TEHNICI DE DIALOG ROGERSIENE

1. ASCULTARE ACTIVĂ
 însoțirea clientului postural, prin mimică
 provoacă instictul natural de a se elibera din constrângere
2. TEHNICI DE REFLECTARE / REPETIȚIE
 Repetiția ecou
 SCOP – conștientizarea emoției și aducerea în prezent (trăirea ei)
 Se reia ultima parte sau o frază care este o cheie simbolică afectivă în conținutul discursiv
 Se reflectă emoția
 Repetiția pe alt ton/ cu nuanță de umor (verb)
 SCOP – schimbarea perspectivei – se produce mai întâi în minte
 Conține partea de cogniție
 Cum: verbal și paraverbal, voce
 Amplificarea
 SCOP – accentuarea aspectelor pozitive din comportamentul persoanei
 ! la amplificarea negativă – se deschid emoțiile cu aspect negativ dacă doresc să aprofundez
 Accentuare gestuală
1. Pozitivă – în sus
2. Negativă – în jos
3. REFORMULAREA
 Prin inversarea raportului figură – fond
 SCOP – schimbarea perspectivei e provocată
 Pt reformularea conținutului discursiv al clientului cu scopul producerii unui șoc
 Ex: clientul e nemulțumit – reformulare – clientul să înțeleagă ce merge bine
 PARTEA COGNITIVĂ este exprimată prin VERB; nemulțumire - potențial
Exemplu:
Cl: ”ori de câte ori am o întâlnire importantă, întârzii” (capacitatea de a se face văzut); intră atât în rol de
victimă, cât și de agresor.
Ter: ”ori de câte ori ai o întâlnire importantă, faci tu ceva să te faci văzut” – COMPORTAMENT
Sau: ”oricât de importantă ar fi o întâlnire, tu poți să-ți stabilești propriile reguli/ tu te gândești că vei gestiona
în felul tău” - COGNITIV
 Tip sinteză (reflectare mai extinsă)
 Reflectăm conținutul discursiv cu scopul de a reflecta trăirile și patternurile cognitive și
emoționale disfuncționale;
 Se introduce după mai multe secvențe terapeutice.
 Clarificarea
 Terapeutul exprimă ceea ce a vrut să spună clientul, însă nu a găsit cuvintele necesare pt a
se exprima
 SCOP – deschiderea și conștientizarea emoțiilor
EXEMPLU:
Cl: ”ori de câte ori am o întâlnire importantă, întârzii” ATENȚIE LA TONUL CLIENTULUI
Ter.: înțeleg că ori de câte ori întârzii te simți: inadecvat / provocat ... nu-i așa? În ce fel rezonezi cu asta? /
Ce părere ai despre asta? – în funcție de răspunsul clientului, vedem modalitatea lui de relaționare – emoțională,
cognitivă, etc.
4. TEHNICI DE DESCHIDERE
 Cuvinte – așadar, așa, și, ca și cum
 Comunicare AICI și ACUM – aducerea în prezent
 Ce simți / crezi acum în legătură cu asta?
 Ce conștientizezi acum în legătură cu asta?
 Ce înțelegi acum despre asta?

1
 EXEMPLE

Ex. 1:

Client: Mă simt trist și mă gândesc că nu o să scap niciodată de asta.

