Aceste probleme vor fi urmate de
eforturi e[uate de a controla cantit\]ile consumate fie prin
moderare, fie prin abstinen]\. Pentru alcoolic, eforturile – din
ce `n ce mai mari – de a `nceta consumul de alcool, de a con-
trola cantitatea consumat\ [i efectele b\utului sunt, de obicei,
f\r\ succes. Aceste `ncerc\ri e[uate de control sau de mode-
rare a consumului de alcool sunt caracteristica central\ a
„alcoolismului” sau a „dependen]ei de alcool”.
O defini]ie mai formal\ este urm\toarea: un „alcoolic”
este o persoan\ care, `n mod constant, nu reu[e[te s\ aleag\
dac\ va bea sau nu [i care, dac\ bea, este incapabil\ s\
decid\ dac\ se va opri sau nu. „Alcoolicii cu complica]ii”
sunt cei care, datorit\ consumului de alcool excesiv [i prelun-
git, au tulbur\ri fizice sau mentale.
Este alcoolismul o mare problem\ `n România?

Alcoolismul nu selecteaz\ oamenii. ~i afecteaz\ pe cei
tineri [i pe cei b\trâni, pe cei boga]i [i pe cei s\raci, pe oameni
de diferite rase [i religii. Al\turi de bolile cardiovasculare [i
cancer, este una dintre cele trei mari probleme de s\n\tate, `n
`ntreaga lume. E trist c\ a afectat [i societatea româneasc\ la
toate nivelele ei, `n toate ora[ele [i `n toate satele.
De ce beau oamenii?
Majoritatea oamenilor `nva]\ s\ bea alcool de la p\rin]i
sau de la rudele apropiate. Observ\ efectele consumului,
faptul c\ e ceva pl\cut [i c\ asta fac „oamenii mari”. Ei `ncep
s\ bea pentru a intra `n societatea adul]ilor. Odat\ ce au `nv\]at
s\ bea alcool, oamenii beau dintr-un singur motiv: `[i doresc
efectul produs de drogul alcool. De ce unii caut\ acest efect [i
beau mai mult decât al]ii, este o `ntrebare la care e greu de

r\spuns. S-au scris multe c\r]i despre acest subiect care nu se
`ncadreaz\ `n scopul manualului de fa]\. Pentru noi este mai
pu]in important de ce beau oamenii, ci mai ales modul `n care
putem ajuta b\utorul-problem\.
De ce numai anumi]i oameni devin alcoolici?

Nimeni nu pare s\ [tie de ce sau nici m\car cum se `n-
tâmpl\ ca unii s\ aib\ aceast\ boal\ pe care noi o numim
„alcoolism”, iar al]ii nu. Exist\ câteva teorii despre acest
lucru, variind de la modelele „sociologice” la cele „medicale”.
Cea mai acceptat\ teorie este aceea c\ anumi]i oameni sunt
n\scu]i cu o „predispozi]ie” genetic\ la alcoolism. Aceast\
teorie implic\ faptul c\, la anumi]i indivizi, exist\ un factor
„bio-chimic” sau genetic care determin\ probabilitatea ca acea
persoan\ s\ dezvolte o dependen]\ fa]\ de alcool. ~n aceast\
teorie, este acceptat faptul c\ exist\ factori sociali [i psiholo-
gici care, combina]i cu predispozi]ia, cresc sau descresc pro-
babilitatea persoanei de a deveni alcoolic\.
To]i b\utorii `nr\i]i sunt alcoolici?

Nu to]i b\utorii excesivi sunt alcoolici sau dependen]i de
alcool. Exist\ diferen]e semnificative `ntre „b\utorii `nr\i]i” [i
„alcoolici”.
Dac\ are motive suficiente, b\utorul `nr\it poate s\ se
opreasc\ din b\ut sau s\ `[i controleze b\utul. Atunci când un
b\utor `nr\it se opre[te din b\ut pentru o perioad\ de timp [i se
re`ntoarce la consumul de alcool, nu ì este, de obicei, dificil
s\-[i controleze b\utul.
Pentru cel care a c\zut `n ceea ce numim „alcoolism” sau
„consum de alcool dependent”, situa]ia este diferit\. Odat\ ce
20 FLOYD FRANTZ
o persoan\ a dep\[it linia invizibil\ a alcoolismului, ì va fi

foarte greu s\ bea moderat.
O alt\ diferen]\ este c\ b\utorul `nr\it nu are remu[c\ri `n
leg\tur\ cu consumul de alcool. Alcoolicul, pe de alt\ parte, se
va sim]i deseori vinovat [i va avea remu[c\ri extreme dup\ un
episod de b\ut. El are inten]ii bune de a nu bea excesiv. Când
e[ueaz\ `n `ncercarea de consum moderat, se `nvinov\]e[te [i
se consider\ un ratat. Asta pentru c\ nu `n]elege c\ are o boal\
a min]ii [i a trupului care nu ì permite s\ consume „`n sigu-
ran]\” nici m\car un pahar de alcool. ~n momentul `n care bea
acel prim pahar, i se declan[eaz\ o poft\ irezistibil\ care, de[i
uneori e foarte subtil\, este foarte greu de dep\[it f\r\ a bea.
Singura op]iune sigur\ pentru alcoolic este abstinen]a total\.
Alcoolicul trebuie s\ evite primul pahar. Putem compara
acest lucru cu un accident de tren. Locomotiva e cea care te
love[te sau omoar\, [i nu vagoanele din spate. Adic\, s\ nu ne
l\s\m „lovi]i de tren” prin acceptarea primului pahar!
Este posibil ca cineva care bea bere s\ devin\

alcoolic?
Da, este posibil ca a[a ceva s\ se `ntâmple. ~ntr-o sticl\ de
bere este atât de mult alcool ca [i `ntr-o b\utur\ tare. Doar c\
arat\ diferit. Unii b\utori `nr\i]i chiar prefer\ berea pentru c\
este mult mai acceptat\ social `n anumite comunit\]i. Aceea[i
logic\ se aplic\ [i pentru coniac, ]uic\, vin [i alte b\uturi care
con]in alcool.
Alcoolul este la fel de periculos ca [i alte droguri,

precum heroina?
Alcoolul este poate chiar mai periculos decât heroina. ~n
realitate, alcoolul va ucide mult mai mul]i oameni `n România
decât o va face vreodat\ heroina. De[i alcoolul nu este la fel
de adictiv ca [i heroina, el este probabil mult mai periculos

datorit\ atitudinii permisive a societ\]ii fa]\ de b\ut. Ar trebui
amintit faptul c\ problema dependen]ei de alcool ar putea
chiar s\ creasc\ pe m\sur\ ce consumul de droguri cre[te `n
societatea noastr\. Asta se datoreaz\ „dependen]ei `ncruci[ate”.
Ce este dependen]a `ncruci[at\?

Odat\ ce o persoan\ devine dependent\ fa]\ de un drog,
cum ar fi marijuana sau cocaina, ea devine dependent\ [i de
celelalte droguri, cum ar fi alcoolul sau heroina. Acest con-
cept se aplic\ tuturor drogurilor, legale [i ilegale, care modi-
fic\ starea de dispozi]ie [i produc schimb\ri la nivelul
creierului. Benzo-diazepinele sunt clasa principal\ de droguri
legale care se folosesc `n România [i care s-ar include `n
aceast\ categorie. E nevoie de câ]iva ani de zile pentru ca
cineva s\ devin\ alcoolic. Poate dura câteva zile pentru ca
cineva s\ devin\ serios dependent de anumite droguri. Un
tân\r dependent de cocain\, heroin\ sau marijuana, dac\ va
`ncepe s\ bea, mai mult ca sigur c\ va deveni alcoolic `n scurt
timp de la `nceperea consumului.
Alcoolismul este un p\cat sau o boal\?

Exist\ o mare controvers\ asupra acestei `ntreb\ri [i foarte
mult\ ne`n]elegere legat\ de „conceptul de boal\ al alcoo-
lismului”. Putem spune c\ fiecare „p\c\tuie[te” `ntr-un fel sau
altul, iar alcoolicii nu fac excep]ie.
~n 1956, Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii (O.M.S.) a
afirmat c\ „alcoolismul este o boal\ tratabil\”, o boal\ care
este foarte asem\n\toare cu diabetul, cancerul sau chiar cu
bolile cardiovasculare. De fapt, to]i profesioni[tii din dome-
niul medical recunosc afirma]ia f\cut\ de O.M.S. legat\ de
22 FLOYD FRANTZ
alcoolism ca boal\. Cartea Alcoolicii Anonimi afirm\ c\ alcoolis-

mul este „o obsesie mental\ cuplat\ cu o alergie fizic\”.
Ce e important de men]ionat este faptul c\ alcoolicii au
fost stigmatiza]i de mii de ani ca fiind „p\c\to[i”, f\r\ prea
mare succes `n a-i ajuta s\ se lase de b\ut. Din fericire, atunci
când trat\m alcoolismul ca pe o boal\, ì putem identifica
simptomele [i `ntrerupe evolu]ia chiar `n stadiile timpurii.
Alcoolicul `[i cauzeaz\ boala?

Nimeni nu dore[te s\ aib\ cancer, boli de inim\, diabet sau
alcoolism. Exist\, bine`n]eles, anumite comportamente care
contribuie la apari]ia acestor boli. Consumul exagerat de gr\-
simi [i sare va cre[te [ansele apari]iei bolilor de inim\. Con-
sumul de zah\r excesiv va cre[te probabilitatea apari]iei diabe-
tului zaharat, iar leg\tura `ntre fumat [i cancer a fost dovedit\.
Nimeni nu alege s\ aib\ o boal\, cu toate astea alege s\ se
angajeze `n comportamente care contribuie la apari]ia bolii.
Oamenii aleg s\ bea sau s\ nu bea `n func]ie de cât de bine
`n]eleg modul `n care ì afecteaz\ consumul de alcool.
Problema este c\, de obicei, ei nu percep alcoolul ca pe un
drog adictiv. De asemenea, tinerii nu pot s\ prezic\ cu
acurate]e c\ vor avea sau nu o problem\ cu b\utul cândva, `n
viitor. Acela[i lucru este valabil [i pentru fum\tori [i al]i oa-
meni care se angajeaz\ `n comportamente cu risc crescut. Dar
asta nu `nseamn\ c\ consumul de alcool cauzeaz\ alcoolismul.
~nseamn\ doar c\ oricine bea alcool are riscul de a deveni
alcoolic. Nu to]i cei care fumeaz\ vor avea cancer, dar fum\-
torii se expun unui risc mare de apari]ie a cancerului datorit\
fumatului.
Alcoolicii nu [tiu c\ ei nu ar trebui s\ bea?

Rareori ì ar\t\m alcoolicului aceea[i compasiune pe care
o ar\t\m altor bolnavi. Gândi]i-v\ pentru un moment la
situa]ia diabeticului. Când m\nânc\ zah\r sau anumite
alimente, corpul lui reac]ioneaz\ la acestea altfel decât corpul
altora. Dac\ nivelul zah\rului din sânge se dezechilibreaz\,
diabeticul poate s\ intre chiar `n com\. ~n urm\ cu 75 de ani,
doctorii [tiau c\ ceva nu este `n regul\, `n]elegeau simptomele
diabetului, dar nu ì cuno[teau cauza. Datorit\ acestei lipse de
`n]elegere a dietei diabeticului fa]\ de zah\r, mul]i diabetici au
murit din cauza bolii lor. Diabeticul nu `n]elegea ce i se `n-
tâmpla când mânca zah\r. Al]i oameni mâncau torturi [i
dulciuri f\r\ nici o problem\, `n timp ce diabeticii nu `n]e-
legeau de ce sunt diferi]i. ~n plus, diabeticii simt nevoia ire-
zistibil\ de dulce la fel cum alcoolicul simte nevoia de a bea
alcool. }inând cont de cerin]ele sociale fa]\ de mâncare, dia-
beticilor le era foarte dificil s\ evite s\ m\nânce exact acele
lucruri care ì f\ceau s\ se simt\ r\u.
Ast\zi, pentru alcoolic, situa]ia nu este cu mult diferit\.
{tiin]a medical\, de[i afirm\ c\ alcoolismul este o boal\,
cunoa[te foarte pu]ine despre aceasta [i nu a oferit o solu]ie
real\ acestei probleme. Ce putem spune cu o anume certitu-
dine este c\ exist\ anumite programe de tratament care, dac\
sunt urmate, ì pot oferi alcoolicului nu numai eliberarea fa]\
de compulsia de a bea, ci [i fa]\ de zbuciumul emo]ional [i
mental care acompaniaz\ dependen]a.
Alcoolicii `n]eleg alcoolismul?

Persoana care devine „alcoolic\” nu `n]elege, de obicei,
problema alcoolismului mai bine decât preotul, medicul, fa-
milia, prietenii sau patronii. Mai grav este c\ `n momentul `n
care oamenii `[i dau seama c\ au o problem\, se afl\ deja `ntr-un
24 FLOYD FRANTZ
stadiu avansat al adic]iei. Asta va face [i mai grea recuperarea,

dac\ nu primesc ajutor din exterior, cum ar fi prin A.A. sau
printr-un program de tratament, ca „Centrul de tratament”.
Ce `nseamn\ „stadiul de negare” al alcoolismului?

Spunem c\ alcoolicul activ este `n „negare” pentru c\ nu
poate vedea realitatea situa]iei lui. El „neag\” durerea pe care
consumul de alcool o cauzeaz\ lui [i altora, neag\ leg\tura
dintre consecin]ele b\utului [i consumul de alcool. De exem-
plu, dac\ are probleme maritale pentru c\ se `mbat\ [i se ceart\
cu so]ia sa, va spune c\ so]ia este ne`n]eleg\toare [i sâcâitoare.
Uneori, chiar va da vina pe aceasta pentru modul s\u de a bea.
Dac\ nu trece de stadiul de negare, exist\ probabilitatea unei
mor]i timpurii [i certitudinea unei vie]i care cauzeaz\ durere
familiei [i celor dragi.
Care este „am\girea” alcoolicului?

Credin]a gre[it\ sau am\girea oric\rui alcoolic este c\ el
sau ea poate bea normal. Nu poate admite fa]\ de el `nsu[i c\
are o problem\ cu b\utul, deci continu\ s\ bea. „Marea Min-
ciun\” pe care alcoolicul [i-o spune este c\ „de data asta va fi
altfel, de data asta m\ voi descurca mai bine”. Concep]ia
aceasta eronat\ `l `mpiedic\ s\ accepte nevoia abstinen]ei
totale.
Ce `l opre[te pe alcoolic s\ `[i recunoasc\

problema?
Frica este cel mai mare du[man al alcoolicului. Dac\ o
persoan\ are o problem\ cu b\utul [i vrea s\ se recupereze,
este necesar s\ [tie ce se `ntâmpl\ `n via]a ei pentru a lua de-
ciziile corecte. Ca s\ fac\ asta, e necesar s\ treac\ de frica
ira]ional\ de a vorbi despre b\ut. Trebuie s\-[i analizeze con-
sumul de alcool a[a cum este [i s\ fie onest\ fa]\ de modul `n

care consumul de alcool ì afecteaz\ via]a sa [i pe a celor din
jur.
Mare parte din aceast\ fric\ fa]\ de discutarea problemei
cu b\utul este legat\ de ceea ce numim noi „stigma” alcoolis-
mului [i provine din ru[ine. Când cineva se simte judecat de
c\tre societate [i e ru[inat de comportamentul s\u, ì este
foarte greu s\ vad\ adev\rul `n acea chestiune. Alcoolicii din
România sunt exact `n aceast\ situa]ie: sunt judeca]i [i stig-
matiza]i de c\tre societate [i, datorit\ ru[inii, le este greu s\
admit\ c\ au o problem\.
Asta `nseamn\ c\ alcoolicii nu sunt responsabili

pentru propriul comportament?
Alcoolicul este responsabil pentru comportamentul lui
sau al ei, la fel cum sunt to]i oamenii ra]ionali ai societ\]ii.
Putem spune c\ alcoolicul este, de fapt, ira]ional [i bolnav
mintal. }inând cont de pre]ul pe care alcoolicul `l pl\te[te
pentru a bea alcool, putem oare spune c\ el este „ra]ional”?
Cine ar renun]a la rela]ia cu o so]ie iubitoare pentru a bea, `n
afar\ de o persoan\ ira]ional\? Cine ar renun]a la dragostea
copiilor pentru un pahar de alcool, `n afar\ de o persoan\
foarte bolnav\? Cine ar pune `n pericol via]a altor oameni
conducând sub influen]a alcoolului un vehicul de 1000 kg, `n
afar\ de o persoan\ care a pierdut total contactul cu realitatea
[i nu `n]elege semnifica]ia comportamentului s\u?
Atunci când b\utorul-problem\ este confruntat de c\tre
familie sau de c\tre societate, va nega problema. Asta nu
pentru c\ nu `[i iube[te familia sau pentru c\ e lipsit de respect
fa]\ de societate. Pur [i simplu, nu vede `n el `nsu[i ceea ce
al]ii v\d foarte clar. Situa]ia se complic\ [i mai mult atunci
când familia [i prietenii nu `n]eleg alcoolismul. ~i spun al-
26 FLOYD FRANTZ
coolicului „controleaz\-te” [i „bea, dar nu prea mult”. Uneori,

chiar `l `ncurajeaz\ pe alcoolic s\ bea alcool. Alcoolicul
`ncearc\ s\-[i modereze consumul, dar, din motive atât
psihologice, cât [i fiziologice, el nu recunoa[te vreodat\ nece-
sitatea de a se opri din b\ut. Când, `n final, `[i d\ seama de
aceast\ necesitate, ì va fi foarte greu s\ se opreasc\ datorit\
naturii compulsive a dependen]ei fa]\ de drogul alcool. Ra]io-
nalizarea `[i face apari]ia [i alcoolicul va bea „pân\ nu va mai
putea”.
De ce este alcoolismul considerat ca fiind o „boal\

primar\”?
Alcoolismul ca „boal\ primar\” se refer\ la ideea c\
alcoolismul este o boal\ `n sine, a[a cum a declarat Orga-
niza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii `n 1956. Se spune c\ este o „boal\
primar\” pentru c\ alcoolismul nu este considerat ca un
simptom secundar al unei alte boli sau afec]iuni. Progresia sa
este predictibil\, are anumite simptome [i este tratabil\. De[i
exist\ [i alte probleme asociate sau cauzate de acesta,
alcoolismul trebuie tratat primul, astfel `ncât [i celelalte as-
pecte s\ fie abordate `n mod eficient. Dac\ o persoan\ are pro-
bleme fizice, sociale, psihologice sau spirituale care sunt le-
gate de consumul de alcool excesiv, aceste situa]ii nu se vor
`mbun\t\]i atâta timp cât persoana `n cauz\ va continua s\ bea.
Este boala alcoolismului progresiv\?

Natura progresiv\ a alcoolismului este observabil\ [i u[or
de schematizat. Harta V (vezi p. 128-129), inclus\ `n acest
manual, este un model care ì arat\ progresia. Prezint\ o linie
descendent\ pân\ la stadiul final al alcoolismului, pe de o
parte, [i o linie ascendent\ care reprezint\ procesul de
recuperare, pe de alt\ parte. De obicei, oamenii devin alcoolici
dup\ mai mul]i ani de b\ut. Pentru a ajuta alcoolicul sau po-
ten]ialul alcoolic s\ `n]eleag\ asta, i se d\ sarcina de a-[i
analiza istoria consumului [i de a scrie despre ea. Pu]ini al-
coolici nu se conving c\ au o problem\ cu b\utul atunci când
au `n propriile mâini, negru pe alb, descrierea modului `n care
consumul lor de alcool s-a `nr\ut\]it. Acesta ì ajut\, de
asemenea, s\ „priveasc\ `n viitor” [i s\ vad\ cum ar fi via]a lor
dac\ nu accept\ acum ajutorul de care au nevoie. Acceptându-[i
neputin]a fa]\ de alcool [i v\zând cât de lipsit\ de control a de-
venit via]a lor datorit\ consumului de alcool, acele persoane
vor sim]i nevoia unui program zilnic de recuperare.
Alcoolismul poate fi vindecat?

Nu exist\ vindecare cunoscut\ pentru alcoolism, cu toate
c\ boala poate intra `n remisie. Alcoolismul este o afec]iune
cronic\, asem\n\toare diabetului, bolilor cardio-vasculare,
T.B.C.-ului sau altor boli similare. Pentru diabetic, urmarea
indica]iilor medicului [i orientarea spre un stil de via]\ s\n\tos
ì permit pacientului afectat s\ se „recupereze” atât timp cât `[i
men]ine programul de recuperare recomandat. Dar diabeticul,
la fel ca [i alcoolicul, nu este niciodat\ „vindecat”. Dac\ vor
relua consumul de dulciuri / alcool vor avea acelea[i probleme.
Acela[i lucru este valabil pentru mul]i pacien]i cardiaci
care descoper\ c\ au probleme de inim\. Pentru ei, recu-
perarea `nseamn\ diet\, exerci]iu [i un stil de via]\ s\n\tos care
le permite s\-[i men]in\ bun\starea.
Pentru alcoolic, „vindecarea” `nseamn\ bun\voin]a de a
lucra un program de recuperare simplu, zilnic, a[a cum este
prezentat `n cei 12 Pa[i ai Alcoolicilor Anonimi, [i de a se
ab]ine de la consumul de alcool. Va putea, astfel, s\ duc\ o
via]\ normal\. Deoarece nu s-a descoperit `nc\ o „vindecare
definitiv\” pentru alcoolism, odat\ ce o persoan\ „dep\[e[te
28 FLOYD FRANTZ
linia” c\tre dependen]a de alcool, nu va putea reveni niciodat\

la „b\utul normal” de alcool. Dorim s\ reafirm\m faptul c\
b\utorul `nr\it se poate „recupera” [i se poate `ntoarce la un
nivel normal de func]ionare `n societate, dac\ el sau ea este
dispus(\) s\ se ab]in\ de la alcool.
Este alcoolismul fatal?

Pentru cei mai mul]i dintre alcoolici, rezultatul final al
b\utului lor este moartea timpurie datorit\ accidentelor
rutiere, afec]iunilor fizice, sinuciderilor sau altor cauze legate
de consumul de alcool sau droguri. Se `ntâmpl\ deseori ca
medicii s\ trateze problemele fizice cauzate de b\ut [i s\-[i
informeze pacientul c\ va putea muri, dac\ va continua s\
consume alcool. E posibil ca pacientul s\ continue acest con-
sum [i, `n cele din urm\, s\ moar\ datorit\ complica]iilor fizice
cauzate de alcool. ~n acest caz, vom considera c\ pacientul a
decedat datorit\ unor probleme hepatice sau datorit\ al-
coolismului s\u care l-a f\cut s\ bea din nou [i din nou, cau-
zând acele probleme hepatice.
Acela[i lucru e valabil pentru omul care e sf\tuit s\ nu
conduc\ `n stare de ebrietate; `n cazul `n care continu\ s\ bea
[i s\ conduc\, e posibil s\ moar\ nu numai el, ci [i al]ii. Asta
nu este nici crim\ cu premeditare, nici accident. Este rezul-
tatul am\girii [i al neg\rii bolii fatale pe care noi o numim de-
penden]\ de alcool sau alcoolism.
Ce este „D.T.-ul” sau „Delirium Tremens”?

Odat\ ce s-a ajuns la un anume stadiu de abuz de alcool,
poate s\ fie foarte periculos pentru alcoolic s\ se opreasc\ din
b\ut dintr-o dat\; el poate s\ devin\ foarte bolnav. Pericolul
este reprezentat de transpira]ie abundent\, tremur\turi, atacuri
de apoplexie, crize cardiace, halucina]ii [i alte simptome de
sevraj. Atunci când consumul de alcool a ajuns pân\ `n acest

stadiu, atunci alcoolicul va trebui fie s\ bea, fie s\ experimen-
teze sevrajul. Problema e c\, dac\ el continu\ s\ bea, poate s\
ì fie [i mai r\u.
Dac\ lucrezi cu un alcoolic care nu poate `nceta consumul
nici m\car pentru o zi, este probabil ca el s\ experimenteze
aceste simptome, astfel `ncât va bea pentru a se autotrata. Este
posibil s\ ì fie fric\ s\ se opreasc\ din b\ut datorit\ simpto-
melor de sevraj. Dac\ a avut astfel de experien]e `n trecut [i a
b\ut excesiv, exist\ riscul de a trece din nou printr-un sevraj
serios. Dac\ a[a stau lucrurile, v\ `ncurajez s\-l trimite]i pe
alcoolic la un medic sau la un psihiatru pentru dezintoxicare.
F\r\ asisten]\ medical\, 20% dintre cei care intr\ `n sevraj au
atacuri de apoplexie [i mor ca rezultat al acestor convulsii. ~n
certificatul de deces va ap\rea „atac de cord” sau „insufi-
cien]\ respiratorie”, dar, de obicei, se va omite cauza real\ a
decesului – alcoolismul `n faza de „delirium tremens”.
Cum pot s\ identific pe cineva care are probleme cu

b\utul?
Poate fi dificil s\ identifica]i pe cineva care are probleme
cu b\utul. Nu facem referire la cantitatea de alcool consumat\
de cineva `ntr-o zi sau `ntr-o s\pt\mân\. Cu alte cuvinte, o
problem\ cu alcoolul nu e identificat\ prin „cât de mult bea
persoana”, ci, mai degrab\, prin „ce efecte are alcoolul asu-
pra persoanei care `l bea?”. ~ntrebarea care se pune e dac\
b\utul afecteaz\ s\n\tatea fizic\ a individului? Dar s\n\tatea
mental\? Care sunt efectele b\utului asupra s\n\t\]ii emo-
]ionale? Dar asupra vie]ii de familie [i a rela]iilor cu cei dragi?
Cum afecteaz\ b\utul via]a profesional\ [i social\? {i, cel mai
important, ce efecte are consumul de alcool asupra vie]ii spi-
rituale [i a rela]iei cu Dumnezeu?
30 FLOYD FRANTZ
R\spunsurile la urm\toarele patru `ntreb\ri v\ pot ajuta `n

a v\ da seama dac\ vreun cunoscut de-al dvs. are probleme cu
b\utul:
1. A]i sim]it vreodat\ c\ ar trebui s\ be]i mai pu]in?
2. V-au enervat vreodat\ oamenii care v\ critic\ b\utul?
3. V-a]i sim]it vreodat\ nepl\cut sau vinovat `n leg\tur\ cu
b\utul dvs.?
4. A]i b\ut vreodat\ diminea]a ca s\ v\ calma]i nervii sau
s\ sc\pa]i de mahmureal\?
Un singur „da” la una dintre `ntreb\ri poate indica o pro-
blem\ cu b\utul. Mai multe r\spunsuri afirmative arat\ cu
mare probabilitate existen]a unei astfel de probleme. Dac\
cineva cunoscut prezint\ simptomele dependen]ei de alcool,
este important s\ lua]i `n considerare una dintre op]iunile
disponibile de ajutor, fie Alcoolicii Anonimi, fie „Centrul de
tratament”.
Cum pot s\ le vorbesc despre alcoolism unor oameni

c\rora le e ru[ine s\ vorbeasc\ despre b\utul lor?
Cel mai important lucru e s\ nu ì judec\m pentru boala
lor. Cele mai recente cercet\ri arat\ c\ cel mai important
element `n rela]ia de consiliere este ca clientul s\ simt\ em-
patia consilierului fa]\ de situa]ia lui. Cu alte cuvinte, asculta]i
ce au de spus [i pune]i-v\ `n situa]ia lor. ~ntreba]i-v\ „cum m-a[
sim]i dac\ a[ avea problema aceea” sau „ce a[ face, date fiind
aceste circumstan]e”. }ine]i minte, `n acela[i timp, c\ poate
ave]i abilit\]i de via]\ diferite de ale alcoolicului.
Empatia este diferit\ de „simpatie”. Simpatia ì este, de
fapt, d\un\toare alcoolicului, `n timp ce empatia ì ofer\
alcoolicului sentimentul c\ este `n]eles [i ascultat. Folosi]i `n-
treb\rile din capitolul urm\tor pentru a-l ajuta s\ `n]eleag\
progresia bolii lui [i da]i-i de `n]eles c\ `ncerca]i s\ `n]elege]i
ceea ce simte [i c\ v\ da]i seama de dificult\]ile luptei lui.

Oferi]i-i o copie a acestei c\r]i sau o copie a c\r]ii Alcoolicii
Anonimi [i ruga]i-l s\ citeasc\ [i s\ discute cu dvs. ceea ce a
citit. Nu v\ a[tepta]i ca el s\ se opreasc\ din b\ut imediat, dar
nici nu v\ teme]i s\ ì vorbi]i despre b\utul lui. Dac\ a venit s\
discute cu dvs., `nseamn\ c\ `[i d\ seama c\ ceva nu e `n regul\,
f\r\ a [ti exact despre ce e vorba sau unde s\ g\seasc\ solu]ii la
problema sa. Spune]i-i c\ nu to]i consumatorii excesivi de
alcool sunt alcoolici, dar continua]i s\ ì ar\ta]i simptomele
propriului s\u alcoolism.
Dac\ este interesat, spune]i-i c\ poate contacta „Centrul
de tratament” pentru a ob]ine mai multe informa]ii despre
alcoolism. Ave]i r\bdare, dar nu ì c\uta]i scuze pentru con-
sumul exagerat de alcool. Uneori e nevoie de o criz\ pentru ca
oamenii s\ devin\ sinceri `n ceea ce prive[te efectele alcoolu-
lui asupra lor. Dac\ survine o criz\, nu `l ajuta]i s\ o evite, ci
s\-i fac\ fa]\.
Ce se `n]elege prin „recuperare”?

Recuperarea unei persoane dependente de alcool sau
droguri se refer\ la „recâ[tigarea” abilit\]ilor de func]ionare `n
societate f\r\ a mai depinde de alcool sau droguri, altfel spus,
revenirea la func]ionarea normal\ `n societate. Asta nu `n-
seamn\ `ns\ c\ acea persoan\ a fost vindecat\ [i c\ poate s\
bea alcool `n siguran]\. Pentru b\utorul-problem\ nu va fi
niciodat\ sigur s\ foloseasc\ alcool, sub nici o form\, `n nici
un caz.
Ce este un program de recuperare?

Acest termen poate fi folosit cu dou\ sensuri. „Programul
de recuperare” individual al unei persoane se refer\, de obicei,
la modul `n care aceasta se folose[te de instrumentele recu-
32 FLOYD FRANTZ
per\rii reg\site `n consiliere sau `n A.A. pentru a se men]ine

abstinent\.
Acest termen are un alt `n]eles când ne referim la o or-
ganiza]ie, cum ar fi Alcoolicii Anonimi sau la un centru de
tratament, ca „Centrul de consiliere [i reabilitare a persoanelor
dependente de alcool [i alte droguri” din Ia[i sau la Proiectul
„Sf. Dimitrie Basarabov” de Informare [i Tratament al Alcoo-
lismului [i Dependen]ei de Alte Droguri, Cluj-Napoca. Aici se
refer\ la „programul de recuperare” sau la „programul de tra-
tament” sprijinit de c\tre o anumit\ organiza]ie sau institu]ie.
De ce e nevoie de un „Program de Recuperare”?

Dup\ o perioad\ de timp `n care nu bea, alcoolicul va
deveni nelini[tit, iritabil [i nemul]umit. Va `ncepe s\ fie cer-
t\re], cu o gândire rigid\ [i, `n general, se va sim]i mizerabil.
Nu `[i va g\si pacea dac\ nu va putea s\ bea un pahar de
alcool, acela[i alcool pe care al]ii `l pot bea f\r\ s\ le creeze
nici un fel de problem\. Starea aceasta pe care noi o numim
„be]ie uscat\” `l va men]ine `ntr-un dezechilibru emo]ional,
mental [i spiritual. Pentru a-[i g\si u[urarea, va trebui s\ se
schimbe [i s\ evolueze pe plan spiritual, emo]ional [i mental.
F\r\ aceste schimb\ri spirituale care `l vor ajuta [i `n alte do-
menii ale vie]ii sale, alcoolicul va c\uta eliberarea din durere
[i confuzie consumând alcool.
Programul de recuperare al fiec\rui individ se refer\ la
abilit\]ile de recuperare pe care le folose[te pentru a atinge
scopul de a tr\i o via]\ lini[tit\ [i senin\ f\r\ s\ consume alcool.
Aceste abilit\]i de recuperare sunt, de obicei, `nv\]ate fie `n
programul de tratament, cum este cel oferit de „Centrul de
tratament.
Cum arat\ un „program de recuperare” tipic?

~n tratamentul tuturor bolilor exist\ o rutin\ a „progra-
mului de recuperare” pe care persoana o folose[te pentru a-[i
recâ[tiga s\n\tatea [i bun\starea. Un diabetic va trebui s\ se
ab]in\ de la a mânca zah\r [i s\ fac\ exerci]ii. Pacientul car-
diac va trebui s\ renun]e la fumat, s\ m\nânce anumite
mânc\ruri, s\-[i monitorizeze nivelul stresului [i s\ fac\ exer-
ci]ii. Nimic nu difer\ `n tratarea alcoolismului [i adic]iei.
Un „program zilnic” tipic va include rug\ciunea,
medita]ia, cererea `ndrum\rii lui Dumnezeu [i `ncredin]area
„zilei” `n mâinile Lui, citirea câtorva articole dintr-o carte,
discu]ia cu un alt alcoolic despre abstinen]\ [i participarea la
`ntâl-nirile grupului A.A. De asemenea, mul]i oameni `n
recuperare vor face cel pu]in o dat\ pe zi un „inventar” pentru
a-[i evalua starea mental\, emo]ional\ [i spiritual\. ~[i vor
pune `ntreb\ri legate de atitudine, despre starea lor mental\ [i
spiritual\, `[i vor evalua comportamentul constructiv sau
jignitor fa]\ de ceilal]i.
Oricine practic\ cei 12 Pa[i are modul s\u unic de a face
acest lucru, dar direc]ia este aceea[i: a te `ncredin]a voin]ei lui
Dumnezeu, cu sinceritate, zi de zi, [i de a ajuta al]i alcoolici.
Ce este programul de tratament dup\ „Modelul

Minnesota”?
Programul oferit de „Centrul de tratament” folose[te mo-
delul de tratament al „conceptului de boal\” sau „Modelul
Minnesota”. Acesta este o abordare „bio-psiho-socio-spiritual\”
sau „multi-disciplinar\”. Aceasta implic\ faptul c\ boala al-
coolismului este complex\ [i c\ trebuie tratat\ multi-dimen-
sional. De multe ori, alcoolicul are nevoie de ajutor `n mai
multe domenii ale vie]ii lui, iar ignorarea oric\reia dintre di-
34 FLOYD FRANTZ
mensiunile fizice, mentale, emo]ionale, sociale sau spirituale

ale individului va face mai pu]in probabil\ recuperarea.
Un „program de tratament” este o rutin\ clinic\ desti-
nat\ s\-l ajute pe alcoolic sau pe dependentul de droguri s\ se
opreasc\ din consumul de alcool sau droguri. Elementele
principale sunt educa]ia despre alcoolism ca boal\ [i nevoia de
abstinen]\ total\; apoi, explorarea spiritualit\]ii din perspec-
tiva principiilor de recuperare, `nv\]area unor c\i de a face fa]\
stresului [i oferirea de suport comunitar prin programe ca
A.A. sau Al-Anon. Tratamentul alcoolismului `nseamn\ [i
ajutor `n examinarea obiceiurilor de a bea [i luarea unor decizii
legate de consumul de alcool, bazându-se pe ceea ce au des-
coperit la ei `n[i[i.
Alcoolicul este norocos prin faptul c\ boala alcoolismului
este tratabil\ [i c\ este posibil\ re`ntoarcerea la o via]\ normal\.
Cum e folosit cuvântul „Spiritualitate” `n contextul

programelor de recuperare?
Cam `n acela[i fel ca `n alte domenii. Spiritualitatea
`nseamn\ orientarea spre „Dumnezeu”, a[a cum [i-L `nchipuie
fiecare. Aceasta include credin]ele fiec\ruia despre ce e „bun”
[i ce e „r\u”, despre rela]ia lui cu Dumnezeu [i despre el `nsu[i
`n leg\tur\ cu locul lui `n Univers.
Religia ì spune omului ce s\ cread\ [i cum anume s\-[i
tr\iasc\ via]a. ~n programe ca A.A., nu ]i se spune ce s\ crezi,
ci numai c\ trebuie s\-]i explorezi rela]ia cu Dumnezeu, dac\
vrei s\-]i g\se[ti eliberarea din dependen]\. Aceast\ „explo-
rare” implic\ schimb\ri semnificative `n rela]ia cu Dumnezeu
datorit\ revenirii la o via]\ conform\ sistemului de valori ales.
Majoritatea valorilor morale sunt `nv\]ate din religie, de aceea
ì `ncuraj\m pe oameni s\ se re`ntoarc\ la Biserica lor pentru a
descoperi r\d\cinile credin]ei lor. Desigur, exist\ [i alte bene-
ficii de pe urma particip\rii la slujbe, iar noi ì `ndemn\m pe

cei care apeleaz\ la noi s\ profite din plin de binecuvântarea
pe care o primim prin participarea la via]a Bisericii.
Ce sunt „Alcoolicii Anonimi”?

