Programe pentru prevenirea tulburărilor de sănătate

mintală implementate în școli - Bune practici

Prezentare proiect
Proiectul „Gândeşte în afara... Stigmei!” finanţat prin granturile SEE 2009
- 2014, în cadrul Fondului ONG în România, este propus de Asociaţia
Salvaţi Copiii Iași, în contextul absenţei unei strategii naţionale coerente
în ceea ce privește tulburarea de sănătate mintală a copiilor, carenţă
care crește semnificativ riscul de excluziune socială şi de stigmatizare a
acestora. În regiunea Moldova, prin dezvoltarea de măsuri active pentru
incluziunea socială şi educaţională a copiilor cu tulburare de sănătate
mintală, vom obţine: 105 şcoli in care se va derula progra-mul edu-
caţional anti-stigma; 210 cadre didactice formate şi implicate în dezvol-
tareaacestui program; 2120 de copii şi adolescenţi și 1050 părinţi impli-
caţi în activităţile programului educaţional anti-stigma; 2100 de cadre
didactice informate. Prin participarea directă a elevilor şi părinţilor, prin
dezvoltarea abilităţilor cadrelor didactice de a încuraja incluziunea,
acceptarea în școli și comunitate, prin participare directă a reprezen-
tanţilor instituţiilor cu atribuţii în incluziunea socială şi educaţională a
copiilor cu tulburări de sănătate mintală vom obţine reducerea semnifi-
cativă a exlcuziunii şi discriminării acestor copii.

Durata proiectului este de 10 luni, iar valoarea lui este de 83.255 Euro
din care 74.930 Euro finanţare nerambursabilă şi 8.325 Euro co-finanţare
asigurată de Asociaţia Salvaţi Copiii Iaşi.

Obiectivul general
Dezvoltarea de măsuri active în regiunea Moldovei pentru incluziunea
socială şi educaţională a copiilor care manifestă o tulburare de sănătate
mintală (ADHD, anxietate, tulburări din spectru autist) în vederea creşte-
rii accesului la educaţie şi a gradului de acceptare socială a acestora. 

3
Obiective specifice
O1. Dezvoltarea de pograme educaţionale anti-stigma in 105 de şcoli
din mediu rural şi urban din cele 7 judeţe implicate în proiect în vederea
diminuării excluziunii sociale şi educaţionale a copiilor care suferă de o
tulburare de sănătate mintală de tip ADHD, anxietate sau autism.

O2. Creşterea gradului de acceptare a 7 comunităţi din regiunea

Moldovei cu privire la problemele de adaptare socială şi educaţională cu
care se confruntă copii care suferă de o tulburare de sănătate mintală
(anxietate, ADHD, tulburări din spectru autist) şi familiile acestora. 

O3. Dezvoltarea organizaţională a echipei Salvaţi Copiii Iaşi

pentru elaborarea unei planificări strategice şi pentru dezvoltarea
competenţelor in domeniile fundrasing şi comunicare. 

Principalele activităţi

Identificarea şi selectarea a 105 şcoli din mediul rural şi urban în

care se vor implementa programul anti-stigma.

Formarea cadrelor didactice selectate. Elaborare design curs

formare cadre didactice pentru implementare program anti-stigma
în şcoli.

Dezvoltarea, implementarea şi monitorizarea programului anti-

stigma în școală și comunitate. Conferinţa regională măsuri active de
răspuns anti-stigma şi bune practici în implementarea programelor
antistigma în şcoli.

Consultări între instituţiile implicate în includerea socială şi

educaţională a copiilor cu tulburări de sănătate mintală.

Elaborarea, editarea și tipărirea de materiale de informare și de

promovare a proiectului.

Seminar pentru dezvoltarea organizaţională Asociaţia Salvaţi Copiii

Iaşi. Seminarul va avea ca scop realizarea unei planificări strategice şi a
unui plan de fundraising.

4
Programe dezvoltate de școlile implicate în proiect -
Bune practici

Liceul Tehnologic ”Spiru Haret”, Piatra Neamț

Titlul proiectului: Suntem împreună!
Prezentare succintă
Durata proiectului: 4 luni
Locul de desfăşurare al proiectului (localitate, judeţ): Piatra Neamţ, judeţul
Neamţ
Partener(i): Școala Gimnazială ”Const. Virgil Gheorghiu” Războieni,
C.J.R.A.E. Neamţ. C.S.E.I. ”Al. Roșca” Piatra Neamţ
Beneficiari: Elevi, părinţi, cadre didactice
La activităţi vor participa 28 de elevi, clasa a VIII-a, de la Liceul
Tehnologic ”Spiru Haret” Piatra Neamţ. Vor avea loc 2 întâlniri cu o
durată de 90 de minute, la interval de două săptămâni.

Situația/contextul care a determinat apariţia modelului de

bună practică
Pentru a selecta abilitatea de viaţă care trebuie dezvoltată s-au utilizat
observaţia sistematică a comportamentului elevilor în clasă, în timpul
orelor și în pauză, precum și lista de control, concepută sub forma
unui chestionar simplu la care răspunsurile sunt de tipul DA sau NU.
Problema a fost identificată și prin consultările cu învăţătorii și profesorii
diriginţi și susţinută statistic de datele furnizatela nivel de ISJ. După ce
a fost selectată și definită, abilitatea este prezentată copiilor în termeni
comportamentali, de cunoaștere, atitudine și performanţă.

Numele elevului Deosebiri

Un membru al familiei
Un copil cu o dizabilitate
Un prieten
Un animal

5
Sarcinile/problemele/aspectele specifice pe care am dorit
să le rezolvăm
Scopul educativ al proiectului: formarea abilităţilor elevilor de acceptare
a diferenţelor.

Obiectivele proiectului
O1. Dezvoltarea abilităţilor de comunicare și socializare ale elevilor;
O2 Însușirea regulilor de convieţuire într-un grup;
O3. Dezvoltarea atitudinii de acceptare a celorlalţi;
O4. Rezolvarea problemelor și sarcinilor în echipă.

Acțiuni întreprinse
1. Joc ”Măștile”: În prima etapă a acestui joc, participanţii primesc câte
o farfurie de hârtie cu găuri decupate în dreptul ochilor și un șnur cu
care să o lege pe post de mască. Copiii își pun măștile și se plimbă
prin încăpere, fătă să vorbească. În a doua etapă a jocului, copiii sunt
încurajaţi să își personalizeze măștile folosind culori pentru a le decora
conform preferinţelor. Din nou copiii își pun măștile și se plimbă prin
încăpere fără să vorbească. După terminarea jocului are loc o discuţie
privind diferenţele dintre cele două situaţii: cum a fost să arătăm toţi
la fel?, care situaţie a fost mai plcăută?, de ce? Jocul este punctul
de plecare pentru o dezbatere despre diferenţele dintre oameni și
avantajele diversităţii.

2. Punţi către înţelegere

Comportament Atitudine

6
Discuții dirijate
01. Compară răspunsurile tale cu cele ale colegilor. Observă asemănările
și deosebirile.

02. Prin ce te asemni cu elevii cu care ai discutat? Dar prin ce te

deosebești?

03. Ai fost vreodată tratat cu indiferenţă din cauza că ești diferit de alţi
oameni? Povestește cum ai procedat.

De urmărit
Identificarea diferenţelor din viaţa cotidiană;

Influenţele asemănărilor și deosebirilor asupra noastră;

Soluţii prin care pot fi eliminate prejudecăţile.

3. Balul florilor
Aflând că florilele organizează un bal, carismaticul domn Conopida și
domnișoara Morcov, decid să participe și ei. Deși celelalte legume i-au
dezaprobat considerând că ar trebui să stea cu ele, ei totuși au plecat
încrezători la petrecere. Când și-au făcut apariţia prezenţa lor a indignat
florile pe motiv că cele două lumi, care arată și miros diferit, nu ar trebui
să se amestece. Totuși, domnul Conopidă și domnișoara Morcov se simt
foarte bine și dansează minunat, impresionându-i pe toţi prin talentul
lor. Imediat aplauzele curg, la fel și invitaţiile celorlalţi la dans.

Cerinţa: În cadrul echipei, identificaţi exemple de toleranţă sau

intoleranţă din mediile cunoscute de voi (școală. Familie, grup de
prieteni) și precizaţi ce simţiţi în situaţiile respective.

