Managementul Stocurilor

Investeşte în oameni!
FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Investeşte în oameni!
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 1 „Educaţie şi formare profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie 1.5 „Programe doctorale şi post-doctorale în sprijinul cercetării”
Titlul proiectului: „Investiţie în dezvoltare durabilă prin burse doctorale (INED)”
Numărul de identificare al contractului: POSDRU/88/1.5/S/59321
Beneficiar: Universitatea Transilvania din Braşov
Universitatea Transilvania din Brasov

Scoala Doctorala Interdisciplinara
Centrul de cercetare: Tehnologii şi sisteme avansate de fabricaţie
Ing. Cezara V. FAUR
Managementul stocurilor în condiţii

de incertitudine
Inventory management under conditions

of uncertainty
Conducător ştiinţific
Prof. dr. ing. Nouraş Barbu LUPULESCU
BRASOV, 2012
Cezara V. Faur Managemetul stocurilor în condiţii de incertitudine Rezumat
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETARII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV
BRAŞOV, B-DUL EROILOR NR. 29, 500036, TEL. 0040-268-413000, FAX 0040-268-410525
RECTORAT
D-lui (D-nei) ..............................................................................................................
COMPONENŢA
Comisiei de doctorat
Numită prin ordinul Rectorului Universităţii „Transilvania” din Braşov
Nr. 5533 din 07.11.2012
PREŞEDINTE: - Prof.dr.ing. Ramona CLINCIU

Universitatea „Transilvania” din Braşov
CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC: - Prof.dr.ing.Nouraş-BarbuLUPULESCU

REFERENŢI: - Prof.dr.ing.ec. Ioan ABRUDAN

Universitatea „Tehnică” din Cluj Napoca
- Prof.dr.ing. Anca DRĂGHICI

Universitatea „Politehnica” din Timişoara
- Prof.dr.ing. Vladimir MĂRĂSCU-KLEIN

Data, ora şi locul susţinerii publice a tezei de doctorat: 07.11.2012, ora .....,
sala VPA, corp V.
Eventualele aprecieri sau observaţii asupra conţinutului lucrării vă rugăm să

le transmiteţi în timp util, pe adresa cezara.faur@gmail.com.
Totodată vă invităm să luaţi parte la şedinţa publică de susţinere a tezei de

doctorat.
Vă mulţumim.
2
CUPRINS
Pg. Pg.
teza rezumat
1. INTRODUCERE GENERALĂ 7 14
1.1 Introducere 7 -
1.2 Structura tezei de doctorat 9 14
1.3 Obiectivele tezei de doctorat 10 15
2. STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND
MANAGEMENTUL STOCURILOR ÎN CONDIŢII DE INCERTITUDINE
ÎN INGINERIA INDUSTRIALĂ 11 16
2.1 Incertitudinea 11 -
2.1.1 Conceptul de incertitudine 11 -
2.1.2 Conturul incertitudinii 12 -
2.1.3 Incertitudinea în inginerie 14 -
2.2 Managementul stocurilor în condiţii de incertitudine prin
dimensionarea planificării unui Supply Chain 15 -
2.2.1 Sursa incertitudinii 16 -
2.2.1.1 Proces de aprovizionare 17 -
2.2.1.2 Proces de fabricaţie 17 -
2.2.1.3 Cerere volatilă 17 -
2.2.2 Tipuri de probleme inerente din cadrul planificării Supply Chain 19 -
2.2.3 Modelări abordate cu scopul diminuării incertitudinii 20 16
2.2.3.1 Modele analitice 21 16
2.2.3.2 Modele bazate pe inteligenţă artificială 27 17
2.2.3.3 Modele de simulare 34 18
2.2.3.4 Modele hibrid 41 19
2.3 Concluzii 46 20
3. CERCETĂRI TEORETICE PRIVIND LOGISTICA INDUSTRIALĂ,
SUPPLY CHAIN ŞI MANAGEMENTUL STOCURILOR 49 21
3.1 Logistica 49 -
3.1.1 Conceptul de logistică 49 -
3.1.2 Definirea termenului de logistică 49 -
3.1.3 Definirea termenului de logistică industrială 50 21
3.1.4 Evoluţia sistemului logistic integrat 51 -
3.1.4.1 Soluţie funcţională tradiţională 51 -
3
3.1.4.2 Soluţie de integrare funcţională 51 -

3.1.4.3 Integrare internă 52 -
3.1.4.4 Integrare externă 53 -
3.1.5 Managementul logistic 55 22
3.1.6 Inovaţia incorporează tehnologia 56 -
3.1.6.1 Third Part Logistic (3PL) 57 -
3.1.7 Concluzii 58 22
3.2 Supply Chain 59 -
3.2.1 Conceptul de Supply Chain 59 23
3.2.2 Definirea termenului de Supply Chain 59 -
3.2.3 Integrarea planului strategic al Supply Chain 61 23
3.2.4 Planificarea Supply Chain 62 -
3.2.5 Managementul Supply Chain 64 24
3.2.5.1 Teoria deciziilor în managementul Supply Chain 65 25
3.2.5.2 Decizii bazate pe negocieri 66 25
3.2.5.3 Decizii bazate pe strategii 67 26
3.2.5.4 Decizii bazate pe activităţi 68 26
3.2.5.5 Clasificarea deciziilor 69 -
3.2.5.6 Metode şi tehnici de fundamentare a deciziilor 70 26
3.2.5.6.1 Metoda AHP 70 26
3.2.5.6.2 Tehnici decizionale în condiţii de incertitudine 72 27
3.2.5.7 Tipologia modelelor utilizate în SIAD 75 -
3.2.5.8 Scurt istoric al managementului stocurilor în Supply Chain 77 28
3.2.5.8.1 EOQ 77 -
3.2.5.8.2 MRP 79 -
3.2.5.8.3 JIT 79 -
3.2.5.8.4 CPFR 81 -
3.2.5.8.5 MRP II 83 -
3.2.6 Concluzii 83 28
3.3 Managementul stocurilor 83 29
3.3.1 Stocul 83 -
3.3.2 Diagrama gestiunii stocului 85 29
3.3.3 Principalele metode şi modele de gestiune 86 -
3.3.4 Lotul economic şi punctul de reaprovizionare EOQ/ROP 86 30
4
3.3.4.1 Descrierea grafică a modelului EOQ/ROP 87 -

3.3.5 Perioadă fixă FP (Fixed Period) 92 31
3.3.5.1 Descrierea grafică a modelului FP 93 -
3.3.6 Metode de control ale inventarului 94 -
3.3.6.1 Analizele ABC,VED, FSN, XZY, HML, SOS, SDF, GOLF 94 -
3.3.7 Criterii de gestiune a stocurilor 97 -
3.3.8 Obiectivele menţinerii stocurilor 98 31
3.3.9 Motive pentru menţinerea stocurilor 99 -
3.3.10 Analiza stocurilor 100 -
3.3.11 Optimizarea stocurilor 102 32
3.3.12 Concluzii 104 32
4. CONTRIBUŢII TEORETICE PRIVIND MODELAREA
MULTICRITERIALĂ A STOCURILOR DE
PIESE/COMPONENTE/MATERIALE OBŢINUTE ÎN URMA
DEZASAMBLĂRII UNOR PRODUSE RETURNATE 105 33
4.1 Recuperarea produselor ieşite din uz 105 33
4.2 Conceptul Lean 110 -
4.2.2 Sistemul „Lean” în activitatea de recuperare a produselor 111 -
4.2.2.1 Scopurile recuperării flexibile de produse (Lean Recovery) 112 -
4.2.2.2 Scopurile dezasamblării flexibile (Lean Disassembly) 112 -
4.2.3 AHP – metodă lean de modelare 112 -
4.3 Evaluarea centrelor de colectare pentru produsele returnate 113 -
4.4 Evaluarea facilităţilor de recuperare 114 -
4.5 Procesul de dezasamblare 115 36
4.6 Remanufacturarea 116 37
4.6.1 Caz special al modelului EOQ în remanufacturare 117 37
4.6.1.1 Modelarea matematică pentru minimizarea costului mediu 118 -
4.7 Concluzii 122 38
5. CONTRIBUŢII PRIVIND ELABORAREA UNUI MODEL DE
OPTIMIZARE MULTICRITERIALĂ A STOCURILOR ÎN CONDIŢII DE
INCERTITUDINE – STUDII DE CAZ 123 39
5.1 Cel mai bun mod de a reduce cantitatea de deşeuri şi de a încuraja
reciclarea 123 39
5.2 Recuperarea maşinilor unelte convenţionale 126 42
5
5.2.1 Reutilizarea în domeniul maşinilor unelte 128 -

5.3 Configuraţia optimă pentru o reţea de piese/componente/materiale
rezultate din produse recuperate 129 43
5.3.1 Modul de luare a deciziilor în condiţii de incertitudine 129 43
5.3.2 Metoda AHP utilizată în cazul luării deciziilor în condiţii de
incertitudine 132 46
5.3.2.1 Aplicarea algoritmului AHP 134 46
5.3.2.2 Proiectarea cercetării prin intermediul unui chestionar
privind managementul stocurilor în condiţii de incertitudine 135 -
5.4 Diferenţa dintre un Supply Chain tradiţional şi un Supply Chain
revers 138 -
5.5 Modelarea matematică a unui Supply Chain revers 138 -
5.5.1 Definirea stocurilor propriu-zise 141 -
5.5.2 Constrângeri ale cererii 141 -
5.5.3 Formularea costului total de dezasamblare 142 -
5.5.4 Formularea costului total de sortare 142 -
5.5.5 Formularea costului total de stocare (holding cost) 142 -
5.5.6 Formularea costului de eliminare a deşeurilor 142 -
5.5.7 Formularea costului total de intervenţie 142 -
5.5.8 Formularea Beneficiului 142 -
5.5.9 Cifra de Afaceri 142 -
5.5.9.1 Formularea cifrei de afaceri 143 -
5.6 REMAT – „O forţă în domeniul reciclării” 144 48
5.7 Third Party (3P) 153 -
5.8 Reutilizează din trecut, Reciclează în prezent, Salvează viitorul –
Studiu de caz 1 154 52
5.9 Utilizarea neconvenţională a maşinilor unelte ieşite din uz – Studiu de
caz 2 163 54
5.10 Armonia în designul de produs 166 55
5.11 Concluzii 168 57
6. CONCLUZII FINALE. CONTRIBUŢII ORIGINALE. MODALITĂŢI
DE VALORIFICARE A REZULTATELOR. DIRECŢII VIITOARE DE
CERCETARE 169 57
6.1 Concluzii finale 169 57
6
6.2 Contribuţii originale 170 58

6.3 Modalităţi de valorificare a rezultatelor 171 59
6.4 Direcţii viitoare de cercetare 171 60
BIBLIOGRAFIE 173 61
ANEXE
Anexa 1 – CHESTIONAR privind managementul stocurilor în condiţii de
incertitudine 183 -
Anexa 2 – Lucrarea: Optimizing management decisions under uncertainty-
Case Study 185 -
Anexa 3 – Lucrarea: Optimizing decisions under uncertainty in companies
producing heating 190 -
Anexa 4 – Lucrarea: Land stock management and solar energy production by
promoting and stimulating renewable sources-Case study 197 -
Anexa 5 – Lucrarea: Unconvenţional use of obsolete machine tools 204 -
Anexa 6 – Lucrarea: Methods and technologies used in manufacturing bakery
products to the methods and technologies used in paper processing 210 -
Anexa 7 – Scurt rezumat al tezei de doctorat în limba română şi limba engleză 219 66
Anexa 8 – Declaraţie 220 -
Anexa 9 – Curriculum Vitae (Română / Engleză) 222 67
7
CONTENTS
Pg. Pg.
thesis abstract
1. GENERAL INTRODUCTION 7 14
1.1 Introduction 7 -
1.2 Thesis structure 9 14
1.3 Thesis objectives 10 15
2. CURRENT STATE OF RESEARCH ON INVENTORY MANAGEMENT
UNDER UNCERTAINTY IN INDUSTRIAL ENGINEERING 11 16
2.1 Uncertainty 11 -
2.1.1 Uncertainty concept 11 -
2.1.2 Uncertainty profile 12 -
2.1.3 Unceratinty in engineering 14 -
2.2 Inventory management under uncertainty by sizing a Supply Chain
Planning 15 -
2.2.1 Source of uncertainty 16 -
2.2.1.1 Procurement process 17 -
2.2.1.2 Manufacturing process 17 -
2.2.1.3 Volatile demand 17 -
2.2.2 Types of problems inherent in the Supply Chain Planning 19 -
2.2.3 Models approach in order to reduce uncertainty modeling 20 16
2.2.3.1 Analytical models 21 16
2.2.3.2 Models based on artificial intelligence 27 17
2.2.3.3 Simulation models 34 18
2.2.3.4 Hibrid models 41 19
2.3 Conclusions 46 20
3. THEORETICAL RESEARCH ON INDUSTRIAL LOGISTICS, SUPPLY
CHAIN AND INVENTORY MANAGEMNT 49 21
3.1 Logistics 49 -
3.1.1 Logistics concept 49 -
3.1.2 Definition of logistics 49 -
3.1.3 Definition of industrial logistics 50 21
3.1.4 The evolution of integrated logistics system 51 -
3.1.4.1 Traditional functional solution 51 -
3.1.4.2 Functional integration solution 51 -
8
3.1.4.3 Internal integration 52 -