„Alcoolicii Anonimi” sau A.A. este cel mai r\spândit
program de recuperare din alcoolism din `ntreaga lume. Pro-
gramul A.A. a `nceput `n 1935 când doi alcoolici s-au ajutat
reciproc pentru a se men]ine abstinen]i. Ei au tratat alcoolis-
mul ca [i cum ar fi tratat orice alt\ boal\ care amenin]\ via]a
cuiva [i au ini]iat un program de recuperare de „zi cu zi” care
i-a ajutat s\ r\mân\ abstinen]i.
Este de men]ionat faptul c\ programele de tratament
sunt diferite de programul Alcoolicilor Anonimi [i, cu toate
c\ exist\ similitudini `ntre cele dou\, acestea nu trebuie
confundate. V\ recomand\m s\ consulta]i capitolul „Despre
Alcoolicii Anonimi”.
De ce e A.A.-ul atât de important `n programele de

recuperare?
Grupul A.A. este un element esen]ial `n programele de
recuperare pentru c\ `l ajut\ pe alcoolic s\ `[i diminueze
negarea, stigmatizarea [i ru[inea. Grupul ofer\, de asemenea,
modele pozitive prin oamenii care sunt ei `n[i[i `n recuperare.
Asta `nseamn\ c\ noul venit `n A.A. `nva]\ despre cum s\
r\mân\ abstinent de la oameni care au avut acelea[i probleme.
Grupul A.A. ì ofer\ b\utorului-problem\ noi prieteni care `l
vor `ncuraja s\ r\mân\ abstinent, [i nu s\ bea `mpreun\. Acest
nou cerc de prieteni se nume[te „grup de sprijin al egalilor”
sau „grup de sprijin social”. Este de o importan]\ crucial\
pentru men]inerea abstinen]ei ca alcoolicul s\ participe `n mod
regulat la aceste `ntâlniri.
36 FLOYD FRANTZ
Face A.A.-ul parte din „Centrul de tratament”?

Nu. Cu toate acestea, „Centrul de tratament” `ncurajeaz\
frecventarea A.A.-ului [i sus]ine principiile acestora. Avem [i
o colaborare cu grupul A.A. din localitate, f\r\ `ns\ a ne afilia
cu ei. Noi folosim o versiune clinic\ a celor 12 pa[i [i ì `ndru-
m\m pe clien]ii no[tri c\tre Alcoolicii Anonimi, ca parte a
programului lor de tratament. Dar, `nc\ o dat\, rela]ia noast\
cu A.A.-ul este una de colaborare, nu de afiliere.
Ce sunt „Serviciile Familiale Al-Anon”?

Al-Anon este un program ini]iat `n 1940 de c\tre so]iile [i
membrii familiilor câtorva membri A.A. Ast\zi, `n comuni-
tatea Al-Anon sunt mii de grupuri [i sute de mii de membri `n
toat\ lumea. ~n Al-Anon, accentul se pune pe ajutarea
membrilor familiei pentru a g\si curajul, puterea [i speran]a
necesare pentru a tr\i cu boala alcoolismului, indiferent dac\
alcoolicul bea sau nu. Are propriile `ntâlniri de grup [i fo-
lose[te cei 12 pa[i ai Alcoolicilor Anonimi `ntr-o form\ u[or
modificat\. De[i Al-Anon-ul colaboreaz\ cu A.A.-ul, el este
un program separat. Nu este legat de A.A. prin nici o afiliere
formal\. V\ recomand\m s\ citi]i [i sec]iunea adresat\ „Fa-
miliei [i prietenilor alcoolicului”.
Pentru ce toate aceste `ntreb\ri?

Aceste `ntreb\ri sunt cele pe care le primim de la noii
pacien]i, de la medici [i din partea clerului din România. Nu
am r\spuns la toate dintre ele; o vom face `ntr-o edi]ie viitoare
a acestui manual, care va con]ine o sec]iune cu `ntreb\rile pe
care le vom primi de la cei care `l vor folosi.
III. Simptome comune ale

alcoolismului
Cercet\rile au eviden]iat un model progresiv al alcoolis-

mului care ne ajut\ s\ `n]elegem natura evolutiv\ a acestuia [i
modul `n care se dezvolt\. Acest model descrie schimb\rile de
comportament ale alcoolicului, schimb\ri care au loc fie mai
repede, fie mai `ncet, de la caz la caz. Aceste simptome sunt
predictibile [i ne ajut\ `n schematizarea evolu]iei bolii. Astfel,
e posibil\ o mai bun\ `n]elegere a progresiei dependen]ei de
c\tre dvs. [i de c\tre poten]ialul alcoolic.
~n harta V, anexat\, ve]i observa c\ graficul este progresiv
atât `n partea de dependen]\, cât [i `n cea de recuperare.
Caracteristicile comportamentale de mai jos nu sunt enu-
merate `ntr-o ordine cronologic\ precis\. Nu e obligatoriu ca
un alcoolic s\ prezinte toate aceste simptome, dar cu siguran]\
se va reg\si `n câteva dintre acestea.
De asemenea, aceste simptome sunt predictibile pe par-
cursul bolii [i sunt u[or de recunoscut `n comportamentul al-
coolicului. Dac\ descoperi]i c\ lucra]i cu cineva la care recu-
noa[te]i caracteristicile urm\toare, cu siguran]\ acesta este un
b\utor-problem\ care poate s\ dezvolte o dependen]\ la alcool,
dac\ nu se opre[te din b\ut.
Dup\ cum vede]i, sunt o mul]ime de simptome. V\ rog s\
]ine]i minte c\ nu toate simptomele trebuie s\ fie prezente [i c\
38 FLOYD FRANTZ
unele dintre acestea pot fi asociate cu alte boli. De asemenea,

`ntreb\rile care urmeaz\ nu au rolul doar de a ob]ine
informa]ii de la alcoolic.
Este important ca alcoolicul s\ recunoasc\ faptul c\, dac\
prezint\ aceste simptome, exist\ o problem\. Ajutându-l `ntr-un
mod cald [i prietenos pe alcoolic s\ le identifice, ì da]i cheia
de care are nevoie pentru a deschide u[a dependen]ei sale. Nu
va putea s\ ia decizii bune `n leg\tur\ cu consumul de alcool
dac\ nu prime[te informa]ii despre acesta [i despre dependen]a
sa.
Simptomul Comportamentul consumului de alcool

exagerat sau `nr\it. Majoritatea oamenilor beau moderat. Cu
toate astea, dup\ o perioad\ de timp, unii oameni vor `ncepe s\
bea mult mai mult [i mai des decât prietenii lor. B\utul ex-
cesiv [i `mb\tatul devin un obicei. Când sunt be]i, devin mult
mai egocentrici [i egoi[ti. Dup\ un timp, chiar dac\ nu sunt
b\u]i, atitudinea egocentric\ r\mâne [i nu `[i dau seama `n ce
fel consumul de alcool le afecteaz\ familia, locul de munc\
sau rela]ia cu prietenii. Vor cheltui economiile familiei f\r\ s\
se gândeasc\ la nevoile acesteia. Vor `ncepe, uneori, s\ se
laude cu realiz\ri reale sau imaginare [i se vor comporta `ntr-un
mod imatur emo]ional. Un exemplu ar fi acela c\ devin mâ-
nio[i sau defensivi când sunt `ntreba]i despre evenimente care
au avut loc `n timp ce erau b\u]i.
~ntreb\ri despre B\utul pe ascuns

• Când preg\tea]i b\uturi, v-a]i f\cut-o vreodat\ pe a dvs.
mai tare?
• V-a]i pus vreodat\ b\utur\ `n cafea sau `n limonad\, ca
s\ be]i neobservat?
• A]i b\ut vreodat\ `nainte de a merge la o petrecere?
• A]i b\ut vreodat\ b\utura r\mas\ `n paharele altora?

• Vi s-a `ntâmplat s\ „da]i peste cap” câte una, undeva
retras, f\r\ s\ [tie ceilal]i?
• A]i b\ut vreodat\ `n garaj, baie, pivni]\ sau ma[in\, ca s\
nu v\ vad\ nimeni?
• V-a]i ascuns vreodat\ b\utul fa]\ de familie?
~ntreb\ri despre Preocuparea fa]\ de alcool

• V\ reg\si]i deseori gândindu-v\ la b\ut?
• Prefera]i mai degrab\ evenimentele sociale la care se
bea, `n loc de cele la care nu se serve[te b\utur\?
• A]i apelat vreodat\ la cuno[tin]e pentru a face rost de
b\utur\?
• V-a]i gândit vreodat\ la moduri de a crea prilejuri `n care
b\utul dvs. s\ fie acceptat?
• A]i num\rat vreodat\ orele sau chiar minutele pân\ la
urm\toarea ocazie de b\ut?
• V-a]i gândit vreodat\ la alte c\i de a câ[tiga bani pentru
b\utur\?
• A]i cump\rat vreodat\ droguri sau alcool `n timpul
pauzei de mas\?
~ntreb\ri despre B\utul rapid sau b\utura „dat\

peste cap”
• A]i `nghi]it vreodat\ lacom o cantitate dubl\ de b\utur\
pentru „a-i ajunge din urm\” pe ceilal]i?
• A]i comandat cândva dou\ pahare deodat\?
• Ave]i obiceiul s\ be]i direct din sticl\?
• Vi s-a `ntâmplat vreodat\ s\ be]i repede al doilea pahar,
fiindc\ primul nu-[i f\cuse efectul la timp?
• A]i observat c\ paharul dvs. este gol, de obicei, `naintea
celorlal]i?
40 FLOYD FRANTZ
• A]i luat vreodat\ dou\ tipuri de b\utur\ pentru a ajunge

la starea dorit\ mai repede?
• Ave]i obiceiul s\ comanda]i „dou\ sute” de b\utur\
spirtoas\ de prima dat\?
~ntreb\ri despre Protejarea proviziilor de alcool sau

droguri
• A]i cheltuit vreodat\ banii destina]i nevoilor casei pe
b\utur\?
• V-a]i p\strat vreodat\ o provizie ascuns\ doar pentru
dvs.?
• A]i pus deoparte alcool pentru consumul dvs. din week-
end sau din vacan]e?
• A]i ascuns alcool `n garaj, pivni]\ sau `ntr-un loc secret
chiar dac\ locuia]i singur?
• A]i `ncetat s\ v\ `mp\r]i]i alcoolul dac\ era pe terminate?
• S-a `ntâmplat s\ nu servi]i pe cineva cu alcool de team\
c\ nu v\ va r\mâne destul dvs.?
~ntreb\ri despre Extravagan]\ sau excese

• A]i f\cut vreodat\ cump\r\turi nebune[ti când era]i
beat?
• A]i cump\rat vreodat\ lucruri scumpe pentru familia
dvs., pentru a v\ revan[a dup\ o perioad\ de b\ut?
• V-a]i reg\sit petrecând mult mai mult din timpul dvs.
liber consumând alcool?
• A]i devenit expert `n toate, oferind tot felul de sfaturi
colegilor de pahar sau oaspe]ilor de la petrecere?
• A]i f\cut vreodat\ cinste celor „de-ai casei”?
• Când bea]i, l\sa]i bac[i[ extravagant?
Simptomul Conflictul interpersonal. Acesta poate s\ `n-

ceap\ `n orice stadiu al carierei de b\ut. Alcoolicul `ncepe s\
`n]eleag\ c\ nu tr\ie[te dup\ propriul sistem de valori, apoi
„sinele perceput” intr\ `n conflict cu „sinele real”. Cu alte cu-
vinte, comportamentul s\u actual p\teaz\ imaginea pe care
alcoolicul o are fa]\ de sine [i apare „conflictul interpersonal”
sau „sentimentul de vinov\]ie”.
Este ca [i cum alcoolicul ar avea fa]\ de el `nsu[i acelea[i
sentimente de mânie pe care le-ar avea fa]\ de cineva care ì
face r\u, a[a cum `[i face el. Ajunge s\ nu se mai suporte, s\-[i
plâng\ de mil\, s\ aib\ remu[c\ri [i sentimente de vinov\]ie [i
ru[ine. Aceasta poate duce la comportamente auto-distructive,
dac\ nu reu[e[te s\ fac\ fa]\ acestor sentimente. De obicei,
alcoolicul va bea [i mai mult pentru a face fa]\ sentimentelor
legate de conflict. Uneori, cei din jur recunosc acest conflict
`naintea alcoolicului [i ì ofer\ sfaturi, sugerându-i c\ nu ar
trebui s\ bea. Aceste sugestii ajung, deseori, la „urechi surde”
[i `l vor face pe alcoolic defensiv `n leg\tur\ cu b\utul s\u.
~ntreb\ri despre Vinov\]ie sau remu[c\ri

persistente
• V-a]i spus vreodat\: „De ce nu m\ `n]eleg oamenii”?
• V-a]i dorit vreodat\ s\ pute]i fi ca „b\utorii sociali”?
• V-a]i fi dorit vreodat\ s\ fi]i ca ceilal]i oameni?
• Sim]i]i constant c\ nu sunte]i persoana care crede]i c\ ar
trebui s\ fi]i?
• V\ reg\si]i justificându-v\, continuând totu[i s\ face]i
acelea[i lucruri?
• V-a]i sim]it vinovat pentru minciuni, promisiuni `nc\l-
cate [i `n leg\tur\ cu comportamentul dvs., `n general?
42 FLOYD FRANTZ
~ntreb\ri despre Evitarea discut\rii problemei cu

b\utul
• A]i `ncercat vreodat\ s\ schimba]i subiectul, când se
discuta despre b\ut?
• Obi[nuia]i s\ folosi]i deodorant de gur\, ceap\ / usturoi,
gum\ de mestecat sau bomboane mentolate ca s\ ascunde]i
mirosul de b\utur\?
• A]i `ntârziat vreodat\ inten]ionat s\ ajunge]i acas\, ca s\
evita]i confruntarea?
• A]i avut discu]ii cu cineva apropiat legat de propriul
consum?
~ntreb\ri despre Resentimente

• V-a]i gândit vreodat\, „Doamne, de ce eu, ce am f\cut ca
s\ merit asta”?
• V-a]i gândit vreodat\ c\ toate problemele dvs. exist\ din
cauza so]iei / so]ului sau a copiilor dvs.?
• I-a]i invidiat pe al]ii pentru c\ ei aveau mai multe decât
dvs.?
• V-a fost ciud\ pe cineva pentru c\ v-a criticat perfor-
man]a la locul de munc\?
• V-a]i gândit vreodat\ c\ oamenii a[teapt\ prea mult de la
dvs., c\ so]ia dvs. nu v\ `n]elege?
• A]i ]inut pic\ pe cineva [i a]i folosit acest lucru pentru a
justifica ceea ce sim]ea]i `n acea zi?
• V-au displ\cut vreodat\ oamenii care reprezentau auto-
ritatea?
~ntreb\ri despre Deteriorare moral\

• V-a]i reg\sit comportându-v\ `mpotriva standardelor
dvs. morale?
• A]i min]it, a]i furat sau a]i `n[elat pentru a v\ ascunde

obiceiul?
• A]i `nc\lcat codul respectabil al eticii sexuale?
• A]i luat bani de la so]ie sau de la copii pentru a v\ pl\ti
consumul de alcool?
• A]i spus sau a]i f\cut lucruri, `n timp ce era]i b\ut, pe
care nu le-a]i face când era]i treaz?
• V-a]i identificat vreodat\ cu „Fiul r\t\citor”?
~ntreb\ri despre Gândirea eronat\, inadecvat\

• V-a]i reg\sit vreodat\ `ndoindu-v\ de dvs. [i chiar gân-
dindu-v\ c\ sunte]i nebun?
• V-a]i `ntrebat deseori „De ce continui s\ beau” sau „Oare
ce `ncerc s\ `mi fac mie”?
• Vi s-a `ntâmplat s\ spune]i un lucru [i s\ face]i altul?
• V-a]i auzit vreodat\ spunând lucruri total neconforme cu
ceea ce credea]i c\ este normal pentru dvs.?
~ntreb\ri despre Comportament agresiv (verbal sau

fizic)
• A]i fost vreodat\ abuziv fizic?
• V-a]i apucat de ceart\ f\r\ nici un motiv vizibil?
• A]i aruncat vreodat\ lucruri, a]i spart sau a]i dat cu
pumnii `n ceva?
• A]i devenit vreodat\ foarte t\cut sau retras fa]\ de
familie sau prieteni?
• S-a `ntâmplat s\ fi]i mai mânios `n ultimul timp?
• V-a]i reg\sit fiind iritat de lucruri care nu p\reau s\ v\
deranjeze niciodat\ `nainte?
Simptomul Pierderea memoriei. Pierderea memoriei sau

„ruperea filmului” nu trebuie confundat\ cu le[inul sau pier-
44 FLOYD FRANTZ
derea cuno[tin]ei. B\utorul care sufer\ o pierdere a memoriei

nu `[i poate aminti ce a spus, ce a f\cut sau locurile pe care le-a
vizitat `n timp ce a b\ut seara trecut\. Trebuie s\ men]ion\m c\
b\utorii sociali nu au pierderi de memorie.
~n acela[i timp, aceste „pierderi ale memoriei” pot s\
devin\ frecvente [i s\ formeze tipare. Când este confruntat cu
comportamentul din seara precedent\, alcoolicul devine de-
fensiv. „Neag\” realitatea [i nu dore[te s\ cread\ c\ a f\cut
asemenea lucruri. ~n acest timp, exist\ posibilitatea s\ apar\ [i
deteriorarea fizic\ datorat\ consumului de alcool excesiv.
Datorit\ evenimentelor care se `ntâmpl\ `n timpul unei „ruperi
a filmului”, alcoolicul va avea [i mai mult\ ru[ine, al\turi de
sentimente de remu[care [i vinov\]ie. Aceasta va duce la un
consum crescut de alcool pentru a ascunde sentimentele de
izolare [i ru[ine legate de episoadele anterioare de b\ut. Când
b\utorul `ncepe s\ aib\ pierderi ale memoriei, a ajuns deja
`ntr-un cerc vicios al consumului excesiv.
~ntreb\ri despre Pierderea temporar\ a memoriei

(„Ruperea filmului” nu `nseamn\ pierderea cuno[tin]ei)
• Vi s-a `ntâmplat ca prietenii sau familia s\ v\ spun\ „Nu
`]i aminte[ti ce s-a `ntâmplat sau ce-ai spus”?
• S-a `ntâmplat ca mintea s\ v\ fie goal\ [i s\ v\ `ntreba]i
„oare ce am f\cut”?
• Vi s-a `ntâmplat s\ nu v\ aminti]i unde a]i pus lucrurile
[i ce a]i spus?
• Vi s-a `ntâmplat s\ nu v\ aminti]i cum sau când s-a ter-
minat petrecerea sau cum a]i ajuns acas\?
• Vi s-a `ntâmplat s\ da]i un telefon `n timpul nop]ii [i s\
nu v\ aminti]i a doua zi?
• A]i avut vreun accident de ma[in\ sau vreun alt incident
semnificativ de care s\ nu v\ aminti]i?
• Vi s-a `ntâmplat s\ nu v\ aminti]i ce sau cât a]i b\ut cu o

sear\ `nainte?
• A]i uitat vreodat\ unde v-a]i ascuns sticla sau drogurile?
• Vi s-a `ntâmplat s\ nu v\ aminti]i unde v-a]i l\sat
ma[ina?
• A]i observat c\ s-a scurtat perioada dintre dou\ pierderi
de memorie?
• Vi s-a `ntâmplat s\ nu v\ aminti]i câ]i bani a]i cheltuit pe
alcool?
Simptomul Mahmureli cronice. Pe m\sur\ ce persoana

se bazeaz\ tot mai mult [i mai mult pe alcool ca mod de a face
fa]\ vie]ii de zi cu zi, mahmurelile devin tot mai frecvente [i
tot mai dureroase. Va avea nevoie s\ bea ca s\ se simt\ normal
[i s\ fac\ acele lucruri pe care oamenii normali le pot face f\r\
alcool. {i aici nu vorbim doar de binecunoscuta durere de cap,
ci de starea de r\u [i de disconfortul emo]ional care urmeaz\
unei nop]i de b\ut excesiv. ~n acest moment, este pe marginea
dependen]ei. Iar dac\ nu bea o anumit\ cantitate se va sim]i
nelini[tit, iritabil, nemul]umit de via]\, `n general. ~ncepe s\
simt\ c\ nu mai face parte din societate. ~n aceast\ faz\,
b\utorul-problem\ `ncepe s\ bea excesiv, dar nu de fiecare
dat\. {i, mai important, el poate s\ se opreasc\ din b\ut atunci
când dore[te. Dep\[ind acest punct, simptomele dependen]ei
evolueaz\ f\r\ gre[. Cu cât dependentul se adânce[te mai mult
`n ciclul adic]iei, cu atât sunt mai evidente simptomele.
~ntreb\ri despre Temeri nejustificate

• V\ este fric\ s\ sta]i singur `n ultimul timp?
• A]i avut insomnii sau iritabilitate?
• V-a `ngrijorat faptul c\ oamenii vorbesc despre dvs.?
46 FLOYD FRANTZ
• A]i evitat s\ `ntâlni]i oameni sau v-a fost fric\ s\

r\spunde]i la telefon sau la u[\?
• V-a fost fric\ s\ face]i anumite lucruri care de obicei nu
erau o problem\, cum ar fi s\ merge]i la lucru sau s\ vorbi]i cu
str\inii?
Simptomul Modificarea toleran]ei fa]\ de alcool.

Acesta este unul dintre cele mai sigure semne de dependen]\
fizic\ de drogul alcool. Când o persoan\ `ncepe s\ bea alcool,
efectele consum\rii unei cantit\]i mici de alcool sunt u[or de
prezis pentru b\utor. Oamenii „`nva]\ din experien]\” la ce s\
se a[tepte când beau ceva. Pe m\sur\ ce beau mai mult alcool,
mai frecvent, corpul `ncepe s\ se adapteze la consumul de
alcool. Acesta este `nceputul toleran]ei fizice la drogul alcool.
Nivelul toleran]ei cre[te pân\ la un anumit punct, dup\ care
acesta scade pentru fiecare b\utor. B\utorul poate s\ prezic\
ce se va `ntâmpla dac\ va bea un pahar, dou\ sau mai multe.
Problema e c\, pe m\sur\ ce b\utorul `nainteaz\ `n vârst\
[i pe m\sur\ ce ficatul sufer\ datorit\ consumului excesiv de
alcool, abilitatea de a prezice ce se va `ntâmpla atunci când
bea, se schimb\. Când ficatul `ncepe s\ fie afectat, nu va mai
putea procesa alcool a[a cum obi[nuia odat\. Pe m\sur\ ce
toleran]a corpului `ncepe s\ scad\, alcoolicul va ob]ine acela[i
efect de la mai pu]in alcool. Dac\ s-au instalat deja „negarea”
[i „am\girea”, b\utorul problematic nu va putea recunoa[te
efectele toleran]ei sc\zute. Continuând a[a, se va `mb\ta [i mai
tare, de la tot mai pu]in [i mai pu]in alcool.
~ntreb\ri despre Cre[terea toleran]ei

• V\ „pili]i” de la aceea[i cantitate sau ave]i nevoie de o
cantitate mai mare de alcool pentru a-i sim]i efectul?
• C\uta]i prilejuri de a bea mai des?
• V-a `ntrebat cineva „cum de `ncape atâta b\utur\ `n

tine”?
• Sunte]i deseori ultimul care p\r\se[te barul sau
petrecerea?
• S-a `ntâmplat s\ vi se termine `nainte de termen doza de
medicamente prescrise de medic pentru c\ lua]i o doz\ dubl\
sau tripl\?
~ntreb\ri despre Sc\derea toleran]ei

• V-a]i spus vreodat\ „Dintr-un motiv sau altul, nu mai fac
fa]\ a[a cum obi[nuiam, poate c\ am obosit, a fost destul de
tare de data asta, e ultima dat\ când mai beau pe stomacul
gol…”?
• A]i observat c\ v\ `mb\ta]i mult mai repede?
• V-a spus doctorul c\ ave]i probleme cu ficatul [i l-a]i
ignorat?
Simptomul Pierderea controlului. Acesta este semnul

cel mai obi[nuit care arat\ c\ b\utorul a trecut de la b\utul
`nr\it la dependen]\. E posibil ca acea persoan\ care a pierdut
controlul [i se `mbat\ f\r\ motiv s\ fi dezvoltat o dependen]\
fizic\ la drogul alcool. Poate va refuza din când `n când un
pahar de b\utur\, dar odat\ ce a b\ut primul pahar, ì va fi
foarte dificil s\ se opreasc\ [i s\ recâ[tige controlul. Un singur
pahar va declan[a un lan] de be]ii, care va continua pân\ la
starea de intoxicare complet\, iar „perioada” poate dura de la
una la mai multe zile. La `nceputul acestui stadiu, el nu se
`mbat\ de fiecare dat\ când bea. Totu[i, va bea destul de des,
astfel `ncât s\ fie o problem\ pentru el [i pentru ceilal]i.
~nainte de a ajunge la acest punct, alcoolicul a putut alege: s\
bea sau s\ nu bea. Adic\, s\ bea sau s\ nu bea primul pahar.
48 FLOYD FRANTZ
Spunem asta cu o men]iune. Persoana are [ansa unei

alegeri numai dac\ [tie c\ are o boal\ [i c\ nu poate s\ bea
alcool. Este foarte dificil s\ ia decizia de a bea sau nu dac\ nu
`n]elege c\ are o boal\ pentru care chiar [i un singur pahar de
alcool este prea periculos. De asemenea, tr\ie[te `ntr-o socie-
tate care `ncurajeaz\ consumul social de alcool. Alcoolicului ì
este aproape imposibil s\ reziste acelui prim pahar dac\ nu [i-a
format un mecanism de ap\rare. Numim acest „mecanism de-
fensiv” „programul nostru de recuperare”.
Pierderea controlului este cel mai `ntâlnit simptom al
dependen]ei de alcool sau droguri. Este incapacitatea de a
alege `n mod constant `ntre a bea sau nu. Exist\ cel pu]in dou\
tipuri de pierdere a controlului: 1) incapacitatea de a te opri
odat\ ce ai `nceput [i 2) incapacitatea de te ab]ine de la a `nce-
pe consumul. Nu `nseamn\ c\ de fiecare dat\ când un alcoolic
bea, nu va putea s\ se opreasc\ `nainte de a se `mb\ta. Nu
putem prezice cât va bea, poate 1, 2 sau 20 de pahare. Im-
portant este c\, `n timp, apare un tipar vizibil de pierdere a
controlului.
~ntreb\ri despre Abstinen]a periodic\

• V-a]i l\sat vreodat\ de b\ut `n timpul postului, de Cr\-
ciun sau alte s\rb\tori?
• A]i f\cut vreodat\ vreun angajament de Anul Nou sau
„promisiuni” c\ nu ve]i mai bea niciodat\?
• A]i `ncetat vreodat\ consumul doar pentru a dovedi
cuiva c\ sunte]i `n stare de acest lucru [i a]i revenit la consu-
mul excesiv, odat\ ce s-a `ncheiat „pariul”?
• V-a]i l\sat vreodat\ de b\ut pentru a evita consecin]e
precum pierderea locului de munc\, divor]ul sau pierderea
carnetului de conducere?
• Vi s-a `ntâmplat vreodat\ s\ v\ opri]i din b\ut `n timpul

s\pt\mânii, promi]ând c\ ve]i bea doar la sfâr[itul s\pt\mânii?
~ntreb\ri despre Pierderea controlului

• A]i intrat vreodat\ `ntr-un bar f\r\ s\ vre]i?
• A]i lipsit vreodat\ de la `ntâlniri sau de la [edin]e ca s\
pute]i bea?
• Vi s-a `ntâmplat s\ termina]i `ntr-o zi b\utura cump\rat\
pentru week-end?
• V-a]i propus vreodat\ s\ nu be]i mai târziu de 9.00 seara
[i s\ nu fi `ncetat pân\ pe la 1.00, 2.00 sau 3.00 diminea]a?
• A]i sim]it vreodat\ incapacitatea de a prezice cu sigu-
ran]\ cât ve]i bea sau ce se va `ntâmpla dac\ be]i?
• Vi s-a `ntâmplat s\ v\ opri]i la bar pentru câteva p\h\rele
pentru ca apoi s\ nu mai ajunge]i la cin\ [i s\ sta]i pân\ la
`nchiderea localului?
• A]i f\cut vreodat\ promisiuni c\ v\ l\sa]i de b\ut, ur-
mând ca dup\ câteva zile s\ v\ apuca]i din nou?
Simptomul Sistemul de alibi. Pe m\sur\ ce pierderea

controlului cre[te, va induce sentimente de vinov\]ie [i ru[ine.
B\utorul problematic `[i g\se[te „motive” speciale sau scuze
pentru consumul de alcool. „Stresul de la locul de munc\ este
prea greu de suportat” sau „Nevasta strig\ mereu la mine”,
„Tremur pu]in, dac\ beau ceva `mi va calma nervii” sau „Nu
beau mai mult decât al]ii”. Speran]a lui este c\ aceste scuze
sau ra]ionaliz\ri ì vor justifica comportamentul `n ochii fa-
miliei sau a colegilor. ~n realitate, aceste tipuri de alibiuri sunt
pentru alcoolic moduri de a-[i justifica consumul de alcool
fa]\ de el `nsu[i. Ideea este c\ el `ncepe s\-[i justifice motivele
pentru care bea. B\utul adictiv este b\utul datorit\ circumstan-
50 FLOYD FRANTZ
]elor, nu neap\rat `n urma unei alegeri. Cu toate astea, per-

soana dependent\ nu vede acest lucru.
~ntreb\ri despre Alibiuri sau g\sirea de scuze

• A]i spus vreodat\ c\ „dac\ ai avea un serviciu (familie
etc.) ca al meu… ai bea [i tu”?
• A]i spus vreodat\ c\ trebuie s\ lucra]i pân\ târziu, când
de fapt v\ oprea]i s\ be]i ceva?
• A]i spus vreodat\ c\ alcoolul v\ face mai ager [i de asta
be]i?
• A]i spus cândva: „Muncesc din greu [i merit s\ m\
distrez… m\ lini[te[te… o merit.”?
• A]i spus cândva: „Dac\ oamenii m-ar l\sa `n pace, n-a[
mai bea atâta”?
• A]i spus vreodat\ c\ v\ duce]i pân\ la magazin s\ cum-
p\ra]i ceva [i, de fapt, v\ oprea]i la bar pentru câteva „rânduri”?
Simptomul „Cui pe cui se scoate”. Acesta este paharul

de diminea]\, „pentru a `ncepe ziua cum trebuie”. „Dimi-
nea]a” poate `ncepe la orice or\ din zi sau din noapte. Deci,
„cuiul” este, de fapt, un pahar care s\-]i lini[teasc\ nervii, mah-
mureala sau sentimentele de remu[care, dup\ orice episod de
b\ut. Când cineva `ncepe s\ bea diminea]a, este un semn
foarte clar de consum de alcool dependent.
~ntreb\rile despre Consumul matinal de substan]e

• Vi s-a `ntâmplat s\ be]i ceva imediat ce v-a]i trezit din
somn?
• Vi s-a `ntâmplat s\ v\ `mb\ta]i `nainte de prânz sau la
`nceputul zilei de munc\, week-end sau vacan]e?
• Vi s-a `ntâmplat s\ `ncepe]i s\ be]i `nainte de prânz?
• A]i b\ut ceva doar pentru a v\ calma nervii?