Echipa 1 – toleranţa în școală

Echipa 2- toleranţa acasă

Echipa 3 - intoleranţa în grupul de prieteni

7
Echipa 4 - intoleranţa la școală

Echipa 5 - intoleranţa acasă

4. La finalul activităţii, fiecare echipă ca trebui să realizeze un afiș

și un mesaj de combatere a discriminării.
Rezultate obținute
Îmbunătăţirea abilităţilor de comunicare și relaţionare în rândul a 28 de
elevi ai clasei a VIII-a. Elaborarea unor afișe cu mesaje de combatere a
discriminării dintre copii.

Resurse materiale, financiare, umane, necesare pentru realizarea modelului de

bune practici: un coordonator al proiectului, sala de clasă, materiale de
papetarie și birotică necesare realizării activităţilor.

Persoana de contact pentru mai multe referinţe:

Grigorescu Victor, director

Şcoala Gimnazială ”Vasile Conta” Iași

Titlul proiectului: Despre prietenie și cooperare în grup
Prezentare succintă
Locul de desfăşurare al proiectului (localitate, judeţ): Iași, judeţul Iași
Beneficiari: 20 de elevi cu vârsta cuprinsă între 10 și 11 ani.
Concepte cheie: încredere, diferenţe, prietenie, cooperare
Metode și tehnici: exerciţiu de energizare, brainstorming-ul, exerciţiul
individual și de grup, conversaţia, explicaţia, problematizarea, tehnica
colajului.

8
Sarcinile /problemele/ aspectele specifice pe care am dorit
să le rezolvăm
Scopul educativ al proiectului: dezvoltarea abilităţilor de relaţionare și
de acceptare a diferenţelor în contexte variate.

Obiectivele intermediare
Dezvoltarea competenţelor de management personal;
Optimizarea capacităţii de auto/intercunoaștere.
Dezvoltarea abilităţii de cooperare în grup.

Obiective operaționale
O1. formarea capacităţii de autoprezentare într-un grup;
O2. identificarea persoanelor care consolidează încrederea în propria
persoană;
O3. identificarea caracteristicilor individuale, unice și acceptarea
difereneţlor în grupul de elevi;
O4. identificarea principalelor norme generale din grupul de egali;
O5. exersarea de comportamente de cooperare în grup;
O6. identificarea valorilor relevante într-o relaţie de prietenie;
O7. exersarea exprimării adecvate a emoţiilor în grup.

Acțiuni întreprinse
I. Moment organizatoric: pregătirea materialelor necesare; crearea unui
climat favorabil desfășurării optime a activităţii; desfășurare energizer
”Cuvânt-acţiune”.
Elevii stau la marginea băncii astfel încât să aibă suficient spaţiu în
jurul lor pentru mișcare. Profesorul spune un cuvânt care aparţine unei
categorii. Fiecare categorie este asociată cu o mișcare: nume de animal-
mâinile sus, nume de plaântă- aplaudă o dată, nume de fată - o săritură

9
în sus, nume de băiat - o genuflexiune. Cuvintele sunt spuse din ce în
ce mai repede astfel încât să crească nivelul de energizare și bună-
dispoziţie.

II. Anunţarea temei activităţii: se precizează tema și obiectivele activităţii.

Se reamintește că la această activitate elevii se pot exprima liber, fără
însă să îi jignească pe cei din jur. Se reamintesc regulile de grup stabilite
la ședinţele anterioare.

III. Scenariul activităţi

III. 1. Eu sunt special pentru că...

Elevii se prezintă spunându-și prenumele și precizând de ce se
simt speciali.
Obiectiv: formarea capacităţii de autoprezentare într-un grup
Metode și tehnici: exerciţiul individual, conversaţia, explicaţia.
Analiza activităţii/evaluare: se asigură feedback-ul după fiecare
prezentare în vederea creșterii stimei de sine.

III.2. Încrederea
Elevii primesc o fișă de lucru pe care sunt rugaţi să o completeze
individual. Răspunsurile se citesc, fără a face judecăţi de valoare.
Scrieţi numele unei persoane în care aveţi mare încredere ..............................
Scrieţi numele unei persoane despre care știţi că are încredere în
voi....................................................................................................................................................
La școală am încredere că sunt bun la ........................................................................
Obiectiv: identificarea persoanelor care consolidează încrederea în
propria persoană.
Metode și tehnici: exerciţiul, conversaţia.
Analiza activităţii/evaluare: se asigură feedback-ul după fiecare
prezentare și se fac aprecieri pozitive pentru a încuraja autodezvăluirea.

III.3. Amprente digitale

Fiecare copil realizează amprente ale degetelor pe o foaie de hârtie. Se
analizează cu o lupă amprentele și se evidenţiază faptul că sunt diferite
de la o persoană la alta. La final se contruiește un colaj pornind de la

10
aceste amprente.
Obiectiv: identificarea carcateristicilor individuale unice și acceptarea
diferenţelor în grupul de egali.
Metode și tehnici: dactiliopictura, convsersţia, explicaţia, tehnica colajului.
Materiale: foi de hârtie, cerneală, lupă;
Analiza activităţii/evaluare: se analizează amprentele, se evidenţiază
deosebirile și asemănările; se conluzionează că fiecare dintre noi este
unic și diferit de ceilalţi, dar sunt și lucruri comune.

III.4. Cuvinte plăcute

Elevii sunt rugaţi să se gândească la prietenie și la prietenii lor. Folosind
brainstorming-ul se structurează la tablă sau pe o coală de flipchart o
listă de ”cuvinte plăcute” legate de prietenie și prieteni.
Obiectiv: identificarea valorilor relevate într-o relaţie de prietenie
Metode și tehnici: brainstorming, exerciţiul, conversaţia.
Analiza activităţii/evaluare: se discută răspunsurile, se cere elevilor
să exemplifice situaţii care i-au făcut să genereze acele cuvinte. Se
conluzionează cerându-se copiilor să descrie modul în care prietenii ne
influenţează viaţa și relaţionarea cu cei din jur.

III.5. Ghidul prieteniei

Elevii sunt împărţiţi în 4 grupuri și primesc ca sarcină de lucru
conceperea unui ghid al prieteniei. Se poate porni de la o poveste
imaginară în care ei ar trebui să ajute un copil extraterestru în iniţierea
și menţinerea relaţiilor de prietenie pe pământ și să înţeleagă cum se
comportă oamenii când sunt prieteni unii cu ceilalţi. Acest ghid poate fi
făcut și prin intermediul benzilor desenate.
Obiectiv: identificarea principalelor norme generale din grupul de egali
Metode și tehnici: exerciţiul, conversaţia, explicaţia, problematizarea
Analiza activităţii/evaluare: se prezintă fiecare ghid, se oferă feedback
din partea celorlalte grupuri și a coordonatorului.

III.6. Prietenia în puzzle

În același grup, copiii lucrează la un puzzle pentru a descoperi un citat
secret, ascuns pe spatele puzzle-ului:

11
”Nimeni nu poate trăi fără prieteni, chiar dacă stăpânește toate bunurile
lumii” (Aristotel)
”Alături de un prieten adevărat este cu neputinţă să ajungi la
deznădejde” (Honore de Balzac)
”Prietenia îndoiește bucuriile și înjumătăţește necazurile” (Francis
Bacon)
”Prietenia înseamnă un suflet în două trupuri” (Aristotel)
”Un prieten adevărat te prinde de mână și îţi atinge inima” (Gabriel
Garcia Marquez)
Obiectiv: exersarea de comportamente de cooperare în grup
Metode și tehnici: exerciţiul, conversaţia, explicaţia
Analiza activităţii/evaluare: se prezintă puzzle-urile; se cere elvilor să
citească proverbele de pe spate și să exemplifice situaţii prin care să
explice aceste proverbe.

III.7. Certificatul de prietenie

Profesorul prezintă un material numit ”Certificat de prietenie”. Fiecare
copil primește un astfel de certificat pe care să îl ofere în săptămâna
care urmează celui mai bun prieten.
Obiectiv: exersarea exprimării adecvate a emoţiilor în grup
Metode și tehnici: conversaţia

IV. Încheierea activităţii

Profesorul conluzionează cu elevii tema orei de consiliere, realizând
feedback-ul prin următoarele întrebări: Despre ce am discutat azi?,
De ce este important să ne acceptăm unii pe alţii?, Care este rolul
prietenilor în viaţa noastră?, Care sunt valorile cele mai importante într-o
prietenie?, etc. Elevii primesc ca temă să ilustreze prietenia printr-un
desen.