3.1.4.4 External integration 53 -
3.1.5 Logistics management 55 22
3.1.6 Inovation incorporates the technology 56 -
3.1.6.1 Third Part Logistic (3PL) 57 -
3.1.7 Conclusions 58 22
3.2 Supply Chain 59 -
3.2.1 Supply Chain concept 59 23
3.2.2 Definition of Supply Chain 59 -
3.2.3 Strategic Plan of Supply Chain Integration 61 23
3.2.4 Supply Chain planning 62 -
3.2.5 Supply Chain management 64 24
3.2.5.1 Decision Theory in Supply Chain Management 65 25
3.2.5.2 Decisions based on negotiations 66 25
3.2.5.3 Decisions based on strategies 67 26
3.2.5.4 Decisions based on activities 68 26
3.2.5.5 Classification decisions 69 -
3.2.5.6 Methods and techniques underlying the decision 70 26
3.2.5.6.1 AHP method 70 26
3.2.5.6.2 Techniques of decision under uncertainty 72 27
3.2.5.7 Typology models used in SIAD 75 -
3.2.5.8 History of stocks in Supply Chain Management 77 28
3.2.5.8.1 EOQ 77 -
3.2.5.8.2 MRP 79 -
3.2.5.8.3 JIT 79 -
3.2.5.8.4 CPFR 81 -
3.2.5.8.5 MRP II 83 -
3.3 Inventory management 83 29
3.3.1 Stock 83 -
3.3.2 Diagram stock management 85 29
3.3.3 The main management methods and models 86 -
3.3.4 Economic lot and replenishment point EOQ/ROP 86 30
3.3.4.1 Graphic description of the model EOQ/ROP 87 -
9
3.3.5 Fixed Period 92 31

3.3.5.1 Graphic description of the model FP 93 -
3.3.6 Inventory control methods 94 -
3.3.6.1 Analyses ABC,VED, FSN, XZY, HML, SOS, SDF, GOLF 94 -
3.3.7 Criteria for inventory management 97 -
3.3.8 Objectives of maintaining stocks 98 31
3.3.9 Reasons for keeping stock 99 -
3.3.10 Stock analysis 100 -
3.3.11 Stock optimization 102 32
4. THEORETICAL CONTRIBUTIONS ON MODELING MULTI-
CRITERIA STOCKS PARTS / COMPONENTS / MATERIALS
OBTAINED FROM ANY GOODS RETURNED DISASSEMBLY 105 33
4.1 Recovery of obsolete products 105 33
4.2 Lean concept 110 -
4.2.2 "Lean" system in the recovery of products 111 -
4.2.2.1 Lean Recovery goals 112 -
4.2.2.2 Lean Disassembly goals 112 -
4.2.3 AHP – lean method of modeling 112 -
4.3 Evaluation of collection centers for returned products 113 -
4.4 Evaluation of recovery facilities 114 -
4.5 Disassembly process 115 36
4.6 Remanufacturing 116 37
4.6.1 Special case of EOQ model in remanufacturing 117 37
4.6.1.1 Mathematical modeling to minimize the average cost 118 -
5. CONTRIBUTIONS ON DEVELOPING A MULTI-CRITERIA
OPTIMIZATION STOCK MODEL UNDER UNCERTAINTY - CASE
STUDIES 123 39
5.1 The best way to reduce waste and encourage recycling 123 39
5.2 Recovery conventional machine tools 126 42
5.2.1 Reuse in machine tools 128 -
5.3 Optimal configuration for a network of parts / components / materials
from recovered products 129 43
10
5.3.1 Decision making under uncertainty 129 43

5.3.2 AHP method used for decision making under uncertainty 132 46
5.3.2.1 Applying the algorithm AHP 134 46
5.3.2.2 Design research through a questionnaire on inventory
management under uncertainty 135 -
5.4 The difference between a traditional Supply Chain and Reverse
Supply Chain 138 -
5.5 Mathematical modeling of reverse supply chain 138 -
5.5.1 Defining the actual stock 141 -
5.5.2 Demand constraints 141 -
5.5.3 Total cost of disassembly formulation 142 -
5.5.4 Total cost of sorting formulation 142 -
5.5.5 Holding cost formulation 142 -
5.5.6 Cost of waste disposal formulation 142 -
5.5.7 Total cost of intervention formulation 142 -
5.5.8 Benefit formulation 142 -
5.5.9 Turnover 142 -
5.5.9.1 Turnover formulation 143 -
5.6 REMAT – „A force in recycling” 144 48
5.7 Third Party (3P) 153 -
5.8 Reuse the past, Recycle the present, Save the future - Case Study 1 154 52
5.9 Using unconventional obsolete machine tools - Case Study 2 163 54
5.10 Harmony in product design 166 55
6. FINAL CONCLUSIONS. ORIGINAL CONTRIBUTIONS. WAYS TO
CAPITALIZE ON THE RESULTS. FUTURE RESEARCH DIRECTIONS 169 57
6.1 Final conclusions 169 57
6.2 Original contributions 170 58
6.3 Ways to capitalize on the results 171 59
6.4 Future research directions 171 60
BIBLIOGRAPHY 173 61
ANNEXES
Annex 1 – QUESTIONNAIRE on inventory management under uncertainty 183 -
Annex 2 – Paper: Optimizing management decisions under uncertainty-Case
11
Study 185 -
Annex 3 – Paper: Optimizing decisions under uncertainty in companies
producing heating 190 -
Annex 4 – Paper: Land stock management and solar energy production by
promoting and stimulating renewable sources-Case study 197 -
Annex 5 – Paper: Unconvenţional use of obsolete machine tools 204 -
Annex 6 – Paper: Methods and technologies used in manufacturing bakery
products to the methods and technologies used in paper processing 210 -
Annex 7 – Brief summary of the thesis (Romanian / English) 219 66
Annex 8 – Statement 220 -
Annex 9 – Curriculum Vitae (Romanian/English) 222 67
12
***
Doresc în mod deosebit să exprim respectul şi mulţumirile mele domnului prof. dr. ing.
Nouraş Barbu Lupulescu, pentru competenta îndrumare, înţelegerea, răbdarea şi sprijinul moral
acordat pe durata elaborării tezei, pentru indicaţiile şi sugestiile de înalt nivel ştiinţific, precum şi
pentru tactul manifestat în calitate de CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC, de DASCĂL şi de OM.
Mulţumesc distinşilor membri ai Comisiei de evaluare şi susţinere a tezei de doctorat,

referenţi ştiinţifici, prof. dr. ing. ec. Ioan Abrudan, prof. dr. ing. Anca Drăghici şi prof. dr. ing.
Vladimir Mărăscu-Klein, pentru bunăvoinţa şi răbdarea cu care au analizat lucrarea, pentru
sugestiile şi observaţiile acordate, precum şi pentru acceptul de participare în comisia de susţinere a
prezentei teze.
Mulţumesc, totodată, conducerii Departamentului de Cercetare Ştiintifică - Tehnologii şi

Sisteme Avansate de Fabricaţie, domnului prof. dr. ing. Mircea Viorel Drăgoi, pentru că mi-a
împărtăşit din timpul, cunoştinţele şi experienţa domniei sale, precum şi cadrelor didactice: prof.
dr. ing. Gheorghe Oancea, prof. dr. ing. Constantin Buzatu, şef lucr. dr. ing. Luminiţa Pârv, prof.
dr. ing. Şerban Bobancu, pentru amabilitatea, sfaturile şi sugestiile acordate pe parcursul studiilor
doctorale.
În final, dar nu în ultimul rând, exprim toată recunoştinţa părinţilor mei şi fiului meu cel
mic, pentru răbdarea, înţelegerea, încrederea şi sprijinul necondiţionat, acordate în aceşti ani, pe
durata derulării programului de doctorat.
Tuturor le mulţumesc!
Drd. ing. Cezara V. Faur
Programul de doctorat a fost susținut prin Programul Operațional Sectorial pentru

Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU), ID59321, finanțat din Fondul Social European și de
Guvernul României.
13
1. INTRODUCERE GENERALĂ
“Tempora labuntur“ – “Timpul se scurge“, afirmă Ovidiu în lucrarea sa ‘Fastele’ şi

continuă… “zilele fug, nici un frâu nu le-ar putea zăbovi”. Timpul nu doar se scurge, ci mai
mult, se schimbă... se schimbă întâietăţile, se schimbă interesele, se schimbă noţiunile cu care
operăm, se schimbă izvoarele din care ne „adapăm”, se schimbă expresiile, exprimarea,
preferinţele, înclinaţiile, se schimbă mereu vehiculul motor; se schimbă convoiul, trena, ataşul...
Exemplu al schimbării, al evoluţiei, este şi Logistica Industrială care se încadrează în
domeniul Ingineriei Industriale şi care propune tema tezei de doctorat de faţă: ˝Managementul
stocurilor în condiţii de incertitudine˝.
Tema este abordată în contextul definit de Logistica Industrială Integrată, aceasta fiind o
metodologie care permite minimizarea costului total a activităţilor logistice văzute în
complexitatea lor, avându-se stabilit obiectivul nivelului serviciului de garantat. Pentru
reducerea incertitudinii cererii, pentru identificarea cauzelor şi reducerea efectelor variabilităţii
ofertei şi a cererii în cadrul fiecărei etape logistice, acestea trebuie să fie, de asemenea, integrate
şi să fie în strânsă legătură unele cu altele pentru identificarea în cele din urmă a relaţiilor cauză-
efect de-a lungul lanţului de aprovizionare (Supply Chain), din aval în amonte şi din amonte în
aval, precum şi de disponibilitatea orientării către rezultate tactice.
1.2 Structura tezei de doctorat
Lucrarea este structurată în 6 capitole prezentate în cele ce urmează:

Capitolul 1 – evidenţiază preocupările esenţiale ale autoarei privind tema tezei de
doctorat ca parte integrantă a logisticii industriale, evidenţiază structura tezei de doctorat şi
descrierea pe scurt a capitolelor acesteia.
Capitolul 2 – descrie stadiul actual al cercetărilor în domeniul managementului
stocurilor în condiţii de incertitudine în ingineria industrială. Pe baza cercetării materialului
bibliografic, se prezintă cele mai avute în vedere surse ale incertitudinii şi totodată modelări
abordate cu scopul diminuării acestor incertitudini; efectele incertitudinii cererii asupra modului
în care funcţionează un Supply Chain sunt cunoscute ca fiind în legătură cu Bullwhip Effect
"efectul lovitură de bici " sau" efect Forrester " după cum este şi relaţia sa cu profitul şi nivelul
de customer service. Celelalte surse de incertitudine sunt la fel de importante în ceea ce priveşte
examinarea lor în cadrul modelelor analizate în Capitolul 2.
Capitolul 3 – tratează cercetările teoretice privind logistica industrială, supply chain şi
managementul stocurilor, prezentând concepte, tehnici, practici şi metodologii care consolidează
14
între ele aspectele specifice logisticii, lanţului de aprovizionare-distribuţie şi gestiunii stocurilor,

cu scopul de a evidenţia faptul că stocurile au o importanţă crucială în activităţile societăţilor
comerciale.
Capitolul 4 – prezintă contribuţiile teoretice privind modelarea multicriterială a
stocurilor de piese/componente/materiale obţinute în urma dezasamblării unor produse
returnate în vederea reciclării. În acest cadru se propune o tehnică a deciziilor multicriteriale,
tehnică bazată pe modelarea cantitativă care permite decidenţilor flexibilitate în construirea unei
ierarhii care se potriveşte necesităţilor lor. Analiza oferă de asemenea un cadru şi o metodologie
de determinare a unui număr de decizii cheie.
Capitolul 5 – este consacrat contibuţiilor privind elaborarea unui model de optimizare
multicriterială a stocurilor în condiţii de incertitudine, ca o nouă metodologie de luare a
deciziilor privind compararea importanţei structurii stocurilor de piese/componente/materiale
recuperate, din punct de vedere al relaţiei Beneficiu-Cost şi a eficacităţii cu care acestea pot
îndeplini diferitele cereri de piaţă. Studiu de caz.
Capitolul 6 – înglobează concluziile generale, contribuţiile personale şi perspectivele
viitoare de cercetare.
1.3 Obiectivele tezei de doctorat
În acord cu titlul tezei de doctorat, Managementul stocurilor în condiţii de incertitudine,

actuala lucrare îşi propune realizarea următoarelor obiective:
1. Identificarea incertitudinii în domeniul managementului stocurilor din industrie;
2. Evidenţierea importanţei stocurilor într-un lanţ logistic industrial;
3. Analiza metodelor şi modelelor de optimizare a stocurilor în condiţii de incertitudine;
4. Aplicarea metodei de modelare cantitativă AHP în luarea deciziilor multicriteriale,
determinând astfel alternativa optimă, prin atribuiri de valori numerice pentru fiecare
variabilă a problemei;
5. Configurarea unui lanţ logistic revers pentru o reţea de piese/componente/materiale
obţinute în urma dezasamblării unor produse returnate;
6. Elaborarea unui model matematic de optimizare multicriterială a stocurilor în condiţii
de incertitudine ca urmare a dezasamblării;
7. Analiza criteriului de performanţă numit beneficiu prin intermediul veniturilor totale
respectiv a cifrei de afaceri obţinute din activităţile de revânzare a stocurilor de
piese/component/materiale remanufacturate, reparate, reciclate, cu scopul de a
satisface un anumit nivel al cererii.
15
2. STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR ÎN DOMENIUL