• Vi s-a `ntâmplat s\ amesteca]i alcool `n ceaiul dvs. de
diminea]\ doar pentru a evita suspiciunile c\ a]i bea?
• A]i fost sau sunte]i un b\utor de zi cu zi?
• A]i b\ut noaptea [i v-a]i `nceput ziua `nainte ca alcoolul
s\-[i piard\ efectul?
• Be]i mai devreme decât obi[nuia]i?
• Vi s-a `ntâmplat s\ v\ trezi]i `n mijlocul nop]ii, s\ be]i
ceva, dup\ care s\ v\ culca]i `napoi?
• Vi s-a `ntâmplat ca week-end-ul s\ fie transformat `ntr-un
maraton de 3 sau 4 zile?
Simptomul Schimbarea tiparului. ~n acest stadiu, b\u-

torul este sub presiunea familiei, prietenilor [i / sau a patro-
nului. El `ncearc\ s\ scape de puterea pe care alcoolul o are
asupra lui. La `nceput, poate va `ncerca s\ schimbe tipul de
b\utur\, de la bere la whisky sau de la vin la bere. Poate chiar
s\ nu mai bea deloc o vreme. Dar, odat\ ce `ncepe s\ bea,
reac]ia `n lan] porne[te din nou. Acesta este un semn aproape
sigur c\ acea persoan\ a alunecat `n alcoolismul activ. B\utorii
normali nu trebuie s\-[i controleze consumul de alcool, pentru
ei nu este o problem\.
~ntreb\ri despre Schimb\ri sau modific\ri `n tiparul

consumului
• A]i trecut de la unele b\uturi la altele sau le-a]i
amestecat `n `ncercarea de a evita s\ vi se fac\ r\u sau s\ v\
`mb\ta]i?
• A]i schimbat vreodat\ vodca cu rachiul sau vinul cu
berea pentru a evita s\ v\ `mb\ta]i?
• Vi s-a `ntâmplat s\ schimba]i locul `n care bea]i?
52 FLOYD FRANTZ
• A]i `ncercat s\ nu be]i cu anumi]i prieteni sau membri ai

familiei, gândindu-v\ c\ nu v\ ve]i `mb\ta atât de tare?
• A]i schimbat ora din zi sau ziua din s\pt\mân\ `n care
be]i?
• A]i trecut de la consumul de alcool la consumul altui
drog, cum ar fi sedative (Diazepam, Meprobamat etc.) sau
barbiturice (Ciclobarbiturice, Fenobarbital etc.)?
~ntreb\ri despre Evad\ri geografice, sociale sau

psihologice
• Vi s-a `ntâmplat s\ schimba]i barurile, locurile `n care
bea]i sau prietenii cu care bea]i?
• A]i schimbat cartierele frecvent?
• V-a]i gândit c\ toate ar fi mai bune dac\ a]i fi mort?
• V-a]i gândit vreodat\ c\ dac\ v\ muta]i, ve]i putea
`ndrepta lucrurile sau ve]i putea avea „un nou `nceput”?
• A]i schimbat prietenii, gândindu-v\ c\ ar fi bine dac\ nu
a]i sta prea mult cu unul sau cu altul?
• A]i amenin]at vreodat\ c\ v\ face]i bagajele [i pleca]i
acas\?
• V-a]i reg\sit deseori cu gânduri de genul „Dac\…”?
Simptomul Pierderea prietenilor, familiei sau a lo-

cului de munc\. Comportamentul anti-social ì face pe
prieteni sau pe membrii familiei s\ `l evite pe b\utor. Aceasta
poate lua forma evit\rii fizice sau evit\rii emo]ionale. Aver-
siunea devine reciproc\ [i alcoolicul se izoleaz\ `n propria
familie, acas\. Membrii familiei vor fi atât de dispera]i, `ncât
deseori so]ia se separ\ sau chiar divor]eaz\ de b\utorul pro-
blematic. Aceea[i situa]ie apare `ntre b\utor [i patron / colegii
de serviciu [i alcoolicul `[i pierde locul de munc\.
Este mult mai u[or s\ `l aju]i pe alcoolic `n acest stadiu

decât `n stadiile anterioare. Posibilitatea pierderii familiei [i a
locului de munc\ ì determin\ pe unii s\ accepte ajutorul, dar,
de obicei, e nevoie de prezen]a unui profesionist pentru a face
aceast\ interven]ie. Pentru unii alcoolici, locul de munc\ este
ultimul pe care ar vrea s\ `l piard\. Dac\ r\mân f\r\ acesta, nu
vor mai avea bani de b\utur\. Altfel spus, „`[i protejeaz\
proviziile”.
~ntreb\ri despre Dezaprob\rile altora

• {i-a exprimat vreodat\ cineva din familie sau din anturaj
nelini[tea fa]\ de consumul dvs. de alcool?
• A]i auzit cândva comentarii de genul „Nu e[ti deloc o
companie pl\cut\ atunci când bei peste m\sur\” sau „E[ti altfel
când bei”?
• Vi s-a atras vreodat\ aten]ia c\ ve]i fi concediat dac\ nu
vi se `mbun\t\]e[te performan]a muncii (diminuat\ din cauza
b\utului)?
• V-au spus vreodat\ copiii c\ nu le place când be]i?
~ntreb\ri despre Pierderea locului de munc\, pozi]iei

sau clien]ilor
• V-a]i f\cut treaba destul de prost, astfel `ncât s\ pute]i fi
concediat sau suspendat de la locul de munc\?
• A]i renun]at la munca de acas\ [i a]i l\sat proiecte neter-
minate sau le-a]i amânat?
• A]i fost trecut cu vederea pentru promovare sau a]i fost
rugat s\ trece]i pe o pozi]ie inferioar\?
• V-a]i pierdut pozi]ia sau respectul din partea familiei,
cercului social sau al comunit\]ii?
• A]i demisionat sau a]i trecut pe o pozi]ie inferioar\ `n
anumite cluburi sau organiza]ii?
54 FLOYD FRANTZ
• A]i abandonat evenimentele sociale [i sportive?

• Vi s-a `ntâmplat s\ v\ fie atât de ru[ine de comporta-
mentul consumului dvs. de alcool `ncât s\ evita]i s\ mai sta]i
cu anumi]i prieteni sau cercuri sociale?
~ntreb\ri despre Schimbarea obiceiurilor familiei sau

ale altor persoane semnificative
• Au `ncetat copiii s\-[i mai aduc\ prietenii acas\?
• A `nceput familia s\ fac\ lucruri sau s\ mearg\ `n dife-
rite locuri f\r\ dvs.?
• A `ncercat cineva s\ v\ intre `n gra]ii pentru a evita s\ v\
`nfurie sau s\ v\ supere?
• Familia sau prietenii v-au min]it vreodat\?
• Familia a refuzat vreodat\ invita]ii datorit\ b\utului
dvs.?
• Partenerul(a) dvs. a `nceput s\ bea, s\ ia medicamente,
s\ m\nânce sau s\ fumeze mai mult?
• Prietenii sau rudele v\ tolereaz\ b\utul doar pentru a
evita certurile?
• Familia sau prietenii au mers vreodat\ la Al-Anon sau
Alateen?
~ntreb\ri despre Pierderea prieteniilor

• V-a]i p\r\sit vreodat\ partenerul(a) sau colegul(a) de
camer\ pentru a tr\i singur?
• V-a]i retras [i izolat de familia dvs.?
• V-a]i certat vreodat\ cu [eful [i v-a]i dat demisia, `nainte
de a fi concediat?
• V-a]i reg\sit vreodat\ evitându-i pe prietenii de pahar
sau pe rude?
• Vi s-a `ntâmplat ca oamenii s\ v\ evite atunci când
sunte]i beat?
Simptomul Solicitarea ajutorului medical. Deterio-

rarea fizic\ [i mental\ ce urmeaz\ b\utului necontrolat `l „con-
duce” pe alcoolic la spitale, doctori [i psihiatri. Dar, pentru c\
nu recunoa[te cât de mult bea, rareori prime[te beneficii de
durat\ de pe urma tratamentului oferit de ace[ti profesioni[ti.
Chiar atunci când devine onest fa]\ de medic, nu urmeaz\
instruc]iunile acestuia, iar rezultatul este acela[i. Medicii pre-
g\ti]i `n identificarea [i tratarea alcoolicilor au un rol deosebit
de important atunci când `ntâlnesc un alcoolic care caut\
sprijin pentru a `nceta b\utul.
De asemenea, [i programele de tratament sunt importante,
iar medicii care ì `ndrum\ pe pacien]i c\tre acestea adaug\ un
plus de energie `n interven]ie. Acela[i lucru este valabil pentru
preo]ii care `ntâlnesc alcoolici `n parohia lor. Preotul are un
avantaj mai mare `n ajutorarea alcoolicului decât medicul,
pentru c\ preotul [tie, de obicei, mai multe despre cel `n cauz\.
De asemenea, rela]ia cu preotul va continua dup\ ce alcoolicul
va termina tratamentul. Aceasta ì va permite preotului s\-l
asiste pe client `n programul de recuperare, dac\ clientul do-
re[te acest lucru.
~ntreb\ri despre Inhibi]ia psiho-motorie

• Vi s-a `ntâmplat s\ ave]i dificult\]i `n a v\ concentra
vederea?
• Vi s-a `ntâmplat s\ ave]i dificult\]i `n `ncheiatul c\m\[ii,
legatul [ireturilor sau alte lucruri care necesit\ coordonarea
mân\-ochi?
• Vi s-a `ntâmplat s\ aprecia]i gre[it urcatul sc\rilor?
• V-a]i `mpiedicat vreodat\ f\r\ vreun motiv aparent?
• Vi s-a `ntâmplat s\ ave]i dificult\]i `n `ndeplinirea sar-
cinilor casnice de rutin\, cum ar fi scrisul, b\rbieritul, machia-
jul, turnatul `n pahar?
56 FLOYD FRANTZ
• Vi s-a `ntâmplat s\ ave]i dificult\]i la munca de detaliu

care, alt\dat\, nu era o problem\?
~ntreb\ri despre Tremur\turi

• A]i avut tremur\turi, transpira]ii sau crampe când nu
bea]i?
• Vi s-a `ntâmplat s\ nu v\ opri]i din tremurat dup\ o
perioad\ de b\ut?
• A]i avut ticuri faciale sau ale buzelor?
• V-a]i sim]it vreodat\ tulburat pe din\untru, anxios sau
`ncordat?
• A]i fost vreodat\ incapabil de a mânca ceva dup\ un
episod de b\ut?
Simptomul Episoadele de b\ut extinse. Uneori,

alcoolicul se va `mb\ta pentru câteva zile la rând, c\utând f\r\
speran]\ acel sentiment de euforie alcoolic\ de care s-a
bucurat odat\. Va neglija `n mod absolut totul, inclusiv fa-
milia, locul de munc\, alimenta]ia [i chiar acoperi[ul de dea-
supra capului pentru a urm\ri acea fantom\ a adic]iei.
~n aceast\ faz\ a alcoolismului, el poate s\ fie ajutat, dar e
nevoie de un efort sincer din partea familiei [i din partea
comunit\]ii `n care tr\ie[te alcoolicul. ~n aceast\ faz\, mul]i
alcoolici renun]\ la c\minele lor, la familie, s\n\tate [i locuri
de munc\ pentru a putea bea a[a cum vor.
~ntreb\ri despre Distrac]ii prelungite cu b\utur\

• Vi s-a `ntâmplat s\ fi]i beat mai mult de o zi?
• A]i b\ut vreodat\ diminea]a pentru a sc\pa de mahmu-
reala din ziua precedent\?
• Vi s-a `ntâmplat s\ nu merge]i la munc\ pentru a putea
s\ be]i?
• A]i neglijat s\ face]i ceva pentru dvs. sau pentru familie

pentru a continua s\ be]i?
Simptomul Aspira]ii spirituale vagi. Deseori, alcooli-

cul va c\uta ajutor din partea preo]ilor `n care are `ncredere
sau pe care ì respect\. Este, probabil, autentic [i sincer `n
eforturile lui de c\utare a unui remediu spiritual pentru `nce-
tarea episoadelor de b\ut. Vor fi perioade `n care se va jura –
cu sau f\r\ un jur\mânt solemn `n fa]a preotului – c\ nu va mai
bea niciodat\. Dac\ face aceste jur\minte, poate s\ nu bea
perioade extinse de timp. De obicei, aceste eforturi sunt sortite
e[ecului [i alcoolicul va avea o doz\ de vinov\]ie `n plus fa]\
de cât avea `nainte de jur\mânt. El nu are informa]iile [i su-
portul de care are nevoie pentru a face fa]\ bolii. Ce este [i mai
r\u pentru alcoolic este s\-[i ]in\ jur\mântul [i apoi s\ cread\
c\ poate bea normal. Alcoolicul se va `ntoarce la modul de
consum care va fi la fel de grav ca atunci când a f\cut jur\-
mântul. Dac\ lucra]i cu cineva care a avut aceast\ experien]\,
atunci ave]i de-a face cu un alcoolic.
~ntreb\ri despre Trezirea spiritual\ [i recunoa[terea

nevoilor spirituale
• A]i spus vreodat\: „Doamne, ajut\-m\, nu [tiu ce s\ m\
mai fac”?
• V-a]i trezit dintr-o dat\ `n biseric\?
• A]i cerut ajutor din partea preotului sau a altcuiva?
• A]i fost vreodat\ la o `ntâlnire A.A.?
• V-a]i sim]it singur `n ultimul timp?
• V-a]i reg\sit rugându-v\ din nou?
58 FLOYD FRANTZ
IV. Procesul consilierii

b\utorului-problem\
Cei mai mul]i alcoolici, la un anumit punct din cariera

b\utului, vor c\uta ajutor de la o surs\ exterioar\. Acest ajutor
poate lua forma asisten]ei medicale, sfaturilor de la psiholog
sau consilierii spirituale din partea preo]ilor. Dac\ sfatul dat
alcoolicului este „s\ te controlezi” sau „s\ nu mai bei a[a de
mult”, acesta se va re`ntoarce la consumul problematic `n
câteva zile sau s\pt\mâni. Este foarte important ca b\utorul-
problem\ s\ `n]eleag\ dou\ lucruri simple despre alcoolism. ~n
primul rând, dac\ este dependent fa]\ de drogul alcool, ì va fi
foarte dificil s\ `nceap\ s\ bea [i apoi s\ se opreasc\ f\r\ s\ bea
`n exces. Pân\ când alcoolicul nu `n]elege [i nu accept\ acest
lucru el va continua s\ bea. ~n al doilea rând, el trebuie s\
`n]eleag\ c\, dac\ este `ntr-adev\r alcoolic, ì va fi aproape
imposibil s\ evite acel prim pahar. ~n prezent, programe de
tratament ca cel oferit de „Centrul de consiliere [i reabilitare a
persoanelor dependente de alcool [i alte droguri” din Ia[i
precum [i Proiectul „Sf. Dimitrie Basarabov” de Informare [i
Tratament al Alcoolismului [i dependen]ei de Alte Droguri,
din Cluj-Napoca [i programe comunitare ca Alcoolicii
Anonimi sunt foarte folositoare. Ele ofer\ suport celor care
`ncearc\ s\ evite acel prim pahar.
Mul]i dintre cei care vin la programele de tratament nu s-au

gândit niciodat\ la nevoia de abstinen]\ total\. Ei sunt `n
stadiul de „contemplare” a schimb\rii. {tiu c\ e o oarecare
problem\ `n vie]ile lor, dar nu [tiu exact unde pot g\si solu]ia
la problemele lor. Vor da vina pe partener, pe poli]ie, pe [ef
sau chiar pe „soart\”. Ei nu se gândesc c\ cel mai bun prieten,
alcoolul, le-a creat majoritatea problemelor. De obicei, `nce-
pem prin a le da câteva informa]ii despre conceptul de boal\ al
alcoolismului [i [ansa s\ vorbeasc\ despre istoria consumului
lor de alcool. Aceasta ì va ajuta s\ recunoasc\ dac\ au o
problem\ cu b\utul [i s\ ia decizia necesar\.
Când doctorul, preotul sau consilierul `ncep s\ discute cu
clientul despre istoricul consumului de alcool al acestuia,
acesta este `ncurajat s\ se gândeasc\, s\ vorbeasc\ [i s\ ia `n
considerare leg\tura dintre situa]ia curent\ [i problema sa cu
b\utul. ~n timpul acestui stadiu de „contemplare”, se poate s\
ia sau nu o decizie, dar va `ncepe s\ ia `n considerare
consecin]ele consumului de alcool. Dac\ ajunge la concluzia
c\ s-ar putea s\ aib\ probleme datorate b\utului, s-ar putea s\
se gândeasc\ la abstinen]\ [i s\ intre `n stadiul de „luare a
deciziei”.
V\ rog s\ ]ine]i minte c\ noi nu vom lua niciodat\ decizia
`n locul clientului. Noi nu ì spunem niciodat\ ce s\ fac\ sau
ce s\ cread\. Dar, totu[i, `l `ncuraj\m s\ fie sincer cu el `nsu[i
cu privire la consumul de alcool [i la felul `n care ì afecteaz\
via]a. Este ineficient s\ lu\m noi decizia `n locul lui. Pentru
alcoolic, alcoolul este un mod de face fa]\ problemelor [i
trebuie s\ `n]eleag\ de ce evitarea primului pahar este atât de
important\. El nu se gânde[te c\ „vechiul s\u prieten” ì cau-
zeaz\ cele mai mari necazuri. De aceea, educa]ia despre con-
ceptul de boal\ este atât de important\. Clientul trebuie s\
admit\ c\ are o problem\ cu alcoolul [i apoi s\ accepte nevoia
60 FLOYD FRANTZ
de abstinen]\ total\. Pân\ când procesul de luare a decizii-

lor nu are loc `n mod semnificativ pentru alcoolic,
problemele cu b\utura vor continua pentru c\ acesta va
continua s\ consume alcool.
Dorin]a de a sc\pa de consecin]ele consumului de alcool `l
va motiva uneori pe alcoolic s\ `nceteze b\utul pentru o
perioad\ de timp, dar nu este suficient pentru a-l men]ine
abstinent. Simpla dorin]\ ca durerea s\ dispar\, f\r\ bun\-
voin]a de a schimba sursa durerii, nu va aduce mult\ u[urare.
Putem s\ ne dorim cartofi [i ne rug\m lui Dumnezeu pentru
ace[tia. El ne va da cartofii, dar noi trebuie s\ ì punem `n sac.
F\r\ ac]iune [i ac]iune sus]inut\ `n timp, decizia de schim-
bare este inutil\ [i f\r\ sor]i de izbând\. ~n acest sens, preotul
sau doctorul sunt de mare ajutor `n `ncurajarea clientului de a
urma decizia `nceperii unui program de recuperare. „Pro-
gramul de recuperare zilnic” este cel de care are nevoie al-
coolicul pentru a-[i câ[tiga [i men]ine abstinen]a. ~n abstinen]a
timpurie, acest lucru poate s\ fie o simpl\ medita]ie zilnic\
despre nevoia de abstinen]\ [i de a nu bea „doar azi”. ~i `ncu-
raj\m pe clien]ii no[tri s\ participe la grupurile de tratament,
s\ citeasc\ literatur\ de recuperare, s\ vorbeasc\ cu prietenii
din recuperare [i s\ participe la `ntâl-nirile A.A. Suger\m ca
aceste activit\]i s\ se fac\ zi de zi [i persoana `n recuperare s\
se concentreze pe priorit\]ile recuper\rii care ajut\ la men]i-
nerea abstinen]ei.
„Men]inerea” programului de recuperare poate fi pl\cut\
sau chinuitoare, `n func]ie de bun\voin]a alcoolicului de a se
schimba, de a progresa spiritual [i de a nu bea alcool. Când
consumul de alcool `nceteaz\, durerea dispare, familia e acas\,
locul de munc\ este stabil, iar alcoolicul este „`mp\cat cu
Dumnezeu”. Se pare c\ recuperarea este complet\, dar din
p\cate, lucrurile nu stau chiar a[a. Boala alcoolismului este tot
timpul `n stare latent\ la alcoolic [i continu\ s\ fie prezent\

chiar dac\ alcoolicul se opre[te din b\ut. Este bine de [tiut c\
consumul de alcool este doar un simptom al bolii. Acest lucru
este dificil de acceptat de c\tre alcoolic, dar, dac\ nu va face
asta, va reveni la b\ut [i la vechile comportamente.
F\r\ alcool, alcoolicul devine nelini[tit, iritabil [i nemul-
]umit. Dac\ nu poate s\ fac\ fa]\ temerilor sale [i perspectivei
egocentrice, va avea resentimente [i dificult\]i `n rela]ii. Va
trebui s\ dep\[easc\ trecutul, altfel vinov\]ia [i remu[c\rile `l
vor `mpiedica s\ g\seasc\ pacea sufletului [i a min]ii. De-
penden]a `l va men]ine `ntr-un dezechilibru emo]ional, mental
[i spiritual. Singurul mod de a-[i g\si eliberarea din starea de
durere pe care noi o numim „be]ia uscat\” este de a progresa
spiritual, `n acest fel câ[tigându-[i senin\tatea emo]ional\ [i
mental\.
Dac\ analiz\m acest aspect din punct de vedere clinic,
vom spune c\ aceste schimb\ri de dispozi]ie ale sevrajului
post-acut devin cople[itoare. ~n abstinen]a timpurie,
alcoolicul are st\ri de proast\ dispozi]ie, depresie, mânie [i,
uneori, acestea dureaz\ luni sau chiar ani dup\ `ncetarea con-
sumului de alcool. De aceea, alcoolicul are nevoie de sprijin
permanent din partea grupurilor precum A.A.-ul, mai ales la
`nceputul recuper\rii. F\r\ ajutor sau suport, [ansele sale de a
r\mâne abstinent sunt reduse considerabil. Programele clinice
de tratament, cum este cel al „Centrelor de tratament”, ajut\ la
`nceperea unui program de lung\ durat\ de care alcoolicul are
nevoie pentru a realiza aceste schimb\ri interioare. Alcoolicii
Anonimi ofer\ sprijinul comunitar [i un program de recupe-
rare care vor asigura `ndrumarea pentru dezvoltare [i progres
spiritual, dup\ terminarea tratamentului. ~n multe cazuri, A.A.-ul
este un instrument esen]ial al recuper\rii [i pe parcursul trata-
mentului. Este foarte important ca clientul s\ cunoasc\ grupurile
62 FLOYD FRANTZ
A.A. `n timp ce este `n tratament [i s\-l `ncuraj\m s\ participe

la `ntâlnirile acestora, concomitent cu cele ale grupului de
consiliere. Trebuie notat, de asemenea, c\ mul]i alcoolici
g\sesc ajutor `n A.A. [i f\r\ ajutorul grupului de tratament.
~n timp ce merge la A.A. [i `nva]\ cum s\ r\mân\ absti-
nent, familia [i prietenii alcoolicului trebuie s\ accepte c\
acesta are nevoie de ajutor din afar\. Societatea, `n special
ceilal]i alcoolici, ì preseaz\ pe oameni s\ consume alcool.
Membrii familiei care ì `ndeamn\ pe clien]i s\ participe la
grupurile de tratament [i A.A. au o [ans\ mult mai mare de a-i
ajuta decât aceia care le descurajeaz\ activit\]ile din cadrul
grupului de suport. ~i `ncuraj\m, de asemenea, pe membrii
familiei s\ participe [i ei la grupurile familiale Al-Anon care
ofer\ ajutor celor care au `n familie alcoolici. Vom discuta
despre Al-Anon `n capitolele urm\toare.
Dac\ cineva se re`ntoarce la tiparele consumului de alcool
din trecut, consider\m c\ acea persoan\ este `n „rec\dere”. O
`ncuraj\m s\ ia noi decizii [i s\-[i urmeze deciziile luate `n le-
g\tur\ cu recuperarea. Uneori clientul nu este preg\tit pentru
tratament. El va alege „s\ bea” [i s\ nu se „recupereze”, re`n-
torcându-se la vechile tipare de comportament. Noi spunem c\
„sunt `n cercetare”. Dup\ aceste „cercet\ri”, mul]i ajung la
concluzia c\ e mai bine s\ stea `n „recuperare”.
V. Ghid privind evaluarea

consumului de alcool [i
interven]ia de scurt\ durat\
Ca [i medic de familie, ave]i o pozi]ie ideal\ `n ce prive[te

identificarea [i `ndrumarea pacien]ilor care au probleme legate
de consumul de alcool sau care au riscul de a dezvolta astfel
de probleme. Medicii de familie sunt vizita]i deseori de per-
soanele care au probleme legate de consumul de alcool, [i asta
pentru c\ medicii sunt cei care le pot ameliora unele com-
plica]ii de ordin fizic ap\rute ca urmare a b\utului lor. Datele
statistice variaz\, dar cca 25% din popula]ia României pre-
zint\ paternuri de consum de alcool care ì expun riscului de a
dezvolta probleme cauzate de acesta. Aceste probleme includ
accidente, tulbur\ri mentale [i emo]ionale, diabet, afec]iuni
cardio-vasculare, afec]iuni hepatice [i dependen]a de alcool
sau alcoolism, f\r\ a se limita la acestea. Poate c\ ve]i fi prima
persoan\ la care b\utorul problematic apeleaz\ atunci când el
sau ea intr\ `ntr-un ciclu al abuzului de alcool [i al proble-
melor cauzate de acesta.
Ca [i medic, [tim c\ sunte]i foarte ocupat. ~ns\, credem c\
sunte]i interesat `n a le oferi pacien]ilor dvs. oportunitatea de a tr\i
o via]\ mai bun\ [i mai productiv\, elibera]i din poten]ialele
dezastre care ì a[teapt\ pe to]i cei care abuzeaz\ de alcool.
64 FLOYD FRANTZ
Acest ghid e menit s\ v\ ajute `n identificarea [i `ndrumarea

acelor pacien]i care sunt expu[i riscului de a avea probleme
serioase cu alcoolul. Ghidul ofer\ sfaturi practice despre efec-
tuarea unui screening al pacien]ilor privind problemele
cauzate de consumul de alcool, despre evaluarea acestor pro-
bleme, precum [i strategii de interven]ie de scurt\ durat\ pen-
tru a-i ajuta pe oameni s\ ia decizii mai bune `n ce prive[te
consumul lor de alcool. Exist\ justific\ri importante pentru
realizarea acestei interven]ii. Alcoolismul netratat are drept
efect o serie de consecin]e fizice, sociale [i economice. Con-
sumul de alcool poate, de asemenea, s\ interfereze cu tra-
tamentul necesar unor afec]iuni medicale, incluzând aici [i
interac]iunea negativ\ cu anumite medicamente prescrise. ~n cele
din urm\, alcoolismul netratat duce la decesul individului.
Pacien]ii dvs. v\ caut\ pentru a v\ cere sfatul privind

s\n\tatea lor `n general. Informa]iile pe care le furniza]i ar
trebui s\ con]in\ [i informa]ii elementare cu privire la con-
sumul de alcool, mai ales `n cazul acelor pacien]i despre care
crede]i c\ se expun riscului de a avea probleme [i mai grave.
Cercet\rile au ar\tat c\ simpla discutare a `ngrijor\rilor dvs.
legate de consumul de alcool al pacientului pot fi eficiente `n
schimbarea paternurilor acestuia de a bea, `nainte ca pro-
blemele lui s\ ajung\ `ntr-un stadiu mai avansat.
Sper\m c\ acest ghid v\ va fi de folos [i c\ va deveni o

parte important\ a practicii dvs.
Informa]ii de baz\ pentru pacien]ii dvs.

Mul]i dintre cei care consum\ alcool nu se expun riscului
de a dezvolta probleme legate de acesta pentru c\ beau `n mod
moderat. Cu toate acestea, to]i consumatorii de alcool ar
trebui s\ con[tientizeze riscurile asociate consumului de b\u-

turi alcoolice. Iat\ câteva informa]ii [i sfaturi pe care le pute]i
oferi pacien]ilor dvs. care consum\ alcool.
Recomand\ri pentru pacien]ii cu consum de alcool

cu risc sc\zut:
V\ suger\m s\ v\ sf\tui]i pacien]ii care beau s\ bea
moderat. Pentru b\rba]i, asta `nseamn\ nu mai mult de dou\
b\uturi pe zi. Pentru femei [i persoanele peste 65 de ani, nu
mai mult de o b\utur\ pe zi. Când spunem „b\utur\” ne re-
ferim la 12 grame de alcool pur, adic\ 500 ml bere, 250 ml vin
sau 100 ml b\utur\ spirtoas\.
~n anumite condi]ii ì sf\tuim pe oameni s\ stea complet
abstinen]i fa]\ de alcool. Dac\ e vorba de o femeie `ns\rcinat\
sau care dore[te s\ r\mân\ `ns\rcinat\ sau de cineva care ia
medicamente ce interac]ioneaz\ cu alcoolul. De asemenea,
dac\ exist\ afec]iuni medicale, precum cele hepatice, hiper-
tensiunea etc., care ar fi agravate de consumul de alcool. ~n
cele din urm\, dac\ pacientul prezint\ semne de dependen]\ de
alcool, ì suger\m men]inerea abstinen]ei totale fa]\ de alcool.
Patru pa[i pentru depistare, evaluare [i

interven]ie de scurt\ durat\
~NTREAB|
EVALUEAZ|
SF|TUIE{TE
MONITORIZEAZ|
Pasul 1: ~ntreab\ despre consumul de alcool.

Pasul 2: Evalueaz\ problemele legate de consumul de
alcool.
66 FLOYD FRANTZ
Pasul 3: Sf\tuie[te pacientul pe baza evalu\rii.

Pasul 4: Monitorizeaz\ progresul pacientului.
Pasul 1: ~ntreab\ direct despre consumul de alcool

E nevoie de un screening:
Atunci când efectua]i o examinare medical\ general\.
~nainte de a prescrie medicamente ce pot interac]iona cu
alcoolul.
Dac\ sunt prezente probleme legate de consumul de
alcool.
~ntreba]i-i pe pacien]i: „Consuma]i alcool?” E normal
pentru oameni s\ consume alcool, astfel `ncât nimeni nu ar
trebui s\ se simt\ jignit de aceast\ `ntrebare. Fiind medicul lor,
e important s\ [ti]i anumite lucruri despre stilul lor de via]\, cu
prec\dere cele legate de un factor atât de important cum e
alcoolul.
Dac\ ace[tia consum\ alcool, e important de [tiut câte

ceva despre modul lor de a bea. Dac\ un pacient bea orice
cantitate de alcool, adresa]i-i aceste `ntreb\ri despre consumul
lui de alcool:
~n medie, câte zile pe s\pt\mân\ consuma]i alcool?
~ntr-o zi obi[nuit\ `n care be]i, câte b\uturi consuma]i?
~n ultima lun\, care a fost num\rul maxim de b\uturi pe care
le-a]i b\ut cu orice ocazie?
Cele „Patru `ntreb\ri importante”. Urm\toarele patru

`ntreb\ri v\ vor fi de mare folos atunci când ve]i dori s\ face]i
o evaluare a factorilor de risc. Ele v\ vor ajuta s\ v\ da]i seama
dac\ exist\ sau nu probleme psihologice sau sociale asociate
consumului lor de alcool.
A]i sim]it vreodat\ c\ ar trebui s\ diminua]i cantitatea

de alcool pe care o be]i?
V-au enervat oamenii care v\ critic\ b\utul?
V-a]i sim]it vreodat\ r\u sau vinovat/\ `n leg\tur\ cu
b\utul dvs.?
A]i b\ut vreodat\ diminea]a, la prima or\?
Dac\ pacientul r\spunde afirmativ la oricare dintre

`ntreb\rile de mai sus, `ntreba]i-l dac\ i s-au `ntâmplat aceste
lucruri `n ultimul an. E important de [tiut dac\ aceste
probleme sunt trecute sau curente. Unii oameni au probleme
cu alcoolul [i, `n consecin]\, realizeaz\ schimb\rile necesare
`n stilul lor de via]\.
Poate s\ existe o problem\ cu b\utul sau exist\ riscul de a
dezvolta o astfel de problem\ atunci când consumul de alcool
este mai mare de 14 b\uturi pe s\pt\mân\ sau 4 b\uturi la o
ocazie pentru b\rba]i [i 7 b\uturi / s\pt\mân\ sau 3 b\uturi /
ocazie pentru femei. De asemenea, riscul unei dependen]e de
alcool exist\ [i atunci când exist\ un r\spuns afirmativ la una
sau mai multe dintre cele 4 `ntreb\ri de mai sus.
Pasul 2: Evalueaz\ problemele legate de consumul

de alcool
~n evaluarea problemelor legate de alcool, e util s\ lu\m `n
considerare trei posibilit\]i:
(a) pacientul dvs. nu este dependent de alcool, dar este
expus riscului de a dezvolta astfel de probleme;
(b) el / ea experimenteaz\ `n prezent probleme cu alcoolul;
(c) pacientul dvs. este dependent de alcool.
(a) Pacien]i cu risc crescut
Persoanele din aceast\ categorie nu au `n mod neap\rat
probleme cu alcoolul [i nici nu sunt dependen]i de alcool.
68 FLOYD FRANTZ
Dac\ `ntrunesc condi]iile amintite mai jos, trebuie s\ li se

spun\ faptul c\ se expun riscului de a avea probleme legate de
alcool. Dac\ aceste probleme apar, discu]ia de acum cu privire
la factorii de risc v\ va permite s\ realiza]i o interven]ie mai
târziu.
Indicatori de risc:
Consumul de alcool peste nivelele recomandate mai sus;
Consumul de alcool `n situa]ii riscante, precum [ofatul, ad-
ministrarea de medicamente sau alte probleme de s\n\tate;
Antecedente personale vizavi de problemele cu alcoolul.
Iat\ câteva `ntreb\ri care v\ vor ajuta `n evaluarea modu-
rilor de consum de alcool [i a antecedentelor familiale:
De cât timp be]i la fel de des [i de mult ca `n prezent?
De câte ori pe s\pt\mân\ be]i acum?
De câte ori pe s\pt\mân\ sau pe lun\ consuma]i mai
mult de patru b\uturi la o ocazie?
Care e cea mai mare cantitate de alcool pe care a]i con-
sumat-o o dat\, `n ultimul an?
Exist\ cineva din familia dvs. apropiat\ care a avut
probleme cu alcoolul?
(b) El / ea experimenteaz\ `n prezent probleme cu

alcoolul;
Indicatori pentru probleme curente cu alcoolul:
Unul sau dou\ r\spunsuri pozitive la cele „Patru `ntreb\ri
importante” referitoare la ultimul an.
Dovezi ale existen]ei unor probleme de ordin medical sau
psiho-socio-comportamental cauzate de consumul de
alcool.
~ntreb\ri necesare evalu\rii:
Trece]i `n revist\ istoria medical\ a pacientului pentru a
identifica probleme de natur\ medical\ cauzate de consumul
de alcool, precum pierderi ale cuno[tin]ei, depresii, hiperten-

siune, traume, dureri abdominale cronice, afec]iuni hepatice,
probleme sexuale etc.
Pune]i `ntreb\ri `n leg\tur\ cu problemele inter-personale
sau de la serviciu, cu familia, patronii, performan]ele [co-
lare, accidente / r\niri sau alte probleme non-medicale rela-
]ionate cu alcoolul.
Aminti]i-v\ c\ nu `ncerc\m s\ punem un diagnostic, ci

doar s\ determin\m dac\ pacien]ii respectivi au o problem\ cu
alcoolul, dac\ aceast\ problem\ este curent\ [i dac\ da, cât de
grav\ este aceasta.
(c) Pacientul dvs. este dependent de alcool

Indicatori ai dependen]ei:
Trei sau patru r\spunsuri afirmative la cele „Patru `ntreb\ri
importante”, referitor la ultimul an.
Prezen]a unuia sau mai multor dintre simptomele ce
urmeaz\:
1. Compulsia de a bea – preocupare fa]\ de consumul de
alcool.
2. Diminuarea controlului – neputin]a de a `nceta sau
modera consumul de alcool, odat\ ce episodul de b\ut
a `nceput.
3. Consumul de alcool ca eliberare/u[urare – consumul
de alcool pentru a evita simptomele de sevraj.
4. Sevrajul – prezen]a sau antecedente de tremur\turi, st\ri
de r\u, transpira]ii sau tulbur\ri de dispozi]ie.
5. Cre[terea toleran]ei – e nevoie de mai multe alcool
decât `nainte pentru a ob]ine efectul dorit.
6. Sc\derea toleran]ei – e nevoie de mai pu]in alcool decât
`nainte pentru a ob]ine efectul dorit.
70 FLOYD FRANTZ
~ntreb\ri necesare evalu\rii:

Adresa]i-le pacien]ilor dvs. urm\toarele `ntreb\ri:
Sim]i]i vreodat\ nevoia urgent\ de a bea? V\ gândi]i `n
mod regulat la b\utul dvs.?
Trebuie s\ be]i mai mult decât `nainte pentru a sim]i
efectul?
Trebuie s\ be]i mai pu]in decât `nainte pentru a sim]i
efectul?
Exist\ situa]ii `n care nu pute]i s\ `nceta]i b\utul odat\ ce
a]i `nceput s\ be]i?
V\ schimba]i planurile din când `n când pentru a putea
s\ be]i ceva?
Be]i vreodat\ diminea]a pentru a sc\pa de r\ul provocat
de b\utul din zilele precedente?
Pasul 3: Sf\tui]i pacientul pe baza evalu\rii