Resurse materiale, financiare, umane, necesare pentru realizarea modelului de

bune practici: un coordonator al proiectului, sala de clasă, materiale de
papetarie și birotică necesare realizării activităţilor.

Persoana de contact pentru mai multe referinţe: Stiuj-Vatamanu Daniela

Loredana, profesor consilier școlar

12
Bibliografie:
• Băban, Adriana, 2001, Consiliere educaţională-ghid
metodologic pentru orele de dirigenţie și consiliere, Cluj-Napoca:
Ardealul.
• Lelord, Francois & Andre, Christophe, 2004, Cum ne
exprimăm emoţiile și sentimentele, Editura Trei, București.
• Lemeni, Gabriela, Miclea Mircea (COORD.), 2004, Consiliere și
orientare, Editura ASCR, Cluj.
• Lemeni, Gabriela, Mih, Codruţa, Mihalcă, Loredana (coord.),
2004, Consiliere și orientare. Activităţi pentru clasele I-IV, Editura ASCr,
Cluj-Napoca.

Şcoala Gimnazială nr. 10 Botoșani

Titlul proiectului: ”Ascultarea activă- parte a comunicării”
Prezentare succintă:
Durata proiectului: 4 luni (Noiembrie 2015- martie 2016)
Locul de desfăşurare al proiectului (localitate, judeţ): Botoșani, jud. Botoșani
Partener(i): prov. Inv. Primar Ursache Angelica- clasa a II-a B
Beneficiari:
direcţi: 24 de elevi, clasa a II- a B;
indirecţi: părinţi, profesori, alţi elevi idn școală, comunitatea locală.

Situația/contextul care a determinat apariția modelului de

bună practică
”Există un singur obiect de studiu pentru educaţie și acela este VIAŢA,
în toate manifestările sale”, spunea Alfred North Whitehead

Studii de specialitate arată că, în viaţa cotidiană, oamenii ascultă mai

puţin de 25% din mesajele vorbite care le sunt destinate. Imediat după
primirea mesajului, un ascultător își amintește doar 50% din informaţiile
primite, iar 48 de ore mai târziu ai păstrează în memoria activă doar

13
25% din mesajele primite. Pregătirea pentru viaţă începe cu a învăţa
ascultându-i pe ceilalţi. Contextualizarea arată că putem învăţa unii de la
alţii, iar ”a învăţa să trăiești împreună” implică, alături de alte abilităţi de
viaţă, abiltatea de ascultare activă.
Ascultarea activă este acea abilitate prin care demonstrăm
interlocutorului că suntem interesaţi de ceea ce spune și că îi oferim
sprijin și încurajre pentru a comunica. Ea presupune ascultarea mesajului
transmis de o altă persoană, încercarea de a-l înţelge/ interpreta și
oferirea feedback-ului, pentru a se asigura că interlocutorul a înţeles
corect mesajul, astfel încât copilul să fie orientat treptat spre găsirea
unei soluţii pe cont propriu.
Ascultarea activă nu include oferirea de sfaturi sau soluţii. Ascultarea
activă este empatică, non-directivă, unde domnește respectul de sine
și respectul pentru celălalt.Aprobarea este o modalitate de a confirma
personalitatea copilului, de a-l ajuta să-și construiască o imagine de sine
pozitivă și un respect faţă de propia persoană.
Elevii din ciclul primar nuau formată abilitatea de comunicare eficientă,
așa cum o demonstrează incidenţa relativ mare a conflictelor verbale
dintre elevi, dar și interesul scăzut faţă de orele desfășurate în mod
tradiţional.

Acestea sunt, conform studiilor efectuate de specialiști, rezultatele unui

nivel scăzut de empatie și comunicare inter-personală.
La nivelul clasei a II-a B, din cei 25 de elevi din grupul ţintă al
proiectului, 1 elev este cu CES, 11 elevi au părinţii plecaţi la muncă în
străinătate, 1 copil se află în plasament familial, 5 provin din familii
monoparentale și 5 elevi sunt de etnie rromă. În urma observării
comportamentului elevilor, dar și a modului de relaţionare atât în mediul
școlar, cât și extrașcolar, s-a identificat nevoia dezvoltării abilităţii de
ascultare activă.
Deși elevii și-au dezvoltat o anumită capacitate de comunicare
și cooperare, există o problemă reală, observabilă și în timpul orelor
de curs și în pauzem dar și în activităţile outdoor, în a empatiza și a
respecta regulile de comunicare în cadrul grupului. (...)
Proiectul educaţional ”Ascultarea activă- parte a comunicării” își
propune dezvoltarea capacităţii copiilor de a asculta activ și de a oferi

14
feedback, abilităţi esenţiale care le vor facilita atingerea pergormanţelor
în domeniul academic, dar și dezvoltarea relaţiilor sociale.

Sarcinile/problemele/aspectele specifice pe care am dorit

să le rezolvăm
Scopul educativ al proiectului: dezvoltarea abilităţii de ascultare activă
elevilor
Obiectivele proiectului: La sfârșitul activităţii, elevii vor fi capabili să:

Comportamente:
Menţină contactul vizual cu interlocutorul, fără a-l fiza cu privirea;
Decodifice și mesajele nonverbale pe care le transmite un
interlocutor;
Păstreze tăcerea când este nevoie, fără a interveni peste vorbitor;
Își controleze reacţiile în timp ce ascultă un mesaj;
Fie obiectiv, fără a filtra informaţiile în funcţie de convingerile
personale.

Cunoștinţe:
Știe regulile de comportament ale clasei;
Cunoască efectele negative ale lipsei ascultării active;
Identifice elemente ale comunicării verbale și non-verbale;
Cunoaște tehnici de ascultare activă și de oferire a feedback-ului

Atitudini:
Manifesye empatie și disponibilitate pentru celălalt;
Dovedească resoect faţă de sine și de celălalt;
Evite utilizarea etichetelor;
Manifeste interes faţă de interlocutor și de conţinutul prezentat;

Performanţă:
Încurajează vorbitorul, oferind un feedback verbal pozitiv;
Transmite feedback nonverbal și paraverbal (ton, intensitatea vocii,
mimică, gestică);

15
 Susţină cu privirea interlocutorul în majoritatea timpului;
Formuleze întrebări clarificatoare despre mesajul transmis;
Iniţieze și să încheie o discuţie în mod plăcut;

Acțiuni întreprinse
Activitatea 1: Știu să ascult? Decalogul ascultării active

Participanţi: 24 de elevi
Locul de desfășurare: sala de clasă
Propunător: consilierul școlar, prof. Alina Manuela Robu
Timp de lucru: 20 de minute
Durata și ritmicitatea activităţii: 1 întâlnire de 45 de minute
Resurse: tablă, coli A3, makere
Rezultatele activităţii: poster cu ”Decalogul ascultării active”

Elevilor li se cere să numească acele comportamente manifestate în

clasă care trebuie schimbate în scopul unei mai bune comunicări. La
începutul activităţii le vom cere elevilor să așeze băncile în semicerc. Le
vom spune că scopul acestei activităţi este de a identifca elementele
specifice unei ascultări corecte și utile. Elevii vor da un exemplu de
comportament prin care arătăm cuiva că ascultăm ceea ce ni se spune
și exemple de comportamente prin care transmitem că nu suntem
atenţie la ce ni se spune. Pe tablă vom nota câteva exemple. Elevilor li
se va spune să fie cât mai specifici. Împărţim clasa în 4 grupe de elevi
care vor identifica mai multe astfel de comportamente, apoi elevii vor
prezenta comportamentele de ascultare și non-ascultare identificate și
le vor demonstra în faţa clasei prin joc de rol: povestitor și ascultător.
Apoi fIecare grupă va primi câte o coală și un marker de culoare
diferită pentru a se diferenţia. Se va cere fiecărei grupe să stabilească
în 10 minute câte 4 reguli ale unei ascultări active. Prima regulă este
exemplificată de către propunător. Foile se strâng și se expun pe tablă.
Se citesc pe rând toate regulile și se discută pe marginea lor. Prin
negociere se vor selecta 10 dintre ele, cu care elevii vor realiza un poster
numit ”Decalogul ascultării active”.