EMOȚIE COGNIȚIE DISFUNCȚIONALĂ

Deschiderea:
- EMOȚIEI – lucru în PROFUNZIME – conștientizare + mecanisme adaptative
- COGNIȚIEI – lucru la SUPRAFAȚĂ – schimbarea perspectivei – conștietizare
Tehnici:
- tip ecou: ”Ești trist/ Te simți trist”
- deschidere: ”...așa ... și?”
- ascultare activă
- reformulare pe alt ton: ”Nu o să scapi niciodată de asta” sau mai amuzant: ”Ai dreptate. S-ar putrea să nu
mai scapi niciodată de asta” (confirmă victima”
- Cuvinte de genul NICIODATĂ / ÎNTOTDEAUNA (ancore mentale) – potențialul clientului = PERSEVERENȚA
– arată că acesta nu e pregătit pentru alternativă:
”Da, poți să faci tu cumva să rămâi în închisoarea asta”.
SAU
”Ești ca într-o închisoare. Cineva, ceva, cumva, te face să crezi că îți vei petrece veacul acolo”
_____________________________________________________________________________________________
Ex.2:
Cl.: Nu pot să finalizez niciodată ceea ce încep. Îmi pierd interesul.
Chei:
- Nu pot
- Finalizez
- Niciodată
- Îmi pierd
Conținut – COGNITIV – la început deschidem tot cogniția (altfel îl regresăm). La început folosim teh. ECOU, pt a
vedea ce mai apare.
Ter: ... așa ... și? sau NU POȚI !!! - repetare + amplificare (provocare)
Cl: Da, nu pot!
Ter: ... așa ... și? / ca și cum ...
Cl: Nu știu! – la blocaj facem sinteză, eventual extinzând sensul. Reformulare pozitivă:
Ter: Te gândești că ai avea nevoie de mai mult interes / o motivație / o provocare / de ceva în plus pentru a putea
finaliza.
- Inversare raport
- Consolidarea imaginii de sine
- Resurse pozitive
Cl: Da
2
Ter. (reformulare + amplificare): Ai avea nevoie de ceva în plus! (când se blochează, îi oferim 3 variante)
Cl: Da!
Ter: Și când spui asta, te gândești la ... (ceva anume, răbdare ...) ... – îi dăm spațiu să se exprime; deschidem sau
închidem gestual cu palmele
C: Nu știu
Ter: Observ că oricât te-ai gândi (reflectăm tot ce s-a întâmplat) la ceea ce-ți lipsește pt a finaliza, îți este greu
să identifici ceva anume, ca și cum nu-ți lipsește nimic pentru a finaliza. Pur și simplu ...
SAU
Ai tot ce ai nevoie pt a finaliza
IPOTEZE:
- act de rebeliune – PUTERE
- POATE NU ARE NEVOIE, REFUZĂ SĂ SE CONFORMEZE LA CEVA CE E DEFAZAT ÎN RAPORT CU
NEVOILE LUI:
Ter: E modul în care spui NU la ceva ce nu e în acord cu nevoile tale, nu e alegerea ta
SAU
E ca și cum, nefinalizând ceva anume, finalizezi altceva mai în acord cu tine
SAU
E ca și cum, în loc să finalizezi acea situație, este mai bine pt tine să faci, să finalizezi, să trăiești altceva.
NU MERGEM ÎN REZISTENȚĂ, CI DESCHIDEM POLARITATEA
_____________________________________________________________________________________________

Ex.3:
Cl: Nu pot să vorbesc cu nimeni despre ce simt. Așa sunt eu.

Activează în rel cu copilul, neputința; din cauza rolului parental din mine (?)
Ter: Așa ești tu. Adică, cu alte cuvinte ...
Cl: Mă simt incapabil.
Ter: Te simți incapabil ... ca și cum ...
Cl: ... nimeni nu poate să mă ajute
Ter: Ca și cum nimeni nu poate să te ajute. Și ...?

Rol: victimă, copil relație

Cl: Mă gândesc că nu merit.

Ter: Sinteză: refacem relația arhetipală (traumă de abandon):
Nu vorbești cu nimeni, pentru că oricât ai vorbi, te gândești că celălalt nu te poate ajuta.
Da, ai dreptate (întărim alianța). Ca să vorbești, ar fi nevoie ca celălalt să te ajute, să te poată asculta.

- LA TRAUMA EMOȚIONALĂ – nu putem construi pe stima de sine; asta se face la cei cognitivi, și apoi
deschidem rana
- La răni emoționale – ”pansăm” și apoi schimbăm perspectiva.
o Emoțiile activează vulnerabilitatea
o Cognițiile activează puterea și responsabilitatea
3
Ex: 4:

Cl: De câte ori o anumită persoană ridică tonul, încremenesc.