Exprima]i-v\ `ngrijor\rile de ordin medical, `ncercând s\ fi]i
concret `n ce prive[te modul de a bea al pacientului [i riscurile
pentru s\n\tate asociate acestuia. Asta pentru ca el sau ea s\
fie informa]i `n leg\tur\ cu riscurile pe care [i le asum\. Ceea
ce face]i dvs. `n acest caz este exact ceea ce face]i `n cazul ori-
c\ror altor comportamente ce amenin]\ s\n\tatea unui pacient.
~ntreba]i: „Cum te sim]i `n leg\tur\ cu b\utul t\u?”
Aceast\ informa]ie indic\ nivelul lor de con[tientizare
fa]\ de problema pe care o au, precum [i bun\voin]a lor
de a face ceva `n leg\tur\ cu asta, dac\ e cazul.
Sf\tui]i diminuarea cantit\]ii de alcool consumate sau absti-

nen]a total\ fa]\ de alcool:
Indica]i ab]inerea total\ dac\:
1. sunt prezente dovezi ale dependen]ei de alcool;
2. exist\ antecedente ale unor e[ecuri repetate `n a

controla frecven]a consumului de alcool, cantit\]ile
consumate sau efectele pe care le produce acesta;
3. pacienta este `ns\rcinat\ sau dore[te s\ conceap\ un
copil;
4. pacientul sufer\ de o afec]iune medical\ pentru
care alcoolul este contraindicat;
5. pacientul ia medicamente care interac]ioneaz\ ne-
gativ cu alcoolul.
Decide]i asupra unui plan de ac]iune:

~ntreba]i: „Sunte]i preg\tit s\ diminua]i cantitatea de
alcool pe care o consuma]i sau s\ v\ ab]ine]i total de la
acest consum?”
Acorda]i-le timp celor care au bun\voin]a de a face
schimb\rile necesare [i de a-i ajuta s\ dezvolte un plan.
Folosi]i-v\ de experien]a proprie sau sugera]i-le c\ ar
putea primi ajutor prin apelarea la „Centrul de trata-
ment” sau la un grup de Alcoolici Anonimi.
Mai ales dup\ prima vizit\, asigura]i-v\ c\ ì invita]i s\
mai treac\ pe la dvs. [i s\ discute despre orice proble-
me viitoare vor avea `n ce prive[te diminuarea sau
abstinen]a de la alcool. De multe ori, poten]ialul b\utor-
problem\ va accepta sfatul dat atunci când `l reg\se[te `n
propria experien]\. Dac\ va continua s\ aib\ probleme [i
dac\ va crede c\ `l `n]elege]i, cu siguran]\ va reveni s\
discute cu dvs.
Pentru pacien]ii care nu sunt dependen]i de alcool:

Recomanda]i-le s\ se limiteze la un consum de alcool cu
risc sc\zut, `n func]ie de acest ghid [i de starea lor de
s\n\tate.
72 FLOYD FRANTZ
Aminti]i-le c\ nu e nimic r\u `n a consuma alcool, dar

uneori acest lucru poate deveni o problem\.
Sf\tui]i-i s\ `[i fixeze un „obiectiv” `n ce prive[te con-
sumul de alcool [i `ntreba]i-i dac\ sunt preg\ti]i s\ fac\ o
schimbare oarecare `n obiceiul lor de a bea, de dragul
s\n\t\]ii lor.
R\spunsul pacien]ilor va fi mai bun dac\ au de ales `ntre
mai multe alternative, ca de exemplu: „Unii pacien]i
prefer\ s\ fixeze o limit\ pentru cât de mult beau; al]ii
prefer\ s\ se ab]in\ de la a bea pentru anumite perioade
de timp. Care variant\ crede]i c\ ar fi mai bun\ pentru
dvs.?”
~ncerca]i s\ v\ educa]i pacien]ii cu privire la alcoolism:
1. Ruga]i-i pe pacien]i s\ se gândeasc\ la efectele po-
zitive pe care le-ar avea diminuarea cantit\]ii sau
abstinen]a fa]\ de alcool;
2. Ruga]i-i s\ examineze ce anume le declan[eaz\ epi-
soadele nes\n\toase de b\ut.
3. Ruga]i-i s\ `[i examineze modul `n care beau `n pre-
zent, `n lumina problemelor curente pe care le au.
4. Oferi]i-le materiale care s\ ì ajute s\ `[i fixeze
obiective s\n\toase `n ce prive[te b\utul lor.
Pentru pacien]ii la care sunt prezente simptomele dependen]ei

de alcool:
~ndruma]i-i c\tre „Centrul de tratament” pentru o evalu-
are adi]ional\.
~ndruma]i-i c\tre un program de tratament sau c\tre
A.A., dac\ pacien]ii se arat\ deschi[i fa]\ de aceast\
idee.
Implica]i-i pe pacien]i `n procesul de luare a deciziilor.
Discuta]i alternativele existente.
Stabili]i o `ntâlnire cu cineva de la „Centrul de tratament”

chiar `n momentul `n care pacientul este `n cabinetul
dvs.
Câteva ponturi de consiliere:

Folosi]i un stil de discu]ie empatic, non-confrontativ.
Oferi]i-le pacien]ilor dvs. câteva alternative `n ce pri-
ve[te efectuarea schimb\rii.
Accentua]i responsabilitatea pacientului de a-[i schimba
modul `n care bea.
Ave]i `ncredere `n abilit\]ile de schimbare a modului de
a bea ale pacien]ilor dvs.
Pasul 4: Monitorizeaz\ progresul pacientului

Men]ine]i leg\tura cu pacien]ii dvs., exact cum a]i face
cu un pacient cu hiper-tensiune sau cu diabet.
Aminti]i-v\ c\ schimbarea comportamentului este un
proces care implic\ [i procedeul `ncercare-eroare.
Pentru cei care reduc cantitatea consumat\ sau au un
program de scurt\ durat\ de abstinen]\:
Aminti]i-le c\ dvs. [i al]i profesioni[ti le sta]i la dis-

pozi]ie, dac\ au nevoie de ajutor.
La fiecare vizit\ a lor, oferi]i-le pacien]ilor `ncurajarea [i
sprijinul de care au nevoie `n eforturile de a efectua
schimbarea prin:
1. trecerea `n revist\ a progresului lor de la ultima
`ntâlnire;
2. `ncurajarea pacien]ilor fa]\ de eforturile pe care le-au
depus;
3. `nt\rirea schimb\rii pozitive (afirm\ri verbale)
4. evaluarea men]inerii motiva]iei
74 FLOYD FRANTZ
Lua]i `n considerare stabilirea unor `ntâlniri adi]ionale,

dac\ e nevoie.
Lua]i `n considerare motiva]ia lor [i `ndruma]i-i c\tre
„Centrul de tratament” sau c\tre A.A., dac\ e cazul, chiar
[i numai pentru educa]ie cu privire la alcool.
Pentru pacien]ii care au fost sf\tui]i s\ se ab]in\ de la alcool

sau care au fost trimi[i c\tre un program de tratament:
Solicita]i consilierului un raport de progres.
Monitoriza]i simptomele depresiei [i anxiet\]ii. Oferi]i-
v\ sprijinul, dar feri]i-v\ de supra-medicamenta]ie. Sim-
ptomele de sevraj post-acut se diminueaz\, de obicei,
dup\ primele s\pt\mâni de abstinen]\.
Dac\ apare o rec\dere (revenirea la consumul de alcool),
fi]i preg\tit s\ le da]i pacien]ilor permisiunea de a-[i face
propriile alegeri, dar spune]i-le c\ sunte]i acolo pentru a-i
ajuta – dac\ [i ei doresc acest ajutor.
Ce s\ face]i cu pacien]i care nu sunt preg\ti]i s\ `[i schimbe

modul de a bea?
Nu v\ l\sa]i descurajat de pacien]ii care au probleme cu
alcoolul, dar care nu sunt preg\ti]i s\ fac\ o schimbare. Une-
ori, schimbarea are loc `ntr-un ritm lent, iar alteori nu are loc
deloc. Prin oferirea de informa]ii, a]i ini]iat un proces al
schimb\rii [i e posibil ca pacien]ii dvs. s\ `[i ia b\utul mai `n
serios. Repetarea grijilor dvs. pentru el este uneori de mare
ajutor.
Dac\ „B\utorii problem\ sau cu risc” nu sunt preg\ti]i s\ fac\

o schimbare:
Exprima]i-v\ din nou `ngrijor\rile dvs. cu privire la
s\n\tatea lor.
~nt\ri]i bun\voin]a dvs. de a-i ajuta dac\ au nevoie de

acest ajutor, `ns\ doar `n momentul `n care vor fi
preg\ti]i s\ `l accepte.
Continua]i s\ monitoriza]i consumul de alcool pe par-
cursul vizitelor viitoare.
Strategii adi]ionale pentru „Dependen]ii de alcool”

~ncuraja]i-i s\ participe la `ntâlnirile Alcoolicilor Anonimi.
~ndruma]i-i s\ discute cu cineva din cadrul „Centrului de
tratament”, din Ia[i.
Sugera]i-le s\ discute despre recomand\rile dvs. cu
membrii familiei [i s\ ì invite pe ace[tia s\ participe la
vizitele de monitorizare.
Sf\tui]i-i s\ vorbeasc\ cu membrii familiei despre pro-
gramul Al-Anon pentru membrii familiei.
Recomanda]i-le s\ `ncerce o perioad\ de abstinen]\ fa]\
de alcool, monitoriza]i simptomele de sevraj [i trece]i `n
revist\ progresul `nregistrat.
E important s\ le aminti]i c\:

Alcoolismul este o boal\.
Dac\ sunt dependen]i de alcool, vor putea poate s\ `[i
controleze consumul de alcool pentru perioade scurte de
timp, dar c\ le va fi dificil s\ fac\ acest lucru pentru
perioade lungi de timp.
Dac\ sunt dependen]i de alcool [i dac\ aleg s\ continue
s\ bea, vor avea probleme permanente cauzate de con-
sumul lor de alcool.
Alcoolismul este o boal\ primar\, progresiv\, cronic\ [i
fatal\.
76 FLOYD FRANTZ
DAC| VOR CONTINUA S| AIB| PROBLEME,

SPUNE}I-LE C| SUNTE}I ACOLO PENTRU A-I
AJUTA.
Mul]umim Departamentului Statelor Unite pentru

S\n\tate, Institutului Na]ional al S\n\t\]ii, Institutului Na]io-
nal pentru Abuzul de Alcool [i Alcoolism.
VI. Câteva gânduri legate de ajutarea

b\utorilor-problem\
Un alcoolic care are informa]ii despre boala alcoolismu-

lui [i continu\ s\ bea (sau s\ recad\) nu prea mai are cum s\
stea `n negare. Uneori, suferind consecin]ele consumului de
alcool, ajung la abstinen]\. Important este `ns\ s\ existe bun\-
voin]a de a se schimba. Uneori, e nevoie de interven]ia lui
Dumnezeu pentru a avea acea bun\voin]\. Dar `ntotdeauna e
nevoie de cooperarea alcoolicului.
Dac\ nu `l judeci, alcoolicul se va sim]i `n siguran]\ s\
vorbeasc\ cu tine [i `]i va `mp\rt\[i foarte deschis problemele
lui. Uneori, acest lucru poate s\ ia mult timp, de aceea v\ su-
gerez s\ v\ limita]i [edin]ele la cel mult o or\. Asta v\ permite
s\ `l vede]i mult mai des [i ì d\ [i lui posibilitatea de a se
gândi la ce a]i discutat.
Dac\ alcoolicul continu\ s\ bea, nu renun]a]i. Aduce]i-i
aminte c\ depinde de el dac\ vrea s\ fie onest cu privire la
modul `n care b\utul ì afecteaz\ via]a lui [i a familiei.
Se va folosi probabil de ceilal]i, de `mprejur\ri sau situa]ii
pentru a-[i justifica b\utul. Spune]i-i totu[i acest lucru: „da, `ntr-
adev\r, uneori oamenii beau dintr-o cauz\ sau alta, dar numai
alcoolicii beau necontrolat”.
Aduce]i-i aminte c\ numai el poate lua anumite decizii
despre ce vrea s\ fac\ cu via]a lui. Dac\ lua]i dumneavoastr\
78 FLOYD FRANTZ
deciziile pentru el, v\ va permite acest lucru, dup\ care va da

vina pe dumneavoastr\ când bea. B\utorul este cel care tre-
buie s\ investeasc\ `n propria abstinen]\, iar dumneavoastr\
nu trebuie s\ v\ pierde]i timpul cu cineva care nu dore[te s\ se
opreasc\ din b\ut.
~ntreba]i-l direct dac\ dore[te s\ `nceteze b\utul sau dac\
vrea numai s\ scape de consecin]ele consumului lui de alcool.
Dac\ este cazul celui din urm\, spune]i-i c\ va fi imposibil s\
`l ajuta]i dac\ el continu\ s\ bea pentru c\ b\utura este cea care
ì creeaz\ majoritatea problemelor.
Prin asta ì spune]i, de fapt, c\ nu pute]i ajuta pe nimeni
care nu este sincer `n leg\tur\ cu consumul de alcool. Vorbi]i
cu el despre istoria consumului de alcool [i despre `ncerc\rile
din trecut de a `nceta sau de a controla consumul. ~ntreba]i-l
despre cum ì afecteaz\ consumul de alcool via]a. Folosi]i-v\
de `ntreb\rile [i r\spunsurile prezentate `n capitolul anterior ca
de un ghid. Dac\ ì adresa]i aceste `ntreb\ri din grij\ pentru el,
el v\ va r\spunde. Nu v\ a[tepta]i ca el s\ `nceteze b\utul ime-
diat. Dac\ vine o dat\ la dumneavoastr\ [i simte c\ l-a]i
`n]eles, va veni [i a doua oar\.
Citi]i c\r]ile Alcoolicii Anonimi, Cei doisprezece pa[i [i
cele dou\sprezece tradi]ii [i Via]a f\r\ b\utur\. Dac\ nu
cunoa[te]i principiile de baz\ ale recuper\rii, v\ va fi foarte
greu s\ `l ajuta]i s\ le citeasc\ [i el [i s\ vorbi]i despre ce a citit.
Spune]i-i c\ dac\ poate s\ bea cu succes, atunci nu este
grija dumneavoastr\, dar dac\ are probleme, atunci ar trebui s\
vorbeasc\ din nou despre asta. Trimite]i-l la A.A. Dac\ este
interesat, ajuta]i-l s\ `nceap\ un grup A.A., dac\ nu este nici
unul `n zona dumneavoastr\. V\ putem ajuta s\ `ncepe]i un
astfel de grup.
~ncuraja]i-l s\-[i p\streze mintea deschis\ [i s\ ofere
A.A.-ului sau tratamentului o [ans\ de a da rezultate [i pentru
el. Dac\ nu ì place dup\ ce merge acolo de prima dat\, su-

gera]i-i c\ primele impresii se schimb\, dac\ va continua s\
participe la `ntâlniri.
Aduce]i-i aminte c\ aceste grupuri func]ioneaz\ pentru
milioane de oameni din multe alte ]\ri [i c\ `n România au
`nceput s\ fie cunoscute. Eviden]ia]i faptul c\ A.A.-ul are doar
un scop primordial, acela de a-l ajuta s\ se opreasc\ din b\ut.
Men]iona]i c\ alcoolismul este o boal\ care ì afecteaz\ pe
oameni din toate straturile sociale.
~n ceea ce prive[te recuperarea din alcoolism, to]i oame-
nii sunt la fel. Asigura]i-l c\ anonimatul ì va fi respectat atât
la grupurile A.A., cât [i la cele de tratament. Explica]i-i c\
A.A.-ul are o tradi]ie foarte strict\ legat\ de respectarea
intimit\]ii persoanei.
Este bine s\ ì men]iona]i c\ exist\ dovezi medicale care
arat\ c\ alcoolismul este o boal\ progresiv\ [i c\ alcoolicul se
poate recupera doar atunci când `nceteaz\ `n totalitate con-
sumul de alcool. Aceast\ boal\ poate fi „oprit\ din evolu]ie,
dar niciodat\ tratat\”. Aminti]i-i c\ dac\ este alcoolic [i con-
tinu\ s\ bea, via]a lui se va `nr\ut\]i [i nu se va `mbun\t\]i
niciodat\. ~ncetarea consumului doar pentru o perioad\ scurt\
de timp, va pune cap\t problemelor doar pentru o perioad\
scurt\ de timp.
~n recuperare, va g\si al]i oamenii care `ncearc\ s\ stea
abstinen]i [i care au vie]i mult mai fericite [i `mplinite.
Ajuta]i-l s\ `n]eleag\ c\ ideea de grup este similar\ cu con-
ceptul monahal al „scopului comun” [i al „sprijinului spiritual
reciproc”. Spune]i-i c\ prietenii lui fie c\ `l vor `ncuraja s\ bea,
fie s\ stea abstinent, `n func]ie de cei pe care [i-i alege. ~n
A.A., prietenii `l vor ajuta s\ stea abstinent.
„Gândi]i simplu”. Stabili]i scopuri realizabile `ntr-o
anumit\ perioad\ de timp. De exemplu, spune]i-i clientului s\
80 FLOYD FRANTZ
`ncerce s\ stea abstinent doar pentru o zi. Acest lucru este

posibil chiar [i `n cele mai grave cazuri. Da]i-i câteva sfaturi
practice din c\r]ile A.A. sau ale „Centrului de tratament”.
Cartea Via]a f\r\ b\utur\ este plin\ de sugestii practice despre
cum s\ stai abstinent “pentru ziua de azi”. Ideea este c\ dac\
pot s\ stea abstinen]i pentru o zi, ast\zi, atunci este posibil s\
stea abstinen]i [i pentru ziua urm\toare, care nu va veni pân\
mâine. Se nume[te „programul de 24 de ore” [i este un instru-
ment foarte simplu, dar [i foarte puternic.
Situa]iile complicate nu necesit\ solu]ii complicate.
Concentra]i-v\ asupra solu]iei [i nu a problemei. Dac\ sunt
probleme maritale, sugera]i-i clientului dumneavoastr\ c\,
dac\ va fi abstinent, acest lucru va contribui la solu]ie. Lucruri
m\runte, cum ar fi mersul la biseric\ cu familia, a fi dr\gu] cu
copii [i a nu mai bea alcool, vor contribui mult la rezolvarea
problemelor de acas\.
Situa]iile complicate nu necesit\ presupuneri compli-
cate. P\stra]i lucrurile cât mai simple [i nu v\ face]i probleme
`n a-i „rezolva” pe to]i. Nu cuno[tin]ele complicate despre
sufletul omului `l vor ajuta pe alcoolic, ci folosirea principiilor
zilnice de recuperare vor conta cel mai mult.
}ine]i minte c\ oamenii au nevoie de timp pentru a se
schimba. Aduce]i-i aminte clientului dumneavoastr\ c\ nu s-a
`mboln\vit peste noapte [i nici nu se va vindeca peste noapte.
Va fi nevoie de timp pentru ca schimbarea s\ aib\ loc. Uneori,
schimbarea are loc rapid, dar, de obicei, aceasta este lent\ [i
mai pu]in dramatic\ decât ne-am a[tepta noi. Schimbarea
f\cut\ prin modific\ri m\runte func]ioneaz\ cel mai bine. De
exemplu, schimbarea adus\ de noua atitudine fa]\ de
abstinen]\. Ajuta]i-l s\ reflecteze asupra acelei zile [i s\ plani-
fice cum s\ nu bea „doar pentru azi”. Acesta este un instru-
ment eficient [i simplu de folosit pentru men]inerea absti-
nen]ei zilnice. ~ncuraja]i lucrurile m\runte, cum ar fi partici-

parea la o `ntâlnire A.A., citirea unei c\r]i despre spiritualitate
sau recuperare, sau discutarea cu dumneavoastr\ a unuia din-
tre cei 12 Pa[i. Schimbarea face parte din via]\ [i o folosim
spre avantajul nostru atunci când suntem abstinen]i. Acest
lucru este normal pentru toate fiin]ele umane.
Ajuta]i-l s\ ]in\ minte c\ problemele sunt o parte a
vie]ii [i c\ va fi nevoie de timp pentru ca rela]iile cu cei din jur
s\ se vindece. Cele mai dificile probleme `n recuperarea tim-
purie vor fi cele din cadrul rela]iilor, `n special a celor pierdute
sau a celor `n care exist\ dificult\]i `n prezent. Asigura]i-v\ c\
este sincer fa]\ de contribu]ia sa la dificult\]i [i c\ nu ì `nvi-
nov\]e[te pe al]ii.
Dac\ este posibil, implica]i [i familia `n procesul de
consiliere. Dac\ aceasta sprijin\ munca de recuperare care tre-
buie f\cut\, [i munca dumneavoastr\ va fi mai u[oar\. ~n acest
manual exist\ o sec]iune adresat\ problemelor familiale [i
exist\ [i câteva sugestii despre cum s\ lucra]i cu familia. Citi]i
capitolele din cartea Alcoolicii Anonimi: Pentru so]iile alcoo-
licilor, Pentru patroni [i ~ntrajutorarea. ~n aceast\ carte sunt
date câteva sugestii practice despre cum s\ lucra]i cu alcoolicii
[i familiile lor.
V\ suger\m s\ participa]i `mpreun\ cu b\utorul-pro-
blem\ la `ntâlnirile „Centrul de tratament”. ~n cel mai r\u caz,
ajuta]i-l s\ ia leg\tura cu noi sau cu cineva din A.A. Explica]i-i
c\ vorbind cu oameni care au avut o problem\ cu b\utul va
`nv\]a [i el mai multe despre alcoolism.
Dac\ refuz\ ajutorul, ]ine]i minte c\ schimbarea este
un proces, [i nu un eveniment. Pentru mul]i dintre cei care au
o problem\ cu b\utul, va dura ceva timp s\ accepte necesitatea
abstinen]ei complete, beneficiile tratamentului [i ajutorul gru-
purilor A.A. Oferi]i-v\ s\ ì `mprumuta]i o copie a acestei c\r]i
82 FLOYD FRANTZ
sau c\r]ile A.A. [i discuta]i despre ceea ce a citit, ca `ndru-

m\tor spiritual. Dac\ alcoolicul vine la dumneavoastr\, [tie c\
are nevoie de ajutor. Poate c\ nu va accepta solu]ia dumnea-
voastr\ dintr-odat\, dar dup\ ce va `n]elege situa]ia, ì va fi
foarte greu s\ evite responsabilitatea men]inerii abstinen]ei.
~ncuraja]i-l s\ fie sincer cu dumneavoastr\ [i s\ fie sincer cu el
`nsu[i `n leg\tur\ cu felul `n care b\utul ì afecteaz\ via]a lui [i
a familiei lui. Asta nu `nseamn\ vinov\]ie. ~nseamn\ a-l ajuta
s\ accepte responsabilitatea pentru schimbare, atunci când
schimbarea este necesar\.
Un alt lucru important de men]ionat aici este faptul c\
responsabilitatea schimb\rii ì apar]ine alcoolicului, [i nu
preotului sau consilierului. Noi doar oferim informa]ii [i spri-
jin pentru a-l ajuta pe alcoolic s\ ia decizii mai bune. Pentru ca
progresul s\ fie semnificativ, alcoolicul trebuie s\ ia decizia [i
s\ ac]ioneze `nspre schimbare. Noi `ncerc\m doar s\-l ajut\m
`n acest proces, dar nu putem face pentru alcoolic ceea ce ar
trebui s\ fac\ el.
VII. Despre Alcoolicii Anonimi
Men]iune: Autorul nu poate vorbi `n numele Alcooli-

cilor Anonimi. De[i mare parte din afirma]iile de mai jos
sunt preluate din literatura oficial\ a A.A., acestea trebuie
privite ca interpret\ri ale autorului asupra abord\rii folo-
site de comunitatea A.A. Pentru o informare oficial\ pri-
vind A.A.-ul, v\ `ncuraj\m s\ contacta]i sediul central al
Alcoolicilor Anonimi. Adresele pot fi g\site `n Anexe.
„Centrul de tratament” colaboreaz\ cu A.A.-ul, f\r\ a se
asocia `ns\ cu acesta. De[i noi sprijinim [i recomand\m
A.A.-ul, suntem un program separat.
Alcoolicii Anonimi (A.A.) sunt cea mai eficient\ asocia]ie

din domeniul trat\rii alcoolismului din toat\ lumea. Doi
alcoolici cronici au fondat A.A.-ul `n 1935 ca mod de a-[i
men]ine propria abstinen]\. Ei [i-au dat seama c\ puteau s\
stea abstinen]i ajutându-i pe al]ii s\ stea abstinen]i [i, astfel, au
ini]iat metoda „grupului de suport” pe care o folosim [i azi. La
pu]in timp dup\ ce au `nceput `ntâlnirile, au ap\rut cei 12 pa[i.
Cei 12 pa[i reflect\, pur [i simplu, modul `n care primii mem-
bri ai A.A.-ului au descoperit abstinen]a. Conform Biroului
General de Servicii al A.A.-ului, exist\ peste 90.000 de gru-
puri de A.A. `n lume [i un total de peste 2,5 milioane de membri
activi. ~n prezent, `n România exist\ 20 de grupuri [i num\rul
lor e `n continu\ cre[tere.
84 FLOYD FRANTZ
De[i A.A.-ul nu este `n sine un program de tratament al

adic]iilor, el ofer\ un „program de recuperare”, a[a cum este el
descris `n capitolul V din cartea sa de baz\, Alcoolicii Ano-
nimi. Acest program gratuit ì ofer\ alcoolicului sau altei
persoane dependente modalit\]ile de a g\si eliberarea din
dependen]a lor de alcool. A.A. face asta prin oferirea unui set
de principii spirituale, a[a cum sunt ele exprimate `n cei 12
pa[i, prin urmarea c\rora persoana dependent\ s\ `[i ob]in\ [i
p\streze abstinen]a. De asemenea, A.A. ofer\ [i sprijinul gru-
pului „de egali” pentru men]inerea abstinen]ei „zi-de-zi”. Cele
mai multe programe de tratament pentru alcoolism [i
dependen]a de droguri, printre care [i cel al „Centrul de consi-
liere [i reabilitare a persoanelor dependente de alcool [i alte
droguri”, `ncurajeaz\ participarea pacien]ilor la activit\]ile
grupului A.A. pe parcursul [i dup\ terminarea tratamentului.
Poate c\ A.A.-ul este cel mai bine descris de c\tre pre-
ambulul s\u: „Alcoolicii Anonimi sunt o comunitate de b\r-
ba]i [i femei care `[i `mp\rt\[esc experien]a, puterea [i
speran]a, cu scopul de a-[i rezolva problema comun\ [i de a-i
ajuta [i pe al]ii s\ se `ns\n\to[easc\ de pe urma alcoolismului.
Singura cerin]\ pentru participare ca membru este dorin]a de a
`nceta b\utul. A.A.-ul nu percepe nici cotiza]ii, nici taxe de
`nscriere, ne finan]\m prin contribu]iile noastre. A.A.-ul nu se
afiliaz\ nici unei secte, nici unei forma]iuni religioase sau
politice, nici unei organiza]ii sau institu]ii; nu dore[te s\ se
angajeze `n nici o controvers\; nu sprijin\ [i nu contest\ nici o
cauz\. Scopul nostru primordial este acela de a r\mâne absti-
nen]i [i de a-i ajuta pe al]i alcoolici s\ ajung\ la abstinen]\”.
Fiecare preot paroh cunoa[te enoria[i care `ncearc\ s\ `[i
controleze b\utul. O `ntâlnire tipic\ a Alcoolicilor Anonimi e
format\ din oameni care se `ntâlnesc pentru a discuta despre
problemele lor, a[a cum sunt ele rela]ionate cu alcoolismul lor
[i pentru a-[i oferi sprijin reciproc `n a se men]ine abstinen]i.

Dac\ preotul sau doctorul poate organiza un grup format din
doi sau trei oameni care doresc s\ `nceap\ un grup A.A. [i
dac\ ei doresc s\ se intituleze ca fiind grup A.A., grupul e for-
mat prin virtutea scopului comun pe care `l au membrii s\i.
Pentru a cita un membru „cu experien]\” al A.A.-ului, „A.A.
`nseamn\ pur [i simplu un alcoolic care ajut\ un alt alcoolic s\
se men]in\ abstinent”.
De[i poate fi dificil [i poate lua timp, nu v\ este imposibil
s\ `ncepe]i un grup A.A. `n parohia dvs. Dac\ dori]i s\ face]i
acest lucru, v\ `ncuraj\m s\ lua]i leg\tura cu un grup deja exis-
tent de A.A. pentru a v\ ajuta `n acest proces. Pute]i, de ase-
menea, s\ contacta]i „Centrul de consiliere [i reabilitare a per-
soanelor dependente de alcool [i alte droguri” din Ia[i sau
Proiectul „Sf. Dimitrie Basarabov” de Informare [i Tratament
al Alcoolismului [i Dependen]ei de Alte Droguri din Cluj-
Napoca, iar noi v\ vom oferi ajutor `n `nceperea acestui grup.
~n Anexe, exist\ o list\ cu grupurile A.A. din România; pentru
mai multe informa]ii, pute]i lua leg\tura cu acestea.
Oricine crede c\ ar putea avea o problem\ cu b\utul este
bine-venit la A.A. Dac\ `n zona `n care locui]i exist\ un grup
de Alcoolici Anonimi, `nso]i]i-l pe b\utorul-problem\ la o
`ntâlnire deschis\ a acestora. Dac\ e posibil, contacta]i grupul
`nainte de a merge la `ntâlnire [i anun]a]i-v\ participarea.
Aminti]i-i „candidatului” c\ la A.A. va `ntâlni oameni care au
admis ei `n[i[i c\ au o problem\ cu b\utul [i c\ ace[tia `l vor
putea ajuta s\ decid\ dac\ el are sau nu aceea[i problem\.
86 FLOYD FRANTZ
VIII. Câteva principii de baz\

ale A.A.-ului
Conceptul de boal\: A.A.-ul crede c\ boala alcoolis-

mului este `nso]it\ de o varietate de consecin]e biologice,
psihologice, sociale [i spirituale. Cu alte cuvinte, alcoolismul
este considerat a fi o „boal\ bio-psiho-socio-spiritual\”. Re-
cuperarea din alcoolism implic\ abordarea problemelor fizice,
emo]ionale, sociale [i spirituale asociate cu acesta. Asta
`nseamn\ c\ alcoolismul este v\zut ca o afec]iune medical\ [i
nu ca o deficien]\ moral\. ~n textul de baz\, cartea Alcoolicii
Anonimi, boala a fost descris\ ca fiind „o alergie fizic\ cuplat\
cu o obsesie mental\”. Voi aminti aici c\ `n timpul unei vizite
la o m\n\stire, l-am `ntrebat pe liderul spiritual de acolo
despre gândurile lui legate de alcoolism. A spus: „Alcoolicul
este ira]ional, problemele se afl\ `n mintea lui”. Aceast\ ob-
serva]ie vine de la un om care nu a citit niciodat\ o carte despre
alcoolism, dar a consiliat mul]i alcoolici de-a lungul anilor. Am
fost uimit pentru c\ spunea exact acela[i lucru pe care `l spun
c\r]ile A.A. despre alcoolism.
Alcoolismul este o afec]iune progresiv\ care poate fi
stopat\, dar nu vindecat\. Abstinen]a de la alcool pe toat\
durata vie]ii este necesar\ recuper\rii.
A.A. ne arat\ c\ pre]ul pe care `l cere dependen]a este
preluarea total\ a persoanei, incluzând o diminuare a
experien]ei umane, ajungându-se la un sentiment de goliciune,

de `nstr\inare, de izolare [i pierdere a scopului `n via]\. Din
perspectiva A.A.-ului, aceste deficien]e ale experien]ei umane
sunt cel mai bine abordate printr-o recuperare bazat\ pe
„spiritualitate”, a[a cum se subliniaz\ `n cei 12 Pa[i [i `n capi-
tolul V din cartea A.A.
Neputin]a. Nici o schimbare marcant\ nu e posibil\ pân\
ce persoana nu poate admite c\ are nevoie de ajutor pentru a
se schimba. Asta `nseamn\ c\ ea nu se poate opri din b\ut f\r\
ajutor de la Dumnezeu.
Putere Superioar\. Deseori, acest termen e gre[it `n]eles
de c\tre cei ce citesc literatura A.A. Inten]ia A.A.-ului e de a
spune c\ abstinen]a e posibil\ pentru alcoolic, dar c\ trebuie s\
avem o rela]ie mai bun\ cu „Dumnezeu” pentru a ne putea
dep\[i sl\biciunile umane. Ideea este c\ pentru reu[ita unui
program de recuperare, avem nevoie de `mbun\t\]irea rela]iei
cu El. Un om, chiar dac\ e preot, poate deveni alcoolic, dac\
[i-a pierdut rela]ia cu Dumnezeu.
Inventarul [i confesiunea. Este un principiu spiritual de
baz\ `n recuperarea `n A.A. acela c\ recuperarea e posibil\
numai dac\ alcoolicul e sincer fa]\ de el `nsu[i [i fa]\ de cei-
lal]i `n leg\tur\ cu dificult\]ile trecutului [i prezentului.
Schimbarea cu ajutorul lui Dumnezeu. Membrii A.A.
cer ajutorul lui Dumnezeu pentru a se cunoa[te mai bine [i
pentru a schimba tr\s\turile nedorite cu acest ajutor.
Repararea gre[elilor. Exist\ [i alte aspecte ale spirituali-
t\]ii din perspectiva A.A.-ului, printre care [i repararea gre[e-
lilor fa]\ de cei pe care i-a r\nit alcoolicul. Acest lucru e f\cut,
de obicei, sub `ndrumarea unui membru A.A. mai experimen-
tat sau a consilierului spiritual.
Participarea la `ntâlniri. Una dintre cele mai importante
componente ale recuper\rii din abordarea celor 12 pa[i este
88 FLOYD FRANTZ
participarea activ\ [i frecvent\ la `ntâlnirile A.A. Aceasta con-

tribuie la dobândirea [i men]inerea abstinen]ei de c\tre noii
membri. Trebuie notat aici c\, la `nceputurile A.A., o `ntâlnire
pe s\pt\mân\ era considerat\ suficient\. Ast\zi, oamenii
prefer\ s\ participe mai des. Nu exist\ o recomandare oficial\
`n acest sens. Sugestia noastr\ este ca oamenii s\ decid\
pentru ei `n[i[i de câte `ntâlniri au nevoie pentru a r\mâne
abstinen]i. Unora le place aspectul social al `ntâlnirilor, deci se
duc mai des. Al]ii particip\ o vreme, dup\ care nu se mai duc.
Mul]i recad f\r\ ajutorul grupului, `ns\ unii reu[esc s\ stea
abstinen]i [i f\r\ A.A.
Alcoolicii Anonimi nu sprijin\ [i nu contest\ nici o „cauz\
extern\”. De exemplu, nu este o societate anti-alcool [i nu se
implic\ `n dezbateri legate de „ar trebui sau nu ca al]i oameni
s\ bea alcool”. Membrii s\i [tiu, pur [i simplu, c\ pentru ei nu
e bine s\ consume alcool.
A.A.-ul ca tratament complementar. Programele de tra-
tament [i A.A.-ul merg mân\-`n-mân\. {tim c\, folosind spri-
jinul comunitar oferit de Alcoolicii Anonimi, tratamentul va
avea [anse mai mari de succes. De asemenea, de unul singur,
A.A.-ul nu este la fel de eficient cum este `n combina]ie cu
tratamentul. ~n plus, literatura A.A. sugereaz\ `n unele cazuri
nevoia interven]iei medicale, `nainte de participarea la gru-
purile de suport. Majoritatea alcoolicilor beneficiaz\ de pe
urma particip\rii la ambele grupuri. Unii nu r\spund la A.A.,
dar se recupereaz\ `n programul de tratament, de[i asta nu e
ceva obi[nuit. De obicei, grupul de tratament e eficient numai
`n cazul `n care clientul va participa la `ntâlnirile A.A.
A.A.-ul `ncearc\ s\ se men]in\ neutru fa]\ de probleme
specifice legate de Dumnezeu [i Biseric\. Astfel, A.A.-ul este
deschis tuturor alcoolicilor, indiferent de apartenen]a lor reli-
gioas\ sau de absen]a acesteia. Oricum, dac\ citi]i c\r]ile
A.A.-ului, ve]i descoperi c\ ei ì `ncurajeaz\ pe oameni s\ se