16
 Activitatea 2: Învăţ să ascult”- Și eu sunt o valoare!

Participanţi: 24 de elevi
Locul de desfășurare: sala de clasă
Propunător: consilierul școlar, prof. Alina Manuela Robu
Timp de lucru: 20 de minute
Durata și ritmicitatea activităţii: 1 întâlnire de 45 de minute
Resurse: bilete pe care sunt scrise diferite situaţii de comunicare, 24 fișe
”Copilul model”
Rezultatele activităţii:
minim 20 de elevii identifică corect situaţii de comunicare;
cel puţin 20 de elevi manifestă interes faţă de interlocutor și de
conţinutul prezentat, ascultând păreri formulate despre el și de către
colegi, atât pozitive, cât și negative.
minim 20 de elevi pot să completeze o argumentare pe tema
valorii fiecărei persoane, începută de un alt coleg.

2.1. Joc ”Ghicește ce îţi spun!”

Participanţii sunt invitaţi să joace un altfel de mim. Cineva va veni în faţa

grupului, va extrage un bileţel și va mima apoi situaţia descrisă. Cine
ghicește, contiună jocul!

2.2. Joc ”Atomul social”

Participanţii vor desena trei cercuri concentrice, notând individual:

prietenii foarte buni (în cercul cel mai mic), prietenii buni (în cercul de
mărime medie) și cunoștinţele/amicii (în cercul cel mai mare). În grupuri
de câte 2 se vor trece în revistă persoanele din cele trei cercuri, apoi
se vor discuta criteriile de selcţie pentru cele 3 categorii de persoane.
De exemplu: ce calităţi trebuie să întrunească prietenii foarte buni,
prietenii buni etc., aspectele pe care le au în comun cu cele 3 categorii
de persoane, durata relaţiilor, debutul acestora, numărul persoanelor
din cele 3 categorii etc. Această fază a exerciţiului poate fi urmată de
discuţii în grupul mare.

17
 2.3. Exerciţiul ”Și eu sunt o valoare!” – fișa de lucru

Rezultate obținute
Indicatori cantitativi:
90% dintre elevi vor participa la activităţile prevăzute în proiect;
90% dintre elevi cunoasc regulile ascultării active;
75% dintre elvi sunt abilitaţi să utilizeze ascultarea activă în cadrul
lecţiilor
Poster cu dacalogul ascultării active.

Indicatori calitative:
Toţi cei 24 de elevi își dezvoltă abilităţi de viaţă precum: ascultarea
activă, comunicarea asertivă, de gândire critică și creativă, de lucru în
echipă, cooperare.
Majoritatea elevilor vor promova și practica ascultarea activă în
școală, în familie și în comunitate;
Elevii clasei și învăţătorul vor deveni o resursă umană importantă în
promovarea comunicării eficiente;
Învăţătorul va continua activităţile de consiliere educaţională
pentru formarea la elevi a altor abilităţi de viaţă, în contextul educaţiei
pentru dezvoltare durabilă.

Resurse materiale, financiare, umane, necesare pentru realizarea modelului de

bune practici: un coordonator al proiectului, sala de clasă, materiale de
papetarie și birotică necesare realizării activităţilor.

Persoana de contact pentru mai multe referinţe: Robu Alina Manuela,

consilier școlar

18
Şcoala Gimnazială nr. 1, Ardeoani, Bacău
Titlul proiectului: ”STOP BULLYING!
Prezentare succintă
Durata proiectului: 4 luni
Locul de desfăşurare al proiectului (localitate, judeţ): Ardeoani, jud. Bacău
Partener(i): C.J.R.A..E. Bacău, primăria comunei Ardeoani
Beneficiari: elevii clasei a VI-a și părinţii acestora

Etapele desfășurării proiectului:

01. Identificarea beneficiarilor proietului prin investigarea nevoilor de
consiliere ale elevilor de liceu; metode utilizate: chestionare, discuţii
individuale/ frontale cu elevii și profesorii diriginţi;
02. Formarea și planificarea grupelor de consiliere;
03. Desfășurarea activităţilor de consiliere de grup;
04. Evaluarea proiectului.

Situaţia/contextul care a determinat apariţia modelului de

bună practică:
Bullying înseamnă folosuirea unei forţe superioare pentru a influenţa
sau intimida pe cineva. Este un comportament repetat și intenţionat
prin care agresorul își persecută, rănește, intimidează victima verbal,
relaţional și/sau fizic. Comportamentul poate fi învăţat în familie sau
în alte medii și este favorizat de diferenţele sociale, de etnie, religie,
gem, comportament, putere, caracteristici fizice etc. Efectele asupra
victimei sunt adesea devastatoare din punct de vedere emoţional și
comportamental. Acest fenomen afectează copiii și adolescenţii, atât
din punct de vedere emoţional, cât și fizic și social. De asemenea,
fenomenul are efecte negative asupra victimei, dar și asupra agresorului
și a celor care asistă, spectatorii. Se creează un climat de frică, asprime
și lipsă de respect pentru toţi ccei implicaţi.
Violenţa în școală o întâlnim la tot pasul și nu neapărat în formele
sale extreme (comportamente agresive care pun în perocil viaţa altor

19
persoane), ci într-o formă mascată, cu care elevii și, uneori, profesorii,
părinţiim ajung să se obișnuiască și să o accepte ca făcând parte din
viaţa de școală.
Termenul de bullying indică un fenomen de violenţă și agresivitate ce
nu face referire doar la agresor ci și la victimă, indicând pasivitatea ei și
incapacitatea de a răspunde agresiunilor. Trebuie privit ca o formă de
comportament agresiv și violent, o formă incipientă.
Toţi specialiștii sunt de acord ca acesta este un fenomen care, la nivel
internaţional, reprezintă una din cele mai serioase și mai periculoase
probleme în rândul tinerilor. Fenomenul numit bullying este o problemă
multidimensională care afectează multe aspecte ale vieţii sociale ale
tinerilor, în școală și în afara sa.

Sarcinile/problemele/aspectele specifice pe care am dorit

să le rezolvăm:
Scopul educativ al proiectului
Dezvoltarea abilităţilor de comunicare și consecinţele acestora;
Dezvoltarea abilităţilor de autoevaluare emoţională și
comportamentală în situaţii diverse legate de viaţă;
Dezvoltarea abilităţilor de comunicare interpersonală și rezolvarea
de conflicte.

Obiectivele proiectului
Identificarea unor forme diferite de violenţă în mediul școlar;
Abordarea și rezolvarea unor situaţii-problemă asumându-și
diferite roluri;
Identificarea unor strategii de prevenire și combatere a violenţei în
mediul școlar;

Acțiuni întreprinse
Activitatea nr. 1 – ”Limbajul de girafă”
Tema: comunicarea nonviolentă
Obiectiv cadru: dezvoltarea responsabilităţii sociale și formarea

20
deprinderilor de interacţiune socială;

Obiective specifice
să recunoască elemente de comunicare ”nonviolentă”
să-și formeze deprinderi de comunicare ”nonviolentă”;