Cheie – vocea schimbată
Ter: O anumită persoană (pe același ton) te face să încremenești.
Cl: Da
Ter: E ca și cum ... ceva anume te lasă fără cuvinte, fără replică...
Cl: Da
Ter: Observ că și acum faci asta. Ceva anume: tonul, vocea, un cuvânt, un mesaj... Ce sim ți / ce crezi despre
asta?
Cl: E o prostie.
Ter: Încremenești în fața prostiei, nedreptății, vulgarității (PREGĂTIM SĂ SCOATĂ RESURSA)
Cl: Da
Ter: Înțeleg că tu încremenești, spui STOP prostiei, agresivității, și dai verde la ... la ce anume dai tu voie? Ești
mobil, flexibil când ai de-a face cu ... ? Te înțeleg.

Ex. 5 : - client copil

Cl: De câte ori sunt ascultată la oră, nu reușesc să spun lecția, deși am învățat-o.

neputință (structural) nedreptate

Ter: Tu ai învățat! (amplificat) ... așa ... și ... (cald)
Cl: Ceilalți copii fac mișto de mine.
Ter: Tu înveți, ești bun, știi lecția și ceilalți reacționează. Este ca și cum tu nu treci neobservat (STIMA DE SINE).
Că înveți sau nu, că știi lecția sau nu, nu trece la tine neobservat ... Cum preferi să fii observat...?
SAU
Ceilalți nu te scapă din ochi, ca și cum ... pot să învețe, să vadă ceva la tine. Este important pentru ei să vadă
ceva la tine.
(se întâmplă din cauza profesoarei)
Ter: Tu ai învățat, și ...
Cl: Mă pierd în fața profesoarei, pentru că mă ia peste picior / se uiră dur la mine.
Ter: Profesoara e dură cu tine ... (ABUZ!) ... așa ... și?

Copilul are nevoie de ajutor și suport (un adult, părinte): nu se luptă singur cu abuzatorul
Cl: Mă simt ...
Ter: Așa ... și ... (vedem relația cu părinții, dacă le-a spus) ... te face de râs, și ...?
Cl: Mă pierd și uit tot. Mă simt ca un prost.
Ter: Înțeleg că tu înveți, ai cunoștințe, iar profesorul spune cine ești tu. Pune o etichetă cunoștințelor tale. Ce crezi
tu despre asta? (REPARĂM, INVERSĂM RAPORTUL)
Cl: Nu e drept.
4
Ter: Nu e drept ca tu să înveți și să te sancționeze. Este drept pt tine să ...
Cl: Să-mi spună ...
Ter: Este drept să fii valorizat ... ca cei din jur să-ți recunoască meritele ... Uneori ei nu pot să o facă. Tu lucrezi,
ești valoros, dar ei nu pot să vadă asta ... (MESAJ: TU POȚI, EL/EI NU POT).
Cl: Da, nu poate. Dar eu ce vină am?
Ter: Tu ce vină ai? (AMPLIFICARE)
Cl: Nu reușesc să mă exprim așa cum vrea ea.

Resursa = copilul se exprimă diferit

Ter: Tu nu reușești așa cum vrea el. TU poți să te exprimi altfel ... în timp ce ea își pierde răbdarea, țipă. Este ca și
cum tu reușești să fii prezent, în timp ce ea are o dificultate ... Tu reușești ... ea are niște dificultăți pe care un adult
poate să le gestioneze. Poate mama ta ... Ai putea să o faci. Ce te a ștepți să se întâmple? Aș putea să îi sun pe ai tăi,
aș putea să le vorbesc despre asta. Oricum, datorila lor, disponibilitatea lor e legată de tine.

Ex.: 6:

Cl: Când am ceva important de făcut, nu pot dormi noaptea.