„re`ntoarc\ la credin]a lor”. Mul]i alcoolici `ncep s\ participe
la slujbele de la biseric\ numai dup\ ce devin abstinen]i.
Atunci, datorit\ discu]iilor frecvente despre Dumnezeu [i
spiritualitate, se va re`nnoi interesul fa]\ de spiritualitate [i
Biseric\.
Orice om poate s\ dobândeasc\ boala alcoolismului,
a[a cum dovedesc chiar membrii A.A.-ului. Indiferent de
profesia sau pozi]ia pe care o are o persoan\, dac\ b\utura are
un „impact nefavorabil” asupra vie]ii ei [i nu poate `nceta
b\utul, majoritatea membrilor A.A. ar considera c\ aceasta
este alcoolic\.
Principiile spirituale ale A.A.-ului provin direct din
Biblie, iar Biblia constituie fundamentul spiritual al celor 12
Pa[i. De fapt, ei sunt principii spirituale universal acceptate ce
pot fi reg\site `n toate marile religii ale lumii.
Câteva gânduri despre A.A. [i Biseric\. Am putea
spune c\ Ortodoxia este un larg program de recuperare pentru
fiin]ele umane aflate `n suferin]\ datorit\ tuturor felurilor de
boli umane [i e[ecurilor. A.A. este un program de recuperare
orientat specific c\tre boala spiritual\, emo]ional\ [i fizic\ a
alcoolismului. Acesta ì permite cre[tinului ortodox s\ se
recupereze din alcoolism `n A.A., `n timp ce folose[te Biserica
pentru a-[i consolida [i extinde spiritualitatea per ansamblu.
Nu exist\ nici un conflict `ntre abordarea spiritual\ a A.A.-
ului [i cea a Bisericii. Noi suger\m ca orice cre[tin ortodox
care folose[te A.A.-ul s\ men]in\ leg\tura cu preotul sau cu
consilierul lui spiritual. A.A. ì `ncurajeaz\ pe membrii s\i s\
frecventeze bisericile de care apar]in. A.A.-ul va `ncerca `ntot-
deauna s\ coopereze cu clerul. Preotul poate nu numai s\
`ncurajeze abstinen]a, dar [i s\ `l ajute pe alcoolic `n `n]ele-
gerea [i practicarea celor 12 Pa[i spirituali ai recuper\rii.
90 FLOYD FRANTZ
A.A.-ul nu i se potrive[te oricui [i nu `ncearc\ s\ r\s-

pund\ nevoilor tuturor. Exist\ oameni care, dintr-un motiv sau
altul, nu accept\ abordarea spiritual\ `n tratarea alcoolismului,
iar A.A. nu se pronun]\ `n acest sens. Un mod simplu de a
descrie acest lucru este zicala: „A.A.-ul nu este pentru cei care
au nevoie de el, ci pentru cei care `l vor”.
Asocia]ia Alcoolicilor Anonimi este un program de recu-
perare care a ajutat milioane de oameni din toat\ lumea s\
renun]e la b\ut. Conceptele de baz\ ale acestuia sunt c\, pen-
tru ca membrii s\i s\ r\mân\ abstinen]i, e necesar ca ace[tia s\
fie sinceri fa]\ de ei `n[i[i, s\ `nve]e s\ aib\ `ncredere `n Dum-
nezeu [i s\ ajute la rândul lor al]i alcoolici.
EXPERIEN}| DIN RECUPERARE

Experien]a relatat\ mai jos este reprezentativ\ pentru pa-
cien]ii cu care lucr\m.
O NOU| VIA}|
M-am n\scut `ntr-un or\[el minier unde au fost repartiza]i

p\rin]ii mei dup\ absolvirea institutului minier. Tr\iam `m-
preun\ cu p\rin]ii, cele dou\ surori [i bunica din partea
mamei `n casa construit\ de p\rin]i. ~n acea zon\ minier\,
alcoolismul era o stare normal\. Vacan]ele le petreceam la
bunicii din partea tat\lui care locuiau `ntr-o cunoscut\ zon\
viticol\. La bunici, ne sim]eam foarte bine, dar acolo, `n loc
de ap\, se bea vin sau suc de mere fermentat. Am fost crescu]i
mai ales de bunica din partea mamei, p\rin]ii veneau acas\
seara târziu, iar pe tata nu-l vedem de multe ori cu lunile.
Tata bea foarte mult [i venea acas\ doar noaptea târziu,
având dese scandaluri cu mama. De multe ori, mama refuza
s\-i deschid\ u[a; atunci, venea la noi la geam [i ne ruga s\-i
deschidem, dar noi nu aveam voie. Am suferit mult `n copi-

l\rie din cauza conflictelor [i a ne`n]elegerilor dintre p\rin]i.
Situa]ia material\ a familiei era bun\, deoarece, `n ciuda be-
]iilor lui tata, acesta nu avea probleme la serviciu; de multe
ori, venea acas\ pe la dou\ noaptea [i la [ase pleca la lucru.
Aveam opt luni când mama a surprins-o pe servitoare c\-mi
d\dea s\ beau ceai cu vin ca s\ dorm toat\ ziua. La noi la
mas\ nu se bea decât vin [i ]uic\; apa nu se folosea decât pen-
tru sp\lat. ~n clasa `ntâi `mi duceam la [coal\ mâncarea [i un
sfert de vin.
Acum, cu ajutorul programului A.A., pot privi `napoi la
copil\ria mea [i `n]eleg c\, `nc\ de când eram copil, aveam un
comportament compulsiv de alcoolic. La paisprezece ani am
avut prima com\ alcoolic\, soldat\ cu o moarte clinic\. Dup\
acea com\ alcoolic\, tata s-a speriat [i, datorit\ ne`n]elegerilor
tot mai frecvente cu mama, ne-am mutat `ntr-o alt\ localitate.
Am f\cut [coala la un liceu foarte bun, dar, datorit\ faptu-
lui c\ continuam s\ beau [i eram de-o agresivitate ie[it\ din
comun, am fost orientat spre sportul de performan]\. Am f\cut
schi, haltere, box. M-am dedicat, pân\ la urm\, sportului pe
care l-am iubit cel mai mult, RUGBY. La vârsta de 15 ani
jucam `n divizia A atât la juniori, c=t [i la seniori. Aceasta,
poate, a fost salvarea mea pentru c\, `n ritmul care beam, a[ fi
fost terminat `n scurt timp. M-am dedicat sportului, iar la 17
ani jucam deja `n na]ional\. ~n pauzele de campionat sau
dup\ meciuri continuam s\ beau foarte mult. Singurele lucruri
pe care le iubeam erau alcoolul, sportul [i violen]a dus\ la
extrem.
Datorit\ agresivit\]ii, am avut parte de multe accident\ri
foarte grave `n timpul meciurilor. Totul a culminat cu o acci-
dentare `n Tunis, soldat\ cu o disjunc]ie de coloan\, ruperea a
dou\ coaste de pe aceea[i vertebr\ [i hemoragie intern\. ~n
92 FLOYD FRANTZ
drum spre spital, [tiam c\ voi muri, `mi p\rea r\u de aceast\
via]\. Mi-am promis c\, dac\ scap, m\ voi schimba. Am fost
salvat, dar am trecut printr-o experien]\ deosebit\; era a doua
oar\ [i mi-am dat seama c\ nu este a[a r\u s\ mori.
Am plecat `n Italia la refacere [i tratament, aici am tr\it
poate cele mai frumoase momente ale vie]ii de pân\ atunci. ~n
ciuda promisiunilor f\cute `n fa]a mor]ii, am continuat s\ duc
aceea[i via]\. Dup\ refacere, mi s-a interzis s\ joc o perioad\,
astfel am fost luat `n armat\. Am avut parte de cea mai grea
armat\ posibil\ la „unit\]i speciale”, desant `n teren muntos,
pe timp de iarn\. ~n armat\, datorit\ be]iilor [i a violen]ei, am
f\cut multe zile de arest. Totul a culminat cu ajungerea `n fa]a
Cur]ii Mar]iale, datorit\ agres\rii unui locotenent. Am sc\pat,
declarându-m\ nebun [i internându-m\ la neuropsihiatrie.
Dup\ armat\, am fost internat pentru prima dat\ `ntr-o
clinic\ de psihiatrie [i diagnosticat cu etilism-cronic. Am in-
trat la Politehnic\ [i am re`nceput s\ joc. Dar beam din ce `n
ce mai mult, `ncercând din r\sputeri s\ am un oarecare control
asupra alcoolului. Mi-a fost interzis s\ mai joc datorit\ reci-
div\rii vechilor r\ni [i iminen]ei unei paralizii de la mijloc `n
jos.
Am `nceput s\ beau [i mai mult, la 25 de ani fiind internat
din nou la psihiatrie cu acela[i diagnostic: etilism-cronic. Am
stat internat patru luni; la externare mi s-a spus s\ beau mai
pu]in [i s\ evit ‘t\riile’. Am stat abstinent dou\ ore, având
acea obsesie mental\ c\ am s\ reu[esc s\ controlez alcoolul.
Eram `nsurat [i aveam un copil, dar asta nu avea nici o im-
portan]\ pentru mine. Am absolvit Politehnica, dar eram `ntr-o
stare grav\, aproape nu mai aveam nici un control asupra
alcoolului.
Fiind cre[tin practicant, am `ncercat jur\mântul `n fa]a
lui Dumnezeu. Prima dat\, am f\cut acest jur\mânt pe 6 luni.
Au fost lunile care au trecut cel mai greu. Era foarte dificil
pentru mine, deoarece aveam un restaurant [i un bar, ocu-
pându-m\, `n acela[i timp, cu distilarea [i contrabanda de
alcool. Dup\ ce au trecut aceste luni, `n ziua când se `mplinea
termenul, m-am dus la un prieten care avea un bar [i l-am
rugat s\-l deschid\ numai pentru mine. Am stat cu ceasul `n
mân\, a[teptând s\ treac\ minutele care au mai r\mas. Apoi,
am intrat [i am r\mas `n extaz, ca un cre[tin habotnic `n fa]a
altarului, uitându-m\ la barul din fa]a mea. La `nceput, am
b\ut singur, dar pe urm\ mi-am chemat prietenii [i am b\ut
pân\ diminea]\. Am b\ut zi [i noapte aproape o lun\, fiind
sigur c-am s\ mor. M-am separat de so]ie, cu care aveam doi
copii, ducând o via]\ de chefuri [i destr\b\l\ri cumplite. Am
ajuns `ntr-o stare deplorabil\ atât fizic, c=t [i spiritual; mo-
cirla `n care m\ zb\team aproape m-a `nghi]it.
Atunci când credeam c\ nu mi se mai poate `ntâmpla
nimic bun, am `ntâlnit o femeie care m-a acceptat a[a cum
eram. I-am spus c\ pentru mine nu mai exist\ speran]\ [i s\
nu-[i piard\ vremea cu mine. Dar m-a iubit a[a cum eram,
distrus [i neajutorat ca un copil. Am luat `mpreun\ hot\rârea
de-a schimba mediul, de a sta departe de tenta]ii [i prieteni.
Ne-am mutat la ]ar\ unde am construit o cas\ [i am cump\rat
p\mânt. Am jurat c\ nu m\ voi atinge de b\utur\ un an. Acel
an a fost foarte bun, am ajuns la un oarecare echilibru, munca
la ]ar\ `n aer curat mi-a restabilit s\n\tatea. Aveam deja 15
ani de lupt\ contra alcoolismului meu, dar mai speram s\
reu[esc.
La sfâr[itul acelui an, eram convins c\ voi reu[i [i c\
via]a mea poate lua o direc]ie bun\. Dar m-am `n[elat. ~n
prima zi dup\ `ncheierea jur\mântului m-am dus la bar, fiind
convins c\ de data asta o s\ reu[esc, c-o s\ pot controla
alcoolul [i-o s\ pot bea ca un om normal. Aceast\ obsesie m-a
94 FLOYD FRANTZ
costat scump; `ncercarea de-a bea controlat a e[uat dramatic.

Am continuat a[a câ]iva ani ajungând aproape de final. Sin-
gura dorin]\ era s\ mor c=t mai repede pentru a nu distruge
via]a celor care `nc\ mai ]ineau la mine. Am distilat 150 l de
]uic\ [i mi-am spus c\ acesta va fi sfâr[itul. Dup\ o s\pt\-
mân\, nu mai eram `n stare s\ m\ scol din pat, nu mâncasem
nimic de mai multe zile [i beam continuu zi [i noapte. Dup\ 14
zile, organismul nu mai primea nici un fel de alcool [i eram
`nc\ `n via]\. Apoi a urmat sevrajul, delirium tremens, co[-
maruri `nfrico[\toare. Parc\ tot iadul coborâse pe p\mânt.
{ansa mea a fost acea femeie care s-a devotat `ngrijirii mele;
f\r\ ea nu cred c-a[ fi supravie]uit. Am continuat a[a aproape
`nc\ un an. Singura dorin]\ era s\ mor.
Salvarea a venit când `mi pierdusem orice speran]\. Sora
mea mai mic\, aflând situa]ia mea, a venit la mine `ntr-o zi de
joi, `mpreun\ cu `ndrum\torul meu spiritual. M-au g\sit `ntr-o
situa]ie deplorabil\, beam de mai multe zile continuu. Preotul
a insistat s\ vin la el acas\ duminica. Pentru mine era un non-
sens pentru c\ ar fi trebuit s\ m\ opresc din b\ut, dup\ care ar
fi trebuit cel pu]in 3 zile ca s\ intru `n stare de func]ionare.
Dar acea minune care speram s\ m\ salveze a `nceput s\
func]ioneze. Noaptea n-am mai b\ut, iar a doua zi am plecat
`n localitatea unde era preotul.
Spre surprinderea mea, n-am intrat `n sevraj [i nici nu-mi
era a[a r\u. Duminic\ m-am `ntâlnit cu preotul la el acas\,
unde am stat de vorb\ mai mult timp. Mi-a spus c\ nu mai are
rost s\ fac promisiuni [i jur\minte pentru c\ nu mai func]io-
neaz\ `n cazul meu. I-am dat dreptate [i, spre surprinderea
mea, a spus c\ are un prieten care a reu[it cu ajutorul unui
grup numit Alcoolicii Anonimi. Mi-a sugerat c\ asta ar putea
s\ m\ ajute [i pe mine. Eram sceptic `n posibilitatea acestui
grup de a m\ ajuta, dar, ca s\ fiu cu inima `mp\cat\, mi-am zis
c\ o s-o fac [i pe asta. Fiind aproape timpul, am plecat direct

acolo. ~ntâlnirea m-a surprins, fiindc\ am auzit vorbind oa-
meni care spuneau c\ sunt alcoolici, de[i nu mai beau de 19
ani, de 4 ani [i mul]i de câteva luni. Atunci, nici prin cap nu mi-ar
fi trecut c\ din acea clip\ eu n-o s\ mai beau [i c\ acea zi va fi
`nceputul unei abstinen]e care-mi va schimba cu des\vâr[ire
modul de via]\. ~n aceea[i zi, am primit Big-Book-ul (Cartea
Mare a Alcoolicilor Anonimi) [i-am plecat spre cas\, rezis-
tând cu greu ispitei de-a bea ceva.
Am citit Cartea Mare pe ner\suflate fiind uimit de cele
aflate [i, mai ales, de faptul c\ alcoolismul este o boal\ incu-
rabil\ [i c\ singura mea [ans\ este s\ m\ re]in de la acel prim
pahar. Dar cum s\ fac acest lucru? M-am gândit mult la ce
aveam de f\cut [i am hot\rât c\ cel mai important pentru mine
era ob]inerea [i p\strarea abstinen]ei. Am realizat acest o-
biectiv mergând la `ntâlnirile A.A., reluând leg\tura cu Bise-
rica [i participând la un grup de tratament. Astfel, mi-a fost
redat\ via]a, iar Dumnezeu a `nceput s\ intervin\ din ce `n ce
mai mult `n via]a mea. Primele luni mi-a fost foarte greu, am
fost foarte aproape de rec\dere; numai interven]ia lui
Dumnezeu `n via]a mea [i acea gra]iere zilnic\ prin partici-
parea la grupurile de tratament [i grupurile A.A. m-au salvat.
Via]a mea s-a schimbat, mi-am `ntemeiat o nou\ familie [i am
reluat leg\tura cu cei doi copii din prima c\s\torie. ~nc\ mai
am multe defecte de caracter la care trebuie s\ lucrez [i este
un miracol c\ sunt dispus s-o fac. R\splata recuper\rii este
imens\.
~i mul]umesc lui Dumnezeu pentru simpla `ndurare a ab-
stinen]ei. F\r\ program, nu ar exista abstinen]\ [i eu nu a[ fi
aici.
96 FLOYD FRANTZ
IX. Pentru familia [i prietenii

alcoolicului
Men]iune: Autorul nu poate vorbi `n numele Servi-

ciilor Familiale Al-Anon. De[i cea mai mare parte a afir-
ma]iilor care urmeaz\ sunt preluate din literatura oficial\
Al-Anon, acestea trebuie considerate drept interpret\rile
autorului asupra abord\rii folosite de comunitatea Al-
Anon. Pentru o informare oficial\ privind Al-Anon-ul, v\
`ncuraj\m s\ contacta]i sediul central al Serviciilor Fami-
liale Al-Anon. Adresele pot fi g\site `n Anexe, al\turi de
cele ale Alcoolicilor Anonimi.
De multe ori, familia [i prietenii alcoolicului sufer\ mai

mult de pe urma b\utului decât alcoolicul `nsu[i. „Centrul de
tratament” are o component\ de sprijinire a familiilor [i ì
`ncurajeaz\ pe membrii acestora s\ participe la grupul de Ser-
vicii Familiale Al-Anon. Acest program, Al-Anon, de[i e se-
parat de Alcoolicii Anonimi, colaboreaz\ `ndeaproape cu
ace[tia [i folose[te `ntr-un mod asem\n\tor aceia[i 12 pa[i. ~n
Al-Anon, membrii familiei folosesc cei 12 Pa[i la fel cum ì
utilizeaz\ alcoolicii `n A.A. Singura diferen]\ const\ `n su-
biectul abord\rii [i `n problemele specifice fiec\rui grup.
Includ `n aceast\ sec]iune o prezentare general\ a celor 12 pa[i
[i o introducere `n principiile de baz\ ale recuper\rii, a[a cum

se reg\sesc ele `n A.A. [i Al-Anon.
Facem aceast\ scurt\ descriere a programului de baz\ al
Al-Anon din dou\ motive. ~n primul rând, pentru c\ „Centrul
de tratament” sprijin\ [i crede `n abordarea spiritual\ pozitiv\
a Al-Anon. ~n al doilea rând, Al-Anon-ul, ca [i A.A.-ul, este
un program bazat pe comunitate. Oricare doi oameni care sunt
interesa]i `n a se ajuta pe sine pentru a face fa]\ efectelor pe
care le are alcoolismul asupra propriilor vie]i pot `ncepe o
`ntâlnire Al-Anon. Sper\m c\ tratarea acestui subiect `n cadrul
c\r]ii de fa]\ va `ncuraja `nceperea de astfel de grupuri de spri-
jin familial `n România. Sloganurile, sugestiile [i cei 12 pa[i
sunt reg\si]i atât `n programul A.A., cât [i `n Al-Anon. Sper\m
c\ ele vor ajuta la `n]elegerea programului familial de recuperare.
EXPERIEN}| DIN RECUPERARE

Experien]a relatat\ mai jos este reprezentativ\ pentru pa-
cien]ii cu care lucr\m `n cadrul „Centrului de tratament”.
CALEA…
M-am n\scut cu mul]i ani `n urm\ `ntr-un sat `n care con-

sumul de alcool era un lucru obi[nuit, normal, pentru majori-
tatea s\tenilor. Acolo se f\cea mult\ ]uic\ de prune – o b\u-
tur\ foarte tare, cu multe grade.
{i la mine `n familie, ca `n majoritatea familiilor, se con-
suma zilnic ]uic\ de prune, la `nceput de c\tre tata [i mai târziu
de c\tre cei doi fra]i ai mei.
Copil\ria mea a fost marcat\ puternic de consumul de
alcool. Copil fiind, `mi aduc aminte serile când ne a[ezam la
mas\ pentru cin\, cu tata beat (Dumnezeu s\-l odihneasc\, a
decedat cu mul]i ani `n urm\). ~mi aduc aminte cum mama tre-
98 FLOYD FRANTZ
buia s\ fie foarte atent\ când se servea masa deoarece `ntot-

deauna ceva nu era bine; ori ì lua farfuria s\-l mai serveasc\
cu mâncare, ori nu observa c\ a terminat din farfurie [i nu-l
`ntreba dac\ mai vrea, oricum, aproape `n fiecare sear\, cina
se termina cu farfuriile aruncate pe jos pe motivul c\ mama
nu era suficient de atent\.
Anii au trecut. La 14 ani am plecat la [coal\, veneam
acas\ numai `n vacan]e. La 18 ani, m-am `ntors `n sat [i lu-
cram ca [i contabil\ la C.A.P., perioad\ `n care [i fra]ii mei au
`nceput s\ bea. }in minte cum fratele cel mai mare se urca
duminica beat pe tractor [i conducea cu vitez\ foarte mare
prin sat, de speria to]i oamenii care fugeau din calea trac-
torului. ~mi aduc aminte ]ipetele de groaz\ ale mamei care era
speriat\ [i mai tare decât noi ceilal]i. Cel\lalt frate mai mic a
b\ut pân\ a `nnebunit [i a fost dus cu salvarea la dezalcooli-
zare. Norocul lui a fost c\, dup\ ce a venit din spital, n-a mai
consumat niciodat\ b\uturi alcoolice.
A[a a fost copil\ria mea marcat\ de consumul de alcool.
Mai târziu, la 19 ani, ca s\ scap de problemele de acas\, m-am
c\s\torit cu un b\iat „foarte bun”, „lini[tit” (la prima ve-
dere). Mai târziu, am descoperit c\ [i el consuma zilnic alcool.
Cred c\ nu am fost prea surprins\ de acest lucru, deoarece
consideram la vremea aceea c\ este un lucru normal, dar
so]ul meu s-a dovedit a fi un om foarte violent când era beat.
Venea noaptea acas\ beat [i g\sea tot felul de motive (ne`nte-
meiate, bine`n]eles) ca s\ fac\ scandal. ~mi arunca papucii de
cas\ afar\, m\ trezea [i m\ trimitea afar\ s\-i caut, spunând
c\ nu i-am l\sat unde a trebuit. Alt\dat\, ne-am dus `mpreun\
cu na[ii la p\rin]ii lui; bine`n]eles, era foarte beat. Mama lui
s-a sup\rat foarte tare [i i-a repro[at c\ merge acas\ beat
atunci când vin [i musafirii. S-a enervat a[a de tare c\ a
b\tut-o pe mama lui [i a stricat tot din cas\. Eu [i copii am
fugit la un frate de-al lui din vecini. ~n noaptea aceea mi-a

fost fric\ s\ m\ mai duc acas\.
Exemple sunt multe [i dureroase, `mi era fric\ de el – nu
era sear\ `n care s\-l a[tept lini[tit\ acas\. Via]a al\turi de el
a fost un calvar [i pentru mine, [i pentru copii [i dup\ 7 ani
ne-am desp\r]it. Locuiam `n chirie, la o m\tu[\ a lui, dar
bine`n]eles c\ eu am r\mas cu copiii `n locuin]\. Le eram
foarte drag\ la b\trâni. Dup\ 3 ani, am primit un apartament
cu 2 camere `n care locuiesc [i acum.
Eu am r\mas cu cei 2 b\ie]i mici, de 5 [i 6 ani, am avut
grij\ de ei, am `ncercat s\-i educ cât mai bine, le-am oferit tot
ce mi-a stat `n putere s\ le ofer, dar, mai ales, le-am oferit o
via]\ lini[tit\, f\r\ scandal [i alcool.
Recunosc c\ `n perioada cât au fost elevi am fost o mam\
destul de dur\ cu ei. Nu i-am b\tut niciodat\, dar aveam pre-
ten]ia s\ [tiu tot ce fac, cu cine sunt prieteni, cu cine se joac\.
Când gre[eau ceva, a doua zi nu ì mai l\sam la joac\ sau
la televizor. A[a am procedat [i când erau mai mari, la liceu.
B\iatul cel mare mi-a repro[at când a mers `n armat\ c\ din
cauza mea nu s-a distrat `n timpul liceului, c\ eu nu i-am dat
voie s\ mearg\ nic\ieri. Nu [tiu dac\ am procedat corect, dar
la vremea aceea m\ gândeam c\, fiind doi b\ie]i cu o mam\,
f\r\ tat\, s\ nu apuce pe c\i gre[ite.
Adev\rul este c\ pân\ au mers `n armat\ nu am avut nici
un fel de probleme cu ei; chiar dac\ nu le-a convenit progra-
mul pe care-l f\ceam, m-au ascultat.
B\iatul cel mare nu bea deloc. B\iatul cel mic a `nceput
s\ bea (când mi-am dat eu seama) dup\ armat\. A fost `n
armat\ `n timpul revolu]iei [i a venit de acolo foarte marcat
psihic, cât [i fizic. I-au fost afectate timpanele din cauza
`mpu[c\turilor [i nu mai aude bine. A avut un loc de munc\
foarte bun, dar, din cauza consumului de alcool, care era pe zi
100 FLOYD FRANTZ
ce trecea tot mai mare, [i-a pierdut locul de munc\ [i de

atunci lucreaz\ provizoriu pe unde-[i g\se[te, deoarece nu-l
]ine nimeni `n serviciu.
Cu toate `ncerc\rile mele de a-l opri din b\ut, n-am
reu[it; dimpotriv\, situa]ia s-a agravat [i mai tare. {i-a pier-
dut toate actele de câ]iva ani [i, a[a cum n-am reu[it s\-l fac
s\ se lase de b\ut, nu pot s\-l l\muresc s\-[i fac\ alte acte; nu
are nici carte de munc\. ~ntr-un cuvânt, e un om terminat. Pe
zi ce trece, bea tot mai mult. {i eu nu pot s\ fac nimic, m\ uit
la el cum se distruge cu fiecare zi ce trece [i v\d cât de nepu-
tincioas\ sunt.
M\ rugam la Dumnezeu `n fiecare zi s\-mi arate calea pe
care s\ o urmez ca s\ `l ajut pe el [i s\ m\ ajut [i pe mine,
deoarece via]a mea a devenit insuportabil\. Dumnezeu mi-a
`ndrumat pa[ii spre Al-Anon, loc unde vin de câteva luni [i
unde am `nv\]at multe lucruri bune. De[i el continu\ s\ bea
poate mai mult decât `nainte, [i eu, [i comportamentul meu
fa]\ de el s-a schimbat. Acum `l tratez ca pe un om bolnav, nu
ca pe un alcoolic.
Pân\ când nu am venit la acest grup, nu mi-am dat seama
c\ via]a `n jurul alcoolismului mi-a afectat foarte mult per-
sonalitatea [i comportamentul fa]\ de alte persoane [i, mai
ales, fa]\ de b\iatul meu; la fel, mi-a afectat [i s\n\tatea
mintal\.
Prin participarea la grupul de tratament [i consiliere,
precum [i la grupul familial Al-Anon, am `nceput s\-mi reca-
p\t `ncrederea `n mine, `n faptul c\ m\ pot schimba `n bine, c\
pot s\-mi schimb comportamentul fa]\ de cei lâng\ care
tr\iesc [i am `nceput s\-mi recap\t senin\tatea [i s\n\tatea
mental\.
Acest lucru se poate `ntâmpla [i datorit\ faptului c\ am
g\sit acolo oameni minuna]i, devota]i suflete[te, care fac tot
posibilul ca acest grup s\ func]ioneze [i s\ ne sim]im minunat

`n cadrul grupului.
La o scurt\ perioad\ dup\ ce am participat la grupul Al-
Anon, am `nceput s\ frecventez [i grupul de tratament [i con-
siliere unde, parcurgând primii trei din cei „12 pa[i” (care
trebuie parcur[i `n cadrul acestui grup), am `nceput s\ simt c\
sunt alt om; am `nceput s\ privesc altfel problemele pe care le
am, s\-mi dau seama c\ nu am putere s\ rezolv problemele
altora, s\ schimb oamenii (a[a cum `ncercam `nainte). ~ntr-un
cuvânt, s\-mi dau seama c\ fiecare om e st\pân pe via]a lui [i
noi nu putem interveni s\-l schimb\m, nu avem puterea nece-
sar\ s\ facem acest lucru.
Singurul care poate interveni `n via]a noastr\ este Dum-
nezeu. Cei trei pa[i pe care i-am f\cut `n cadrul grupului se
refer\ la acest lucru [i sunt pentru mine primii trei pa[i spre
recuperare.
Primul pas se refer\ la faptul c\ am admis c\ sunt
neputincioas\ `n fa]a alcoolului [i c\ via]a mea a devenit un
calvar. ~ntr-adev\r, cei 13 ani tr\i]i lâng\ un alcoolic mi-au
demonstrat acest lucru.
Al doilea pas se refer\ la faptul c\ eu nu pot face fa]\
alcoolicului [i problemelor legate de el [i c\ numai o Putere
Superioar\ (pentru mine, Dumnezeu) poate s\-mi redea s\n\-
tatea mental\, senin\tatea [i puterea de a face fa]\ problemelor
pe care le am.
Al treilea pas pe care l-am f\cut se refer\ la a-mi l\sa
via]a [i voin]a `n grija lui Dumnezeu, c\ci oricum El este
acela care `mi hot\r\[te soarta [i tot ce se `ntâmpl\ `n vie]ile
noastre este numai voin]a Lui.
O s\ merg `n continuare la acest grup, cu speran]a [i cu
credin]a c\ tot ce mi se va `ntâmpla `n via]\ va fi doar voia lui
102 FLOYD FRANTZ
Dumnezeu, [i nu voia mea. Pentru mine, dup\ cum am mai

spus, este foarte important. El mi-a redat `ncrederea `n mine,
`n via]\ [i speran]a c\, poate, `ntr-o zi, b\iatul meu nu va mai
bea sau cel pu]in eu voi fi mai puternic\, mai s\n\toas\ mintal
[i `mi voi schimba comportamentul fa]\ de b\iatul meu, astfel
`ncât s\ putem duce via]\ cât mai aproape de cea normal\.
X. O scurt\ discutare
a celor 12 pa[i
PASUL 1: „Am admis c\ eram neputincio[i `n fa]a

alcoolului, c\ nu mai eram st\pâni pe via]a noastr\”.
A[a dificil cum este, Pasul 1 este deosebit de necesar [i
este, de fapt, pasul fundamental al recuper\rii. Admiterea ne-
putin]ei noastre fa]\ de alcool ne permite s\ fim deschi[i [i s\
accept\m nevoia de a face ceva `n leg\tur\ cu dependen]a
noastr\. La `nceput, ne este dificil s\ ne recunoa[tem ca fiind
complet `nvin[i, dar pân\ când alcoolicul nu recunoa[te c\ nu
poate bea f\r\ probleme, va continua `ncerc\rile de a-[i con-
trola b\utul. El nu va considera c\ e necesar s\ evite „primul
pahar” [i va continua s\ bea [i s\ aib\ probleme din cauza
b\utului s\u.
Acela[i lucru e valabil [i pentru membrii familiei. Tre-
buie s\ admitem c\ suntem neputincio[i fa]\ de alcool [i fa]\
de alcoolic. Ca [i membri ai familiei, ne asum\m prea multe
responsabilit\]i pentru b\utul alcoolicului. Uneori, credem, `n
mod gre[it, c\ noi suntem „cauza” pentru b\utul alcoolicului
[i c\ `l putem „controla” pe alcoolic prin ceea ce facem sau nu
facem. A-i g\ti mâncarea preferat\, a ne `mbr\ca sau comporta
`ntr-un anume fel sunt modalit\]i prin care `ncerc\m s\ con-
trol\m b\utul alcoolicului.
104 FLOYD FRANTZ
Trebuie s\ accept\m c\ nu suntem atât de puternici. Dac\

nu `n]elegem c\ noi nu am cauzat alcoolismul, c\ noi nu `l
putem controla pe alcoolic [i c\ nu `l putem vindeca pe
alcoolic, ne vom angaja `n comportamente de control. Facem
asta prin cic\lire, rug\min]i, plânsete [i alte modalit\]i [i mai
subtile de manipulare. Pân\ când nu vom putea s\ „ne deta-
[\m” de comportamentul alcoolicului, vie]ile noastre vor r\-
mâne „de necontrolat” [i vom deveni frustra]i, mânio[i [i, une-
ori, chiar vom sim]i am\r\ciune fa]\ de alcoolic pentru c\ el
nu r\spunde eforturilor noastre de a-i controla b\utul.
Atunci când admitem c\ suntem la fel de neputincio[i `n
fa]a b\utului ca [i alcoolicul `nsu[i, devenim `n stare s\ trecem
la ac]iuni mai constructive. ~ncepem s\ pred\m vie]ile noastre,
ale celor dragi [i pe alcoolic `n grija lui Dumnezeu. ~ncepem
s\ `n]elegem lucrurile pe care nu le putem schimba, `ncepem
s\ lucr\m la a ne `mbun\t\]i vie]ile `n moduri mult mai rea-
liste. Cu ajutorul lui Dumnezeu, `ncepem s\ schimb\m acele
lucruri pe care le putem schimba la noi `n[ine [i `n via]a noas-
tr\ de zi cu zi. Asta nu `nseamn\ c\ `ncet\m s\ `l mai iubim pe
alcoolic, ci doar c\ ne deta[\m de comportamentul lui [i ì per-
mitem s\ `[i accepte responsabilitatea propriei vie]i.
PASUL 2: „Am ajuns la credin]a c\ o Putere superioar\

nou\ `n[ine ne-ar putea reda s\n\tatea mintal\”.
E important pentru alcoolic s\ priveasc\ cu aten]ie acest
pas. Dac\ suntem neputincio[i `n fa]a alcoolului – iar istoria
b\utului nostru ne dovede[te c\ suntem astfel – atunci nu
suntem complet „`ntregi la cap”. Nu mai alegem s\ bem sau s\
nu bem sau cât de mult vom bea, odat\ ce am `nceput. Avem
nevoie ca Dumnezeu s\ ne ajute s\ ne reg\sim s\n\tatea men-
tal\ pentru c\ nimeni altcineva nu ne poate ajuta. Nu exist\
remedii medicale, nici solu]ii psihiatrice [i nici o alt\ moda-
litate de a ie[i din aceast\ dilem\, cu excep]ia solu]iilor spiri-