Joc de spargere a gheţii: Racheta: Consilierul, stând în faţa elevilor,

ţine ridicată mâna dreaptă astfel încât braţul și antebraţul formează
un unghi de 90 de grade. În momentul în care înclină antebraţul spre
stânga, elevii bat toţi din palme spre stânga (o dată), când antebraţul
este înclinat spre dreapta, elevii bat din palme spre dreapta (o dată).
Consilierul variază viteza de schimbare a direcţiei de înclinare a braţului.
În momentul în care braţul este ridicat drept, deasupra capului, toţi elevii
rostesc în cor ”ura”!, semn al bucuriei că racheta a reuţit să decoleze.
Jocul va dura aproximativ 4 minute și va avea drept scop destinderea
atmosferei și captarea atenţiei elevilor.
La cererea consilierului, elevii denumesc animalele lor preferate și
motivul pentru care le preferă. Apoi le sunt prezentate două imagini cu
o firafă și un șacal. Elevii trebuie să recunoască animalele din imagini
și să spună ce știu despre ele și pe care dintre cele două în consideră
bun, pe care îl consideră rău și de ce. Astfel, învăţătorul, după ce explică
elevilor ce înseamnă ”limbaj agresiv” și ”limbaj nonviolent”, solicită
elevilor să asocieze fiecare dintre cele două animale cu una dintre cele
două forme de limbaj care li s-ar potrivi dacă ar putea vorbi.
Girafa are gâtul foarte lunt. Ea vede de sus, are perspectivă. Simbolic,
ea observă fără să judece. În plus, e animalul terestru cu cea mai mare
inimă în comparaţie cu dimensiunile corpului. Comunicarea non-violentă
e limbajul inimii. Girafa acţionează conform algoritmului: Observ- Simt-
Am nevoie- Cer.
Șacalul face judecăţi, evaluări, pune etichete, nu știe să-și gestioneze
sentimentele, habar nu are care îi sunt nevoile afectate sau împlinite
într-o anumită situaţie și dă ordine. Girafa privește înăuntrul ei și caută
să înţeleagă, șacalul dă vina pe cei din jur.
Girafa dăruiește necondiţionat, șacalul joacă jocul ”Who’s right and
who’s wrong”. Cine are dreptate câștigă premii, iar cei care nu au

21
dreptate sunt pedepsiţi.
Se ajunge la conlucia că limbajul de girafă este unul non-violent și
corespunde observării comportamentului și descrierii lui, iar limbajul de
șacal este unul agresiv, corespunzător evaluărilor ”etichetelor”. Pentru a
se asigura că au înţeles, se oferă un exemplu elevilor.
În acest moment al lecţiei, consilierul le spune elevilor că urmează un
joc ”Perechi de detectivi”. Fiecare va alege un bileţel dintr-un coșuleţ,
pe care este notată o propoziţie, o observaţie sau o evaluare. După
ce citește fiecare proproziţie de pe propriul bileţel pleacă în căutarea
colegului care are propoziţia ”înrudită” cu a lui. Adică, elevul a cărui
propoziţie descrie un comportament îl caută pe cel a cărui propoziţie
evaluează același comportament și invers. Când s-au găsit, cei doi
”detectivi” vin în faţa clasei, în pereche. Pentru a fi mai antrenant jocul,
consilierul poate cere elevilor să realizeze sarcina cât mai repede,
premiind primele perechi de detectivi.
După ce au fost formate toate perechile de detectivi, fiecare pereche
de bileţele este lipăită pe o coală albă A3. Pe coală se notează, în
prealabil, titlul fiecărei coloane de bilevele care urmează a fi lipite:
pbservaţie/descriere vs evaluare/etichetare.
La sfârșitul jocului se poartă o discuţie privind limbajul pe care îl
preferă a fi folosit când cineva se adresează sau se referă la propria
persoană și de ce. De asemenea, elevii sunt încurajaţi să folosească
”limbajul de girafă” cât mai des.

Evaluarea activității
Elevii sunt rugaţi să completeze următoarele propoziţii:

01. În activitatea de azi am învăţat .................

02. O culoare potrivită pentru lecţia de azi este ........... pentru că ..............

Bibliografie:
• S. Hart & V.K. Hodson (2004) - Ora de comunicare
nonviolentă, Elena Francisc Publishin

22
 Activitatea nr. 2 ”Cum comunic în situaţii conflictuale”

Obiectiv cadru
Autoevaluarea modului în care elevii comunică propriile dorinţe,
trebuinţe și nevoi într-o situaţie conflictuală și exersarea unor modalităţi
eficiente de comunicare.

Obiective specifice
să definească noţiunea de conflict;
să recunoască faptul că există mai multe situaţii conflictuale și
modalităţi de a rezolva un conflict;
să dezvolte unele strategii de rezolvare a conflictului.

Desfășurarea activității
Sesiune 1
01. Distribuiţi fiecărui elev fișa de lucru și e4xplicaţi-le că acest exerciţiu
îi va ajuta să-și identifice modul în care își comunică propiile dorinţe,
trebuinţe și nevoi, într-o situaţie conflictuală. Cereţi-le elevilor să
răspundă la întrebări cât mai sincer posibil. Lăsaţi elevii să completeze
chestionarul aproximativ 10 minute.
02. Grupaţi elevii în perechi și cereţi-le să analizeze împreună
răspunsurile la chestionare și să evalueze eficienţa strategiilor utilizate.
03. Discutaţ cu elevii despre eficienţa strategiilor și încurajiţi-i să dea
câteva exemple în faţa clasei.

Sesiune 2
01. Amintiţi elevilor că aţi discutat despre modalităţi de comunicare în
situaţii conflictuale și că veţi încerca să găsiţi împreună modalităţile
cele mai eficiente de a comunica propiile dorinţe, trebuinţe și nevoi în
astfel de situaţii. Cereţi elevilor să dea exmple de situaţii conflictuale și
selectaţi una dintre ele.
02. Construiţi împreună cu elevii un mesaj pornind de la sugestiile oferite
în manual.

23
03. Analizaţi eficienţa acestui tip de mesaje și identificaţi împreună cu
elevii dificultăţile care apar în construcţia acestor mesaje sau barierele
care ar putea bloca formularea unor astfel de mesaje sau barierele
care ar putea bloca formularea unor astfel de mesaje. Cereţi elevilor să
identifice modalităţi prin care ar putea fi contracarate aceste dificultăţi.

Discuții
Care sunt modalităţile cel mai frecevent utilizate pentru rezolvarea
conflictelor:
Cât de eficiente sunt aceste modalităţi de comunicare?
În care situaţii este mai ușor să comunici trebuinţele, dorinţele,
poziţia personală etc.?
Care sunt dificultăţile pe care le întâmpină persoanele în
exprimarea dorinţelor și a trebuinţelor personale, în situaţii de conflict?

De urmărit: Elevii:
Să construiască mesaje la persoana I;
Să evalueze eficienţa modului propriu de comunicare în situaţii
conflictuale;
Să identifice comportamente pe care ar dori să le modifice.

Activitatea nr. 3: ”Conflicte între personaje”

Tema: managementul situaţiilor conflictuale

Obiectiv cadru
identificarea situaţiilor conflictuale și a posibilelor modalităţi de
rezolvare a lor;

Obiective specifice
Să definească noţiunea de conflict;
Să recunoască faptul că există mai multe situaţii conflictuale și
modalităţi de a rezolva un conflict;
Să dezvolte unele strategii de rezolvare a conflictului.

24
Desfășurerea activității
Rugaţi elevii să definească noţiunea de conflict și să dea cât mai
multe exemple de situaţii conflictuale din diverse surse (filme, cărţile sau
filmele din seria ”Harry Potter”, ziare, reviste, știri de televiziune);
Spuneţi elevilor că vor avea sarcina de a completa în fișa de lucru
situaţii conflictuale între personajele filmului/romanului sau ale unei
povestiri (*puteţi viziona filmul în clasă);
Cereţi elevilor să analizeze împreună cu colegul de bancă situaţiile
conflictuale descrise și strategiile utilizate pentru rezolvarea conflictelor
(din roman, povestire sau film);
Solicitaţi elevilor exemple de strategii eficiente de rezolvare a
conflictelor;
Discutaţi cu elevii exemple din experienţa personală și despre
modalităţile de rezolvare a conflictului pe care le pot utiliza în situaţiile
cu care se confruntă ei.
Purtaţi o discuţie cu elevii pe baza întrebărilor:
De ce apar conflictele?
Rezolvarea conflictelor e dificilă pentru că cei implicaţi într-un
conflict încearcă să își impună propiul punt de vedere, fără a lua în
seamă opinia celuilalt;
Oferiţi elevilor câteva modalităţi de rezovare eficientă a
conflictelor:
Utilizarea mesajelor la persoana I pentru a descrie problema.
Exemplu: ”Când ajungi târziu la școală, după ce ora a început, eu mă
îngrijorez pentru că nu știu ce ţi s-a întâmplat”
Reflectarea sentimentelor pwentru a înţelege și clarifica ceea ce
simte cealaltă persoană. Exemplu: ”Ești supărat...”; ”Mi se pare că simţi...”
Generarea a cât mai multor soluţii posibile împreună. Exemplu:
”Care crezi că sunt lucrurile pe care le putem face împreună?”
Analiza alternativelor și alegerea variantei pozitive. Exemplu: ”Care
crezi că este cea mai bună variantă?”
Obţinerea unuyi angajament (în faţa clasei sau a câtorva colegi).
Exemplu: ”Când vom face asta?”
Planifiecarea datei la care se face evalyarea (este foarte importantă

25
reevaluarea decizei luate, pentru a vedea dacă persoanele implicate în
conflict și-au respctat partea lor de angajament). Exemplu: ”Pentru cât
timp vom face asta?”.