Problema afaceri nefinalizate

Ter: Când ai ceva important de făcut, nu poți dormi noaptea ... și?
Cl: Și am emoții când am examen a doua zi.
Ter: Înțeleg că emoțiile nu te lasă să dormi.
Cl: Da, am emoții foarte mari și nu știu ce va fi a doua zi.
Ter: Te aștepți ca a doua zi să se întâmple ceva anume ...
Cl: Mi-e teamă că n-am să mă descurc (RESURSĂ, POTENȚIAL)
Ter: Te gândești că nu o să te descuri cu emoțiile în timp ce te descurci să te ții treaz, să-ți construiești experiențe
importante pentru tine; să te ții treaz în așteptarea lor. Cu ce altceva te mai descurci?
Cl: Mă descurc cu proiecte.
Ter: Te descurci cu tot felul de activități, în timp ce, în ceea ce privește emoțiile ... cu ele în ce fel te descurci?
Sau
Cu proiectele, activitățile, te descurci ușor. Cu emoțiile poate să fie mai greu. E ca și cum între emoțiile și
gândurile tale, activitățile tale, proiectele tale, există o neînțelegere. Ce crezi acum despre asta? Se întâmplă ceva: pe
de o parte, cu acțiunile, îți iese, pe de altă parte cu emoțiile ...
Cl: E ca și cum contează mai puțin ce fac, emoțiile îmi scapă de sub control.
Ter: Este ca și cum proiectele, acțiunile ascultă de mintea ta, în timp ce emoțiile nu. Ele nu ascultă de minte
deocamdată, te țin în priză, te țin conectat la proiectele tale. Înțeleg că, cu cât ai mai multe proiecte, e ca și cum ai fi
conectat la priză. (SCOP – E NORMAL CUM FUNCȚIONEZI).

Ex. 7:

Cl: Atunci când am ceva important de făcut, mi-e teamă să nu-i dezamăgesc pe cei din jur și greșesc.

RESURSA
5
Ter. Îți este teamă să nu dezamăgești. Așa ... și?
Cl: Și nu reușesc să fac. Îmi e teamă să nu dezamăgesc.
Ter: Și... ? Ce altceva ...?
Cl: Nimic
Ter: E ca și cum atunci când îți este teamă de ceva, acel ceva se întâmplă. Mai exact, e ca și cum atunci când îți e
teamă să nu dezamăgești, reușești să o faci.
Cl: Da
Ter: E de ajuns să-ți pui ceva în cap, că reușești.
Cl: Da, ... dar când e vorba de ceva rău ...
Ter: Da ... când e vorba de ceva rău, sigur îți iese (UMOR). Ca să construiești, ca să reușești ceva bun, este
altceva (UNIM EXTREMELE). Ca să reușești să faci ceva rău, este la fel întrucâtva cu a face ceva bun. Ori că ... ori
că ... e o reușită. Ca să reușești ceva rău ai avea nevoie de ... . Ca să reu șești ceva bun ar putea să fie suficient să/ți
pui în cap că ... așa cum ți-ai pus în cap să dezamăgești, poți ... În capul tău până acum locuia idea dezamăgirii, de
acum poate locui idea că vei face față, vei reuși, că poți să ai o relație bună cu cei dragi.
Cl: Nu sunt sigură pe ceea ce am de făcut.
Ter: Așa .. și nu ești sigură pe ceea ce ai de făcut. Și ...?
Cl: Nu știu ce așteaptă ceilalți de la mine.
Ter: Te gândești că ... (ecou + aducere în prezent).
Cl: Că o să iasă prost.
Ter: Te gândești că o să iasă prost. Înțeleg că preocuparea ta este legată de așteptările celorlalți de la tine. Și te
aștepți să nu faci față așteptărilor lor. Ca și cum ceilalți sunt mai buni, mai pregătiți decât tine. Ceilalți decid dacă tu
eșuezi sau câștigi. Cum te simți în prezent având în vedere că ceilalți hotărăsc când, cum, în ce fel reușești sau nu tu.
Cum te simți cu asta în prezent?
Cl: Prost.
Ter: Prost? Adică cum? Ca și cum ...?
Cl: Nu sunt în stare.
Ter: Înțeleg că preocuparea ta este să-i mulțumești pe ceilalți. Făcând asta ... te aștepți ca ceilalți să spună ceva
despre tine. Ca și când ceilalți dețin cheia. Ție ți-e greu să apreciezi la fel de bine ca ei ... Ca să poți aprecia și tu că
ești mai bună, de ce anume ai avea nevoie? Cum ai observat că fac ceilalți să te aprecieze? Cum reușesc ceilalți?
De unde știu ceilalți când reușești tu? Ai vrea să afli? Cum ai putea afla? Îți aduci aminte când ai reușit ceva?
Cl: Păi eu am crezut că am reșit, ceilalți nu au fost de acord.