tuale. Pasul 2 este pur [i simplu recunoa[terea faptului c\
Dumnezeu poate [i ne va ajuta s\ evit\m nebunia primului
pahar [i c\ El ne va ajuta s\ descoperim pacea [i senin\tatea `n
vie]ile noastre, dac\ suntem dispu[i s\ cooper\m.
La fel, e important [i pentru membrii familiei s\ `n]eleag\
semnifica]ia acestui pas. ~n Pasul 1 am admis c\ ne luptam cu
alcoolul, ceva ce nu puteam controla. Cei mai mul]i dintre noi
am recunoscut [i c\ aveam nevoie de ajutor pentru a ne elibera
de comportamentele obsesive, de temerile [i resentimentele pe
care le aveam. Pentru membrii familiei, referirea la „redarea
s\n\t\]ii mentale” `nseamn\ redescoperirea rela]iilor pa[nice [i
semnificative cu oamenii din jurul nostru, cu noi `n[ine [i, mai
ales, cu Dumnezeu. Pasul 2 ne spune c\ trebuie s\ ne fie redat\
s\n\tatea mental\, emo]ional\ [i spiritual\ [i c\ Dumnezeu,
care este o Putere mai mare decât noi `n[ine, va `nf\ptui acest
miracol pentru noi.
PASUL 3: „Am hot\rât s\ ne l\s\m voin]a [i via]a `n

grija lui Dumnezeu.
Dac\ am f\cut cei doi pa[i anteriori, am admis pân\ acum
c\ suntem neputincio[i `n fa]a alcoolului [i c\ avem nevoie de
redarea bun\st\rii mentale, emo]ionale [i spirituale. De ase-
menea, am recunoscut c\ Dumnezeu, care este o Putere su-
perioar\ nou\, ne va ajuta dac\ vom folosi instrumentele
spirituale care ne stau la `ndemân\. E posibil ca El s\ fac\ asta
atunci când facem eforturi de a ne conforma voin]a noastr\ la
a Lui.
~n Pasul 3, `ncepem s\ folosim instrumentele spirituale pe
care le avem acum. Pasul 3 `ncepe atunci când devenim dis-
pu[i s\ accept\m ajutorul lui Dumnezeu [i când lu\m decizia
106 FLOYD FRANTZ
de a ne preda via]a `n grija Lui. ~i pred\m problemele [i ~i

l\s\m Lui p\r]ile mai mult sau mai pu]in bune ale vie]ilor
noastre. ~i cerem protec]ia Lui, ghidarea Lui, precum [i par-
ticiparea Lui activ\ `n vie]ile noastre.
Asta vi s-ar putea p\rea o idee simplist\ [i idealist\ [i a]i
putea considera c\ cei mai mul]i oameni `[i las\ via]a [i voin]a
`n mâna lui Dumnezeu `n mod normal, ca parte a vie]ii coti-
diene. Ei bine, gândi]i-v\ pentru un moment la so]ia unui al-
coolic care a[teapt\ acas\ `n timp ce so]ul ei e la bar [i bea. ~[i
face griji; nu [tie dac\ so]ul va mai aduce ceva bani acas\ sau
nu. Ea nu poate controla rezultatul b\utului lui [i se teme c\ nu
va mai avea bani de mâncare pentru s\pt\mâna viitoare. E
`ngrijorat\ pentru siguran]a lui pentru c\ e iarn\ [i el vine pe
jos acas\. E mânioas\ pe el pentru c\ bea `n ziua de salariu,
de[i a promis c\ nu o va mai face [i resimte [i o disperare spi-
ritual\ pentru c\ asta se `ntâmpl\ `n acela[i fel de ani de zile.
S-a rugat pentru el, dorindu-[i ca el s\ se opreasc\ din b\ut [i
acum se `ndoie[te c\ Dumnezeu ì mai ascult\ rug\ciunile.
Atunci când aceast\ persoan\ „capituleaz\” `n fa]a lui
Dumnezeu, ea renun]\ la temerile ei, la anxietate [i la mânie
pentru c\ are `ncredere c\ Dumnezeu o va ajuta, conform voii
Lui pentru ea. Nu mai are nevoia de a controla [i de a fi res-
ponsabil\ pentru alcoolic. Prin aceast\ predare `n voia lui
Dumnezeu, ea reg\se[te eliberarea [i poate s\ se concentreze
pe activit\]i productive, precum cea de a avea grij\ de ea `ns\[i
[i de familia ei. Ea `l repune pe Dumnezeu „la cârm\”, se
poate preocupa de g\sirea de solu]ii la problemele ei, mai
degrab\ decât s\-[i iroseasc\ energia pe rezolvarea proble-
melor pe care le creeaz\ alcoolicul.
Acela[i lucru e valabil [i pentru alcoolic. E important ca el
s\ renun]e la egoismul [i egocentrismul cauzat de alcoolismul
s\u [i s\ aib\ `ncredere c\ Dumnezeu ì va d\rui o via]\ mai
bun\. Alcoolicul `nva]\ c\ el nu este figura central\ din via]a

lui [i c\ `[i va reg\si pacea dac\ nu va `ncerca s\ ì controleze
pe to]i cei din jur. ~nva]\ s\ „tr\iasc\ [i s\ ì lase [i pe al]ii s\
tr\iasc\”. Renun]ând la teama de ce se va `ntâmpla mâine [i
având `ncredere c\ Dumnezeu `l va ajuta s\ repare gre[elile
din trecut, alcoolicul va putea s\ tr\iasc\ „`n prezent” cu o oa-
recare pace [i senin\tate. Este un act de credin]\ s\ crezi c\
Dumnezeu va `mplini miracolul abstinen]ei [i s\ crezi c\ Dum-
nezeu ì va da bun\stare spiritual\ alcoolicului [i familiei sale.
Atunci când vom `nv\]a s\ accept\m voia lui Dumnezeu
pentru noi, vom descoperi [i c\ exist\ multe lucruri pe care le
putem schimba. ~ncepem s\ ne d\m seama de acest lucru [i s\
ne orient\m spre ac]iuni pozitive. Pasul 3 este reg\sit cel mai
bine `n „Rug\ciunea pentru Senin\tate”: „Doamne, d\-mi
senin\tatea s\ accept ceea ce nu pot schimba, curajul s\
schimb ceea ce pot [i `n]elepciunea s\ fac diferen]a”.
PASUL 4: „Am f\cut, f\r\ team\, un inventar moral

am\nun]it al propriei persoane”.
Acesta e momentul `n care decizia luat\ `n Pasul 3 este
urmat\ de ac]iune. Trebuie s\ `ncepem s\ fim sinceri fa]\ de
noi `n[ine `n ceea ce prive[te calit\]ile [i defectele noastre.
Asta nu e `ntotdeauna u[or de f\cut pentru c\ suntem obi[nui]i
s\ ì `nvinov\]im pe al]ii pentru problemele [i suferin]ele
noastre. Poate c\ nu ne uit\m la felul `n care comportamentul
nostru ar putea `nr\ut\]i lucrurile. De exemplu, `l `nvinov\]im
pe alcoolic pentru orice situa]ie de criz\ sau pentru orice pro-
blem\? Dac\ suntem alcoolici, ne `nvinov\]im so]ia pentru
rela]ia nefericit\ pe care o avem cu ea? Ne pare r\u pentru noi
`n[ine [i avem resentimente [i am\r\ciune fa]\ de societate,
patroni, familie, prieteni sau d\m vina pe soart\ sau pe Dum-
nezeu pentru problemele noastre? Suntem intoleran]i, dispera]i
108 FLOYD FRANTZ
sau suspicio[i? Ne lipse[te r\bdarea [i nu le-am permis celor-

lal]i s\ fie ceea ce sunt? La fel, e important ca alcoolicul s\-[i
recunoasc\ temerile ca pe o lips\ de credin]\ [i s\ fie `n stare s\
admit\ c\ ì lipse[te `ncrederea `n Dumnezeu. Frica [i
resentimentele sunt cele care `l vor conduce pe alcoolic `napoi
la b\ut mai repede decât orice altceva.
La fel se `ntâmpl\ [i `n cazul membrilor familiei. Teama
de viitor [i resentimentele fa]\ de trecut vor declan[a emo]ii
precum mânia, disperarea, comportamentele de control [i
agita]ia care cauzeaz\ atât de mult\ durere familiei. Dac\ ei nu
pot s\ recunoasc\ ace[ti factori `n ei `n[i[i, recuperarea e foarte
dificil\, dac\ nu chiar imposibil\. Frica e o lips\ de credin]\,
iar resentimentele sunt un tip de mânie neuitat\ care e alimen-
tat\ de teama provocat\ de gândirea egocentric\.
Pentru acest pas folosim, de obicei, o list\ scris\ cu lu-
crurile din via]a noastr\ pentru care avem nevoie de ajutor
spiritual. ~n literatura Al-Anon sau A.A. exist\ ghizi care s\ ne
ajute `n efectuarea acestui pas. Scopul Pasului 4 este de a ne
ajuta s\ g\sim echilibru spiritual `n vie]ile noastre. Facem asta
printr-o mai bun\ cunoa[tere a propriei persoane [i prin schim-
barea, mai apoi, a acelor lucruri pe care le putem schimba cu
ajutorul lui Dumnezeu. Trebuie, `n acela[i timp, s\ fim sinceri
fa]\ de calit\]ile noastre; ele sunt o parte a „funda]iei” pe care
ne baz\m `n momentele dificile.
PASUL 5: „Am m\rturisit lui Dumnezeu, nou\ `n[ine

[i unei alte fiin]e umane, natura exact\ a gre[elilor
noastre”.
Dac\ am fost `n stare s\ recunoa[tem `n noi `n[ine anumite
defecte, atunci e o eliberare s\ I le m\rturisim lui Dumnezeu,
astfel `ncât s\ ~i putem cere ajutorul `n dep\[irea acestor
defecte. ~ncepem s\ ne eliber\m de ele atunci când ~i cerem
ajutorul `n mod specific pentru categoriile din inventarul

Pasului 4. Descoperim pacea atunci când ne m\rturisim
gre[elile fa]\ de o alt\ fiin]\ uman\ `n care avem `ncredere. Prin
discutarea nevoilor noastre spirituale cu o persoan\ `n]eleg\-
toare, precum un preot, medic sau consilier spiritual, primim
`ndrumarea de care e nevoie `n via]a noastr\ spiritual\. ~ncepem
s\ sim]im din nou c\ facem parte din societate [i c\ nu mai
suntem la fel de singuri cu problemele noastre. ~ncepem s\
avem din nou `ncredere `n gândirea noastr\ [i `n noi `n[ine. De
asemenea, avem din nou `ncredere `n ceilal]i oameni [i `n
Dumnezeu. Acesta e `nceputul unui proces de o via]\ de desco-
perire [i schimbare care ne permite s\ accept\m ceea e bun `n
noi `n[ine [i, cu ajutorul lui Dumnezeu, s\ schimb\m acele
p\r]i care au nevoie de „`mbun\t\]iri”.
Pentru preot, e important s\ observe c\ aceasta nu e o
spovedanie / confesiune obi[nuit\. Are mai pu]in de a face cu
recunoa[terea vinov\]iei, decât cu con[tientizarea „defectelor”
care trebuie s\ fie corectate. Bine`n]eles, multe dintre lucrurile
discutate `n Pasul 5 vor fi reg\site [i `ntr-o spovedanie / con-
fesiune, [i, uneori, chiar ar putea lua o astfel de form\, dar nu
`n mod obi[nuit. Acest pas poate dura `ntre una sau dou\ ore,
chiar [i mai mult. El implic\ discutarea procesului prin care a
fost influen]at caracterul nostru, [i nu doar a problemelor
`nse[i.
De asemenea, e de folos dac\ „na[ul” sau consilierul spi-
ritual e familiarizat cu principiile de baz\ ale recuper\rii (cei
12 pa[i) `n A.A. [i Al-Anon. Aceasta ì permite persoanei care
ascult\ Pasul 5 s\ `n]eleag\ c\ scopul celui care face acest pas
merge dincolo de recunoa[terea unor p\cate. Am vorbit cu
câteva persoane din România aflate `n recuperare care
spuneau c\ nu le place s\ fac\ Pasul 5 cu un preot pentru c\ ei
cred c\ preotul nu `n]elege ce `ncearc\ ei s\ fac\. Pentru cel ce
110 FLOYD FRANTZ
face acest pas este ca [i cum ar intra pe un nou drum `n via]\

pentru c\ ei `[i doresc s\ `[i schimbe direc]ia spiritual\ [i s\ se
`nnoiasc\. Cred c\ e important ca preotul s\ le `n]eleag\ mo-
tivele [i inten]iile.
Un mod bun de a privi acest pas e de a-l compara cu pre-
g\tirea cuiva pentru intrarea `ntr-o comunitate monahal\. ~n-
drum\torul lui spiritual va dori poate ca acesta s\ fac\ o m\r-
turisire general\ a p\catelor sale, dar va vrea [i s\ [tie dac\
acea persoan\ `n]elege ce anume `ncearc\ s\ realizeze prin
acel act. Dac\ novicele crede c\ stare]ul `n]elege ce `ncearc\ el
/ ea s\ fac\, `ntre ei va exista o rela]ie de `ncredere. ~ndrum\-
torul spiritual poate fi de mare ajutor dac\ `n]elege c\ cel ce
face acest pas dore[te realizarea unor schimb\ri semnificative
`n via]a lui spiritual\.
PASUL 6: „Am consim]it, f\r\ rezerve, ca

Dumnezeu s\ ne scape de toate aceste defecte de
caracter”.
Inten]ia obi[nuit\ a celui care face Pasul 5 este cea de a
depune un efort sus]inut `n schimbarea dificult\]ilor serioase
pe care le-a descoperit `n Pasul 4 [i pe care le-a discutat `n
Pasul 5. Asta `nseamn\ a fi dispus s\ ~i „predea lui Dum-
nezeu” mânia, auto-comp\timirea, resentimentele, comporta-
mentele de control, disperarea, centrarea pe sine [i alte defecte
de caracter sau „p\cate” pe care le-a descoperit `n pa[ii an-
teriori. Acesta e un pas de ac]iune [i ne permite nu numai s\ ne
m\rturisim gre[elile, dar [i s\ ~l l\s\m pe Dumnezeu s\ `nl\-
ture din noi acele lucruri care ne cauzeaz\ suferin]\ [i
probleme.
Unele dintre defectele noastre sunt atât de `nr\d\cinate `n
vie]ile noastre `ncât ne lipse[te bun\voin]a complet\ de a
renun]a la ele, [i asta e normal. Ideea e c\ acum suntem dispu[i
s\ cre[tem spiritual `n direc]ia pe care Dumnezeu ne-o arat\.

Nu devenim sfin]i, ci `ncepem doar un proces prin care ~i
permitem lui Dumnezeu s\ lucreze `n vie]ile noastre. Acest
proces este efortul nostru con[tient de a fi dispu[i s\ schimb\m
ceea ce trebuie schimbat `n vie]ile noastre, cu ajutorul S\u.
„Sc\parea” de defecte necesit\ timp [i eforturi repetate.
Pasul 6 reprezint\ `nceputul procesului care va continua s\ ne
schimbe vie]ile spirituale cât timp vom avea bun\voin]a de a-i
„permite” lui Dumnezeu s\ fie activ [i s\ ne `nl\ture „defectele
de caracter”. Acest pas e legat de ceilal]i pa[i, mai ales de
Pasul 10 `n care ne angaj\m `ntr-un proces zilnic de inven-
tariere [i reflec]ie zilnic\ cu privire la atitudinile [i compor-
tamentele noastre.
PASUL 7: „Cu umilin]\, I-am cerut s\ ne

`ndep\rteze sl\biciunile”.
Cuvântul important aici este „cu umilin]\”. Umilin]a ne
permite s\ ne d\m seama c\ avem nevoie de ajutorul lui
Dumnezeu pentru a face fa]\ dependen]ei noastre sau
reac]iilor la dependen]a altcuiva. Dobândim umilin]\ atunci
când ~i cerem ajutorul s\ ne `nl\ture acele defecte de caracter
care ne cauzeaz\ atât de mult\ suferin]\ [i confuzie. Uneori, ~i
cerem ajutorul pe parcursul unei zile pentru a ne `nl\tura
defectele. Dac\ lucrurile se complic\, ne rug\m pentru mai
mult\ putere [i ghidare. Ne amintim c\ rareori se `ntâmpl\ ca
sl\biciunile noastre umane s\ fie `nl\turate dintr-odat\ [i c\,
uneori, ne ia mult timp pentru a ne atinge scopurile [i ide-
alurile. Dac\ e[u\m `n a ne atinge idealul ales, ne „`nnoim”
cerând puterea de a ne continua lupta. E ca [i `n vechiul cântec
spiritual, „Doamne, te rog s\ nu mu]i muntele din calea mea,
ci doar s\ `mi dai puterea de a-l urca”.
112 FLOYD FRANTZ
Teama e cel mai mare du[man al nostru. El este combus-

tibilul pentru egoismul nostru, pentru mânie, frustr\ri [i pentru
lipsa noastr\ de pace. Atunci când `ncepem s\ ~i cerem lui
Dumnezeu s\ ne `nl\ture temerile, `ncepem s\ descoperim eli-
berarea din cele mai dificile emo]ii. Avem mai pu]in zbucium
emo]ional [i ne apropiem mai mult de Dumnezeu. Dorin]ele
noastre devin mai mult centrate pe Dumnezeu [i mai pu]in
centrate pe propria persoan\. Ne pierdem obsesia de a bea [i
`ncepem s\ descoperim toleran]a altora. ~ncepem s\ facem
pace cu noi `n[ine [i cu ceilal]i.
PASUL 8: „Am `ntocmit o list\ cu toate persoanele

c\rora le-am f\cut necazuri [i am consim]it s\
repar\m aceste rele”.
Pa[ii 8 [i 9 abordeaz\, `n special, rela]iile umane. Uneori,
ne r\nim foarte tare familia [i prietenii atunci când permitem
s\ fim atât de mult controla]i de b\utul altcuiva. Comporta-
mentul nostru poate s\ fie uneori la fel de distructiv ca [i al
alcoolicului, de[i nu la fel de dramatic. Am putea deveni atât
de absorbi]i de ce face alcoolicul, `ncât ne uit\m respon-
sabilit\]ile fa]\ de ceilal]i membri ai familiei. Uneori, când ne
`ngrijor\m pentru alcoolic, `l critic\m sau ne neglij\m [i nu
mai avem grij\ de noi.
Pentru alcoolic, recunoa[terea gre[elilor f\cute este doar
un aspect, `ns\ repararea acestora fa]\ de cei c\rora le-am
gre[it poate s\ fie `nsp\imânt\tor. Oricum, prin repararea aces-
tor gre[eli ne pierdem sentimentul de vinov\]ie [i descoperim
recompensele spirituale ce vin odat\ cu atitudinea onest\ [i
corect\ `n rela]ii. Gândirea [i comportamentul nostru se `mbu-
n\t\]esc [i descoperim – f\r\ a folosi alcool sau droguri –
pacea pe care o c\utam de atâta timp.
Uneori, repararea gre[elilor `nseamn\ pur [i simplu a-]i

cere scuze pentru gre[eala f\cut\. Alteori, poate vom face un
act de caritate sau o alt\ ac]iune prieteneasc\ pentru a
compensa gre[elile din trecut. Câteodat\ e imposibil s\ co-
rect\m gre[eala, dar nu trebuie neglijat\ necesitatea bun\-
voin]ei pentru acest gest. Cre[terea noastr\ spiritual\ depinde
de dorin]a [i bun\voin]a de a cre[te `n sinceritate [i de a deveni
o crea]ie pe placul lui Dumnezeu. Dac\ neglij\m oportunitatea
de a ne repara gre[elile, pierdem oportunitatea de a cre[te
spiritual. Pentru membrii familiei, asta poate `nsemna pier-
derea sentimentului de pace, dobândirea unuia de vinov\]ie
sau, [i mai r\u, rec\derea `n vechile modalit\]i de gândire [i
comportament. Pentru alcoolic, ea poate conduce la o schim-
bare a orient\rii spirituale [i la re`ntoarcerea la b\ut. Nu repa-
rarea gre[elii `n sine e atât de important\, cât pierderea bun\-
voin]ei de a-]i tr\i via]a pe un plan spiritual. Mândria ne spune
c\ „Nu e nevoie s\ fac asta”, iar teama ne spune c\ „Nu `n-
dr\znesc s\ fac asta”. Atunci când mândria [i teama ne domin\
gândirea, suntem `n „bucluc dublu” [i asta ne poate conduce la
negativism [i disperare.
PASUL 9: „Ne-am reparat gre[elile direct fa]\ de

acele persoane, acolo unde a fost cu putin]\, dar nu [i
atunci când le-am fi putut face vreun r\u lor sau
altora”.
Pacea [i senin\tatea noastr\ `ncep din ziua `n care renun-
]\m la b\ut. Oricum, dac\ e s\ ne p\str\m lini[tea [i gândirea
potrivit\, trebuie s\ transform\m gre[elile din trecut `n ceva
bun. Pentru asta e nevoie de curaj [i de credin]a c\ Dumnezeu
ne va ajuta s\ ne repar\m aceste gre[eli.
E important s\ nu evit\m acest pas, `ns\ sunt câteva lu-
cruri pe care ar trebui s\ le lu\m `n considerare `nainte de a
114 FLOYD FRANTZ
trece la ac]iune de capul nostru. Trebuie s\ „cânt\rim” cu

aten]ie modul `n care acest act reparatoriu al nostru `l va afecta
pe cel fa]\ de care `l vom face. Nu ne putem cump\ra pacea
sufleteasc\ pe cheltuiala p\cii suflete[ti a altcuiva. Se reco-
mand\ ca persoana care face acest pas s\ se consulte cu
„na[ul” s\u sau cu consilierul spiritual `nainte de a trece la
fapte. De exemplu, dac\ actul reparatoriu e de natur\
financiar\, `n ce fel va afecta acesta bun\starea familiei mele?
Dac\ ì voi spune so]iei mele de o aventur\ cu o alt\ femeie, ar
putea avea acest lucru un efect permanent asupra rela]iei
noastre? Pot s\ fiu sincer fa]\ de o afacere necurat\ f\r\ a le
face r\u celorlal]i care au fost implica]i? Trebuie luat `n
considerare modul `n care repararea gre[elilor noastre ì va
afecta pe ceilal]i. Oricum, pentru cei mai mul]i oameni aceste
repar\ri nu constituie probleme deosebite [i ar trebui f\cute
cât mai repede cu putin]\. Nu ar trebui s\ ne folosim de nici un
fel de scuze pentru a evita s\ fim sinceri `n facerea acestui pas
[i, cel mai important, nu trebuie s\ evit\m s\ facem acest pas
pentru c\ ne e team\ de el. Repararea gre[elilor reprezint\ un
semn clar de maturitate spiritual\ [i bun\voin]a de a ne
schimba modul de via]\.
Acesta e momentul `n care `ncepem s\ sim]im o nou\ li-
bertate [i o nou\ fericire. ~ncepem s\ experiment\m un nou
mod de a-i `n]elege pe ceilal]i oameni. Resentimentele vor
disp\rea [i vom reg\si – dup\ ani `ntregi de absen]\ – un nou
sentiment de respect fa]\ de noi `n[ine. Descoperim pacea, iar
vechile atitudini egoiste, de satisfacere a sinelui, vor disp\rea.
Ne dispare teama de ceilal]i oameni [i de insecuritatea eco-
nomic\ [i descoperim noi abilit\]i de a face fa]\ problemelor
care obi[nuiau s\ ne blocheze. ~ncepem s\ ne d\m seama c\
Dumnezeu face pentru noi lucruri pe care noi nu le-am putea
face niciodat\ pentru noi `n[ine.
PASUL 10: „Ne-am continuat inventarul personal [i

ne-am recunoscut gre[elile, de `ndat\ ce ne-am dat
seama de ele”.
Pân\ acum, am fost preocupa]i, `n special, cu descoperirea
p\cii, a senin\t\]ii [i a echilibrului emo]ional. Pasul 10 ne
ofer\ instrumentele necesare pentru a p\stra aceast\ armonie,
odat\ ce am g\sit-o. Auto-examinarea din Pasul 10 devine un
mod de via]\ [i ceva ce practic\m `n fiecare zi. Atunci când ne
recunoa[tem gre[elile, putem s\ ne orient\m spre ac]iuni pozi-
tive de `nl\turare a lor `nainte ca ele s\ afecteze echilibrul nos-
tru emo]ional [i calea spiritual\. Invidia, mânia, teama, re-
sentimentele, mândria r\nit\, gelozia [i alte sl\biciuni umane
obi[nuite pot s\ `l conduc\ pe alcoolic `napoi la b\ut `ntr-un
timp foarte scurt, dac\ el nu face foarte repede ceva cu privire
la ele. ~n acest inventar e necesar s\ privim gre[elile noastre [i
nu pe cele care credem c\ ni s-au f\cut nou\. Dac\ ne intere-
seaz\ doar ce ne-au f\cut ceilal]i nou\, atunci nu vom afla prea
multe despre noi `n[ine. Trebuie s\ ne examin\m motivele din
care facem ceea ce facem. Asta ne va spune foarte multe despre
noi [i ne va ajuta s\ ne `n]elegem defectele.
De asemenea, pentru membrii familiei, folosirea Pasului
10 ne ajut\ s\ prevenim rec\derile emo]ionale [i spirituale de a
reveni la vechile comportamente de a-l controla pe alcoolic,
de a-l cic\li, de a ne plânge de ceea ce face [i alte comporta-
mente arogante `n care ne angaj\m. Pasul 10 ne ajut\ s\ ne
concentr\m asupra momentului „de fa]\”, asupra prezentului,
a zilei de azi, [i ne ofer\ o cale de a descoperi o direc]ie atunci
când lucrurile se `nr\ut\]esc.
~n facerea acestui inventar, e important s\ ne amintim
ceea ce facem pozitiv, bine [i de folos pentru al]ii. E la fel de
util pentru noi s\ ne cunoa[tem punctele tari, astfel `ncât s\ ne
baz\m pe ele, pe cât e de util s\ ne cunoa[tem sl\biciunile. De
116 FLOYD FRANTZ
exemplu, unii dintre noi au mai mult\ r\bdare decât al]ii. Dac\
ne tulbur\ ceva, poate s\ fie important s\ ne recunoa[tem pu-
terile [i s\ ~i cerem lui Dumnezeu s\ ne dea s\ avem mai mult\
putere `n acel domeniu decât de obicei. Bine`n]eles, de vreme
ce toate virtu]ile vin de la Dumnezeu, merit\ ca `ntotdeauna s\
~i cerem ajutorul pentru a practica aceste virtu]i.
PASUL 11: „Am c\utat, prin rug\ciune [i medita]ie, s\

ne `nt\rim contactul con[tient cu Dumnezeu, a[a cum
L-a cunoscut fiecare dintre noi, cerându-i doar s\ ne
arate voia Lui `n ce ne prive[te [i s\ ne dea puterea
s-o `mplinim”.
Efectuarea unui „inventar zilnic” ne ofer\ o nou\ viziune,
abilitatea de a ac]iona [i curajul de a face fa]\ problemelor ce
apar `n toate domeniile vie]ii noastre de zi cu zi. Dar acesta e
doar `nceputul. Dac\ persever\m `n a ne face acest inventar
zilnic [i, apoi, `l combin\m cu medita]ia [i rug\ciunea, desco-
perim c\ avem un instrument foarte puternic cu care s\ ne
orient\m c\tre voia lui Dumnezeu pentru noi. Aceast\ c\utare
activ\ a voin]ei lui Dumnezeu `n via]a noastr\ ne permite s\ ne
eliber\m de voia noastr\ [i de povara pe care o purt\m odat\
cu defectele noastre de caracter. Atunci când c\ut\m calea
onestit\]ii, p\cii, bun\t\]ii, r\bd\rii, toleran]ei, milei [i celor-
laltor virtu]i, suntem `n stare s\ evit\m gre[elile serioase ale
mâniei, confuziei, disper\rii [i altor aspecte negative ale adic]iei.
Ca [i `n cazul celorlal]i pa[i, [i `n acest pas resursele spiri-
tuale ale Bisericii ne pot fi de mare folos tuturor. Exist\ multe
c\r]i de rug\ciuni, c\r]i de medita]ii [i al]i ghizi care-i pot ajuta
pe cei care nu sunt familiariza]i cu rug\ciunea [i medita]ia.
Bine`n]eles, `ndrum\tori spirituali pot fi g\si]i `n toate m\n\s-
tirile din România; noi ì `ncuraj\m pe oameni s\ cear\ aju-
torul acestor b\rba]i [i femei sfin]i, `n]elep]i [i puternic
orienta]i spre Dumnezeu pentru a-[i dezvolta o practic\ de

rug\ciune [i medita]ie.
PASUL 12: „Dup\ ce am tr\it o trezire spiritual\ ca

rezultat al acestor pa[i, am `ncercat s\ transmitem
acest mesaj altor alcoolici [i s\ punem `n aplicare
aceste principii `n toate domeniile vie]ii noastre”.
Dac\ am fost „harnici” `n a lucra ace[ti pa[i, am desco-
perit câteva lucruri despre noi `n[ine [i am crescut `n
recuperarea noastr\ din alcoolism. Primul [i cel mai important
lucru pe care `l `nv\]\m este c\ suntem neputincio[i `n fa]a
alcoolului. Pân\ nu vom accepta c\ noi nu putem bea, vom
continua s\ bem `n ciuda consecin]elor pe care le are asupra
noastr\ [i a celorlal]i. De asemenea, am descoperit c\ suntem
neputincio[i `n fa]a alcoolicului. Noi nu am cauzat alcoolis-
mul [i nu `l putem vindeca sau controla pe alcoolic. ~n Pasul 2,
am descoperit [i c\ avem nevoie de Dumnezeu `n via]a noastr\
la modul real, dac\ vrem s\ ne redescoperim s\n\tatea men-
tal\. G\sim aceast\ „s\n\tate mental\” prin predarea voin]ei [i
vie]ii noastre `n mâinile lui Dumnezeu. Pentru a face asta,
trebuie s\ avem bun\voin]a de a ne preda voin]a centrat\ pe
propria persoan\ [i de a c\uta voia lui Dumnezeu, de a
schimba lucrurile care stau `ntre noi [i Dumnezeu. Trebuie s\
lu\m decizia con[tient\ de a-I permite lui Dumnezeu s\ fie
„Directorul” vie]ii noastre.
Fiecare dintre noi avem defecte de caracter pe care trebuie
s\ le cunoa[tem [i s\ vrem s\ le schimb\m. Nimeni nu e
perfect. Prin discutarea acestor aspecte cu al]i oameni putem
descoperi o nou\ direc]ie [i putere.
E nevoie de bun\voin]\ din partea noastr\ pentru ca aceste
defecte s\ ne fie `nl\turate, `ns\ Dumnezeu ne va `nl\tura
defectele mari dac\ ~i vom cere asta [i dac\ suntem dispu[i s\
118 FLOYD FRANTZ
cooper\m cu ajutorul S\u. Ne d\m seama c\ e necesar [i spre

propriul folos s\ ne repar\m gre[elile fa]\ de cei pe care i-am
r\nit, dar c\ trebuie s\ fim aten]i cu modul `n care facem acest
lucru. Bun\voin]a de a `ndrepta trecutul e important\. Nu
trebuie s\ permitem fricii [i mândriei s\ interfereze cu aceste
acte reparatorii. Am `nv\]at [i c\ ne putem men]ine echilibrul
emo]ional [i spiritual prin facerea unui inventar zilnic. E po-
sibil s\ afl\m care e voia lui Dumnezeu `n vie]ile noastre dac\
o c\ut\m prin rug\ciune [i medita]ie.
Atunci când `mbin\m toate aceste elemente, este
imposibil s\ nu aib\ loc o trezire sau o re`nnoire spiritual\.
Privind `napoi, observ\m c\ au avut loc schimb\ri profunde [i
emo]ionante `n toate domeniile vie]ii noastre. Acestea sunt
schimb\ri reale, semnificative [i care au putere `n via]a noastr\.
Suntem liberi de leg\turile dependen]ei noastre [i liberi de
povara responsabilit\]ii fa]\ de dependen]a altei persoane.
~n programul Al-Anon, cuvântul „alcoolic” este schimbat
cu „altora”, iar mesajul este transmis altor membri ai fami-
liilor care au nevoie de sprijinul pe care membrii Al-Anon `l
pot oferi. „Transmiterea mesajului” ofer\ via]\ [i vitalitate in-
dividului, grupului [i programului. Unul dintre co-fondatorii
A.A. spunea cândva c\ ajutarea unui alt alcoolic ne va ajuta s\
ne ap\r\m `n fa]a primului pahar atunci când, aparent, nimic
altceva nu ne e de folos. Acela[i lucru e valabil [i `n Al-Anon.
Ne ajut\m pe noi `n[ine `n Al-Anon prin ajutarea altor oameni
afecta]i de boala alcoolismului.
Ideea de evolu]ie personal\ [i de `nnoire prin folosirea
principiilor spirituale nu le apar]ine Alcoolicilor Anonimi.
Este o idee la fel de veche ca religia sau spiritualitatea. Nu
exist\ nici un fel de magie `n Alcoolicii Anonimi sau `n Al-
Anon [i nu exist\ nici „secrete”, [i nici „re]ete”. Nu exist\ me-
dicamente [i nici exerci]ii care s\ ne ajute s\ devenim imuni
fa]\ de boala alcoolismului. Tot ce avem sunt câteva principii

spirituale care, dac\ le vom aplica `n vie]ile noastre, ne vor
ajuta s\ ne men]inem abstinen]i fa]\ de alcool. Mai avem [i o
comunitate care ofer\ sprijin membrilor s\i prin `ncurajarea de
a se ajuta unii pe al]ii `n a se men]ine abstinen]i. Ca [i `n cazul
tuturor celorlalte principii spirituale semnificative, cei 12 pa[i
sunt foarte simpli prin `ns\[i natura lor. Oricum, ei sunt foarte
profunzi. Foarte simpli, dar, uneori, foarte greu de pus `n
practic\. U[or de `n]eles la un anumit nivel, dar, `n acela[i
timp, nu `ncet\m s\ `nv\]\m despre [i de la ei. Obi[nui]i [i, `n
acela[i timp, foarte puternici. Pentru cei mai mul]i dintre
membrii A.A. [i Al-Anon, principiile recuper\rii oferite de cei
12 pa[i sunt modalit\]i de a-[i `mbun\t\]i rela]ia lor cu Dum-
nezeu. Este un proces ce este atât de profund [i atât de semni-
ficativ pe cât dore[te fiecare s\ fie [i nu exist\ limit\ri ale
cre[terii spirituale ob]inute prin aplicarea acestor principii `n
„toate domeniile vie]ii noastre”.
120 FLOYD FRANTZ
XI. Sloganurile alcoolicilor anonimi [i

AL-ANON-ului
„Fiecare zi la timpul ei”