Bibliografie:
• Lemeni, G., Miclea, M. (coord.) (2004), Consiliere și Orinetare-
Ghid de educaţie pentru carieră, Editura ASCR.
• Lemeni, G., Porumb, M. (coord.) (2004), Activităţi pentru
clasele V-VIII;

Activitatea nr. 4 – ”Agresivitate sau asertivitate?”

Tema: Forme de comunicare eficientă. Asertivitatea.
Obiectiv cadru: integrarea abilităţilor de interrelaţionare în vederea
dezvoltării personale.

Obiective specifice

Exersarea comunicării eficinete, asertive;
Conștientizarea unor modalităţi de comunicare (pasivă, asertivă,
agresivă) și a consecinţelor acestora.
Stabilirea diferenţelor dintre atitudinea pasivă, agresivitate (directă
sau indirectă) și asertivitate.

Desfășurarea activității
Profesorul expune situaţia-problemă:

Un elev în clasa a IX-a, Mihai, a încheiat cu succes o zi de școală,

iar acum merge în parc să își întâlnească prietenii. Din banii de buzunar
își cumpără un pachet de napolitane și un suc. Ajuns în parc se așează
alături de prietenii săi și își deschide pachetul. Imediat unul dintre
prieteni apare din spate și se servește fără să fie poftit: ”Hmm, sunt
super!! Mai vreau!”. Dar înainte ca elevul nostru să poată răspunde,
apare alt prieten: ”Vreau și eu...breau și suc!” și se servește. Al treilea la
fel, ia fără să ceară. Astfel, pachetul se golește, Mihai nici nu a apucat să
guste și el, dar își spune că situaţia nu poate continua așa...

26
Ce credeţi voi simte/gândește/face Mihai?

a. Patru elevi interpretează (joc de rol) diferitele atitudini posibile ale lui
Mihai, în această situaţie:
Situaţia 1: se scuză stânjenit faţă de prietenii săi că nu a apucat să îi
servească...și le lasă tot pachetul cu napolitane și sucul;
Situaţia 2: se enervează vizbil, strigă la prietenii săi să îl lase în
pace, aruncă pachetul pe jos, înjurând, lovind pachetul cu piciorul etc.
Situaţia 3: fără să spună nimic le lasă prietenilor sucul și
napolitanele, apoi îi ignoră astfel încât ei să simtă că s-a supărat foarte
tare;
Situaţia 4: se ridică în faţa prietenilor săi, își exprimă sincer și
deschis nemulţumirea faţă de comportamentul lor: ”Hei, sunteţi prietenii
mei, dar să știţi că mă simt jignit de atitudinea voastră! La mine chiar nu
vă gândiţi?” El le explică că după o zi grea de școală simte nevoia unei
mici recompense, de aceea a cumpărat dulciurile, pe care le împarte
bucuros cu ei, dar în măsura în care se satură și el.

b. Împreună cu grupul se discută în ce constau cele patru modalităţi de

răspuns:
PASIV: acţionând ca ”victime”, crezând că ceilalţi iau întodeauna ce
e mai bun, simţindu-se nemulţumiţi și făcându-i pe ceilalţi să se simtă
vinovaţi;
DIRECT AGRESIV – uitând să respecte dorinţele și sentimentele
celorlaţi, acţionând cu ostilitate, atacând pentru a-și ascunde
nesiguranţa emoţională, făcându-i pe ceilalţi să se simtă supăraţi și chiar
să contraatace.
INDIRECT AGRESIV – un fel de ”atac al șarpelui”, fără ”zgomot”,
când nu îţi exprimi direct frustrarea, nemulţumirea etc., dar îi ”îngheţi”
pe prietenii tăi cu atitudinea ta ostilă, făcându-i să se simtă la rândul lor
frustraţi, necunoscând cauza atitudinii tale, nervoși;
ASERTIV – îţi exprimi direct sentimentele, fiind atent și la
sentimentele celor din jur și încercând să găsești soluţii prin care să
îi mulţumești și pe ceilalţi dar și pe tine; astfel te vei simţi confortabil
și vei avea o imagine de sine pozitivă, iar prietebii tăi îţi vor aprecia
sinceritatea și corectitudinea.

27
c. Lecţia se poate încheia cu discuţii pe marginea unor întrebări de tipul:
Credeţi că este dificil să fii asertiv/ferm, în special cu prietenii?
Este riscant sau nu să îţi exprimi sentimentele negative? De ce da?
De ce nu?
Daţi exemplu din viaţa personală în care atitudinea fermă/asertivă
s-a dovedit eficientă. Se accentuează ideea consecinţelor emoţionale
negative și disfuncţionale, pe care le au atitudinile agresive (directe
sau indirecte) și cele pasive (mai ales sentimentele de inferioritate),
constrastând puternic cu beneficiile unei atitudini asertive.

Activitatea nr. 5
Tema: Reducerea violenţei în mediul școlar
Obiectiv cadru: reducerea manifestărilor violente în mediul școlar

Obiective specifice
Identificarea unor forme diferite de violenţă în mediul școlar;
Abordarea și rezolvarea unor situaţii-problemă asumându-și
diferite roluri;
Dezvoltarea abilităţilor de comunicare interpersonală și rezolvare a
unor conflicte;
Identificarea unor strategii de prevenire și combatere a violenţei în
mediul școlar.

Desfășurarea activității
Spargerea gheţii, identificarea problemei:
Cereţi elevilor să răspundă în scris prin ”da” sau ”nu” la întrebările pe
care le veţi citi dvs. Citiţi rar lista de mai jos:
Ţi s-a întâmplat să fii poreclit sau jignit de colegii de școală/clasă?
Ai asistat vreodată la îmbrânceli sau bătăi între colegii de școală/
clasă?
S-a întâmplat să fii ameninţat de colegii de clasă/școală sau ai
ameninţat chiar tu pe alţii?

28
 Ai pălmuit, ciupit sau lovit intenţionat pe cineva din liceu?
Ai refuzat vreodată să realizezi sarcinile impuse de profesori?
Ai fost vreodată deposedat de obiectele personale?
Colegi din clasa ta au deteriorat/ stricat bunuri din dotarea școlii?
S-a întâmplat ca profesorii să strige la tine sau la colegii tăi sau să
vă ameninţe în vreun fel?
Cei care au răspuns măcar o dată DA la aceste întrebări, să se ridice în
picioare.
Probabil numprul elevilor care se ridică va fi mare, motiv pentru a
introduce în discuţie tema propusă: violenţa în mediul școlar.
Clasa se împarte pe grupe de câte 4-5 elevi. Fiecare grupă va primi un
bileţel pe care este scrisă o situaţie-problemă (acte violente care au loc
în mediul școlar) sau pot alege alte cazuri. Sarcina lor este de a rezolva
situaţia respectivă, fiecare elev din grup asumându-și un anumit rol
(ex. părinte, diriginte, directorul școlii, coleg). Fiecare elev, în funcţie de
rolul primit/asumat în grup, va trebui să își spună părerea, susţinând-o
cu argumente, astfel încât să ajute la rezolvarea situaţiei respective și
la adoptarea unor măsuri de soluţionare și prevenire a unor posibile
incidente de genul celui analizat de întregul grup. În final, fiecare grup
își va alege un reprezentant care să prezinte cazul și soluţiile adoptate
pentru rezolvarea situaţiei, precum și strategiile de prevenire propuse.
Concluziile fiecărui grup pot fi înscrise într-o fișă de lucru.
Evaluare: se realizează prin observarea comportamentului elevilor, prin
analiza răspunsurilor și argumentelor acestora în abordarea situaţiilor-
problemă.

Rezultate obținute
Discuţii individuale și de grup;
Observarea comportamentalului și activităţilor elevilor;
Fișe de lucru;
Chestionar de evaluare a satisafcţiei beneficirilor programului de
consiliere.