MANAGEMENTULUI STOCURILOR ÎN CONDIŢII DE INCERTITUDINE
ÎN INGINERIA INDUSTRIALĂ
2.2.3 Modelări abordate cu scopul diminuării incertitudinii
Se iau în considerare patru metode de modelare, figura 2.7:
Fig. 2.7 Metode de modelare
2.2.3.1 Modele analitice
Conform [AMA 09] autorii privesc asupra deciziilor de planificare a lanţului de

aprovizionare, care ţin cont de incertitudinea privind cererea de produse şi a preţurilor. Este
dezvoltat un model de planificare multi-perioadă, caz în care deciziile operaţionale ale lanţului
de aprovizionare în funcţie de producţie, transport şi distribuţie, iau în considerare incertitudinea
privind cererea de produse şi preţuri.
Sunt analizate diferitele scenarii de decizie, care implică evaluarea performanţei
economice a lanţului de aprovizionare (de exemplu, costurile globale de exploatare / profitul
realizat) pentru criterii diferite, privind importanţa partenerilor în cadrul lanţului global (şi
anume structura partenerilor). Este formulat un model Mixed Integer Linear Programming
(MILP) pentru fiecare scenariu de planificare şi soluţia optimă este atinsă folosind o procedură
standard Branch şi Bound (B & B). Rezultatele finale furnizează detalii cu privire la lanţul de
aprovizionare cu partenerii de producţie, de transport şi de inventar, la fiecare perioadă de
16
planificare, în acelaşi timp luând în considerare importanţa fiecărui partener din lanţul global
precum şi incertitudinea cererii şi a preţului.
Un profit actualizat este de asemenea considerat ca fiind şi incertitudinea legată de cerere
şi preţ pentru fiecare produs cu coeficient de elasticitate. Pe baza acestor noi concepte, a fost
studiată influenţa incertitudinii cererii asupra preţului, cu privire la alocarea operaţiunilor unui
Supply Chain global. Abordarea autorilor ia în considerare integrarea simultană a aspectelor
operaţionale, economice şi de piaţă care reprezintă un avantaj important de modelare a formulării
propuse.
Fig. 2.12 Supply Chain buclă-închisă [AMA 09]
2.2.3.2 Modele bazate pe inteligenţă artificială
În lucrarea [FAS 10] se arată că problema-cheie pentru luarea deciziilor în domeniul

stocurilor este selectarea materialelor potrivite la momentul potrivit. În scopul de a selecta
stocurile superioare (alternative) pentru investiţii, un număr finit de alternative trebuie să fie
luate în considerare, mai multe criterii şi uneori contradictorii, care sunt adesea vagi şi în condiţii
de incertitudine. Prin urmare, ne confruntăm cu problema luării deciziilor MCDM (Multiple
Criteria Decision Making). În această lucrare, se va dezvolta un sistem expert fuzzy pentru
selectarea nivelului stocurilor cu scopul de a face faţă recomandării portofoliului de stocuri în
condiţii de incertitudine.
Această lucrare descrie o nouă metodă pentru proiectarea unui sistem expert fuzzy de
recomandare de portofoliu într-o companie. Şapte parametri critici de recomandare de portofoliu
au fost luaţi în considerare, care au fost obţinuţi prin distribuirea de chestionare în rândul
17
experţilor din companie, societăţilor de investiţii, companiilor de brokeraj: piaţa stocurilor, de

vanzare, proiecte, acţionări, raport de audit juridic.
Comparând acest sistem cu unul conventional, sistemul conceput în acest articol este un
˝consumator˝ de timp redus şi este omisă necesitatea de a avea întâlniri cu diferite comisii de
tranzacţii pentru luarea deciziilor.
Opiniile experţilor au fost obţinute prin utilizarea Fuzzy Delphi Method care a făcut
gândirea lor convergentă in condiţiile unei incertitudini imense. Feedback-ul si comentariile
colectate de la respondenţi au fost utilizate pentru a face ajustările necesare pentru a satisface
nevoile potenţialilor utilizatori.
Fig. 2.16 Arhitectura sistemului suport de decizii expert fuzzy Fig. 2.17 Portofoliul recomandat [FAS 10].
pentru recomandarea portofoliului de stocuri [FAS 10].
2.2.3.3 Modele de simulare
[KAT 08] au structurat acest studiu de cercetare în două părţi principale; clasificarea
materialelor şi modele de inventar. Metodele clasificării materialelor sunt utilizate pentru a găsi
datele de intrare pentru a efectua a doua parte a acestei cercetări, selectând modelul de inventar.
Din investigaţiile preliminare, clasificarea materialelor ar trebui să înceapă prin efectuarea unei
analize ABC-analiză pe datele colectate. A doua parte a acestei cercetări este costul total al
sistemului de inventariere. Cel mai simplu model care reprezintă acesta, este modelul cantitatăţii
economice de comandat (EOQ).
In aceast studiu este folosit modelul de inventar de analiză pe perioade determinate,
analizând sistemul actual şi extragerea unor concluzii. În cazul în care natura datelor impune
inclusiv factorul de incertitudine, atunci va fi utilizat un model stochastic. Modelele stochastice
de inventar sunt utilizate ori de câte ori există o incertitudine considerabilă cu privire la cererile
viitoare. Pentru un model stocastic de analiză periodică, sistemul este monitorizat periodic pentru
a decide ce cantitate trebuie comandată cu scopul de a reaproviziona pentru perioada următoare.
18
În această cercetare efectul incertitudinii va fi testat mai degrabă ca date variabile de

intrare într-un interval definit decât valori constante. Valorile minime şi maxime vor fi alocate
unora dintre variabilele de intrare în sistemul de inventariere care ar putea fi afectate de
incertitudine. Sistemul de inventariere stocastic va fi testat apoi prin instrumentele metodei de
simulare Monte Carlo. Este o tehnica care implica folosirea de numere aleatoare şi probabilitatea
de a rezolva problemele.
Rezultatele vor fi comparate cu cele găsite după model de inventar determinist pentru a
vedea efectul de incertitudine. Conceptul de pregătire tehnică (disponibilitate) va fi introdus la
constatările din sistemele de inventariere. In această cercetare, nivelul dorit de pregătire tehnică
va fi folosit ca intrare în calculul costului total de inventar. A examina mai multe niveluri de
pregătire tehnică este o necesitate pentru a vedea variaţia costului total în funcţie de
disponibilitate.
Fig. 2.26 Combinarea analizei ABC cu analiza-123 [KAT 08]. Fig. 2.27 Diagrama inventarului pentru modelul
EOQ cu deficit planificat [KAT 08].
2.2.3.4 Modele hibrid
[SCH/b 10] autorii evidenţiază că Supply Chain Management (SCM) se referă la

circulaţia eficientă a mărfurilor printr-o reţea de furnizori şi comercianţi cu amănuntul. Ca
sisteme dinamice întârziate şi nesigure, lanţurile de aprovizionare oferă o ocazie excelentă pentru
a demonstra beneficiile principiilor inginereşti de control a ceea ce este în mod tradiţional
percepută ca o problemă de afaceri.
Acest articol prezintă o abordare fundamentală de aplicare a principiilor teoretice de
control la problemele managementului tactic al inventarului într-un sistem de inventar al
producţiei, unitate de bază într-un lanţ de aprovizionare. Autorii folosesc o analogie cu dinamica
fluidului şi prezintă modelul intern de control (IMC-Internal Model Control) şi model predictiv
de control (MPC) ca mijloace pentru a genera o serie de politici de decizie din ce în ce mai
sofisticate pentru managementul inventarului.
În această lucrare au fost dezvoltate o serie de politici decizionale de control asupra

creşterii dificultăţilor în funcţionare, pe baza conceptelor de control intern IMC şi a modelului
19
MPC. Eficienţa lor a fost evaluată în simulările care implică schimbări în obiectivele de stoc net
(setpoint tracking) ca răspuns la cererea prognozată (respingerea perturbărilor măsurate) şi ca
răspuns la cererile neprognozate (respingerea perturbărilor nemasurate).
Potrivit formulării bazată pe optimizare, politicile modelului MPC se pot efectua ca şi
IMC dar cu capabilitatea de adaptare pentru a integra constrângerile. Politicile MPC pot fi
reglate pentru a minimiza abaterea de la referinţă a inventarului, modificării în începerea
fabricaţiei sau o combinaţie ponderată.
Lucrarea a prezentat un studiu comparativ care a aratat că MPC a fost capabil să
efectueze SRR (Smoothing Replenishment Rule) cu privire la ambele valori. Performanţa optimă
a politicilor decizionale MPC cu privire la calitatea semnalelor sale exogene, articulează în
special previziunile cererii. Efectele negative ale erorii prognozei pot fi atenuate prin aplicarea
unei proceduri de prognozare contextualizată pentru politicile de decizie.
Fig. 2.41 Analogia Mecanicii Fluidelor pentru un sistem clasic producție-inventariere [SCH/b 10].
2.3 Concluzii
Puţine sunt metodele şi tehnicile decizionale utilizate în practica economică care pot fi
aplicate în sistemele economice reale. Acest număr relativ mic este reprezentat de dificultatea de
modelare completă a unui Supply Chain în realitate, în special acele lanţuri de aprovizionare
care implică mai mulţi actori (sisteme economice) având în vedere volumul mare de informaţii
necesare, care în plus generează unele dificultăţi în a lucra cu ele în termeni de timp şi de calcul
al capacităţii.
Lucrarea de faţă prezintă o abordare promiţătoare de optimizare a
managementului stocurilor în condiţii de incertitudine, denumit în continuare model hibrid
AHP-CA (Analytic Hierarchy Process – Cifra de afaceri). Trebuie precizat că modelele
matematice nu elimină procesul de gândire al decidentului. Scopul modelelor matematice
20
este să pună la dispoziţia celui ce ia o decizie, metode care să îi sporească propria

capacitate de a face judecăţi şi de a lua hotărâri, nelăsând acest lucru numai pe baza
intuiţiei sau modului personal de a raţiona. Problema managementului stocurilor în
condiţii de incertitudine stă la baza formulării modelului euristic definit în cadrul
capitolului 5 al acestei lucrări.
3. CERCETĂRI TEORETICE PRIVIND LOGISTICA INDUSTRIALĂ,

SUPPLY CHAIN ŞI MANAGEMENTUL STOCURILOR
3.1.2 Definirea termenului de logistică industrială
Logistica Industrială constă în ansamblul modelelor, procedeelor şi mijloacelor de

manipulare, stocare, depozitare, transport intern şi gestionare a semifabricatelor şi a altor materii
prime şi materiale, în cadrul unei intreprinderi, necesare desfăşurării procesului de producţie.
Fig. 3.2 Sistem logistic industrial
Astăzi, logistica industrială integrată în strategia unei întreprinderi, este larg recunoscută
ca un mijloc de reducere a costurilor, intrarea pe pieţe şi crearea de servicii pentru clienti.
Multe întreprinderi caută să-şi perfecţioneze capacitătile de integrare, ca modalitate de a-
şi atinge obiectivele în afaceri. Aceste întreprinderi îşi manifestă de asemenea preocuparea în
legătură cu soluţiile existente aflate la dispoziţia lor, pentru a rezolva această provocare numită,
integrare.
În acelaşi timp, tendinţe precum globalizarea, digitalizarea, regulamente elastice precum
şi nevoia de securitate sporită, fac integrarea şi mai importantă pentru întreprinderi, în fiecare zi.
Companiile se confruntă cu schimbări rapide şi din ce în ce mai complexe, astfel apărând
probleme în afaceri care nu pot fi rezolvate cu tactica “una-câte-una”, gestionarea acestor
probleme impunând soluţia integrării.
21
Tabelul 3.1 Tipuri de logistică [w 1]
3.1.5 Managementul logistic
Managementul logisticii este o funcţiune integrantă care coordonează şi optimizează

toate activităţile logistice, dar şi integrează activităţile logistice cu alte funcţiuni, incluzând
marketing, vânzări, producţie, finanţe şi tehnologia informaţiei.
Activităţile de management al logisticii includ de regulă:
managementul transporturilor, managementul parcului auto;
depozitarea, manipularea materialelor;
satisfacerea comenzilor;
proiectarea reţelei logistice;
managementul inventarelor;
planificarea ofertei/cererii;
managementul furnizorilor de servicii logistice;
funcţiunea logistică include de asemenea aprovizionarea şi procurarea,
planificarea şi programarea producţiei, ambalarea şi asamblarea şi serviciile
pentru clienţi;
este implicată la toate nivelurile planificării şi executării – strategice, operaţionale şi
tactice.
22
3.1.7 Concluzii
În mod ironic, în ciuda mediilor complexe de afaceri de astăzi, cele mai multe săli de
consiliu din cadrul companiilor, nu dau atenţia cuvenită părţii logistice în afaceri, în primul rând
pentru că funcţia sa în mod tradiţional a fost privită doar ca un cost de afaceri.
Profesioniştii în logistică din multe companii nu au reuşit să ˝educe˝ executivii cu privire
la modul de gestionare logistică, care poate adăuga valoare – un management logistic eficient
poate fi o armă în sine.
Companiile care incorporează managementul şi planificarea logistică pe termen lung, a
strategiilor de afaceri, pot obţine câştiguri enorme. Vizualizarea logistică la nivel strategic este
cel mai bun şi eventual, singura modalitate de a produce competitiv avantaje din achiziţionare şi
distribuţie.
3.2.1 Conceptul de Supply Chain
Supply Chain reprezintă totalitatea furnizorilor, centrelor de producţie, depozitelor,