~n A.A., alcoolicilor li se aminte[te `n permanen]\ c\ „azi
e singura zi” `n care ei trebuie s\ stea departe de b\utur\. E
vorba de principiul „fiecare zi la timpul ei”. Oricine poate s\
stea abstinent pentru o zi. Cuvântul-cheie este „azi”. A[a cum
spunea [i poetul Omar, „Nen\scut Mâine [i deja mort Ieri…
De ce s\ ne `ngrijor\m pentru Ieri sau pentru Mâine dac\ Azi e
a[a de dulce…”. De ce s\ ne `ngrijor\m `n leg\tur\ cu trecutul
– pe care oricum nu `l putem schimba – sau cu viitorul asupra
c\ruia nu avem putere? Dac\ facem tot ce ne st\ `n putin]\ cu
ajutorul lui Dumnezeu, oare nu va fi ziua de mâine mai bun\?
Regretele pentru ce a fost ieri [i teama de ce va fi mâine ne
„stric\” via]a de azi. Ne e mai u[or s\ ne rezolv\m problemele
dac\ nu arunc\m asupra zilei de azi remu[c\rile sau
am\r\ciunea zilei de ieri [i greut\]ile celei de mâine. Dac\ ne
u[ur\m povara, vom g\si mai mult\ pace `n prezent.
Bine`n]eles, acest lucru e legat de pasul 3, cel `n care ne pre-
d\m via]a [i voin]a `n grija lui Dumnezeu [i ~i cerem ajutorul
[i protec]ia. S\ ne amintim `n fiecare diminea]\ c\ vom tr\i
ziua de ast\zi `n totalitatea ei [i cât mai aproape de Dumnezeu
posibil.
„Doar pentru azi”

Doar pentru azi, voi tr\i doar pentru azi [i nu voi `ncerca
s\-mi rezolv toate problemele deodat\.
Doar pentru azi, nu `mi va fi team\ s\ fiu fericit [i nu m\
voi teme de via]\ sau de moarte.
Doar pentru azi, voi l\sa lucrurile s\ se `ntâmple de la sine
[i nu voi `ncerca s\ aranjez totul [i pe to]i, astfel `ncât s\-mi
plac\ mie.
Doar pentru azi, nu ì voi critica pe ceilal]i pentru ceea ce
fac sau nu fac.
Doar pentru azi, nu le voi g\si defecte celorlal]i [i ì voi
ierta pentru ceea ce fac.
Doar pentru azi, voi avea un plan [i nu m\ voi gr\bi sau
repezi s\ fac ceva.
Doar pentru azi, voi `ncerca s\ nu ar\t c\ sentimentele mi-au
fost r\nite.
Doar pentru azi, `mi voi face pu]in timp s\ m\ relaxez, s\
m\ gândesc la Dumnezeu [i s\ fiu eu `ns\mi.
Doar pentru azi, `mi voi preda via]a [i pe ceilal]i `n mâi-
nile lui Dumnezeu pentru ca El s\ le fac\ pe toate mai bune.
Doar pentru azi, voi face ceva frumos pentru altcineva [i
nu voi l\sa ca nimeni `n afar\ de Dumnezeu s\ afle de asta.
„Las\-le [i las\-l pe Dumnezeu s\ lucreze”

Pe m\sur\ ce `mi petrec ziua, luând decizii [i rezolvând
problemele zilei de azi, s-ar putea s\ devin iritat sau tensionat.
Temerile din interiorul meu pot s\ se transforme `ntr-o ade-
v\rat\ panic\. ~n astfel de momente, trebuie s\ „le las” [i s\ ~l
las pe Dumnezeu s\ lucreze `n via]a mea. Voi face ceea ce ]ine
de mine [i voi l\sa rezultatele eforturilor mele `n mâinile Lui.
El va face pentru mine ceea ce eu nu pot.
122 FLOYD FRANTZ
„Fiecare lucru la timpul lui”

Facem lucrurile care trebuie f\cute mai `ntâi [i asta pune
ordine `n vie]ile noastre. Ne facem o list\ de priorit\]i pentru
lucrurile importante, nu neap\rat cu cele care sunt „cele mai
urgente”. Recompensele pentru aceasta sunt un sentiment de
`mplinire [i de `ndeplinire a lucrurilor. Ni se ofer\ un sim] al
valorii [i un scop. Facem asta prin aceea c\ ne lu\m o pauz\ [i
~l rug\m pe Dumnezeu s\ ne arate ce e cel mai important de
f\cut. De exemplu, e cel mai bine pentru toat\ lumea dac\ ne
p\str\m integritatea. Poate p\rea un lucru egoist, dar este cel
mai bun pentru alcoolic.
„Cu r\bdarea treci marea”

Dac\ dorim s\ ob]inem rezultate pe termen lung, e contra-
productiv s\ vrem s\ facem prea multe, prea curând. Poate c\
ne dorim ca cineva s\ se lase de b\ut, dar for]area [i contro-
larea alcoolicului poate s\ nu conduc\ la rezultatele dorite.
Trebuie s\ avem r\bdare [i fa]\ de noi `n[ine [i s\ ne amin-
tim c\ suntem neputincio[i `n fa]a alcoolului [i `n fa]a alcooli-
cului. Trebuie s\ ne amintim c\, chiar cu ajutorul lui Dumne-
zeu, ne va lua timp s\ descoperim pacea [i puterea de care
avem nevoie pentru a tr\i al\turi de alcoolism. Ar trebui s\ fim
blânzi fa]\ de noi `n[ine dac\ nu ne atingem un ideal sau dac\
ne pierdem pacea [i r\bdarea. S\ ne amintim c\ nu ne-am
`mboln\vit peste noapte [i c\ nu ne vom `ns\n\to[i peste
noapte. Acum ne str\duim s\ ne `mbun\t\]im vie]ile, orien-
tându-ne pe o direc]ie spiritual\. A[tept\m s\ progres\m, dar
niciodat\ s\ devenim perfec]i, c\ci doar Dumnezeu de]ine
perfec]iunea.
„Prin mila Domnului”

~ncerc\m s\ ne aducem aminte tot timpul c\ alcoolicul
este o persoan\ bolnav\, [i nu un om r\u sau un p\c\tos ie[it
din comun. El nu a ales s\ fie alcoolic mai mult decât cel
bolnav de cancer nu a ales s\ aib\ aceast\ boal\. ~ncerc\m s\
fim recunosc\tori c\ nu suntem noi alcoolici [i s\ nu `l ju-
dec\m pe alcoolic `ntr-un mod aspru [i r\ut\cios. De ase-
menea, ì `ncuraj\m pe membrii familiei [i pe copii s\ `n]e-
leag\ boala alcoolicului, `n loc s\ `l considere ca fiind r\u [i
neiubitor fa]\ de ei.
Atunci când alcoolicul este abstinent, el va fi uneori into-
lerant sau critic fa]\ de prietenii s\i afla]i `n suferin]\ [i care nu
ob]in acelea[i beneficii de la programul Alcoolicilor Anonimi
ca [i el. Putem doar s\ ~i mul]umim lui Dumnezeu pentru
abstinen]a noastr\ [i s\ ne rug\m pentru ceilal]i alcoolici.
„Tr\ie[te [i las\-i [i pe al]ii s\ tr\iasc\”

Uneori avem impresia c\ [tim ce e cel mai bine pentru
cel\lalt. Acest slogan ne aminte[te c\, poate, calea noastr\ nu i
se potrive[te oricui. Dac\ dorim s\ descoperim pacea [i seni-
n\tatea, trebuie s\ `ncerc\m s\ ne schimb\m noi, s\ devenim
noi mai buni [i nu s\ critic\m restul lumii.
124 FLOYD FRANTZ
XII. Cum se poate implica

parohia dumneavoastr\?
S\ pun\ la dispozi]ie informa]ii referitoare la droguri [i

alcool, pliante, bro[uri etc. Primul mod de a preveni este
educa]ia. Oferi]i informa]ii serioase pe aceast\ tem\.
Invita]i un consilier de la „Centrul de tratament” pentru a
discuta cu dvs. sau cu enoria[ii dvs.
Lua]i `n considerare posibilitatea g\zduirii unei `ntâlniri
A.A. sau Al-Anon `n biserica dvs.
}ine]i o predic\ pe tema alcoolismului [i a programului
celor 12 pa[i ai Alcoolicilor Anonimi.
~ncerca]i s\ participa]i la o `ntâlnire deschis\ a unui grup de
Alcoolici Anonimi [i s\ vizita]i „Centrul de tratament”.
Aceste grupuri sunt deschise tuturor celor interesa]i `n a-i
ajuta pe alcoolici sau pe cei care au `ntreb\ri referitoare la
alcoolism.
~ntreba]i dac\ exist\ `n parohia dvs. oameni care sunt pre-
g\ti]i sau care au experien]\ `n domeniul tratamentului
alcoolismului / consumului de droguri. Cere]i-le p\rerea.
~ncerca]i s\ dezvolta]i nivelul de con[tientizare a parohiei
fa]\ de consumul de alcool [i droguri.
Ini]ia]i sau implica]i-v\ `ntr-un grup de interes local care s\
ofere sprijin `n dezvoltarea de programe de recuperare
pentru alcoolism.
„Centrul de tratament” e dispus s\ lucreze cu dvs. la

nivelul parohiei. Suntem deschi[i s\ v\ ajut\m `n orice mod
putem, pentru a realiza oricare dintre lucrurile enumerate
mai sus. Asta include [i sprijinul `n ini]ierea unui grup A.A.
`n parohia dvs.
Ne pute]i contacta pentru informa]ii suplimentare sau
pentru solicitarea de sprijin.
126 FLOYD FRANTZ
XIII. Câteva gânduri de `ncheiere
~n România, alcoolismul constituie de mul]i ani o pro-

blem\ serioas\. Mai nou, a ap\rut un fenomen, poate mai grav,
al adic]iei de droguri. Acesta se `nr\ut\]e[te pe zi ce trece. Se
manifest\ `n toate ora[ele mari din ]ar\ [i, `n scurt timp, va
ap\rea [i `n localit\]ile mai mici. Odat\ cu aceast\ nou\ form\
de dependen]\, se extinde infectarea cu virusul HIV [i aria
problemelor sociale, cum ar fi prostitu]ia [i jocurile de noroc.
Dependen]a de droguri ilegale va afecta, de asemenea, ordinea
social\, asigurând un teren propice criminalit\]ii.
Centrele de dezintoxicare sunt de mare ajutor [i este
nevoie de ele, dar singure nu vor putea s\ opreasc\ flagelul
alcoolismului [i nu vor putea s\ fac\ fa]\ „epidemiei” consu-
mului de droguri. Programele sugerate de noi le completeaz\
pe cele existente [i aduc o schimbare semnificativ\ `n vie]ile
multor oameni. Un exemplu ar fi Polonia unde, `n momentul
de fa]\, exist\ peste 160 de grupuri A.A. numai `n Var[ovia, iar
`n toat\ ]ara – câteva mii. Aceste grupuri non-profesionale sunt
formate din doi pân\ la peste o sut\ de alcoolici abstinen]i la
fiecare `ntâlnire. Aceste grupuri se `ntrunesc de obicei `n
biserici, spitale sau cl\diri publice. Asta `nseamn\ c\ sunt mii de
membrii A.A. abstinen]i `n Polonia, iar aceste programe nu
cost\ nimic. Ele nu pot „rezolva” complet problema
alcoolismului [i a dependen]ei de droguri `n România, dar pot
`mbun\t\]i via]a multora.
~n România avem norocul s\ beneficiem de o valoare care

lipse[te din alte ]\ri, [i anume Biserica Ortodox\ Român\.
Oamenii din comunitatea ortodox\ de aici `[i iubesc [i res-
pect\ preo]ii [i liderii spirituali. Dac\ reu[im s\ ne angaj\m
`ntr-o ac]iune de amploare `n `nceperea [i conducerea pro-
gramelor descrise `n acest manual, putem ob]ine un impact
real [i semnificativ asupra problemei alcoolismului [i de-
penden]ei de droguri. ~n cel mai r\u caz, oferim o solu]ie
pentru acei români care vor s\ `nceteze b\utul. Mul]i dintre
ace[tia sunt ortodoc[i [i ì `ntâlnim la vizitele f\cute la spitale
sau prin intermediul medicilor. Mul]i dintre ei ne spun c\ mai
`ntâi s-au dus la preot s\ discute despre problema lor cu
b\utul. Au apelat la medic numai dup\ ce problema s-a
agravat. Am dori s\-l ajut\m pe alcoolic `nainte de a ajunge la
medic sau la spital. Alcoolicii care sunt singuri [i neajutora]i
`n lupta lor cu alcoolismul nu vor avea [anse prea mari de a
sc\pa din robia dependen]ei. Dac\ ne unim for]ele pentru a-l
ajuta, aceast\ eliberare e posibil\. ~mpreun\ putem reu[i.
128 FLOYD FRANTZ
ACATISTUL MAICII DOMNULUI – „POTIRUL NESECAT” 129
Acatistul Maicii Domnului

— „Potirul Nesecat” —
Pov\]uire
Una dintre patimile cele mai groaznice care macin\ omenirea
este be]ia, care d\ na[tere, la r=ndul ei, la alte p\cate [i patimi: b\t\i,
scandaluri `n cas\, desp\r]iri, desfr=nare, ucidere [i crime, boli, `n-
tunecarea min]ii, `njur\turi, blesteme etc. Aceast\ patim\ a be]iei
iese foarte greu din om, este c=teodat\ nevindecabil\.
C=teva pov\]uiri pentru `ndep\rtarea acestei patimi:
- s\ se spovedeasc\ sincer [i curat din copil\rie;
- s\ fac\ tot posibilul de a p\r\si locul ispitirii cu b\utura;
- s\ fie pomenit\ `n rug\ciune persoana respectiv\. De exemplu:
(numele) – izb\vire de patima be]iei.
C=nd facem un pomelnic cu membrii familiei s\ specific\m `n
dreptul fiec\ruia problema care `l fr\m=nt\ [i de ce are nevoie. De
exemplu: pentru c\s\torie, c\l\torie, boal\, reu[it\ la examene, izb\-
vire de farmece etc.
Pentru a ne izb\vi de patima be]iei, putem face orice rug\ciune la
oricare sf=nt. Cel mai important lucru este ca rug\ciunea aceea s\ fie
f\cut\ din toat\ inima, cu c=t mai mult\ insisten]\ [i c=t mai des.
Pe la anul 1878, `n Rusia, s-a descoperit o icoan\ f\c\toare de
minuni numit\ „Potirul Nesecat”, dup\ care s-a f\cut acest acatist,
„Potirul Nesecat”, special pentru dep\rtarea [i izb\virea de patima
be]iei.
Un ]\ran din jude]ul Efremov, gubernia Tula, militar `n rezerv\,
era cuprins de patima be]iei. ~[i b\use toat\ pensia, tot ce era `n
cas\, p=n\ ce a ajuns cer[etor. Din cauza b\uturii f\r\ m\sur\,
130 ACATISTUL MAICII DOMNULUI – „POTIRUL NESECAT”
picioarele au `ncetat s\ `l mai ajute, dar el continua s\ bea. {i

iat\ c\ acest om dec\zut viseaz\ odat\ ceva neobi[nuit.
Este vizitat de un cuvios stare] care ì spune: „Mergi `n ora[ul
Serpuhov, la M\n\stirea St\p=nei noastre N\sc\toare de Dumnezeu.
Acolo este icoana ei, «Potirul Nesecat». S\ ]i se fac\ o slujb\ `naintea
ei [i atunci te vei `ns\n\to[i at=t trupe[te, c=t [i suflete[te”.
Neav=nd nici un ban [i neput=ndu-se folosi de picioare, ]\ranul
nu a `ndr\znit s\ porneasc\ la drum. ~ns\ cuviosul stare] i s-a ar\tat
`n vis a doua oar\ [i a treia oar\, poruncindu-i cu at=ta st\ruin]\ s\
`ndeplineasc\ cele cerute, `nc=t nenorocitul de be]iv a pornit t=r=[ la
drum. ~ntr-o localitate a f\cut un popas. Pentru a-i u[ura durerea,
b\tr=nica ce `l g\zduise i-a frec]ionat piciorul [i l-a culcat pe cuptor.
Noaptea, c\l\torul a sim]it o senza]ie pl\cut\ `n picioare [i `ncerc=nd
s\ se scoale, de[i foarte greu, se putea ]ine totu[i pe ele. ~n noaptea
urm\toare i s-a f\cut mai bine. Astfel, sprijinindu-se mai `nt=i pe
dou\ toiege, iar apoi pe unul, a ajuns la Serpuhov. Ajung=nd la m\-
n\stire [i povestind visele sale, cel suferind a cerut s\ i se fac\ o
slujb\, `ns\ nimeni nu cuno[tea icoana Maicii Domnului cu un astfel
de nume. Atunci s-au g=ndit dac\ nu cumva este icoana din corido-
rul ce f\cea leg\tura `ntre biseric\ [i ve[m=nt\rie, cea pe care era
zugr\vit un copil. {i nu mic\ a fost mirarea tuturor atunci c=nd au
descoperit pe spatele icoanei inscrip]ia „Potirul Nesecat”. Tot ca un
semn a fost [i faptul c\ ]\ranul suferind l-a recunoscut `n persoana
Cuviosului Varlaam, ucenicul Prea Sfin]itului Mitropolit Alexe, pe
stare]ul din vis. Fostul bolnav s-a `ntors acas\ pe deplin s\n\tos.
Vestea cu privire la preasl\virea `n chip minunat a icoanei Maicii
Domnului s-a r\sp=ndit cu repeziciune nu numai `n Serpuhov, ci [i
`n toat\ Rusia. Cei cuprin[i de patima be]iei, rudele [i apropia]ii
lor se gr\beau s\-[i `nal]e rug\ciunile c\tre Maica Domnului, pentru
vindecarea r\ului ce ì cuprindea [i mul]i, foarte mul]i veneau pentru
a-i mul]umi ~mp\r\tesei cerului pentru milostivirea ei.
Ce `nf\]i[eaz\ aceast\ icoan\? Din punct de vedere iconografic,
icoana face parte din imaginile mai vechi ale Maicii Domnului,
„Oranta”, cu singura deosebire c\ dumnezeiescul Prunc este zugr\-
vit st=nd `n potir.
Care a fost g=ndul evlavios al aceluia care a zugr\vit-o astfel?
F\r\ `ndoial\ c\ el se referea la Taina Euharistiei. Potirul cu Pruncul
dumnezeiesc binecuv=nt=nd reprezenta Potirul ~mp\r\tesei din care

izvor\sc, spre cei ce se apropie de el cu credin]\, toate binecuv=n-
t\rile d\ruite p\c\tosului neam omenesc prin lucrarea m=ntuitoare a
Domnului nostru Iisus Hristos. Acest potir este `ntr-adev\r nesecat
sau de neb\ut p=n\ la sf=r[it pentru c\ Agne]ul „se m\n=nc\ pururea
[i niciodat\ nu se sf=r[e[te”. Iar Maica Domnului, cu preacinstitele
ei m=ini ridicate, mijloce[te c\tre Dumnezeu la Altarul ceresc.
Ea se roag\ pentru p\c\to[i [i dore[te ca to]i s\ se m=ntuiasc\ [i,
pentru ca oamenii s\ nu mai fie st\p=ni]i de ni[te patimi josnice,
aduc\toare de pieire, ea ì cheam\ la izvorul nesecat de bucurie du-
hovniceasc\ [i de alinare, vestindu-le c\ Potirul nesecat al ajutorului
ceresc [i al milei este preg\tit pentru fiecare dintre cei care sunt `n
necazuri.
Din punctul de vedere al subiectului [i al con]inutului de idei,
icoana Maicii Domnului „Potirul Nesecat” este foarte apropiat\ de
icoana din Niceea care s-a prosl\vit prin minuni `n anul 304, `n
cinstea c\reia P\rin]ii ~nt=iului Sinod Ecumenic au hot\r=t s\ se
c=nte `n fa]a ei: „P=ntecele t\u s-a f\cut mas\ sf=nt\ pe care se afl\
P=inea cea cereasc\, Hristos, Dumnezeul nostru...”
S\rb\torirea icoanei Maicii Domnului „Potirul Nesecat” se face
la 18 mai pe stil nou. Din toate col]urile Rusiei vin la m\n\stirea
Serpuhov aceia care au nevoie de ajutorul plin de har al Maicii
Domnului. ~n vremurile mai vechi, „Fr\]ia abstinen]ilor nealcoo-
lici Aleksandr Nevski” din Serpuhov s\v=r[ea `n fiecare duminic\
o slujb\ cu acatist `n fa]a icoanei Maicii Domnului „Potirul
Nesecat”. Acest obicei a fost reintrodus la m\n\stirea Nisotk, `nfiin-
]at\ de cur=nd la Serpuhov. ~n fiecare duminic\, la sf=r[itul Sfintei
Liturghii, aici se s\v=r[e[te o slujb\ cu acatist [i sfin]irea apei, `n
timpul c\reia sunt pomeni]i cei care sufer\ de `mp\timire pentru
b\utul f\r\ m\sur\ al paharului celui aduc\tor de pieire [i au nevoie
de ajutorul plin de har al St\p=nei Preacurate.
Pentru prima dat\ `n 1997, Acatistul Maicii Domnului – „Poti-
rul Nesecat” a fost tradus [i `n limba rom=n\, fiind de o mare `nsem-
n\tate [i binecuv=ntare pentru noi, rom=nii.
Pentru to]i cei ce sunt st\p=ni]i de patima be]iei este recoman-
dat s\ citeasc\ acest acatist 40 de zile cu post, de mai multe ori `ntr-
un an.
~n numele Tat\lui [i al Fiului [i al Sf=ntului Duh, Amin!
Slav\ }ie, Dumnezeul nostru, slav\ }ie!
~mp\rate ceresc, M=ng=ietorule, Duhul adev\rului, care pre-

tutindenea e[ti [i toate le pline[ti, Vistierul bun\t\]ilor [i D\t\-
torule de via]\, vino [i Te s\l\[luie[te `ntru noi [i ne cur\]e[te
de toat\ necur\]ia [i m=ntuie[te, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte f\r\ de moarte, mi-

luie[te-ne pe noi. (de trei ori)
Slav\ Tat\lui [i Fiului [i Sf=ntului Duh, [i acum [i pururea

[i `n vecii vecilor. Amin!
Preasf=nt\ Treime, miluie[te-ne pe noi. Doamne, cur\-

]e[te p\catele noastre. St\p=ne, iart\ f\r\delegile noastre. Sfinte,
cerceteaz\ [i vindec\ neputin]ele noastre pentru numele T\u.
Doamne miluie[te. (de trei ori)
Slav\ Tat\lui [i Fiului [i Sf=ntului Duh, [i acum [i pururea

[i `n vecii vecilor. Amin.
Tat\l nostru, Care e[ti `n ceruri, sfin]easc\-se numele T\u,

vie `mp\r\]ia Ta, fac\-se voia Ta precum `n cer a[a [i pe p\-
m=nt. P=inea noastr\ cea de toate zilele d\-ne-o nou\ ast\zi. {i
ne iart\ nou\ gre[elile noastre, precum [i noi iert\m gre[i]ilor
no[tri. {i nu ne duce pe noi `n ispit\, ci ne izb\ve[te de cel r\u.
Troparul icoanei
Preasfintei N\sc\toare de Dumnezeu
„Potirul Nesecat”
Veni]i, dreptsl\vitorilor cre[tini, la dumnezeiescul [i mi-
nunatul chip al Preasfintei N\sc\toare de Dumnezeu, care
satur\ inimile celor credincio[i din Potirul Nesecat al milosti-
virii Sale [i arat\ minuni poporului celui binecinstitor. Acestea
v\z=nd [i auzind, cu duhul pr\znuind, cu c\ldur\ s\ c=nt\m:
St\p=n\ Preamilostiv\, t\m\duie[te neputin]ele [i patimile noastre,
rug=nd pe Fiul t\u, Hristos, Dumnezeul nostru, s\ m=ntuiasc\
sufletele noastre!
Condacul 1
Cinstitul t\u chip, St\p=n\ de Dumnezeu N\sc\toare, ne-a
fost d\ruit ca o izb\vire aleas\ [i minunat\, c\ci prin desco-
perirea lui ne sloboze[te de neputin]ele suflete[ti [i trupe[ti [i
de `nt=mpl\rile cele m=hnitoare. Pentru aceasta, laud\ `]i adu-
cem, Ap\r\toare Preamilostiv\. Tu, dar, St\p=n\, prin icoana ta
numit\ de noi „Potirul Nesecat”, aplec=ndu-te cu bun\voin]\
spre suspinele [i strig\tele noastre cele izvor=te din inim\,
d\ruie[te izb\vire celor ce sufer\ de boala be]iei, ca s\-]i c=nt\m
cu credin]\:
Bucur\-te, St\p=n\, Potir Nesecat care ne ast=mperi setea
cea duhovniceasc\!
Icosul 1
O[tile `ngere[ti [i cetele drep]ilor te sl\vesc ne`ncetat, ~m-
p\r\teas\, de Dumnezeu N\sc\toare, mijlocitoarea multp\c\-
tosului neam cre[tinesc, pe care v\z=ndu-l cufundat `n nele-
giuiri [i p\cate, ì d\ruie[ti spre m=ng=iere [i m=ntuire, milos-
tivire prin osebitele tale icoane f\c\toare de minuni, care
precum stelele cerului pot fi v\zute `n tot p\m=ntul. V\z=nd

noi pe aceea dintre ele numit\ „Potirul Nesecat”, din ad=ncul
sufletului `]i c=nt\m astfel:
Bucur\-te, s\la[ul Dumnezeirii cel neajuns,
Bucur\-te, mirarea cea ne`ncetat\ a oamenilor,
Bucur\-te, ceea ce prin rug\ciunile tale ne izb\ve[ti de p\cate,
Bucur\-te, c\ prin `ntrist\ri t\m\duie[ti neputin]ele noastre,
Bucur\-te, c\ ne trimi]i de sus milostivire prin icoanele
tale f\c\toare de minuni,
Bucur\-te, c\ prin descoperirea lor `nvesele[ti inimile noastre
cele m=hnite,
Bucur\-te, `mp\carea preaminunat\ a oamenilor cu Dumnezeu,
Bucur\-te, St\p=n\, Potir Nesecat, care ne ast=mperi setea
cea duhovniceasc\!
Condacul al 2-lea
V\z=nd, Preasf=nt\ St\p=n\, `ntristarea inimii, chinurile
duhovnice[ti [i poc\in]a nemincinoas\ a celor ce sunt supu[i
patimii celei pierz\toare a be]iei, ai binevoit s\ ar\]i ora[ului
celui pl\cut lui Dumnezeu, Serpuhov, milostivirea ta prin des-
coperirea icoanei tale preaminunate, „Potirul Nesecat”, pentru
ca to]i cei ce cad la ea cu credin]\ [i cu inim\ smerit\, dob=n-
dind vindecare de cumplita lor boal\, s\ ~i strige din ad=ncul
inimilor lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 2-lea
~n]eleg=nd prin `ntreita ar\tare `n vis a Cuviosului Varlaam
porunca de a merge `n ora[ul cel iubit de Dumnezeu, Ser-
puhov, un oarecare om supus patimii be]iei a aflat acolo, `n
m\n\stire, sf=nta ta icoan\, numit\ „Potirul Nesecat”. Drept
aceea, v\z=nd at=ta purtare de grij\ pentru noi, p\c\to[ii, cu
evlavie `]i c=nt\m unele ca acestea:
Bucur\-te, c\ prin oamenii cei evlavio[i ne descoperi

slava minunilor tale,
Bucur\-te, c\l\uz\ clarv\z\toare care le ar\]i unora ca
ace[tia calea m=ntuirii,
Bucur\-te, `ndrum\toarea noastr\ cea bun\, care cu dra-
goste ne apropii de tine,
Bucur\-te, c\ ne `ndemni la recuno[tin]\ pentru binefa-
cerile tale,
Bucur\-te, ceea ce preschimbi `ntristarea noastr\ `n bucurie,
Bucur\-te, c\ ne `nvesele[ti cu n\dejde neclintit\,
Bucur\-te, c\ nimice[ti patimile noastre cele pierz\toare,
cea duhovniceasc\!
Condacul al 3-lea
Puterea Celui Prea`nalt [i harul St\p=nei de Dumnezeu
N\sc\toare l-au `nt\rit pe un oarecare om cuprins de patima
be]iei atunci c=nd, av=nd picioarele sl\b\nogite, mergea `n
ora[ul Serpuhov, `mplinind astfel porunca Maicii Domnului
vestit\ lui `n vis de c\tre Cuviosul Varlaam, stare]ul m\n\stirii
de acolo; ajung=nd el `n acest ora[, a aflat icoana Preacuratei
care l-a vindecat `ndat\ de suferin]a sa duhovniceasc\ [i tru-
peasc\, `ndemn=ndu-l s\ ~i strige din ad=ncul sufletului, cu
mul]umire, lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Av=nd ca izvor pururea curg\tor Potirul cel Nesecat al
r=urilor cere[ti, nu numai credincio[ii din Serpuhov, ci [i drept-
sl\vitorii cre[tini din alte ora[e [i locuri, care au venit c\tre
minunatul t\u chip, numit „Potirul Nesecat”, primind `naintea
lui t\m\duire, ]i s-au `nchinat cu c=nt\ri pline de recuno[tin]\
ca acestea:
Bucur\-te, sc\ld\toare `n care se vindec\ toate bolile noastre,

Bucur\-te, potirul prin care primim bucuria vindec\rii,
Bucur\-te, ceea ce vindeci neputin]ele noastre duhovni-
ce[ti [i trupe[ti,
Bucur\-te, c\ ne stingi patimile prin puterea rug\ciunilor
tale,
Bucur\-te, c\ dai cele de folos celor care `]i cer ajutorul,
Bucur\-te, c\ d\ruie[ti tuturor daruri nenum\rate,
Bucur\-te, c\ ne deschizi comoara milostivirii,
Bucur\-te, c\ ai inima plin\ de mil\ fa]\ de cei c\zu]i,
cea duhovniceasc\!
Condacul al 4-lea
Vifor de g=nduri necredincioase av=nd `ntru sine, dar cu
poc\in]\ sincer\ venind la nespusa ta milostivire, cei cuprin[i
de patima be]iei cap\t\ t\m\duire [i, din ad=ncul inimii, ~i c=nt\
lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Auzind Domnul m=hnirea ad=nc\, vaietele [i pl=nsul so-
]iilor [i mamelor, copiilor [i rudelor celor tulbura]i cu firea de
patima be]iei, le-a d\ruit, St\p=n\, icoana ta prin care to]i cei
care se apropie cap\t\ m=ng=iere duhovniceasc\ [i `]i gr\iesc
cu lacrimi unele ca acestea:
Bucur\-te, Mielu[eaua care ai n\scut Mielul, Cel care a ri-
dicat p\catele lumii,
Bucur\-te, potir care pe noi ne umpli de bucurie,
Bucur\-te, c\ e[ti m=ng=ierea mamelor celor cuprinse de
m=hnire,
Bucur\-te, n\dejdea celor f\r\ de n\dejde,
Bucur\-te, ap\r\toare plin\ de har a celor ce vin la tine,
Bucur\-te, bucuria [i `nveselirea celor nec\ji]i,