Resurse materiale, financiare, umane necesare pentru realizarea modelului de

bune practici: un coordonator al proiectului, sala de clasă, materiale de

29
papetarie și birotică necesare realizării activităţilor.

Persoană de contact pentru mai multe referinţe: Alexandrina Scortanu,

profesor consilier școlar

Colegiul Tehnic ”Mihai Băcescu” Fălticeni

Prezentare succintă
Durata proiectului: dec. 2015- martie 2016
Locul de desfăşurare al proiectului (localitate, judeţ): Fălticeni, jud. Suceava
Partener(i): Salvaţi Copiii Iași
Număr de participanţi: 10 elevi clasa a V-a si 10 elevi clasa a X-a
Număr ședinţe: 3-5 sesiuni
Durata fiecărei ședinţe: 60-90-120 min

Situația/ contextul care a determinat apariția modelului de

bună practică
Experienţa noastră de consiliere precum și studiile /cercetările din
domeniul psihologiei și consilierii arată că:

a) Elevii care provin din familii aflate în situaţii dificile de viaţă tind să fie
nefericiţi și retrași, dezvoltă tulburări emoţionale sau de comportament
(anxietate, depresie, ADHD, autism), au dificultăţi de integrare la diferite
medii sociale, se află deseori în situaţie de eșec școlar.

b) Aspecte precum efectele sărăciei: griji financiare, probleme de

sănătate, părinţi obosiţi, venituri mici pot avea consecinţe negative
asupra vieţii emoţionale a părinţilor și copiilor.

c) Competenţele emoţionale și sociale precare expun copiii riscului

de a dezvolta diferite forme de psihopatologie precum crize de furie
necontrolată, agresivitate, anxietate, depresie, dificultăţi de adaptare și
integrare școlară și socială, tulburări de comportament, devianţă școlară,
violenţă sau izolare socială.

30
d) De asemenea, comeptenţele emoţionale influenţează dezvoltarea
intelectuală a elevilor, pregătirea și adaptarea la mediul și cerinvele
școlare. Competenţele emoţionale clab dezvoltate pot determina
atitudini negative faţă de școală și lipsa încrederii în abilitatea de a
rezolva sarcinile școlare.

e) Elevii care beneficiază de afecţiune și înţelegere în cadrul familiei,

dezvoltă la rândul lor un stil relaţional bazat pe afecţiune, au mai puţine
sentimente negative faţă de părinţii lor și în general dau dovadă de un
autocontrol emoţional mai bun și o mai bună capacitate de adaptare la
provocările vieţii.
Drept urmare, derularea unor programe specifice de consiliere
educaţională de grup având drept scop formarea și dezvoltarea
abilităţilor de viaţă (cooperare, rezolvare de probleme, gestionarea
emoţiilor) pentru elevii aflaţi în situaţii dificile, poate constitui o
modalitate eficientă de a oferi sprijin emoţional, social și educaţional
pentru copiii și familiile acestora.

Sarcinile/ problemele/ aspectele specifice pe care am dorit

să le rezolvăm
Scopul educativ al proiectului: formarea și dezvoltarea competeneţlor
sociale și emoţionale ale elevilor aflaţi în situaţii dificile de viaţă, astfel
încât aceștia să-și dezvolte următoarele abilităţi de viaţă:
Confort emoţional, starea de bine subiectivă;
Rezilienţa adaptativă (a capacităţii de reechilibrare psihologică
după experienţierea unor evenimente sau situaţii dificile de viaţă);
Capacitatea de adaptare la medii sociale diverse: școala, prieteni,
alte comunităţi sociale;
Capacitatea rezolvării dificultăţilor/problemelor de viaţă cu care se
confruntă în prezent și cu care se pot confrunta în viitor.
Obiectivele proiectului:
Identificarea ariilor specifice în care lipsa competenţelor
emoţionale și sociale/abilităţilor de viaţă ar putea fi cauze ale
disconfortului emoţional și ale dificultăţilor cu care se confruntă;

31
 Elaborarea unor strategii care să dezvolte elevilor capacitatea de
adaptare la grupuri sociale diverse.
Învăţarea unor metode și tehnici care să optimizeze capacitatea de
reechilibrare psihologică după experienţerea unor evenimente dificile de
viaţă;
Obţinerea confortului emoţional.

Acțiuni întreprinse
I. Competenţe specifice
01. Imagine de sine constructivă: optimism și sentimentul de putere
personală în abordarea dificultăţilor cotidine;
02. Responsabilitatea: intenţia de a se angaja în comportamente sigure,
sănătoase și etice;
03. Grija faţă de alţii: intenţia de a fi corect, drept, milos și plin
compasiune;
04. Respectul pentru ceilalţi: intenţia de a accepta și aprecia diferenţele
individuale și de grup și de a respecta drepturile tuturor persoanelor.

Propunerea de structură pentru o ședinţă de consiliere de 90 de minute

având drept scop formarea competenţei specifice 1: imagine de sine
constructivă: optimism și sentimentul de putere personală în abordarea
dificultăţilor cotidine

01. Exerciţiu de intercunoaștere în perechi ”Eu sunt celălalt”

02. Revizuirea regulilor de comunicare în grup
03. Activitate- Copacul valorilor: consilierul are la dispoziţie un set
de bileţele pe care sunt scrise cu majuscule cuvinte-valori precum:
optimism, compasiune, respect, toleranţă, emptie, corectitudine, iubire,
încredere, siguranţă, dreptate etc. Copiii vor extrage un bilet și vor
explica semnificaţia acestuia pentru ei printr-o acţiune sau o poveste
scurtă semnificaia acestei valori pentru ei. La sfărșit, biletul va fi lipit pe
o plansă reprezentând un copac. La regulile anterioare de grup se vor
adăuga aceste atitudini și valori pozitive ca repere fundamentale pentru
funcţionarea grupului și pentru conduita personală.

32
04. Activitate - Optimismul se învaţă! Parabola celor trei meșteșugari,
veveriţele Sașa, Mașa și Dașa etc. lectură, semnificaţii personale, discuţii
(20 min).
05. Tehnici de control emoţional în situaţii dificile: Teatru-Forum (50 min)
Liste cu probleme: inventariarea unor situaţii dificile de viaţă și
schimbarea perspectivei asupra acestora (a privi lucrurile dintr-o
perspectivă optimistă și constructivă);
Joc de rol: pattern disctructiv: cum reacţionăm de obicei în această
situaţie?
Dezbatere privind schimbarea comportamentului distructiv: ce
alternative avem?
Reluarea teatrului/jocului de rol prin schimbarea scenariului.

Discuții/conluzii
06. Evaluare: copiii vor transmite mesaje optimiste colegilor (carduri cu
mesaje motivaţionale, de încurajare, de susţinere).
07. Tema acasă: antrenamentul abilităţilor în situaţii cotidne- săptămâna
aceasta voi exersa optimismul.

II. Competenţa cheie: decizii responsabile

Competenţe specifice:
01. Identificarea problemelor: capacitatea de a sesiza situaţiile care
necesită o soluţie sau o decizie și de a evalua riscurile, barierele și
resursele.
02. Fixarea de obiective adaptative: capacitatea de a-și fixa obiective
realiste și pozitive.
03. Rezolvarea de probleme: capacitatea de a dezvolta soluţi pozitive și
informate la probleme.

Propunerea de structură pentru o ședinţă de consiliere de 90 de minute

având drept scop formarea competenţei specifice 1 și 3:

01. Ice-breaking: Merge ursul prin pădure...Un participant va fi ursul

iar ceilalţi elevi vor trebui să joace rolul unei persoane rătăcite care
întâlnește ursul și să sugereze un mod de reacţie în situaţia de pericol.