centrelor de distribuţie şi punctelor de vânzare en-detail şi totalitatea materiilor prime, stocurilor
de semifabricate şi produse finite care circulă între diversele puncte.
Fig. 3.13 Structura generală a unui Supply Chain
Supply Chain este o filieră logistică, acest ‘lanţ logistic’ de aprovizionare-distribuţie are
ca obiect de activitate transformarea resurselor naturale, a materiilor prime şi a componentelor
într-un produs finit destinat clientului final.
3.2.3 Integrarea planului strategic al Supply Chain
23
Fig 3.15 Integrarea planului strategic al Supply Chain
3.2.5 Managementul Supply Chain
Ceea ce diferă între Supply Chain Management şi logistică este punctul de vedere în care
sunt luate în considerare aceleaşi activităţi:
- Logistica, într-o concepţie mai evoluată, este totalitatea activităţilor cu privire la fluxul
de materiale, produse şi a informaţiilor din interiorul societăţii, dintre societate şi furnizorii şi
clienţii săi, concentrându-se de la fiecare tip de activitate (aprovizionare, depozitare, distribuţie,
…) la gestiunea integrată a acestora.
- SCM, în afara integrării tuturor activităţilor logistice ale societăţii, o lărgire a graniţelor
societăţii până la includerea furnizorilor şi clienţilor, stabindu-se cu aceştia colaborări strategice
şi operative cu obiectivul atingerii unui cost global minor a aşa numitului sistem al extended
enterprise, concept mereu mai important în urma extinderii modelului societăţii reţea în care
gesiunea raporturilor dintre actorii aparţinători diverselor entităţi, devine fundamentală.
24
Fig. 3.18 Arhitectura unui Supply Chain tradiţional
3.2.5.1 Teoria deciziilor în managementul Supply Chain
Conceptele şi metodele tradiţionale de management de afaceri axate pe optimizarea

activităţilor interne ale companiei, cum ar fi MRP, se adresează îmbunătăţirii, funcţionării şi
reducerii de cost printr-o mai bună planificare şi execuţie a activităţilor interne.
Aceste metode au limitări în relaţiile cu incertitudinile din mediul de afaceri extern şi prin
urmare, implică necesitatea de sisteme de suport ale deciziei care pot ajuta managerii pentru a
înţelege costurile, beneficiile şi riscurile asociate respecitv diverselor alternative.
3.2.5.2 Decizii bazate pe negocieri
25
3.2.5.3 Decizii bazate pe strategii
3.2.5.4 Decizii bazate pe activităţi
3.2.5.6 Metode si tehnici de fundamentare a deciziilor
3.2.5.6.1 Metoda AHP
Metoda AHP are trei paşi:

1. Compararea perechilor de alternative decizionale în funcţie de fiecare criteriu de
decizie, pentru a le ierarhiza în raport cu factorul respectiv [w 19];
26
Fig. 3.20 Calculul sumelor pe coloane [w 19] Fig. 3.21 Împărţirea fiecărui element [w 19]
Fig. 3.22 Calculul consecinţelor [w 19]
2. Compararea perechilor de criterii de decizie în acelaşi mod în care am comparat

alternativele; se obţine o ierarhizare relativă a acestora;
3. Crearea matricii performanţelor şi calculul scorurilor alternativelor pentru toate
criteriile de decizie folosind ierarhizarea variantelor obţinută la pasul 1şi ierarhizarea criteriilor
de la pasul 2.
Fig. 3.23 Calculul scorurilor alternativelor [w 19]
3.2.5.6.2 Tehnici decizionale în condiţii de incertitudine
27
În conditii de incertitudine, pentru alegerea variantei optime de actiune, se pot folosi mai
multe tehnici (criterii, reguli) de decizie:
Fig. 3.24 Tehnici de decizie în condiţii de incertitudine
3.2.5.8 Scurt istoric al managementului stocurilor in Supply Chain
Inventarul este peste tot. Inventarul este foarte important pentru o unitate de producţie
care produce mărfuri. De la revoluţia industrială, producătorii au favorizat pe scară largă
producţia, care creează cantităţi mai mari decât consumul şi generează inventar. Ca atare, multe
modele de gestiune a stocurilor au fost dezvoltate. Tabelul 3.11 oferă un scurt rezumat al câtorva
modele care influenţează atât teoriile cât şi practicile de inventar.
Tabel 3.11 Istoria managementului materialelor [LI 07]
3.2.6 Concluzii
 Ţinta Supply Chain Management este cooperarea şi încrederea şi recunoaşterea că

planificarea este gestionată corect şi că Supply Chain Management începe şi se sfârşeşte
cu clientul.
28
 Programele Supply Chain Management se concentrează intens asupra efectivei cereri a

clienţilor, mai mult decât asupra forţării pietei cu cantităţi de produse ce pot fi sau mai
puţin vândute rapid şi care reacţionează la efectiva cerere a clienţilor minimizând fluxul
de materiale şi produse finite în fiecare nod al lanţului.
 Supply Chain Management are ca obiectiv creşterea profitabilităţii întreprinderii prin:
 Reducerea costurilor operative
 Creşterea productivităţii
 Reducerea timpului ciclului comenzii
3.3 Managementul stocurilor
Stocul de produse este detinut pentru a satisface cererile viitoare.

Pentru ca întreprinderea să poată asigura întotdeauna satisfacerea cererii pe un interval de
timp dat, este necesar să se realizeze un stoc de produse rezultate în urma procesului de
producţie.
Dacă întreprinderea menţine un stoc prea mare de produse, poate apărea o pierdere,
constând din imobilizarea fondurilor băneşti investite în aceste produse, precum şi în eventuala
depreciere a produselor sau recondiţionarea lor periodică.
Dacă stocul nu ar putea să satisfacă cererea înregistrată de întreprindere pe o perioadă de
timp, ar apărea din nou pierderi datorate penalizărilor plătite, pentru nesatisfacerea comenzilor.
Fig. 3.31 Stocurile în procesele de producţie [w 5]
3.3.2 Diagrama gestiunii stocului
29
Managementul stocurilor este factorul decisiv pentru reusita unei intreprinderi.

Managementul corect si eficace al stocului poate facilita livrarea productiei cu calitatea necesara,
la timpul dorit si la pret rentabil.
Fig. 3.33 Diagrama gestiunii stocului
Din punct de vedere al managementului, stocul este o lista (inventar) a tuturor

materialelor necesare procesului de productie intr-o anumita perioada de timp.
Inventarul este stocul oricărui element sau a resurselor utilizate într-o întreprindere.
Un sistem de inventariere este un set de politici şi proceduri care determină nivelurile de inventar
care ar trebui să fie menţinute, când ar trebui să fie alimentat stocul şi cât de mari ar trebui să fie
comenzile.
3.3.4 Lotul economic şi punctul de reaprovizionare (EOQ/ ROP)
Fig. 3.35 Lotul economic si punctul de reaprovizionare (EOQ/ ROP) [W 5]
30
3.3.5 Perioadă fixă (FP = Fixed Period)
3.3.8 Obiectivele menţinerii stocurilor
Funcţia de management a stocurilor este o funcție de colectivă și trebuie să sprijine

obiectivele întreprinderii ca un întreg, acestea sunt [MUR 05]:
• supraviețuire și creștere economică;
• satisfacţie maximă a clienţilor;
• condiții bune de muncă ale angajaţilor;
• avans tehnologic față de concurenți.
În plus, obiectivele menţinerii stocurilor sunt:
Menținerea continuității operațiunilor productive prin asigurarea unui flux uniform
de materiale;
Reducerea costurilor materiale prin utilizarea unor tehnici sistematice de control;
Eliberarea de capital de lucru pentru scopuri productive, prin controlul eficient al
stocurilor;
Creșterea competitivității produselor finite prin asigurarea calității potrivite, la
prețul potrivit;
31
Stabilirea bunelor relaţii cu cumpărătorul şi cu furnizorul;

Asigurarea costurilor scăzute şi eficienţă maximă;
Stabilirea unor standarde etice înalte;
Menţinerea unui volum optim de stocaj pentru păstrarea eficienţei operaţiunilor de
producţie şi de vânzare;
Menţinerea unui minim de investiţii în stocuri pentru a maximiza rentabilitatea;
Furnizare eficientă -> 7 “right conditions”: clientul potrivit, produsul potrivit, locul
potrivit, momentul potrivit, cantitatea potrivită, calitatea potrivită, costul potrivit.
Prin analiza financiară atentă, se poate demonstra că o reducere de 5% a costurilor materiale va
duce la profituri crescute echivalente cu o creștere de 36% a vânzărilor. Reducerea costurilor
materialelor este de preferat mai mult de un manager decat realizarea unei creșteri a vânzărilor.
Pentru a crește vânzările, trebuie să se facă multe eforturi și de asemenea eforturi în confruntarea
cu mediul extern și incertitudinile, de aceea va fi mai ușor rezolvarea problemei reducerii
costurilor materiale [MUR 05].
3.3.11 Optimizarea stocurilor
Optimizarea stocurilor are în vedere determinarea unei astfel de strategii încât cheltuielile
prilejuite de procesul stocajului să fie minime . Aceasta presupune găsirea soluţiilor pentru
următoarele două probleme:
cu ce frecvenţă trebuie efectuată aprovizionarea
cu ce cantitate de mărfuri trebuie realizată aprovizionarea de fiecare dată
Optimizarea stocurilor presupune ca o primă etapă determinarea şi măsurarea lor în
vederea minimizătii costului total şi nu a unuia sau altuia din cele două costuri parţiale implicate,
respectiv, cheltuielile ocazionate de aprovizionare sau de existenţa stocului de mărfuri în depozit.
Atunci când cele două tipuri principale de cheltuieli rămân constante, politica de aprovizionare a
depozitului se realizează în funcţie de volumul previzionat al vânzărilor.
3.3.12 Concluzii
Rezolvarea problemelor legate de determinarea stocurilor optime se face cu ajutorul unor

modele matematice ale teoriei stocurilor.
Modelele de teoria stocurilor se pot clasifica după mai multe criterii:
1. După modul cum evoluează în timp
− modele dinamice,
32
− modele statice.
2. După natura aleatoare sau nu a elementelor sale
− modele stochastice,
− modele deterministe.
3. După valorile posibile ale unor variabile (de exemplu, cererea)
− modele cu cerere continuă,
− modele cu cerere discretă.
4. După numărul de stocuri de materiale distincte (se mai numesc şi staţii) –criteriu
topologic
− modele de stocare cu o singură staţie – stocarea unui singur tip de material, produs etc.
− modele de stocare cu mai multe staţii – stocarea mai multor tipuri de materiale,
produse.
Toate mărfurile, în procesul trecerii lor de la producător la consumator rămân pentru o
perioadă de timp sub formă de stocuri; uneori cănd trec prin mai multe verigi ele pargurg această
fază de mai multe ori. Alegerea criteriilor de optimizare a stocurilor se face în funcţie de natura
şi obiectul activităţii întreprinderii comerciale şi de locul pe care îl ocupă întreprinderea în cadrul
canalelor de distribuţie a mărfurilor [BĂŞ 04].
4. CONTRIBUŢII TEORETICE PRIVIND MODELAREA

MULTICRITERIALĂ A STOCURILOR DE PIESE/COMPONENTE/
MATERIALE OBŢINUTE ÎN URMA DEZASAMBLĂRII UNOR PRODUSE
RETURNATE
4.1 Recuperarea produselor ieşite din uz
Recuperarea de produse şi tehnicile de gestionare a deşeurilor au devenit populare ca

urmare a creşterii gradului de conştientizare asupra impactul ecologic a oricărei activităţi
industriale.
Atâta timp cât cererea de materii prime creşte la nivel mondial, trebuie să se facă eforturi
mai mari în direcţia reciclării.
Pentru întreprinderile ale căror produse sunt deosebit de costisitoare şi sofisticate,
reutilizarea produselor sau componentelor poate reprezenta o reducere de 50% din costurile de
producţie (Fontanella, 1999).
33
Fig. 4.1 Maşini unelte ieşite din uz (dotarea Univ.Transilvania Braşov)
Fig. 4.2 Recuperarea autovehiculelor (SC Remat SA Braşov)
34
Fig. 4.3 Recilarea deşeurilor Al, Cu, Zn, Bz. (SC Remat SA Braşov)
Fig. 4.4 Recuperarea altor produse (SC Remat SA Braşov)
Recuperarea şi reutilizarea resurselor reciclabile reprezintă mijloace de soluţionare a

contradicţiei dintre cerinţele procesului de creştere economică şi caracterul restrictiv al
resurselor.
35
Fig. 4.5 Colectarea de produse în vederea reciclării (SC Remat SA Braşov)
4.5 Procesul de dezasamblare
Fig. 4.9 Structura produselor recuperate
36
4.6 Remanufacturarea
Remanufacturarea este un proces industrial care presupune transformarea produselor

utilizate, într-o stare de „ca nou”. Acest proces începe cu colectarea de produse ieşite din uz şi
includerea lor unui nou ciclu de fabricaţie, în cazul în care acestea sunt demontate în piese. După
curăţare şi inspecţie, piesele dezasamblate sunt supuse operaţiunilor de reparaţii şi înlocuire a
părţilor defecte, în cele din urmă, toate piesele sunt re-asamblate într-un produs recondiţionat. În
plus faţă de reparare şi înlocuire, unele piese pot fi de asemenea adăugate, astfel
remanufacturarea înseamnă obţinerea unui nou produs diferit de cel iniţial.
Fig 4.10 Sistem de reciclare în vederea remanufacturării [OH 06]
4.6.1 Caz special al modelului EOQ în remanufacturare
Considerăm cazul în care, produsele sunt remanufacturate cu o rată p pe unitatea

de timp şi o rata a cererii q pe unitatea de timp, remanufacturarea şi cererea pot avea loc
simultan. Având în vedere satisfacerea cererii, este deci necesar ca:
q<p (4.1)
Produsele sunt fabricate doar pe parcursul timpului τ1 şi nu este permis deficitul.
Producţia este oprită în momentul în care stocul ajunge la un nivel S.
În acest caz, o perioadă completă a ciclului de inventar este de lungime:
T = τ1+ τ2 (4.2)
cu producţia începând de fiecare dată atunci când este atins minimul inventarului S.
Obiectivul este bineînţeles o politică optimă de gestiune a remanufacturării. Ne
propunem să minimizăm costul mediu/unitatea de timp, C, pentru un orizont de timp
nedefinit.
37
Fig. 4.11 Graficul inventarului
Politica optimă poate fi stabilită în mai multe moduri. O astfel de formulare poate fi
că:
- producţia începe când minimul este atins şi producţia se opreşte când maximul
pe durata unei perioade, este îndeplinit, sau
- (4.17)
apoi, poate fi determinat:

(4.18)
Aceeaşi politică optimă de gestiune poate fi enunţată astfel:

„Începutul unui ciclu de producţie să se efectueze la fiecare unităţi de timp şi să se
producă pe durata .”
În formatul uzual „câte” şi „când”, politica poate fi formulată astfel:
„Începutul unui ciclu de producţie are loc la fiecare unităţi de timp şi se vor produce
p produse pe durata fiecărui ciclu.
4.7 Concluzii
“Reutilizarea presupune depăşirea obsesiei de risipă a bunurilor învechite şi a tendinţei

continue de dotare cu produse noi şi adoptarea obiceiului de a repara şi a nu arunca în stare
funcţională iar reciclarea urmăreşte ca orice produs din categoria deşeurilor şi rebuturilor ce
derivă din activităţile economice şi nu mai poate fi descompus, să fie recuperat pentru a putea fi
reintrodus în circuitul economic” (Latouche, 2006).
38
În activitatea de refolosire directă (as-is), nici un proces suplimentar de producţie pentru

producţia iniţială, nu este necesar, iar principala problemă este o problemă de management a
inventarului în condiţii de incertitudine.
Pentru reciclarea materialelor, sunt necesare procese noi de producţie pentru a transforma
produsele returnate în materii prime. Cu toate acestea, este mai mult o problemă tehnologică
decât o problemă de management iar metodele conventionale pot fi utilizate pentru a planifica şi
controla operaţiunile de reciclare.
În plus, se poate menţiona că, colectarea de produse ieşite din uz pot fi reciclate ca materii prime
sau vândute la furnizorii de materii prime care pot re-produce aceste materiale în materii prime
sau deşeuri destinate eliminării.
5. CONTRIBUŢII PRIVIND ELABORAREA UNUI MODEL DE

OPTIMIZARE MULTICRITERIALĂ A STOCURILOR ÎN CONDIŢII DE
INCERTITUDINE
Raportul Comisiei Europene de la Brussels din 02.02.2011 [w 4], arată că pe pieţele de

mărfuri s-au afişat volatilitatea crescută şi variaţia fără precedent a preţurilor în ultimii ani.
Preţurile, în toate pieţele de materii prime importante incluzând energia, metalele şi mineralele,
agricultura şi alimentaţia, au crescut brusc în 2007 pentru a ajunge la un vârf în 2008, scăzând
puternic din a doua jumătate a anului 2008 şi au avut o tendinţă de creştere din nou din vara
anului 2009. La diferite grade, aceste modificări ale preţurilor s-au reflectat în preţurile de
consum conducând uneori la tulburări sociale şi lipsuri.
Acest raport prezintă o imagine de ansamblu a ceea ce a fost realizat în fiecare dintre
aceste domenii şi a paşilor care sunt planificaţi pentru a fi făcuţi de acum înainte. Această
planificare este parte a strategiei Europei 2020 pentru a asigura o creştere inteligentă şi durabilă
şi este strâns legată de iniţiativa emblematică pentru o Europă eficientă a resurselor.
Protecţia mediului are ca obiective ecologizarea prin implementarea de surse de energii
neconventionale (panouri solare, pompe de caldură [FAU 12/1]) urmărind reducerea consumului
de resurse de combustibili şi optimizarea consumului de energie şi orientările către iniţiativa UE
privind materiile prime, prin creşterea eficienţei resurselor şi promovarea reciclării.
5.1 Cel mai bun mod de a reduce cantitatea de deșeuri și de a încuraja reciclarea
39
Fig. 5.1 Munţi de deşeuri
Îndepărtarea produselor ieşite din uz, poluează mediul înconjurător atunci când nu se mai
pot refolosi sau nu se pot elimina fără a polua. Pentru a salva mediul e nevoie de efort, de voinţă
şi conştiinciozitate. Cel mai bun mod de a reduce cantitatea de deșeuri și de a încuraja reciclarea
este că aceste produse ieşite din uz pot deveni atractii, pot deveni utile pentru părţi ale societăţii
care nu au nevoie de înaltă tehnologie, design impunător sau adaptări inutile.
40
Fig. 5.2 Mod de reutilizare a produselor recuperate [w 8 – w 18, w 20]
Dacă vrem să putem trece prin aceste vremuri turbulente trebuie să fim capabili să ne
adaptăm la schimbare. Toate lucrurile se schimbă, inclusiv aspectele noastre sociale.
„Nu putem rezolva problemele folosind acelaşi mod de gândire pe care l-am folosit atunci când
le-am creat” spunea Albert Einstein.
41
5.2 Recuparearea maşinilor unelte convenţionale
Domeniul industrial a prezentat şi continuă să înregistreze o dinamică accentuată pe plan

mondial îndeosebi în ultimele decenii, contribuind la creşterea economică mondială. Dintre
produsele industriale, maşinile-unelte, principalele maşini producătoare de mijloace de producţie
şi bunuri de consum, constituie factori determinanţi în procesul dezvoltării economice şi sociale.
[GHE 09]
Fig. 5.3 Maşini unelte din dotarea Universităţii Transilvania din Braşov (a)
Conceptul de reutilizare se aplică la nivel de component sau subansamblu al maşinii

unelte.
Utilizarea unor componente desprinse din maşinile unelte care şi-au încheiat ciclul de
viaţă prezintă numeroase avantaje:
valorificarea superioară a componentelor rezultate din dezasamblare comparativ cu
topirea acestora;
reducerea impactului asupra mediului;
micşorarea costurilor de producţie ale maşinilor unelte;
majorarea profitului în condiţiile unor costuri mai mici de producţie;
42
calitatea mai bună a unor componente uzate, cum ar fi batiul, prin echilibrarea în timp a
tensiunilor interne rezultate în urmă turnării.[GHE 09]
5.3 Configuraţia optimă pentru o reţea de piese/componente/materiale rezultate din

produse recuperate
Tabelul 5.3 Reutilizarea pieselor/componentelor/materialelor recuperate
5.3.1 Model de luare a deciziilor în condiţii de incertitudine
Inginerii şi oamenii de ştiinţă se confruntă de multe ori cu decizii prin care prioritatea este
de a atribui factori de importanţă pentru diferite opţiuni bazate pe un set de criterii multiple.
Necesitatea de a atribui o valoare numerică pentru fiecare variabilă a unei probleme, ajută
factorii de decizie să menţină modul de gandire coeziv prin derivarea ponderii relative a fiecărei
componente a ierarhiei: criterii şi alternative. În acest mod, o alternativă determinată este optimă
[SAA 89].
Obiectivul este acela de a modela multicriterial problema incertitudinii prin luarea unor
decizii astfel încât piesele/componentele/materialele obţinute în urma dezasamblării să fie
recuperate spre reutilizare, reciclare sau eliminarea propriuzisă. Eliminarea deşeurilor este
43
opţiunea cea mai puţin de dorit în recuperarea de produse. Există diferite moduri de a gestiona
activităţile de eliminare, cum ar fi depozitarea şi incinerarea.
În aceste condiţii se obţin si alte criterii de performanţă, inclusiv cel al beneficiului prin
veniturile totale obţinute din revânzarea acestor piese/componente reparate, remanufacturate sau
reciclate, în scopul de a satisface un anumit nivel al cererii.
Fig. 5.5 Îmbrăţişarea incertitudinii
În contextul incertitudinii, vom prezenta un model de optimizare multicriterială a

procesului recuperării de produse ieşite din uz, urmărind determinarea cantităţilor de
piese/componente/materiale reutilizabile, în funcţie de costuri de dezasamblare, sortare, stocare,
intervenţii, eliminare deşeuri şi vânzarea lor, în scopul de a satisface un anumit nivel al cererii
supuse unor varietăţi de constrângeri fizice, financiare şi de mediu.
În aceste condiţii se obţin si alte criterii de performanţă, inclusiv cel al beneficiului prin
veniturile totale obţinute din revânzarea acestor piese/componente reparate, remanufacturate sau
reciclate, în scopul de a satisface un anumit nivel al cererii.
Vom exemplifica în Tabelul 5.4 un rezumat de analiză din literatura de specialitate
privind alegerea unor criterii importante în vederea recuperării de produse:
44
Rezumat de analiză a literaturii de specialitate în privinţa unor criterii importante

Elemente de referinţă
Autori
As-Is Reparabile Remanufacturabile Reciclabile Calitate f.slabă
Criteriu: cost economic
Produsului reciclat îi va fi
atribuită o evaluare numerică
În cazul în care produsul nu va fi reciclat, dar în schimb va fi refolosit (reparat, reconditionat, mare în cazul în care există un
Theresa J.Barker & Zelda
remanufacturat) atunci există mai puţine posibilităţi de economii de costuri şi prin urmare, potenţial ridicat pentru
B.Zabinsky [BAR 10]
evaluării acestui criteriu îi va fi atribuită o valoare numerica mai scăzută. economii de costuri pentru
reciclarea produsului în materii
prime.
Costurile cu reparaţiile uşoare

Saman Hassanzadeh Amin
sunt mai mici decât costurile
& Guoqing Zhang
de reciclare şi de fabricarea
[HAS 11]
de produse noi.
Costul de recuperare şi
remanufacturare al unui produs
Jen-Ming Chen & Chia-I este de obicei cu 40%-60% mai
Chang [CHE 11] mic decât costul de producţie al
acelui produs nou-nout (Giuntini
and Gaudette, 2003)
Deşi se presupune că produsele

Gupta-Strategic Planning remanufacturate sunt la fel de
Models for Reverse and bune ca cele noi, holding costurile
Closed-Loop Supply Chains- asociate pentru aceste produse,
carte) sunt mai mici decât cele de
elemente noi.
Prasit Imtanavanich and Deoarece multe dintre produsele ieşite din uz sunt într-o stare bună de functionare, este de preferat ca aceste produse să fie reciclate sau reutilizate. Acest
Surendra M. Gupta 2004 lucru ajută la economisire pe partea de achiziţii şi de costuri pentru eliminarea de produse.
Criteriu: profit
Colectarea de piese returnate

Dacă colectarea de piese
Surendra M. Gupta [GUP Atunci când colectarea de piese returnate este mare, preţurile de este mare, preţurile pieselor
returnate este mare, preturile
04] piese recondiţionate(reparate), remanufacturate pot scădea. de slaba calitate pot rămâne
pieselor As-Is pot creşte
neschimbate.
În plus faţă
de rentabilitatea economică, o
Tobias Schulz, & Ivan
parte a valorii economice
Ferretti [SCH/a 11]
incorporate poate fi salvata
de remanufacturare
Go, T.F., Wahab, D.A., Ab. Beneficiile prestației de reutilizare s-ar putea majora odată cu dezvoltarea de tehnologiilor de dezasamblare care ar putea minimiza costurile de dezasamblare.
Rahman, M.N., Ramli, R. Prin urmare, este necesar să se stabilească stadiul optim de dezasamblare, atunci când toate piesele/ componentele/ materialele cu valoare din punct de vedere
and Azhari, C.H. [GO 10] economic, sunt recuperate. Este necesară o dezasamblare eficientă, în scopul de a spori recuperarea de produse.
Reciclarea se efectuează
cu scopul de a recâştiga Depozitarea produsului
conţinutul material EOL sub premisa că poate
Elif Kongar, Surendra M.
al produsului EOL (end of exista o cerere viitoare, este
Gupta [KON 06]
life), deoarece recâştigarea un mod de a evita
materialului poate fi extrem eliminarea inutilă.
de profitabilă.
Criteriu: nivel de inventar
În urma dezasamblarii rezultă un numar ridicat de componente reutilizabile şi reciclabile, preţurile pieselor/ componentelor
Adel A. Alamri [ALA 10] remanufacturate, reconditionate si reciclate, scad, deoarece cresc nivelurile lor de inventar, creșterea timpului de depozitare,
precum și modificările modurilor de stocare pot duce, la o creștere sau o scădere a ratei de deteriorare.
Atunci când colectarea de