Bucur\-te, ceea ce potole[ti patimile cele izvor=te din be]ie,
Bucur\-te, c\ `ntinzi m=na celor ce au nevoie de ajutorul t\u,
cea duhovniceasc\!
Condacul al 5-lea
Ca pe o stea de la Dumnezeu purcez\toare ne-ai ar\tat
nou\, o, ~mp\r\teas\ a lumii, preacinstita ta icoan\, pe care
v\z=nd-o ne rug\m din inim\ cu credin]\, gr\indu-]i: N\sc\-
toare de Dumnezeu, t\m\duie[te be]ia [i oricare alt\ boal\ su-
fleteasc\ [i trupeasc\ a celor afla]i `n suferin]\, iar pe cei cre-
dincio[i `nva]\-i s\ ~i aduc\ lui Dumnezeu c=ntarea de laud\:
Aliluia!
Icosul al 5-lea
V\z=nd, Maic\ de Dumnezeu N\sc\toare, minunile prea-
sl\vite [i semnele uimitoare venite nu numai de la icoana ta
cea descoperit\ `n ora[ul Serpuhov, ci [i de la cele zugr\vite
`ntocmai cu aceast\ icoan\, c\dem la ele cu smerenie [i c=nt\m:
Bucur\-te, grabnic\ mijlocitoare, ajut\toarea celor ce alearg\
la tine cu s=rguin]\,
Bucur\-te, ceea ce ascul]i cu bun\voin]\ rug\ciunile noastre,
Bucur\-te, ceea ce ai luminat ora[ul Serpuhov cu binecu-
v=ntarea ta,
Bucur\-te, c\ `mprejmuirile Moscovei au ar\tat slava mi-
nunilor tale,
Bucur\-te, comoar\ nesecat\ de t\m\duiri pentru to]i cei
afla]i `n necazuri,
Bucur\-te, ocrotitoare atotputernic\ a celor ce lucreaz\
pentru dob=ndirea trezviei,
Bucur\-te, bun\ ajut\toare a celor ce lupt\ `mpotriva lumii,

a trupului, a diavolului [i a be]iei,
Bucur\-te, Ap\r\toare grabnic\ a dreptcredincio[ilor celor
ce tr\iesc `n lume,
cea duhovniceasc\!
Condacul al 6-lea
Propov\duind, N\sc\toare de Dumnezeu, minunile s\v=r-
[ite prin icoana ta cea numit\ „Potirul Nesecat”, te rug\m cu
lacrimi: O, Preacurat\, izb\ve[te-ne pe noi to]i de patima b\u-
turii, de c\derea `n p\cat [i `nva]\-ne `nfr=narea pe noi, cei ce
ne s=rguim s\ ~i c=nt\m lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 6-lea
Str\luce[ti de lumina slavei dumnezeie[ti, Fecioar\, ui-
t=ndu-ne la Copilul, Dumnezeu cel mai `nainte de veci,
Domnul nostru Iisus Hristos, cum st\ `n cup\ ca `ntr-un Potir
Nesecat, precum te vedem zugr\vit\ `n icoana „Potirul Nese-
cat”, care `n chip tainic d\ruie[te izb\vire de patima be]iei
celor ce cu credin]\ vin s\ i se `nchine. De aceea, cu lacrimi `]i
aducem aceste rostiri ne`ncetate:
Bucur\-te, cea de care se bucur\ [i pe care o pr\znuie[te
neamul omenesc,
Bucur\-te, c\ slava ta este mai mare dec=t ]i-o pot aduce
laudele celor p\m=nte[ti [i celor cere[ti,
Bucur\-te, c\ prin chipul tainic al Fiului `n potir ne desco-
peri Taina dumnezeie[tii Euharistii,
Bucur\-te, ceea ce ne ar\]i `n chip minunat Mielul Cel ce
Se m\n=nc\ pururea [i niciodat\ nu Se sf=r[e[te,
Bucur\-te, Potir al vie]ii [i al nemuririi, care ne duci la
por]ile vie]ii ve[nice,
Bucur\-te, c\ adapi sufletele noastre cele `nsetate din iz-

vorul nestric\ciunii [i al bucuriei,
Bucur\-te, c\ `n bun\tatea ta nem\rginit\ nu lepezi nici pe
cei mai dispre]ui]i [i mai prigoni]i,
Bucur\-te, c\ din milostivirea ta ì r\pe[ti din groapa pieirii
pe cei f\r\ de n\dejde,
cea duhovniceasc\!
Condacul al 7-lea
Vr=nd un oarecare om s\ `]i mul]umeasc\, St\p=n\, Maica
lui Dumnezeu, pentru vindecarea de suferin]a be]iei, a `mpo-
dobit icoana ta preaminunat\ ce se g\se[te `n ora[ul Serpuhov,
c=nt=nd lui Dumnezeu din toat\ inima sa: Aliluia!
Icosul al 7-lea
Minune nou\ vedem, St\p=n\, prin sf=nta ta icoan\, c\ci
un oarecare om, {tefan, cuprins de suferin]a be]iei, venind la
mijlocirea ta cea de Maic\, s-a izb\vit de boala lui cea grea,
pentru aceasta, cu mul]umire, ]i-a `mpodobit icoana cu daruri
de mult pre] [i, c\z=nd la ea, cu lacrimi c=nta unele ca acestea:
Bucur\-te, c\ e[ti izvor d\t\tor de vindec\ri,
Bucur\-te, Potirul ceresc al darurilor dumnezeie[ti,
Bucur\-te, r=u de vindecare de-a pururea curg\tor,
Bucur\-te, c\ e[ti marea care `neci toate patimile noastre,
Bucur\-te, ceea ce cu m=inile tale ridici pe cei ce cad
zdrobi]i de greutatea p\catului be]iei,
Bucur\-te, c\ prime[ti darurile recuno[tin]ei,
Bucur\-te, c\ `nvesele[ti inimile celor binecredincio[i,
Bucur\-te, c\ `mpline[ti toate cererile noastre cele bune,
cea duhovniceasc\!
Condacul al 8-lea
Str\in lucru [i cu anevoie de crezut le este tuturor celor
necredincio[i s\ aud\ c\ la sf=nta ta icoan\ „Potirul Nesecat”
se s\v=r[esc minuni [i t\m\duiri dumnezeie[ti. Noi, `ns\, bine-
[tiind cuv=ntul t\u pe care l-ai rostit pentru `nt=ia icoan\ ce te
`nf\]i[a, anume c\: „Harul Celui Ce s-a n\scut din mine va fi
cu aceast\ icoan\”, credem c\ [i din cea numit\ „Potirul Ne-
secat” izvor\[te harul cel d\t\tor de vindec\ri. De aceea,
plec=ndu-ne cu evlavie, o s\rut\m, c=nt=nd lui Dumnezeu:
Aliluia!
Icosul al 8-lea
Toat\ n\dejdea lor `n tine [i-o pun, St\p=n\, cei ce sufer\
de patima be]iei. Pogoar\-te spre neputin]ele [i patimile noas-
tre, c\ci cine ne va scoate pe noi, p\c\to[ii, din groapa pieirii,
a s\r\ciei duhovnice[ti [i trupe[ti, f\r\ numai tu, St\p=n\. De
aceea, plec=ndu-ne genunchii `n fa]a preacuratului t\u chip, `]i
gr\im unele ca acestea:
Bucur\-te, ceea ce nu `]i `ntorci fa]a de la rug\ciunile p\-
c\to[ilor,
Bucur\-te, c\ trimi]i ajutorul t\u ceresc celor ce te cheam\
`n ajutor,
Bucur\-te, ceea ce ar\]i ad=ncimea milostivirii tale c\tre
to]i p\c\to[ii,
Bucur\-te, ceea ce ì `mb\rb\tezi pe cei f\r\ de n\dejde [i
cu totul dezn\d\jdui]i,
Bucur\-te, c\ `ntinzi m=n\ de ajutor celor supu[i patimilor
pricinuite de be]ie,
Bucur\-te, c\ prin daruri pline de har ì m=ng=i pe cei ce
sufer\ cu r\bdare,
Bucur\-te, ceea ce vindeci neputin]ele noastre suflete[ti [i
trupe[ti,
Bucur\-te, c\ ne-ai `nv\]at s\ socotim `ntru nimic bucu-

riile cele de[arte ale acestei lumi,
cea duhovniceasc\!
Condacul al 9-lea
Toat\ firea cea `ngereasc\ se minuneaz\, Doamne, de lu-
crarea Ta cea plin\ de milostivire, c\ ai d\ruit mult-p\c\to-
sului neam omenesc o ajut\toare [i ap\r\toare preaputernic\.
Ea se pleac\ spre neputin]ele noastre [i ne sloboze[te de
groaznica patim\ a be]iei, `nv\]=nd pe cei credincio[i s\ ì
c=nte lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 9-lea
Ritorii cei `n]elep]i nu [tiu, St\p=n\, s\ laude dup\ cuviin]\
sl\vita descoperire a icoanei tale. Cu at=t mai mult noi, p\c\-
to[ii, cu buzele noastre `ntinate, nu vom putea s\ aducem Ap\-
r\toarei noastre laude dup\ cuviin]\. ~ns\, v\z=nd nenum\ra-
tele minuni `nf\ptuite prin icoana ta, bucur=ndu-ne cu duhul [i
cu inima, `]i c=nt\m:
Bucur\-te, ceea ce izvor\[ti minuni de la sf=ntul t\u chip,
Bucur\-te, c\ degrab ne izb\ve[ti de nenorociri [i `ntrist\ri,
Bucur\-te, c\ ì ru[inezi pe cei ce nu te primesc pe tine cu
credin]\,
Bucur\-te, c\ ì p\ze[ti de orice r\u pe cei ce se roag\ la
tine,
Bucur\-te, ceea ce cu bl=nda ta str\lucire izgone[ti `ntune-
ricul p\catului [i cea]a patimilor noastre,
Bucur\-te, ceea ce umpli sufletele noastre de iubire pentru
tine [i pentru Fiul t\u,
Bucur\-te, c\ ne `ndreptezi cu `n]elepciune pe calea poc\in]ei,
Bucur\-te, c\ ne e[ti mijlocitoare os=rdnic\ pentru r\spun-

sul cel bun `naintea Dreptului Judec\tor,
cea duhovniceasc\!
Condacul al 10-lea
Vr=nd s\ m=ntuie[ti, o, Maic\ a lui Dumnezeu, mul]imea
ce sufer\ de boala be]iei, ne-ai d\ruit icoana ta cea preami-
nunat\ pentru ca to]i cei cuprin[i de aceast\ patim\ s\ poat\
veni la chipul t\u f\c\tor de minuni [i, primind lecuire, cu
umilin]\ s\ ~i c=nte lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Zid [i pav\z\ e[ti, o, Maic\ a lui Dumnezeu, celor ce sufe-
r\ de boala be]iei [i tuturor celor ce vin la tine cu gr\bire [i
cinstesc cu evlavie sf=nta ta icoan\. C\ ne-a d\ruit-o Domnul-
D\t\torul bun\t\]ilor spre ajutor [i vindecare de patimile adu-
c\toare de moarte, `ndemn=ndu-ne astfel s\ `]i c=nt\m acestea:
Bucur\-te, alinarea m=hnirilor noastre [i n\dejdea celor
dezn\d\jdui]i,
Bucur\-te, vindecarea suferin]elor noastre suflete[ti [i
trupe[ti,
Bucur\-te, ceea ce prin cur\]ia ta ne izb\ve[ti de `ntin\ciunea
noastr\,
Bucur\-te, c\ci prin harul t\u luminezi nemernicia noastr\,
Bucur\-te, c\ `mbraci `n nestric\ciune stric\ciunea noastr\
cea trupeasc\,
Bucur\-te, ceea ce prin mijlocirea ta ne `nt\re[ti `n rug\ciune,
Bucur\-te, c\ ne `nt\re[ti `n neputin]a noastr\,
Bucur\-te, c\ grabnic risipe[ti norul patimilor ce ne `n-
conjoar\,
cea duhovniceasc\!
Condacul al 11-lea
C=ntarea noastr\, ce cu smerit\ dragoste [i cu os=rdie o
aducem ]ie, n-o trece cu vederea, Preacurat\, [i nu-]i `ntoarce
fa]a de la cei care f\r\ n\dejde p\timesc din pricina be]iei, ci
ajut\-i pe ei [i pe noi s\ ne cur\]im de toat\ `ntin\ciunea p\-
catului [i s\ putem c=nta cu vrednicie [i cu dreptate lui Dum-
nezeu: Aliluia!
Icosul al 11-lea
F\clie d\t\toare de lumin\ te vedem, Preasf=nt\ Fecioar\, c\ci
sf=ntul t\u chip gone[te cea]a p\catelor [i ne `ndrum\ pe calea
luminoas\ a virtu]ii pe noi, cei ce cu credin]\ `]i gr\im acestea:
Bucur\-te, c\ci prin acoper\m=ntul t\u ne izb\ve[ti de
de[ert\ciunea acestei lumi mult r\zvr\tite,
Bucur\-te, c\ ne aju]i s\ alung\m nelini[tea patimilor trupe[ti,
Bucur\-te, ceea ce pui `n inimile noastre g=ndurile cele bune,
Bucur\-te, c\ aduci lumin\ `n cugetul cel `ntinat,
Bucur\-te, c\ ì izb\ve[ti pe cei cuprin[i de suferin]a chi-
nuitoare a be]iei,
Bucur\-te, c\ ì chemi pe ace[tia la poc\in]\ nef\]arnic\,
Bucur\-te, ceea ce `mbunezi sufletele celor `nr\i]i,
Bucur\-te, c\ izb\ve[ti de patimi pe cei ce te cheam\ `n ajutor,
cea duhovniceasc\!
Condacul al 12-lea
Harul lui Dumnezeu care este d\ruit prin icoana ta, Po-
tirul Nesecat, ì apropie de ea, St\p=n\, pe to]i cei `ntrista]i [i
oropsi]i: v\duve, b\tr=ne [i, mai ales, pe to]i cei cuprin[i de
suferin]a be]iei, care niciodat\ nu pleac\ neajuta]i de la tine,
Preacurat\, de la Potirul Nesecat al darurilor tale dumneze-
ie[ti, o, Preamilostiv\, [i vindecare deplin\ primind, ~i c=nt\m
cu mul]umire Domnului: Aliluia!
Icosul al 12-lea
C=nt=nd minunile [i marea ta milostivire ar\tat\ celor
cuprin[i de patima be]iei, te rug\m, St\p=n\, m=ntuie[te [i po-
v\]uie[te-ne pe c\rarea cea dreapt\ [i nu ne l\sa pe noi, cei
care c\ut\m ocrotirea ta [i `]i c=nt\m acestea:
Bucur\-te, ceea ce chemi pe to]i la `nfr=narea de la be]ie,
Bucur\-te, c\ prin roua milostivirii tale ì sloboze[ti pe
ace[tia de patima b\utului f\r\ m\sur\ a vinului,
Bucur\-te, ceea ce e[ti t\m\duirea ve[nic\ a celor ce su-
fer\ din pricina greului p\cat al be]iei,
Bucur\-te, ajut\toare grabnic\ a celor ce se chinuiesc din
pricina patimilor,
Bucur\-te, `mb\rb\tarea minunat\ a celor `mpu]ina]i cu duhul,
Bucur\-te, c\ e[ti bucuria negr\it\ a celor buni la suflet,
Bucur\-te, c\ ì smere[ti pe cei trufa[i,
Bucur\-te, ceea ce ridici pe cei smeri]i [i le dore[ti tuturor
m=ntuirea,
cea duhovniceasc\!
Condacul al 13-lea
O, Preamilostiv\ Maic\ a Preadulcelui nostru Domn Iisus
Hristos! Ascult\ aceast\ rug\ciune a noastr\ [i ne izb\ve[te de
toate nevoile suflete[ti [i trupe[ti, dar mai ales sloboze[te-i pe
cei cuprin[i de suferin]a be]iei, pe robii t\i (numele), ca s\ nu
piar\ ace[tia cuprin[i de r\u, ci, m=ntui]i fiind prin tine, s\ ì
aduc\ lui Dumnezeu c=ntarea: Aliluia! (de trei ori)
Apoi se cite[te Icosul 1.
Rug\ciune
O, Preamilostiv\ St\p=n\, pentru a dob=ndi ocrotirea ta `]i
aducem acum aceast\ rug\ciune. Auzi-ne cu milostivire pe
noi: so]ii, so]iile, copiii, maicile celor `mp\timi]i de boala cea
grea a be]iei, fra]ii [i surorile noastre, care din aceast\ pricin\
sunt c\zu]i de la Maica noastr\, Biserica lui Hristos, [i-i t\m\-
duie[te pe ace[tia!
O, milostiv\ Maic\ a lui Dumnezeu, atinge-te de inimile
lor [i scoate-i degrab\ din c\derile `n p\cate, adu-i la `nfr=-
narea cea m=ntuitoare. Roag-L pe Fiul t\u, Hristos, Dumne-
zeul nostru, s\ ne ierte gre[elile [i s\ nu `[i `ntoarc\ milosti-
virea de la zidirea Sa, ci s\ `nt\reasc\ `n trezvie [i `n]elepciune.
Prime[te, Preasf=nt\ N\sc\toare de Dumnezeu, rug\ciu-
nile maicilor ce revars\ [iroaie de lacrimi pentru copiii lor, ale
so]iilor care pl=ng pentru so]ii lor, ale copiilor, orfanilor [i
neputincio[ilor p\rin]i [i ale noastre, ale tuturor celor ce c\dem
la icoana ta pentru ca s\ ajung\, prin rug\ciunile tale, acest
strig\t al nostru la Tronul Celui Prea`nalt. Acoper\-ne [i ne
p\ze[te ca s\ nu fim robi]i de cel viclean [i de toate cursele
vr\jma[ilor, ajut\-ne `n ceasul cumplit al mor]ii, ca prin rug\-
ciunile tale s\ trecem v\mile v\zduhului.
Izb\ve[te-ne de os=nda cea ve[nic\ [i mijloce[te ca milos-
tivirea lui Dumnezeu s\ ne acopere `n vecii vecilor. Amin.
ANEXE
148 FLOYD FRANTZ
Anexa 1
E[ti alcoolic?
R\spunde]i la aceste `ntreb\ri cât mai cinstit posibil
1. Pierzi timp de la serviciu datorit\ consumului de alcool? _____DA _____NU
2. Consumul de alcool `]i face via]a casnic\ mai fericit\? _____DA _____NU
3. Bei pentru c\ e[ti timid cu al]i oameni? _____DA _____NU
4. Consumul de alcool `]i afecteaz\ reputa]ia? _____DA _____NU
5. Te reduci la o companie de spe]\ joas\ [i la un mediu inferior când bei? _____DA _____NU
6. Faptul c\ bei te face s\ `]i neglijezi treburile familiale? _____DA _____NU
7. }i-a sc\zut ambi]ia de când ai `nceput consumul? _____DA _____NU
8. Ai remu[c\ri dup\ ce bei? _____DA _____NU
9. Ai avut dificult\]i financiare datorit\ consumului? _____DA _____NU
10. Sim]i nevoia de a consuma la o anumit\ perioad\ din zi? _____DA _____NU
11. Vrei s\ bei ceva diminea]a urm\toare? _____DA _____NU
12. Consumul de alcool ]i-a determinat dificult\]i cu somnul? _____DA _____NU
13. }i-a sc\zut eficien]a de când ai `nceput s\ bei? _____DA _____NU
14. Consumul de alcool `]i pune `n pericol munca sau afacerile? _____DA _____NU
15. Consumi alcool pentru a sc\pa de griji sau probleme?t _____DA _____NU
16. Bei singur? _____DA _____NU
17. Ai avut pierderi totale de memorie ca rezultat al consumului? _____DA _____NU
18. Ai fost tratat de c\tre doctor din cauza consumului? _____DA _____NU
CUM TRAT|M ALCOOLISMUL
19. Bei ca s\ `]i cl\de[ti stima de sine? _____DA _____NU

20. Ai fost `n spital sau `ntr-o institu]ie datorit\ consumului? _____DA _____NU
Auto-evaluare
Dac\ ai r\spuns DA la oricare dintre `ntreb\ri, exist\ un semnal de alarm\ c\ ai putea fi alcoolic!
Dac\ ai r\spuns DA la oricare dou\ `ntreb\ri, sunt [anse ca tu s\ fii alcoolic.
Dac\ ai r\spuns DA la trei sau mai multe `ntreb\ri, e[ti cu siguran]\ alcoolic.
(~ntreb\rile de test de mai sus sunt folosite de Johns Hopkins University Hospital, Baltimore, Maryland, pentru a decide
dac\ un pacient este sau nu alcoolic.)
149
150 FLOYD FRANTZ
Anexa 2
Te preocup\ consumul de alcool al cuiva?
1. Ai probleme cu somnul din cauza b\utului cuiva?
2. Cea mai mare parte a gândurilor tale se `nvârt `n jurul
situa]iilor legate de b\ut sau `n jurul problemelor
cauzate de acesta?
3. ~ncerci s\ controlezi consumul de alcool al cuiva prin
cererea de promisiuni privind `ncetarea b\utului?
4. Amenin]i?
5. Ai atitudini din ce `n ce mai negative fa]\ de persoana
care bea?
6. ~nsemnezi sticlele de b\utur\, le ascunzi sau le arunci
con]inutul `n chiuvet\?
7. Crezi c\ totul ar fi bine dac\ persoana respectiv\ ar
`nceta b\utul?
8. Te sim]i singur, respins, tem\tor, mânios, vinovat,
epuizat?
9. Nu `]i mai place propria persoan\?
10. Crezi c\ schimb\rile tale de dispozi]ie sunt influen]ate
de consumul de alcool al cuiva?
11. ~ncerci s\ negi sau s\ maschezi situa]iile legate de
b\ut?
12. ~ncerci s\ protejezi sau s\ „acoperi” persoana care
bea?
13. Te sim]i responsabil [i vinovat pentru b\utul cuiva?
14. Ai `nceput s\ te retragi sau te-ai izolat deja de prieteni
sau de alte activit\]i?
15. Ai preluat responsabilit\]i care obi[nuiau s\ fie ale
persoanei care bea?
16. Problemele financiare sunt mai mari datorit\ consu-
mului de alcool al unei persoane?
17. Te reg\se[ti `ncercând s\ `]i justifici sentimentele [i

comportamentele ca fiind provocate de b\utul cuiva?
18. Ai simptome fizice noi, precum dureri de cap, indi-
gestii, st\ri de grea]\, tremur\turi?
19. Te sim]i `nvins\ [i lipsit\ de speran]\?
20. Rela]iile tale sexuale au fost afectate de consumul de
alcool al cuiva?
21. Dac\ sunt implica]i [i copii, po]i observa c\ sunt
stresa]i sau c\ [i-au schimbat comportamentul datorit\
consumului de alcool al cuiva?
Auto-evaluare
Dac\ sunt 3 sau mai multe r\spunsuri afirmative la oricare
dintre `ntreb\rile de mai sus, atunci `nseamn\ c\ exist\ o
problem\ cu alcoolul [i c\ ar trebui s\ discu]i cu cineva despre
asta.
Chiar dac\ sunt mai pu]in de 3 r\spunsuri afirmative, tot

ar fi bine s\ stai de vorb\ cu cineva specializat. Atunci când ne
preocup\ consumul de alcool al unui membru al familiei e
bine s\ discut\m cu cineva care poate s\ determine dac\ exist\
sau nu o problem\ cu alcoolul.
152 FLOYD FRANTZ
Anexa 5 – Rela]ia multi-disciplinar\ `n tratamentul alcoolismului
Medic Preot Judec\tor / Ofi]er Asistent Psiholog Psihiatru Asistent

reintegrare social angaja]i EAP
Procesul recuper\rii implic\

profesioni[ti din diferite dome-
nii. Aceast\ interac]iune multi-
disciplinar\ face ca „`ntreaga
persoan\” s\ fie tratat\. Evaluare [i Tratament
Acesta este modelul de trata-
(de ex., Proiectul „Sf. Dimitrie”)
ment Minnesota sau „bio-psiho-
socio-spiritual”.
Rela]ia dintre ace[ti profesio- Alcoolicii Anonimi
ni[ti/institu]ii [i programul de
tratament continu\ pe toat\ du-
rata procesului de recuperare.
Dup\ terminarea tratamentu-
lui, clientul este `ndrumat c\- Post-cur\
tre cei care l-au trimis pentru
sprijin [i monitorizare. De ase- (dup\ caz)
menea, i se sugereaz\ consulta-
rea anumitor medici, psihologi,
preo]i etc., pentru rezolvarea
unor probleme specifice.
Medic Preot Judec\tor / Asistent Psiholog Psihiatru Asistent

Ofi]er social angaja]i EAP
i
Anexa 6
Aprobarea biroului general de servicii al alcoo-

licilor anonimi pentru publicarea celor 12 pa[i
„Cei Doisprezece Pa[i sunt retip\ri]i cu permisiunea lui

Alcoholics Anonymous World Services, Inc. (A.A.W.S.) [Ser-
viciile Mondiale ale Alcoolicilor Anonimi, Inc.]. Permisiunea
de a retip\ri cei Doisprezece Pa[i nu implic\ faptul c\
A.A.W.S. a revizuit sau a aprobat con]inutul acestei publica]ii
sau c\ A.A. este neap\rat de acord cu vederile exprimate `n
aceasta. A.A. este un program de recuperare numai de pe
urma alcoolismului – folosirea celor Doisprezece Pa[i `n leg\-
tur\ cu programe [i activit\]i formulate dup\ A.A., dar care se
ocup\ de alte probleme sau folosirea lor `ntr-un context diferit
de A.A. nu implic\ altceva.”
Alcoolicii Anonimi ® [Alcoolicii Anonimi] este o aso-

cia]ie de b\rba]i [i femei care `[i `mp\rt\[esc unii altora ex-
perien]a, punctele tari [i speran]ele, astfel `ncât s\-[i rezolve
problema comun\ [i s\-i ajute [i pe al]ii s\-[i revin\ din
alcoolism.
y Singura cerin]\ pentru a deveni membru este dorin]a de
a te l\sa de b\ut. Nu exist\ cotiza]ii sau taxe pentru a fi
membru A.A.; noi ne auto-finan]\m prin propriile
noastre contribu]ii.
y A.A. nu este afiliat\ nici unei secte, religii, politici,
organiza]ii sau institu]ii; nu dore[te s\ se implice `n nici
o controvers\; ea nu sus]ine [i nici nu se opune vreunei
cauze.
y Scopul nostru principal este de a nu bea [i de a ajuta al]i
alcoolici s\ nu bea.
156 FLOYD FRANTZ
Cei 12 Pa[i ai Alcoolicilor Anonimi

1. Am admis c\ eram neputincio[i `n fa]a alcoolului, c\ nu
mai eram st\pâni pe via]a noastr\.
2. Am ajuns la credin]a c\ o Putere superioar\ nou\ `n[ine
ne-ar putea reda s\n\tatea mintal\.
3. Am hot\rât s\ ne l\s\m voin]a [i via]a `n grija lui
Dumnezeu.
4. Am f\cut, f\r\ team\, un inventar moral am\nun]it al
propriei persoane.
5. Am m\rturisit lui Dumnezeu, nou\ `n[ine [i unei alte
fiin]e umane natura exact\ a gre[elilor noastre.
6. Am consim]it, f\r\ rezerve, ca Dumnezeu s\ ne scape
de toate aceste defecte de caracter.
7. Cu umilin]\, I-am cerut s\ ne `ndep\rteze sl\biciunile.
8. Am `ntocmit o list\ cu toate persoanele c\rora le-am
f\cut necazuri [i am consim]it s\ repar\m aceste rele.
9. Ne-am reparat gre[elile direct fa]\ de acele persoane,
acolo unde a fost cu putin]\, dar nu [i atunci când le-am
fi putut face vreun r\u lor sau altora.
10. Ne-am continuat inventarul personal [i ne-am recu-
noscut gre[elile, de `ndat\ ce ne-am dat seama de ele.
11. Am c\utat, prin rug\ciune [i medita]ie, s\ ne `nt\rim
contactul con[tient cu Dumnezeu, a[a cum L-a
cunoscut fiecare dintre noi, cerându-i doar s\ ne arate voia
Lui `n ce ne prive[te [i s\ ne dea puterea s-o `mplinim.
12. Dup\ ce am tr\it o trezire spiritual\ ca rezultat al aces-
tor pa[i, am `ncercat s\ transmitem acest mesaj altor
alcoolici [i s\ punem `n aplicare aceste principii `n
toate domeniile vie]ii noastre.
Anexa 7
Adrese utile
1. Centrul de consiliere [i reabilitare a persoanelor
dependente de alcool [i alte droguri
Ia[i - 700071
Str. Costachi Negri, nr. 48
Tel: 0232/220548, int. 107
E-mail: centrulsfnicolae@yahoo.com
2. Proiectul „Sf. Dimitrie Basarabov”

de Informare [i Tratament al Alcoolismului [i Dependen]ei
de Alte Droguri
400-011 Cluj-Napoca
Str. Neagr\ nr. 10
Tel/fax: ^4-0264-421-038
E-mail: sfdimitrie@hotmail.com
iiiiiiiii ffrantz@pcnet.ro
~ntâlnirile Alcoolicilor Anonimi `n România

A.A. website `n România: www.itcnet.ro/aa
1. Grup „A.A. Piatra Neam]”

– Adresa: Piatra Neam] 5600, Str. {tefan cel Mare, nr. 12 (Casa
Medicului)
– Orar: zilnic ii iii - 18.30 – 19.30
iiiiiiiiiiiiiDuminic\ - 11.00 – 12.00
– E-mail: g67ganescu@hotmail.com
iiiiiiiiiiiiiiiaapiatraneamt@hotmail.com
– Pers. contact: Gabi
– Telefon: 0233-233-992
158 FLOYD FRANTZ
2. Grupul A.A. din Arad

– Adresa: Arad 2900, Str. Andrei Mure[anu nr. 28
– Orar: `n fiecare Joi - ora 18.00
– E-mail: aagruparad@hotmail.com
– Pers. de contact: Alexandru
– Telefon: 0257-259-451
3. Grupul A.A. „Phoenix” Craiova

– Adresa coresponden]\ A.A.: C.P. 525. O.P. 5, Craiova, Dolj
– Adresa `ntâlniri: Liceul Titulescu, Brazda
– Orar: L, Mar]i, J [i V: 19.00-20.00
– E-mail iciobanu@oltenia.ro
– Pers. contact: Ioana
– Tel. 0744-974-373
4. Grup A.A. „CSÍK” Miercurea Ciuc

– Adresa: Miercurea Ciuc 4100, Casa „Lasarus” Ház, Str. Gál
Sándor, nr. 9
– Orar: Luni, ora 19.00
iiiiiJoi, ora 19.00
– E-mail: j_mohar@index.hu
– Pers. contact: Gyula; Zsolt
– Tel. 0266-317486
5. Grupul „Carpe Diem” Cluj-Napoca

– Adresa: Cluj-Napoca, 3400, Str. N\s\ud, nr. 2 (Uniunea
Cre[tin\)
– Orar: Sâmb., Dum.: 18 - 19,30; Luni: 19.00
– E-mail: rgiura@personal.ro;
iiiiiiii iiiiiifritz@21cn.com
– Pers. de contact: Raul, Mircea
– Tel. 0724-721-063
6. Grupul „Speran]a” Cluj-Napoca

– Adresa: Cluj-Napoca, 3400, Str. Ion Me[ter, nr. 10
(Policlinica „Sf. Pantelimon”)
– Orar: Miercuri, ora 19.00

iiiiiiiiiiiiiiVineri, ora 18.00
– E-mail: ffrantz@pcnet.ro
– Pers. contact: Raul
– Telefon: 0724-721063
7. Baia Mare – 2 grupuri: „Sf. Varvara” [i „Zorile”
– Adresa: Baia Mare 4800, Bdul Unirii nr. 28 (sediul asocia]iei
A.S.S.O.C.)
– Orar: Joi, 17.00- 19.00
Luni, 17.00-19.00
– E-mail: willyaa@freemail.hu
rodoet@email.ro
– Pers. contact: Willy; Marcel
– Tel. 0262-431236; 0745-310972
0262-279264; 0724-265617
8. Grupul A.A. „Interna]ional” Bucure[ti

– Adresa: Bucure[ti 7000, Str. Biserica Amzei (Universit.
Popular\ Br\tianu)
– Orar: Mar]i, Joi: 20.00- 21.00
– E-mail: crisrob@emoka.ro
– Pers. contact: Cristian
– Telefon: 0723-389-304
9. Grupul A.A. „Unu” Bucure[ti

– Adresa: Bucure[ti 7000, {oseaua Berceni, nr. 8-10, Spitalul
„Obregia”, pavilionul 17
– Orar: Luni, Miercuri, Vineri: 17.00-18.00
– E-mail: vjivin@itc.ro
– Pers. contact: Basil
– Telefon: 021-653-0745
10. Grupul A.A. „S\n\tatea” S\v\disla

– Adresa: Sanatoriul T.B.C. S\v\disla, jud. Cluj
– Telefon: 0264-374-273
160 FLOYD FRANTZ
11. Grupul A.A. „Credin]a” Bistri]a

– Orar: Luni – 18.00-17.00
– Pers. contact: Horia; Petric\
– Tel.: 0263-233854; 0744-628204
0263-219874; 0723-440770
12. Grupul A.A. „Genesis” Turda
– Adresa: Str. Republicii nr. 30
– Orar: Joi, 18.00
– Pers. contact: Richard
– Telefon: 0723-044552
13. Grupul A.A. „Unirea” Ia[i
– Adresa: Str. Costachi Negri, nr.48
– Pers. contact: Seby
– Telefon: 0232-220548 int.107
0729-904355
– E-mail: aaiasi@yahoo.com
– www.aaiasi.xhost.ro sau www.aaiasi.blogspot.com
~ntâlnirile Grupurilor de Servicii Familiale Al-Anon `n România

– Grupul Al-Anon „Speran]a” Cluj-Napoca
– Adresa: Cluj-Napoca 3400, Str. Ion Me[ter nr. 10 (Policlinica
Sf. Pantelimon);
– Orar: Vineri, ora 18.00-19.00, Miercuri, 19.00-20.00
– E-mail: chasznosi@hotmail.com
– Pers. de contact: Claudia, Nicoleta
– Telefon: 0264-421038
– Grupul Al-Anon „Prietenia” Bistri]a
– Orar: Luni, ora 18.00
– Pers. contact: Monica; Viorica
– Telefon: 0263-220-652
– E-mail: ganeam@yahoo.com
– Grupul Al-Anon „Confiden]a” Ia[i
– Adresa: Str. Costachi Negri nr. 48
– Telefon: 0232-220548
Biroul General de Servicii al Alcoolicilor Anonimi

Alcoholics Anonymous World Services, Inc.
Box 459, Grand Central Station
New York, NY 10163
www.aa.org
Biroul General de Servicii Familiale Al-Anon

Al-Anon Family Group Headquarters, Inc.
P.O. Box 182, Madison Square Station
New York, New York 10010
www.al-anon-alateen.org
162 FLOYD FRANTZ
Edi]ie `ngrijit\ de Pr. Iulian Negru

Redactor: Alina S\ftian
Tehnoredactor: Alina Andrei
Design copert\: Ana-Maria Chiribu]\
Bun de tipar: 2005. Ap\rut: 2005

Editura TRINITAS, Cuza Vod\ 51, 700038, IA{I
Tel.: (0232)216693; (0232)218324; Fax (0232)216694
http://www.trinitas.ro; E-mail: editura@trinitas.ro
Tiparul executat la Tipografia TRINITAS

E-mail: tipografia@trinitas.ro

Cum Tratam Alcoolismul - Manual Pentru Uzul Preotilor Si Medicilor 2007 Floyd Frantz

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cum Tratam Alcoolismul - Manual Pentru Uzul Preotilor Si Medicilor 2007 Floyd Frantz

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUM TRAT|M ALCOOLISMUL 1

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a Rom=niei

Traducere din limba englez\ - Nicoleta Amariei

Carte tip\rit\ cu binecuv=ntarea

Centrul de consiliere [i reabilitare a persoanelor dependente de alcool [i alte

1. Terapie de grup, sub coordonarea consilierului `n adic]ie [i a unui psiholog.

Beneficiarii no[tri sunt:

- persoanele dependente de alcool [i alte droguri;

Pentru a oferi servicii profesionale de `nalt\ calitate am `mbinat elementele de

~n anul 2006 au beneficiat de `ntreaga gam\ de servicii oferite de c\tre Centrul

Prefa]\ de I.P.S. Daniel, Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei.........................7

Acatistul Maicii Domnului – „Potirul Nesecat” ..........................................129

Evanghelia iubirii [i a vie]ii ve[nice a Mântuitorului Iisus

În alt\ parte, Sfântul Ioan Gur\ de Aur zice: „Be]ia z\-

M\n\stirea Bucium, Ia[i

O carte dedicat\ celor care trateaz\ alcoolismul, pentru uzul

Din partea autorului

Cei mai mul]i membri ai societ\]ii noastre privesc consu-

alcoolism ca boal\. Ve]i descoperi, de asemenea, c\ aceste idei

Ca [i cre[tini, ne str\duim s\ ~l ]inem pe Dumnezeu `n

social vine `n ajutorul problemelor familiale [i sociale cauzate

pe noii veni]i s\ se integreze `n grupurile de suport `nainte [i

II. ~ntreb\ri [i r\spunsuri

Mul]i oameni beau alcool. E gre[it s\ bei?

medicinei de acum 2000 de ani, b\utul vinului pentru tot felul

Ce este „alcoolismul” sau „dependen]a de alcool”?

alcool sau alte droguri”. La modul simplu, poate fi identificat

Este alcoolismul o mare problem\ `n România?

beau mai mult decât al]ii, este o `ntrebare la care e greu de

De ce numai anumi]i oameni devin alcoolici?

To]i b\utorii `nr\i]i sunt alcoolici?

o persoan\ a dep\[it linia invizibil\ a alcoolismului, `i va fi

Este posibil ca cineva care bea bere s\ devin\

Alcoolul este la fel de periculos ca [i alte droguri,

de adictiv ca [i heroina, el este probabil mult mai periculos

Ce este dependen]a `ncruci[at\?

Alcoolismul este un p\cat sau o boal\?

alcoolism ca boal\. Cartea Alcoolicii Anonimi afirm\ c\ alcoolis-

Alcoolicul `[i cauzeaz\ boala?

Alcoolicii nu [tiu c\ ei nu ar trebui s\ bea?

Alcoolicii `n]eleg alcoolismul?

stadiu avansat al adic]iei. Asta va face [i mai grea recuperarea,

Ce `nseamn\ „stadiul de negare” al alcoolismului?

Care este „am\girea” alcoolicului?

Ce `l opre[te pe alcoolic s\ `[i recunoasc\

sumul de alcool a[a cum este [i s\ fie onest\ fa]\ de modul `n

Asta `nseamn\ c\ alcoolicii nu sunt responsabili

coolicului „controleaz\-te” [i „bea, dar nu prea mult”. Uneori,

De ce este alcoolismul considerat ca fiind o „boal\

Este boala alcoolismului progresiv\?

Alcoolismul poate fi vindecat?

linia” c\tre dependen]a de alcool, nu va putea reveni niciodat\

Este alcoolismul fatal?

Ce este „D.T.-ul” sau „Delirium Tremens”?

sevraj. Atunci când consumul de alcool a ajuns pân\ `n acest

Cum pot s\ identific pe cineva care are probleme cu

R\spunsurile la urm\toarele patru `ntreb\ri v\ pot ajuta `n

Cum pot s\ le vorbesc despre alcoolism unor oameni

ceea ce simte [i c\ v\ da]i seama de dificult\]ile luptei lui.

Ce se `n]elege prin „recuperare”?

Ce este un program de recuperare?

per\rii reg\site `n consiliere sau `n A.A. pentru a se men]ine

De ce e nevoie de un „Program de Recuperare”?

Cum arat\ un „program de recuperare” tipic?