33
Concluzia: dituaţiile dificile în viaţă au nevoie de soluţii, iar capacitatea
de a sesiza o situaţie de acest tip și de a lua o decizie adecvată se
poate învăţa și dezvolta. De asemenea, reacţiile oamenilor în situaţii
dificile sunt diferite. De exemplu, ignorarea, evitarea sau negarea unei
probleme este adesea asociată cu dificultăţi emoţionale și sociale, pe
când abordarea problemelor și asumerea deciziilor reprezintă dovezi ale
abilităţilor de viaţă.
02. Comunicarea obiectivelor activităţii;
03. Evaluarea săptămânii anterioare (a temei de acasă, a abilităţilor
învăţate în sesiunea anterioară)
04. Activitate;
Varianta 1: probleme și soluţii. Având la dispoziţie o pereche de
cartonașe (unul roșu pentru probleme și altul galben pentru soluţii)
copiii vor inventaria câte o problemă personală care necesită o soluţie
adecvată. Ulterior, biletele roșii vor fi adunate într-un coș și vor fi extrase
aleatoriu. Colegii de grup vor oferi soluţii creative evaluând: punctele
slabe, punctele tari ale fiecărei soluţii (plusuri și minusuri).
Varianta 2: probleme și soluţii. Jurnalul cu dublă intrare

Consemn:
Pas1: faceţi o listă cu tot ceea ce vă deranjează, vă supără sau vă sâcâie-
personale, de acasă sau dela școală, implicând persoane, obiecte,
întâmplări.
Pas 2: este nevoie de soluţii creative! Punerea pe hârtie a problemelor vă
oferă posibilitatea de a vă clarifica gândurile și emoţiile. De asemenea,
vă obligă să faceţi ceva în privinţa lor și vă oferă omboldul motivaţional
de care aveţi nevoie.
05. Evaluare: Oglinda: pe o coală de hârtie desenăm 3 cercuri și scriem
3 întrebări. Participanţii vor scrie cu markerul câte un cuvânt specific
pentru a descrie emoţiile lor, aprecieri și experienţa de învăţare de
astăzi.
Cum te-ai simţit?
Ce ţi-a plăcut?
Ce ai învăţat?
06. Temă acasă: săptămâna aceasta vor exersa luarea deciziilor.

34
Rezultate obținute
Câștigarea încrederii în sine și în cadrele didactice care doresc o
colaborare directă cu elevii;
Trezirea interesului pentru problematizare și soluţionare.

Resurse materiale, financiare, umane, necesare pentru realizarea modelului

de bune practici: un coordonator proiect, cărţi, reviste, broșuri,
videoproiector, laptop, flipchart, consumabile, CD, chestionare, teste de
evaluare a inteligenţei emoţionale, cabinetul de consiliere/ sală de clasă

Persoana de contact pentru mai multe referinţe: Ungureanu Tudoriţa

Şcoala Gimnazială ”Vasile Şeicaru” Oancea, Galați

Titlul proiectului:”Să ne împrietenim cu emoțiile”
Sarcinile/problemele/aspectele specifice pe care am dorit
să le rezolvăm
Scopul educativ al proiectului: dezboltarea abilităţilor emoţionale prin
identificarea paletei de trăiri afective experimentate în diferite situaţii.

Obiectivele proiectului
Să identifice și să exprime emoţii;
Să facă asocierea emoţie-culoare pentru înţelegerea trăirilor
somatice simţite în timpul stprilor de bucurie, furie, tristeţe, frică;
Să asocieze emoţiile cu elemnte ale naturii pentru înţelegerea
climatului care predomină în timpul trăirii acestor emoţii;
Să recunoască emoţiile pe baza componentei nonverbale (expresia
facială, postura);
Să enumere factorii care pot genera cele patru emoţii (obiecte,
relaţia cu colegii, relaţia cu adulţii/părinţii, evenimente);

35
 Să identifice strategii eficiente de control al emoţiilor negative
disfuncţionale.

Metode și procedee: jocul didactic, exerciţiul, conversaţia, explicaţia.

Mijloace didactice: fișe de lucru, planșe, cuburi cu emoţii, lipici, plicuri,
post-it.

Acțiuni întreprinse
I. Spargerea gheţii
Li se împarte elevilor fișa ”Cum te simţi azi?” pe care sunt reprezentate
chipuri care exprimă diferite stări emoţionale din care ei să aleagă
pe cea care este în concordanţă cu starea lor din acel moment. Sunt
întrebaţi dacă le-a fost greu să aleagă și ce reprezintă faţa pe care au
ales-o.

II. Activităţi specifice temei

01. Identifică emoţiile- fiecare elev primește un cub pe feţele căruia sunt
reprezentate diferite emoţii (bucurie, tristeţe, furie, frică, dezamăgire,
mulţumire). Li se cere elevilor să definească emoţiile.
02. Nori senini, nori întunecaţi – cu ajutorul planșei ”Nori senini, nori
întunecaţi” se clasifică emoţiile în pozitive și negative (sunt situaţii care
ne fac să ne simţim bine și altele care ne fac să ne simţim rău).
03. Elementele naturii ne învaţă despre emoţii – se realizează asoceierea
dintre cele patru emoţii și unele elemente ale naturii (soarele, vântul,
norii de ploaie și frunzele copacilor) pentru a înţelege trăirile fizice/
somatice simţite în timpul acestor stări afective:
Furie: îţi vâjâie capul, ţi se înroșesc obrajii, simţi că parcă ai lua foc,
ai vrea să dărâmi totul în cale precum vântul cel puternic;
Tristeţe: simţi că devii din ce în ce mai greu, parcă te apasă ceva pe
piept iar lacrimile îţi curg la fel de repede ca stropii de ploaie;
Frica: tot corpul începe să îţi tremure ca o frunză întoarsă de vânt,
panica te face să îţi pierzi culoarea din obraji iar tu ai vrea să fugi unde
te duce vântul;
Bucurie: tot corpul ţi se inundă de căldură, faţa îţi radiază ca
soarele.

36
04. Copii diferiţi, emoţii diferite! – pentru observarea limbajului nonverbal
pe care îl exprimăm în timpul acestor stări afective.
Copiii, împărţiţi în patru grupe, primesc câte un poster. Pe fiecare poster
este reprezentat un copil (fată sau băiat) căruia îi lipsesște expresiile
faciale. Fiecare grup primește un plic în care se găsesc expresiile faciale
decupate pe care trebuie să le lipească și să descopere emoţia trăită de
acel copil. Apoi, elevii sunt ivnitaţi să mimeze emoţia descoperită și să
își amintească o împrejurare în care au fost triști, furioși etc.

05. Se așează 6 planșe în diferite colţuri ale clasei, pe care sunt scrise
următoarele cuvinte: speriat, furios, bucuros, trist, dezamăgit, mândru.
Sunt chemaţi 6 voluntari care vor auzi diferite situaţii. Li se cere
voluntarilor să se gândească cum s-ar simţi ei în acele situaţii și apoi să
se poziţioneze lângă planșa pe care este scrisă emoţia lor.

Situații:
A trebuit să stai în clasă în timpul pauzei;
Aţi dat de necaz pentru că nu v-aţi strâns jucăriile;
Mergeţi la bunicii voștri în acest weekend;
Când aţi ieșit pe ușă azi dimineaţă, un bărbat necunoscut a început
să vă urmărească până la școală;
Nu aţi găsit pe nimeni cu care să vă jucaţi în timpul pauzei;
Cineva din clasă v-a furat încelitoarea unei cărţi;
Stai pe bancă și nu joci la un meci de fotbal.

06. Emoţii pe băţ – cadou pentru cei dragi: li se cere elevilor să se

gândească la îndemnuri care pot să schimbe emoţia negativă pe care o
simt la un moment dat, în una funcţională. De exemplu: pe faţa cubului
pe care este ilustrată tristeţea pot îndemna: Nu ești singur! Vezi binele
din rău!. După ce scriu îndemnurile, copiii lipesc cubul pe un beţișor de
lemn și îl oferă unui coleg de clasă.

III. Evaluare
Fiecare elev va lipi un post-it pe care va scrie cum s-a simţit în timpul
activităţii sau va desena o faţă vesela sau tristă.

37
Resurse materiale, financiare, umane, necesare pentru realizarea modelului de
bune practice: un coordonator al proiectului, sala de clasă, materiale de
papetarie și birotică necesare realizării activităţilor.

Persoana de contact pentru mai multe referinţe: prof., psiholog Presura

Ramona

38
39
 Centrul de Consiliere pentru Părinți
Iași, Bd. Chimie, nr.35, Bl. F2-1, sc.A și B
Tel 0232 211 726; Fax 0232 222 726
Email: ccp.iasi@salvaticopiii.ro
Web: www.parintibuni.ro ; www.salvaticopiii-iasi.ro