Mehmet Ali Ilgin, Surendra Când colectarea de piese Dacă colectarea de piese piese returnate este mare,
M Gupta and Kenichi returnate este mare, nivelul de returnate este mare, nivelul de nivelul de inventar al pieselor
Nakashima [ILG inventar al pieselor cu utilizare inventar al pieselor de eliminat (disposal waste,
11] directă poate scădea remanufacturate poate creşte discarded) ar putea rămâne
neschimbată.
Johar, Badr O. and Gupta, Scopul este să se adapteze o strategie care să permită planificarea prevederii unui spațiu necesar de depozitare pentru piesele/ componentele/ materialele,
Surendra M. [JOH 09] bazate pe nivelul curent de inventar. În caz de stocuri în exces, acestea pot fi fie trimise la o instalație de stocare la distanță sau pot fi eliminate.
45
5.3.2 Metoda AHP utilizată în cazul luării deciziilor în condiţii de incertitudine
În figura 5.6 am ilustrat metoda AHP pentru problema de decizie multicriterială enunţată
anterior. Ierarhia decizională pentru acest model este compusă dintr-un obiectiv global, şase
criterii şi cinci alternative.
AHP presupune că factorii de decizie au posibilitatea de a evalua contribuţia fiecărei
alternative şi a fiecărui criteriu de ansamblu asupra funcţiei obiectiv. AHP este folosită ca o
metodă judicioasă în alegerea influenţei acestora cu ajutorul cunoaştinţelor factorilor de decizie.
Fig. 5.6 Descompunerea problemei într-o ierarhie
5.3.2.1 Aplicarea algoritmului AHP
Lucrarea oferă o perspectivă în ceea ce priveşte proiectarea unei reţele formată din
cinci grupe de stocuri de piese/componente/materiale obţinute în urma dezasamblării
produselor returnate. Astfel, selecţia (sortarea) stocurilor de piese/componente/materiale
este în mare măsură dependentă de potențialul de a maximiza beneficiile datorate
satisfacerii cererii, dar această decizie nu este sensibilă la importanța costurilor.
Proiectarea reţelei de stocuri de piese/componente/materiale este în mare măsură
determinată de importanța relativă a considerentelor de cost dar nu este sensibilă la
46
considerente ale cererii. De asemenea, decizia de proiectare a reţelei favorizează şi

implicarea unei părţi terţe în cazul în care este nevoie să se externalizeze funcţia de
remanufacturare şi atunci considerentele în ceea ce priveşte cererea, sunt foarte
importante.
Un model pentru a sprijini procesul decizional în condiții de incertitudine ale
selecţiei stocurilor şi a proiectării reţelei de stocuri este demonstrat cu ajutorul studiului de
caz aplicat în lumea reală, respectiv la compania Remat Braşov.
Fig. 5.8 Matricea comparării alternativelor funcţie de Vt Fig. 5.9 Matricea comparării alternativelor funcţie de Cd
Fig. 5.15 Matricea performanţelor, ponderea gi
Fig. 5.16 Graficul matricei performanţelor
47
Coeficientul poate fi interpretat în acelaşi timp ca performanţă aşteptată în

termeni de câştig. Această pondere de creştere a beneficiului este dificil de evaluat, ea
depinzând de potenţialul de flexibilitate exprimat îndeosebi prin luarea deciziilor cheie.
5.6 REMAT - „O forţă în domeniul reciclării”
Fig. 5.17 Activitatea de dezasamblare şi reutilizare la Remat
Fig. 5.18 Reciclarea conductorilor
48
Fig. 5.19 Sortarea şi reciclarea deşeurilor din alamă
Fig. 5.20 Sortarea şi reciclarea deşeurilor din cupru
49
Fig. 5.21 Balotarea/brichetarea şpanului
Fig. 5.24 Reciclarea lemnului
50
Fig. 5.25 Diferite alte produse recuperate în vederea reciclării
Fig. 5.26 Deşeuri destinate eliminării
51
S.C. REMAT S.A. este unul din cei mai mari furnizori de materii prime secundare şi
deşeuri din România, firma dispune de depozite specializate pentru comercializarea de produse
siderurgice, materiale de construcţii, scule, dispozitive, vopsele, echipament de protecţie,
instalatii sanitare şi dispune de programul „Rabla 2012” preluând vehiculele scoase din uz, prin
punctele sale de lucru autorizate din ţară. Prin activitatea sa de bază, reciclarea deşeurilor
refolosibile industriale, se realizează o depoluare considerabilă a mediului prin colectare,
depozitare temporară, pregătirea şi livrarea unei întregi game de deşeuri reciclabile metalice şi
nemetalice [w 7].
S.C. REMAT BRASOV S.A. asigură menţinerea unui mediu de lucru şi viată, curat şi
sănătos, ajută la conservarea resurselor naturale şi a materiilor prime, la protecţia mediului local
şi global şi reduce la minim orice impact asupra mediului. Obiectivul său permanent îl reprezintă
protecţia mediului şi a sănătăţii populatiei, adoptând practici economice din ce în ce mai
eficiente şi în acord cu mediul [w 7].
Cu ocazia deplasării la compania Remat SA Braşov în vederea documentării, s-au
solicitat informaţii referitoare la activitatea logistică a acestei întreprinderi şi putem concluziona
că programele de recuperare a produselor ieşite din uz, demonstrează un interes economic pentru
industrie [BOS 05], asigurând:
o reducerea costurilor materiilor prime datorată recilcării;
o reducerea costurilor de fabricaţie datorată reutilizărilor;
o scăderea costurilor de piese eliminate datorată reducerii cantităţilor acestora.
Unele organizaţiile lucrează activ pentru a îmbunătăţi funcţiile "logisticii inverse", pentru
a gestiona fluxul de produse si servicii care se "întorc" prin intermediul Supply Chain.
5.8 Reutilizează din trecut, Reciclează în prezent, Salvează viitorul - STUDIU CAZ 1
Produsele remanufacturate care au la bază activitatea de recuperare şi reciclare a

pieselor/componentelor/materialelor obţinute din bunurile materiale ieşite din uz, pot oferi o
performanţă superioară ca urmare a înlocuirii de piese uzate şi modernizare a unor părţi
esenţiale. Se poate ca înlocuirea unor părţi în urma opţiunii de reparare să nu însemne neapărat o
modernizare, dar aceste produse remanufacturate vor îndeplini gradul de calitate impus de noile
lor întrebuinţări.
Luarea deciziilor în asemenea circumstanţe, sunt decizii luate în condiţii de incertitudine.
Procesul decizional se complică, astfel că optimalitatea deciziei poate fi obţinută prin diferite
metode probabilistice tradiţionale: metode statistice de estimare şi testare a variantelor posibile,
52
lanţuri Markov, metode bazate pe teoria cozilor de aşteptare, metode de simulare şi analiza
Bayesian.
Comparativ cu deciziile probabilistice însă, deciziile în conditii de incertitudine sunt
inferior structurate, în sensul că lipsesc informatiile necesare stabilirii probabilitatilor producerii
stărilor conditiilor obiective în contextul carora au loc procesele economice.
Când decidentul se află într-o stare de incertitudine bazată pe lipsa de date suficiente în
stabilirea termenilor reali de manifestare a probabilităţii, iar variabilele sunt parţiale, atunci,
procesul decizional intră în sfera Teoriei Jocului şi a stării de spirit a decidentului.
Pentru optimizarea deciziilor în condiţii de incertitudine, se folosesc tehnicile următoare
[NIC 00]:
o tehnica pesimistă,
o tehnica optimistă,
o tehnica optimalităţii,
o tehnica probabilităţii (proporţionalităţii),
o tehnica minimizării regretelor.
Care este cel mai profitabil segment de piaţă?
Aceasta este o problemă de decizii în condiţii de incertitudine, caz în care scopul
decidentului este de a controla comportamentul unui sistem economic, în care obiectivul este
maximizarea profitului în urma vânzărilor produselor remanufacturate, prin alegerea variantei
optime de utilizare.
Presupunem că managerul companiei Remat SA trebuie să decidă tipul de segment de
piaţă pentru tipurile de piese/componente/materiale obţinute din produs returnate, din patru
posibilități.
Tabelul 5.6 Niveluluri de profit pentru toate tipurile de segmente de piaţă și cantități de piese/comp./
materiale vândute într-o lună
Cantităţi piese/componente/materiale recuperate (buc/lună)
As-Is Recondiţionate Remanufacturate Reciclate
Segmente de Nivelul
piaţă cererii 7.000 8.000 6.000 5.000
(unităţi monetare)
V1 290 u.m. 750 u.m. 460 u.m. 150 u.m.
V2 45 u.m. 380 u.m. 490 u.m. 265 u.m.
V3 530 u.m. 810 u.m. 630 u.m. 400 u.m.
V4 660 u.m. 950 u.m. 1.010 u.m. 0 u.m.
V1 -> Spaţii interioare/exterioare ale spitalelor/căminelor de bătrâni/case de copii

V2 -> Artă industrială & Agrement
53
V3 -> Cluburi sportive pentru juniori

V4 -> spaţii amenajate pentru copii,
Decidentul, managerul companiei de succes Remat SA, știe că cele mai mari oportunități
pentru avantajul competitiv constă în incertitudinea pieței. Firma funcționează pe piețele haotice
prin cercetare atentă a posibilităților, pe baza succesului și prin crearea de oportunități ofensive
prin flexibilitate, după cum dictează împrejurările. Decidentul recunoaște necesitatea proceselor
strategice cheie și a regulilor simple pentru a-l ghida prin haos, astfel analizând rezultatele celor
cinci tehnici utilizate în luarea deciziilor în condiţii de incertitudine, se poate decide că varianta
optimă este V3.
5.9 Utilizarea neconvenţională a unor MU ieşite din uz – STUDIU DE CAZ 2
Conducerea SC Remat SA decide să pună în aplicare V3 -> varianta optimă de

valorificare a produselor reparate/remanufacturate/reciclate, prin obţinerea aparatelor de forţă din
produse returnate, pentru cluburile sportive de juniori.
Presupunem că Remat SA poate produce echipamente de forţă la o rată de 7 buc./zi, din

materiale/piese/componente reutilizabile obţinute în urma dezasamblării produselor returnate
(maşini unelte).
Aceste aparate se adresează pieţei secundare, potenţiali clienţi fiind cluburile sportive
(Rugby) pentru juniori.
Setup cost per ciclu de producţie este 2.077 u.m. iar costul de stocare (holding cost) per
aparat pe zi este de 3 u.m. Ce politică de producţie va minimiza stocul din punct de vedere,
costuri zilnice?
Avem deci , , ,
Costul total pentru cele 28 de zile este atunci:
54
Fig. 5.35 Reutilizarea maşinilor unelte ieşite din uz
În acest timp 114 aparate sunt produse, tranşa din preţul unui astfel de aparat, atribuită
costurilor de inventar fiind aproximativ de:
5.10 Armonia în designul de produs
Una din principalele cerinţe ale designului de produs este aceea de a fi bazat pe
construcţii grafice armonioase din punct de vedere al proporţiilor. Armonia este indusă de
rapoarte, proporţii, corelaţii multiple ale dimensiunilor liniare, corelaţii unghiulare guvernate de
numărul de aur.
55
Raportul este extrem de răspândit în natură. Inginerii-designeri şi artiştii diferitelor

epoci au utilizat raportul şi derivatele lui, instinctiv, dar în marea majoritate a cazurilor
căutate, studiate [BOB 02].
L = f(D,φ)
D este diametrul roţii dinţate

L este lungimea halterei
φ este numărul de aur
Segmentul AB = L, a fost divizat după numarurul de aur

Fig. 5.36 Proiectarea în designul de produs
56
5.11 Concluzii
În ceea ce privesc procesele de producţie, un supply chain revers durabil, trebuie să

implice schimbări în aprovizionarea cu materii şi materiale, ceea ce determină modificări de
intrare pentru producţie, cum ar fi producţia de „reformulare” a produselor, procesul de
schimbări, de control al inventarului, precum şi activităţi administrative şi organizatorice, cum ar
fi de şcolarizare. Pentru a pune în aplicare în mod corespunzător noile metodele de producţie,
organizaţiile trebuie să stabilească strategii, structuri şi sisteme pentru a ajuta efectiv manageri
de producţie în a lua decizii responsabile, fără a sacrifica însă, interesele economice.
Aplicabilitatea planificărilor tradiţionale de producţie şi a metodelor de programare
pentru sistemele de recuperare a produselor, este foarte limitată din cauza incertitudinilor
(cantitate, timing şi calitatea retururilor) şi a specificului activităţilor de recuperare (operaţiunile
dezasamblării trebuie să fie planificate pentru a îndeplini cererea de componente
remanufacturate).
6. CONCLUZII FINALE. CONTRIBUŢII ORIGINALE.

MODALITĂŢI DE VALORIFICARE A REZULTATELOR. DIRECŢII
VIITOARE DE CERCETARE
6.1 Concluzii finale
Întreaga societate structurată monetar şi orientată materialist, este o societate falsă.

