CARDIOLOGIE

(CURS 4 – 30.10.2017)
BOLILE CONGENITALE ALE INIMII (CARDIOPATII CONGENITALE) (pg. 372 Borundel)

Bolile congenitale ale inimii: sunt anomalii ale inimii sau marilor vase, aparute
in timpul vietii intrauterine. Apar in a 5a si a 8a saptamana a vietii embrionare.

Etiologie (cauze): sunt determinate de factori ereditari si de factori externi (mediu

– viroze, rubeola, varicela, gripa, iradiere)

Clasificare:
 Cianogene
 Necianogene

Bolile congenitale cianogene – se caracterizeaza prin cianoza care se

datoreaza patrunderii sangelui venos din inima dreapta in cea stanga, presiunea din
inima dreapta este mai mare decat cea din inima stanga si exista comunicare intre
cavitati.
Boala – Tetralogia Falot – se caracterizeaza printr-o stenoza pulmonara, este
dominata de o cianoza generala la nivelul extremitatilor, cianoza care apare la nastere
si progreseaza cu varsta. Apare dispnee la cele mai mici eforturi, un suflu sistolic in
spatial 3 si hipocratismul digital (degetele are aspect de lopatele).
Tratament – este numai chirurgical.

Bolile congenitale necianogene

Boala – Cuartatia aortei – stenoza portiunii terminale a carjei aortice aproape

de locul unde ia nastere artera subclavie stanga.
Simptomele:
- HTA;
- Hiperpulsabilitate;
- Circulatie colaterala intercostala.
Tratament: doar chirurgical.
Alte afectiuni: defect septal atrial si ventricular.

HIPERTENSIUNEA ARTERIALA (pg. 404 Borundel)

HIPERTENSIUNEA ARTERIALA – reprezinta cresterea presiunii sistolice si a celei

diastolice peste valorile normale.

Clasificare:

o Hipertensiune arteriala - esentiala, secundara, simptomatica.

 Hipertensiune arteriala esentiala are o cauza organica.

 Hipertensiune arteriala secundara apare secundar in cazul altor afectiuni cum
ar fi: cardiovasculere, renale, endocrine, neurologice.
 Hipertensiune arteriala simptomatica este cea in care este dovedita cauza.

1
 Clasificarea propusa de OMS:

 HTA Stadiul1 – cu valori 140 – 160 / 90 – 95 mmHg;

 HTA Stadiul2 – cu valori 160 – 180 / 110 – 120 mmHg. Apar semne de
hipertrofie cardiovasculara
 HTA Stadiul3 – cu valori 180 – 200 / 120 – 140 mmHg. Apar complicatii
cardiace.
 HTA Stadiul4 – cu valori peste 200.

1. HIPERTENSIUNEA ARTERIALA SIMPTOMATICA poate fi de cauza: (pg.

404 Borundel)

 Renala – trombozelor,emboliilor, HT renovasculara.

Tratamentul – tratamentul bolii de baza asociat cu tratamentul HTA.

 Endocrina – adenomul corticosuprarenalei in ferocromacitomul (tumoare in

medulare), hipertiroidism, sindromul Crusing (este datorat unei tumori a
corticosuprarenalei sau a glandei hipofizare).
Se manifesta prin HTA, vergeturi, obezitate, hirsutism (cresterea parului unde
nu trebuie sa creasca);

Tratamentul – tratamentul bolii de baza asociat cu tratamentul HTA.

 Neurologica – bolile tumorale, traumatisme, inflamatii ale creierului.

 Cariovasculara – unele afectiuni cardiovasculare sunt insotite de HTA.

Exemplu afectiuni: insuficienta aortica, blocul complet, cuartatia aortica,

ateroscleroza.

2. HIPERTENSIUNEA ARTERIALA ESENTIALA (pg. 405 Borundel)

HIPERTENSIUNEA ARTERIALA ESENTIALA – reprezinta orice sindrom clinic

hipertensiv in care valorile TA sunt crescute in absenta unei cauze organice.
Este mai frecventa la femei si apare in perioada menopauzei, obezitate, stress si
ereditar.

Simptomele sunt in 3 stadii:

1. Prehipertensiv – apar pusee trecatoare;
2. HTA intermitenta – perioada de TA crescuta, alterneaza cu perioada de TA
normala.
3. HTA permanenta – TA are valori crescute zilnic si 90% din polulatie este
descoperita in stadiul asta.

Forma benigna a H.T.A. – este o forma caracterizata de anumite semne:

 Semne care apar la nivelul arterelor, care devin mai rigide si arata un puls
bine batut

2
  Semne de fragilitate capilare: epistaxisul, metroragii, hemoragie retiniana;
 Semne cerebrale:
- Cefalee occipitala – specifica dimineata la trezire;
- Ametelile, oboseala, astenia, insomnia, tulburarile de memorie, modificari de
character, tulburari de vedere (musculite zburand), tulburari de limbaj, cefalee
cu character pulsatile in zona temporala.
- Furnicaturi la extremitatile degetelor, palpitatii, dispnee, dureri precordiale.

Pentru a afla gradul de evolutie al HTA se apeleaza la explorari functionale:

- EKG
- Examenul fund de ochi
- Radiologic, s.a. probe functionale.

Forma maligna a H.T.A. – are evolutie rapida, care duce catre moarte.

Complicatiile HTA apar de obicei in stadiul 3 la:

- Nivelul aparatului cardiovascular – insuficienta cardiac, IMA, anevrismul

cardiac si la
- Nivel cerebral – encefalopatia, hemoragiile cerebrale, trombozele.

Tratamentul HTA

- Igieno dietetic – regim alimentar sarac in sare, deloc si sarac in cholesterol;

- Repaus fizic, psihoterapie, tratamentul medicamentos prescris de doctor.

Medicatia variaza in functie de valorile T.A.

Tratament cu hipertensoare si vasodilatatoare, scaderea brusca a T.A. poate duce la

accidente.

Medicatia hipertensoare este impartita in 4 grupe:

1. Grupa 1 – β blocantele (scad forta de contractie a cordului si excitabilitatea).

Au actiune antiaritmica, antianginoasa, antihipertensiva.
β blocantele – neselective : Propanololul Selective :
– selective : Metropropanololul, Atenelolul, Nebinololul.
2. Grupa 2 – blocante ale canalului de Ca (produc vasodilatatie coronariana cu
cresterea debitului sanguin si scad frecventa cordului). Blocante cu efecte
principale vasculare: (Nifeditina, Amloditina).
3. Grupa 3 – substante care actioneaza pe sistem reninoangiotensiv.
– inhibitori ai enzimei de conversie – Captopril, Enalapril;
– antagonisti ai receptorilor de angiotensina – Varsaltan.
4. Grupa 4 – Diureticele – cu intensitate medie - Nefrix.
– cu intensitate puternica – Furosemid.
– care economisesc potasiul – Spironolactona.