Societatea noastră va intra în istorie ca cea mai josnică construcţie a omului atâta timp cât
oamenii, tehnologia şi natura nu mai pot coexista. Doar plângându-ne, fără a propune o
alternativă, nu înseamnă nimic. Luând în cosiderare daunele aduse deja mediului, ne îndraptăm
către un punct fără întoarcere în care natura va dicta cursul evenimentelor şi toate acestea se
datorează în primul rând inegalităţii economice iar cele mai multe războaie se duc pentru
controlul resurselor. Problemele sociale şi de mediu vor rămâne de neînvins atâta vreme cât doar
câteva popoare controlează majoritatea resurselor Pământului şi principalul scop este profitul.
Pentru a menţine economia, trebuie ca produsele să fie vândute în mod continuu. Ca să poată fi
vândute în mod continuu, produsele sunt intenţionat proiectate să se uzeze şi să se defecteze
imediat după ce le expiră garanţia. Aceastră practică este numită „uzură planificată” şi constă în
reducerea conştientă a eficienţei. Acest lucru cauzează o risipă imensă de resurse şi energie.
Obiectivele prezentului şi viitorului trebuie să fie:
57
Salvarea resurselor naturale: prin realizarea de produse folosind materiale și componente

recuperate, nu materii prime virgine;
Economisirea energiei: este nevoie de mai puțină energie pentru a produce bunuri din
materiale şi componente recuperate decât din materiale virgine;
Protejarea mediului: realizarea produselor din materiale recuperate creează mai puțină
poluare aerului și apei;
Salvarea spațiilor de depozitare a deșeurilor: materialele recuperate şi reprelucrate sunt
reutilizate pentru a remanufactura un nou produs astfel acestea nu intră în depozitele de
deșeuri;
Economie prin remanufacturare: costurile de remanufacturare sunt mult mai mici pentru
a obţine produse din materiale şi componente reutilizabile decât din materiale virgine.
6.2 Contribuţii originale
 Analiza stadiului actual al cercetărilor privind managementul stocurilor în condiţii de

incertitudine prin prisma modelărilor analitice, de inteligenţă artificială, de simulare şi
hibrid în Supply Chain.
 Analiza şi sinteza privind logistica industrială, Supply Chain şi managementul stocurilor.
 Rezumat de analiză a literaturii de specialitate în privinţa unor criterii importante.
 Elaborarea unui model de optimizare a managementului stocurilor în condiţii de
incertitudine denumit model hibrid AHP-CA (Analytic Hierarchy Process – Cifra de
afaceri).
 Atribuirea unei noi dimensiuni îmbunătăţirii continue a recuperării de produse prin
prisma Sistemului „Lean” în activitatea de recuperare a produselor.
 Atribuirea unei noi dimensiuni îmbunătățirii oportunităţilor în acţiunea de recuperare de
produse & dezasamblarea acestora “din timp în timp” şi rezultatul acestei acţiuni Lean
Recovery Management, prin prisma Sistemului „Lean” în activitatea de recuperare a
produselor.
 Evidenţierea structurii produselor recuperate în procesul de dezasamblare.
 Caz special al modelului EOQ în remanufacturare şi studiu de caz al remanufacturării
prin utilizarea neconvenţională a maşinilor unelte.
 Configurarea optimă pentru o reţea de piese/componente/materiale rezultate din produse
recuperate şi proiectarea unei reţele formată din cinci grupe de stocuri obţinute în urma
dezasamblării produselor returnate.
58
 Elaborarea unui model de optimizare multicriterială a procesului recuperării de produse

ieşite din uz, urmărind determinarea structurii de piese/componente/materiale
reutilizabile, în funcţie de costuri de dezasamblare, sortare, stocare, intervenţii, eliminare
deşeuri şi vânzarea lor cu scopul de a satisface un anumit nivel al cererii (descompunerea
problemei într-o ierarhie).
 Elaborarea unei scheme logice a aplicaţiei în vederea analizei structurii stocurilor.
 Aplicarea algoritmului AHP şi obţinerea ponderii de structură aferentă cifrei de afaceri,
gi.
 Configurarea şi modelarea matematică a unui Supply Chain revers.
 Elaborarea unei schiţe a logisticii inverse la Remat Braşov, a funcţiei de remanufacturare.
 Promovarea ideii de externalizare a activităţii de remanufacturare către o terţă parte, 3P şi
finanţarea afacerii din Fonduri Europene.
 Utilizarea a cinci tehnici de optimizare a deciziilor în condiţii de incertitudine pentru
exemplificarea unui studiu de caz, în vederea valorificării produselor
reparate/remanufacturate/reciclate pe fiecare segment de piaţă.
 Utilizarea numărului de aur φ în designul de produs în cazul remanufacturării de produse
din piese/componente/materiale recuperate – exemplu de proiectare;
 Adaptarea algoritmului AHP pe platforma Excel şi reprezentarea grafică.
6.3 Modalităţi de valorificare a rezultatelor
Pe parcursul programului doctoral, autoarea a susţinut următoarele referate ştiinţifice:

 referatul I: Managementul stocurilor în condiţii de incertitudine.
 referatul II: Analiza modelelor de optimizare a stocurilor în condiţii de
incertitudine.
 referatul III: Elaborarea unui model de optimizare multicriterială a stocurilor în
condiţii de incertitudine.
Rezultatele cercetărilor efectuate pe parcursul elaborării şi finalizării tezei de doctorat au
fost valorificate prin publicarea unui număr de 5 lucrări ştiinţifice după cum urmează:
 2 lucrări ştiinţifice, publicate în volumele unor conferinţe internaţionale; dintre acestea 1
a fost publicată ca unic autor indexată ISI [FAU 12/1] şi 1 în calitate de prim autor [FAU
11].
 3 lucrări ştiinţifice, publicate în reviste de specialitate din ţară şi internaţionale; 2 dintre
acestea publicate în calitate de prim autor [FAU 12/2], [FAU 12/3] şi 1 in calitate de
coautor [CIR 12].
59
6.4 Direcţii viitoare de cercetare
Cercetările şi documentările efectuate în vederea elaborării prezentei lucrări, au permis

identificarea anumitor zone de investigare care ar putea fi dezvoltate in viitor:
1. În mod imperios se cere creșterea rapidă a cercetărilor în ceea ce priveşte planificarea

strategică a Supply Chain-urilor reverse şi a managementului stocurilor în condiţiile
incertitudinii factorilor aferenţi logisticii reverse, prin abordări tot mai eficiente a metodelor de
luare a deciziilor pentru reprocesarea deşeurilor, remanufacturarea, recondiţionarea, reciclarea,
reutilizarea pieselor/componentelor/materialelor obţinute din produse recuperate, folosind
tehnici cantitative adecvate.
2. Costul de eliminare a deşeurilor (rebuturi, şpan, resturi) utilizat în modelări, ar putea
avea valoare negativă, indicând astfel existenţa veniturilor încasate din vanzarea acestora,
evitând eliminarea lor. Astfel, managementul veniturilor pentru produsele recuperate este un
subiect important care nu a fost profund analizat până în prezent.
3. Dezvoltarea modelelor care contemplă diferite surse de incertitudine într-o manieră
integrată, de exemplu, incertitudinile în cadrul fluxului invers. Acest lucru implică incertitudinea
factorilor cum ar fi: cantitatea şi calitatea produselor returnate, selecţia privind metodele de
recuperare, furnizarea de produse returnare, precum şi cererea de produse recuperate. În
literatura de specialitate aceşti factori nu sunt abordaţi într-o formă integrată.
4. Importanţa includerii mai multor opțiuni de recuperare şi incorporării mai multor
strategii flexibile de reciclare cu privire la calitatea produselor returnate, care să dezvolte diferite
metode de soluţionare a unor sisteme hibrid manufacturare - remanufacturare pentru fabricarea
la scară largă a unor bunuri obţinute din piese/componente/materiale recuperate din produsele
returnate.
5. Generarea unei platforme informatice pentru modelul matematic propus, care să ajute
la stabilirea într-o manieră cât mai eficientă a beneficiului în funcţie de structura cifrei de afaceri.
60
BIBLIOGRAFIE (selectivă)
[ABR 02] Abrudan, I., Cândea, D., „Manual de inginerie economică – Ingineria şi
Managementul Sistemelor de producţie”, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2002,
ISBN 973-35-1588-4.
[AGA 06] Agarwal, A., Shankar, R., Tiwari, M.K., „Modeling the metrics of lean, agile and
leagile supply chain: An ANP based approach”, European Journal of Operational
Research 173:211–25, 2006.
[ALA 10] Alamri, A.A., “Theory and methodology on the global optimal solution to a
General Reverse Logistics Inventory Model for deteriorating items and time-
varying rates”, Computers & Industrial Engineering 60 (2011) 236–247,
disponibil: www.elsevier.com/locate/caie, 2010.
[ALI 11] Alizadeha, M., Gharakhanib, M., Fotoohic, E., Radad, R., “Design and analysis of
experiments in ANFIS modeling for stock price prediction”, International Journal
of Industrial Engineering Computations 2 (2011) 409–418,
www.GrowingScience.com/ ijiec, 2011.
[AMA 09] Amaro A.C.S., Barbosa-Povoa, A.P.F.D., „The effect of uncertainty on the
optimal closed-loop supply chain planning under different partnerships
structure”, ELSEVIER, Computers and Chemical Engineering, disponibil:
www.sciencedirect.com, 2009.
[ANT 06] Antony, J., Swarnkar, R., Tiwari, M.K., „Design of synchronized supply chains: A
genetic algorithm based Six Sigma constrained approach”, International Journal
of Logistics Systems and Management 2:120–41, 2006.
[BAG 07] Baglin, G., Bruel O., Garreau, A., Greif, M., Kerbache, L., Delft, C.,
„Management Industriel et Logistique – Concevoir et piloter la Supply Chain”,
ECONOMICA Paris, France, 2007.
[BAR 10] Barker, T.J., Zabinsky, Z.B., “A multicriteria decision making model for reverse
logistics using analytical hierarchy process”, Omega The International Journal of
Management Science, disponibil: www.elsevier.com/locate/omega, 2010.
[BĂŞ 04] Băşanu, Gh., Pricop, M., „Managementul aprovizionării şi desfacerii”, Editura
„Economică”, 2004.
[BER 06] Bertsimas D., Thiele, A., „A Robust Optimization Approach to Inventory Theory”,
Operations Research, Academic Research Library pg. 150, 2006.
[BOB 02] Bobancu, Ş., Cioc, V., „Inovare inginerească în design”, Curs universitar,
Universitatea Transilvania din Braşov, 2002.
61
[BOS/a 05] Bostel, N., Dejax, P., Lu, Z., „The Design, Planning, and Optimization of Reverse
Logistics Networks”, Logistics Systems: Design and Optimization, Pages 171-
212, disponibil online: www.springerlink.com, 2005.
[BOS/b 11] Bose, I., Pal, R., “Do green supply chain management initiatives impact stock
prices of firms?”, Decision Support Systems, www.elsevier.com/locate/dss, 2011.
[CHE 10] Chen, J.M., Lin, I.C., Cheng, H.L., “Channel coordination under consignment
and vendor-managed inventory in a distribution system”, Transportation Research
Part E 46 (6), 831–843, 2010.
[FAS 10] Fasanghari, M., Montazer, G.A., „Design and implementation of fuzzy expert
system for Tehran Stock Exchange portfolio recommendation”, ELSEVIER,
Expert Systems with Applications, disponibil: www.sciencedirect.com, 2010.
[FAU 12/1] Faur, C., „Land stock management & solar energy production by promoting and
stimulating renewable sources-case study”, International Conference in Heat
Transfer, Thermal Engineering and Environment, ISBN 978-1-61804-114-2,
pag,153-158 Istanbul, Turcia, 2012
[FAU 11] Faur, C., Lupulescu, N.B., “Optimizing management decisions under
uncertainty-case study”, International Conference on Manufacturing Science and
Education, ISSN 1843-2522, pag.209-212, Sibiu, Romania, 2011.
[FAU 12/2] Faur, C., Lupulescu, N.B., „Optimizing decisions under uncertainty in
companies producing heating”, Academic Journal of Manufacturing Engineering,
ISSN 1583 -7904, Volume 10, Issue 1, Bucureşti, Romania, 2012.
[FAU 12/3] Faur, C., Lupulescu, N.B., “Unconvenţional use of obsolete machine tools”
Academic Journal of Manufacturing Engineering, Computing and Solutions in
Manufacturing Engineering, Braşov, Romania, 2012.
[GAL 10] Galbreth, M.R., Blackburn, J.D., “Offshore remanufacturing with variable used
product condition”, Decision Sciences 41 (1), 5–20, 2010.
[GHE 08] Gheorghe, C., “Analiza economic-financiară a întreprinderii”, Editura
“Universităţii Transilvania”, 2008.
[GHE 09] Gheorghe, C., “Dimensionarea ecologică a produselor industriale”, Editura
˝Tehnica-Info˝, Chişinău, 2009.
[GO 10] Go, T.F., Wahab, D.A., Ab. Rahman, M.N., Ramli, R., Azhari, C.H.,
“Disassembly for Reuse: Implementation in the Malaysian Automotive Industry”,
INSInet Publication “Australian Journal of Basic and Applied Sciences”, 4(10):
4569-4575, 2010.
62
[GRI 67] Grigorescu, H., Grigorescu O., „Maşini-unelte şi dispozitive”, Editura „Didactică
şi Pedagogică”, Bucureşti, 1967.
[GUN 06] Gungor, A., „Evaluation of connection types in design for disassembly (DFD)
using analytic network process”, Computers and Industrial Engineering 50:35–54,
2006.
[GUN 10] Gunalay, Y., “Efficient management of production-inventory system in a multi-
item manufacturing facility: MTS vs. MTO”, Int J Adv Manuf Technol (2011)
54:1179–1186, Springer-Verlag London Limited, 2010.
[GUP 04] Gupta, Surendra M., "Multi-criteria decision making for disassembly-to-order
system under stochastic yields", Paper 76. http://hdl.handle.net/2047/d1000340x,
2004.
[HAL 11] Hall, D.C., Saygin, C., “Impact of information sharing on supply chain
performance”, Int J Adv Manuf Technol, Springer-Verlag London Limited, 2011.
[HAR 11] Harrington L., H., Boyson, S., Corsi, T., M., „X-SCM The New Science of X-treme
Supply Chain Management”, Editura Taylor & Francis, New York, 2011.
[HAS 11] Saman Hassanzadeh S.A., Zhang G., “A proposed mathematical model for closed-
loop network configuration based on product life cycle”, Int J Adv Manuf
Technol (2012) 58:791–801, DOI 10.1007/s00170-011-3407-2, Springer-Verlag
London Limited, www.springerlink.com, 2011.
[HNA 09] Hnaien F., Delorme, X., Dolgui A., „Multi-objective optimization for inventory
control in two-level assembly systems under uncertainty of lead times”,
ELSEVIER, Computers & Operations Research, disponibil: Sciencedirect, 2009.
[KES 10] Kesen, S.E., Kanchanapiboon, A., Das, S.K., „Evaluating supply chain flexibility
with order quantity constraints and lost sales”, ELSEVIER, Int. J. Production
Economics, disponibil: www.sciencedirect.com, 2010.
[KIM 04] Kim, C.O., Jun, J., Baek, J.K., Smith, R.L., Kim, Y.D., „Adaptive inventory
control models for supply chain management”, Int J Adv Manuf Technol (2005)
26: 1184–1192, Springer-Verlag London Limited, 2004.
[LOU 05] Louis, G., Shih, J.S., „A flexible inventory model for municipal solid waste
recycling”, Socio-Economic Planning Sciences 41 (2007) 61–89,
www.elsevier.com/locate/seps, 2005.
[LU 10] Lu, W., Olofsson, T., Segerstedt, A., “Application of discrete event simulation
and CONWIP on inventory control”, Proceedings of the CIB W78 2010: 27th
International Conference –Cairo, Egypt, 16-18 November, 2010.
63
[LUP 02] Lupulescu, N.B., Folea, M.F. – „Teoria sistemelor economice; Metode de analiză
destinate deciziilor manageriale”, Editura Universităţii Transilvania din Braşov,
2002 ,157 pagini, ISBN 973-9474-23-3.
[LUP 05] Lupulescu, N.B., Barna, A., Folea, F.M., Pârv, A.L. – „METHODES ET OUTILS
POUR LA GESTION INDUSTRIELLE”, Editura Universităţii Transilvania din
Braşov, 2005, 172 pagini, ISBN 973-635-526-8.
[NAN 11] Nandola, N.N., Rivera, D.E., “Hybrid Model Predictive Control Applied to
Production-Inventory Systems”, 18th IFAC World Congress, August 28 - Sept. 2,
Milan, Italy, 2011.
[NIC 00] Nicolescu, O., „Sisteme, metode si tehnici manageriale ale organizatiei”,
„Economic” Editor, Bucuresti, Romania, 2000.
[MAR 09] Marquès, G., Lamothe, J., Thierry, C., Gourc, D., “A supply chain performance
analysis of a pull inspired supply strategy faced to demand uncertainties”, J
Intell Manuf, Springer Science+Business Media, LLC, 2009.
[MĂR 03] Mărăscu Klein, V., Limbăşan G., Micu, A., „Aplicarea unor modele economico-
matematice în procesul de decizie multicriterial la S.C. Koyo Romania S.A.”,
Revista de Management şi Inginerie Economică, vol.2/nr.4 (8), Cluj Napoca,
pag.57-63, 2003.
[MEA 07] Meade, L., Sarkis, J., Presley, A., ”The theory and practice of reverse logistics”,
International Journal of Logistics Systems and Management 3:56–84, 2007.
[MIL/a 08] Militaru, Gh., „Managementul producţiei şi al operaţiunilor”, Editura „ALL”,
2008.
[MIL/b 10] Miles, T., „Embrace the UNCERTAINTY”, Industrial Engineer, Academic
Research Library pag. 28, 2010.
[SAL 07] Salema, M.I.G., Barbosa-Povoa, A.P., Novais, A.Q., „An optimization model for
the design of a capacitated multi-product reverse logistics network with
uncertainty”, European Journal of Operational Research 179:1063–77, 2007.
[SCH/a 11] Schulz, T., Ferretti, I., „On the alignment of lot sizing decisions in a
remanufacturing system in the presence of random yield”, SpringerOpen Journal,
„Journal of Remanufacturing”, 2011, 1:3.
[SCH/b 10] Schwartz, J.D., Rivera, D.E., “A process control approach to tactical inventory
management in production-inventory systems”, Int. J. Production Economics 125
(2010) 111–124, www.elsevier.com/locate/ijpe , 2010.
64
[VAL 07] Vlachos, D., Georgiadis, P., Iakovou, E., „A systems dynamic model for dynamic
capacity planning of remanufacturing in closed-loop supply chains”, Computers
and Operations Research 34:367–94, 2007.
[WAN 10] Wang, C., Tang, W., Zhao, R., „Analysis of Economic Order QuantityUnder
Fuzzy Environments”, Trans. Tianjin Univ. 2010, 16: 229-234, Tianjin University
and Springer-Verlag Berlin Heidelberg, 2010.
[WOJ 07] Wojanowski, R., Verter, V., Boyaci, T., „Retail-collection network design under
deposit-refund”, Computers and Operations Research 34:324–45, 2007.
[YAZ 10] Yazdian, S.A., Shahanaghi, K., „A multi-objective possibilistic programming
approach for locating distribution centers and allocating customers demands in
supply chains”, International Journal of Industrial Engineering Computations,
Growing Science Ltd, disponibil: www.GrowingScience.com/ijiec, 2010.
[ZHA 10] Zhang, J., Chen, J., „A MULTI-PERIOD PRICING AND INVENTORY CONTROL
MODEL”, The Editorial Office of JSSC & Springer-Verlag Berlin Heidelberg,
2010.
[w 1] http://www.agir.ro/buletine/460.pdf, LOGISTICA – INSTRUMENT ŞI CONCEPT ÎN

CONTINUĂ EVOLUŢIE, 2009.
[w 2] http://www.scribd.com/doc/96578951/inventorymanagement-090326100912-phpapp01,
Inventory Management, 2007-09
[w 3] http://facultate.regielive.ro/cursuri/marketing/gestiunea-stocurilor-
39417.html?s=gestiun%20stocur, GESTIUNEA STOCURILOR, Cap.2, 2010
[w 4] http://ec.europa.eu/enterprise/policies/raw-materials/files/docs/communication_en.pdf,
TACKLING THE CHALLENGES IN COMMODITY MARKETS AND ON RAW
MATERIALS, Brussels, 2.2.2011.
[w 5] http://www.ailog.it/
[w 6] http://www.vics.org/
[w 7] http://www.rematbv.ro/
[w 8] https://www.facebook.com/trustmestore/photos_stream
[w 9] https://www.facebook.com/interestingengineering/photos_stream
[w 10] https://www.facebook.com/Industrial.HU
[w 11] https://www.facebook.com/troldepigenshule/photos_stream
[w 12] https://www.facebook.com/ILikeToRecycle/photos_stream
[w 13] https://www.facebook.com/Thebowercoop/photos_stream
65
REZUMAT
Principalele preocupări pe parcursul derulării studiilor şi cercetărilor realizate în vederea
elaborării tezei de doctorat, au vizat aspectele cheie care în contextul incertitudinii, privesc
eficientizarea managementului stocurilor prin luarea unor decizii cu scopul de a optimiza o reţea
de piese/componente/materiale obţinute în urma dezasamblării produselor recuperate ieşite din
uz şi modurile de reutilizare ale acestor stocuri cu scopul fundamental de protejare a mediului şi
a resurselor terestre virgine. Operaţiunile de recuperare pot duce la profituri suplimentare, de
aceea activitatea de colectare a produselor ieşite din uz şi vânzarea componentelor recuperate ca
refolosibile sau reciclabile, devin activităţi foarte profitabile. Atunci când îndeplinesc
standardele de calitate cerute, piesele/componentele/materiale recuperate în urma dezasamblării,
pot fi folosite în asamblarea unui nou produs ca o alternativă low-cost, astfel, o parte a valorii
economice integrate a produselor returnate pot fi salvate de remanufacturare.
Iniţiem şi afirmăm în prezenta lucrare că sistemul „Lean” în activitatea de recuperare a
produselor, Lean Recovery Management (LRM) se diferențiază de alte metodologii prin
accentuarea oportunităţii de a îmbunătăți acţiunea de recuperare de produse & dezasamblarea
acestora “din timp în timp” şi rezultatul acestei acţiuni. Accentul se pune pe reciprocitatea
recuperare-dezasamblare, nu pe termene (deadlines).
În lucrare se prezintă un model matematic pentru minimizarea costului mediu într-un caz
special al modelului EOQ în remanufacturare, obiectivul fiind bineînţeles o politică optimă de
gestiune a remanufacturării. Lucrarea oferă de asemenea modelarea matematică a unui Supply
Chain revers, o perspectivă în ceea ce priveşte proiectarea unei reţele formată din cinci grupe de
stocuri de piese/componente/materiale obţinute în urma dezasamblării produselor returnate, o
configuraţie optimă care se adresează în mod direct maximizării preţurilor de vânzare folosind
structura cifrei de afaceri. Această pondere de creştere a beneficiului este dificil de evaluat, ea
depinzând de potenţialul de flexibilitate exprimat îndeosebi prin luarea deciziilor cheie.
Cuvinte cheie: recuperare, remanufacturare, reciclare, cost, beneficiu.
ABSTRACT
The main concerns during the course of studies and research conducted to develop this
thesis, focused on key issues in the context of uncertainty regarding inventory management
efficiency in decision making in order to optimize a network of parts / components / materials
arising from recovered End-of-Life products and reuse patterns of these stocks with the ultimate
aim of protecting the environment and virgin land resources. Recovery operations can lead to
more profits, so the collection of obsolete products and selling parts reusable or recyclable of
recovered, become very profitable activity. If parts / components / materials of recovered
products meet the standards required quality, its can be used in a new product as a low cost
alternative thus an integrated part of the economic value of products returned can be saved by
remanufacturing.
We initiate and highlight in this paper that the "Lean" in the recovery of products, Lean
Recovery Management (LRM) differs from other methodologies by emphasizing opportunity to
improve product recovery action & disassemble them "from time to time" and result of this
action. The focus is on recovery, disassembly reciprocity, not on time (deadlines).
This paper presents a mathematical model to minimize the average cost in a particular
case in remanufacturing EOQ model, the objective being of course, an optimal policy
remanufacturing management. The paper also provides a mathematical model of a reverse
Supply Chain insight into design of a network, composed of five groups of stocks of parts /
components / materials arising from disassembly returned products, the optimal configuration is
addressed directly to maximize the selling prices using the structure of turnover. The growing
share of the benefit is difficult to assess, so it depends on the potential flexibility expressed
particularly through decision keys.
Keywords: recovery, remanufacturing, recycling, cost, benefit.
66
CURRICULUM VITAE
CEZARA V. FAUR
Date personale: Contact:
Nume: Faur
Prenume: Cezara Vasilica Phone: 0040-721-114116
Data naşterii: 14 August 1967 E-mail:
Adresa: Brasov, Romania cezara.faur@gmail.com
EDUCAŢIE
Universitatea Transilvania din Brasov (2009 – present)
Doctorand la Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial, domeniul

Inginerie Industrială
Universitatea Transilvania din Brasov (2002 – 2008)
Facultatea de Inginerie Tehnologică, specializarea Inginerie Economică Industrială
INTERESE DE CERCETARE
 Sisteme de suport ale deciziilor în condiţii de incertitudine

 Analiza modelelor matematice de optimizare pentru managementul supply chain
 Tehnici de analiză multicriterială pentru managementul stocurilor în condiții de
incertitudine
 Dezvoltarea unui model de optimizare a stocurilor în condiţii de incertitudine
TEME DE INTERES ŞI CERCETĂRI ÎN CURS
• Tehnologia informaţiei în domeniul cercetării

• Etica în cercetarea ştiinţifică
• Creativitate şi inventică
• Logistica industrială
• Stadiul actual al cecetărilor privind managementul stocurilor în condiţii de incertitudine
• Teoria deciziilor în logistică, în condiţii de incertitudine
67
• Modelări multicriteriale privind managementului stocurilor

• Managementul stocurilor
CONFERINŢE ŞI JURNALE DE SPECIALITATE INTER NAŢIONALE
o Faur, C., Lupulescu, N.B., „Optimizing management decisions under uncertainty - case
study”, International Conference on Manufacturing Science and Education, ISSN 1843-
2522, pp.209-212, Sibiu, Romania, 2011.
o Faur, C., „Land stock management & solar energy production by
promoting and stimulating renewable sources - case study”, International
Conference in Heat Transfer, Thermal Engineering and Environment,
ISBN 978-1-61804-114-2, pp,153-158 Istanbul, Turkey, 2012.
o Faur, C., Lupulescu, N.B., „ Optimizing decisions under uncertainty in
companies producing heating ”, Academic Journal of Manufacturing
Engineering, ISSN 1583 -7904, Volume 10, Issue 1, Bucureşti, Romania,
2012.
o Faur, C., Lupulescu, N.B., “ Unconvenţional use of obsolete machine
tools” Academic Journal of Manufacturing Engineering, Computing and
Solutions in Manufacturing Engineering, Braşov, Romania, 2012.
o Circo J., Faur, C., Manolescu A., “Methods and technologies used in
manufacturing bakery products to the methods and technologies used in
paper processing ”, Journal of International Scientific Publication:
Ecology & Safet y, Vol.4, Bulgary, 2012.
EXPERIENŢA
Mondo Instal, Brasov, Ro. (2004 – 2008)

Asistent Director Comercial
Contor Zenner SA, Brasov, Ro. (1999 – 2004)

Consultant tehnic
R.J.Reynolds, Brasov, Ro. (1995 – 1999)

Manager Assistant & Coordonator vănzări
Astra Trading SA, Brasov, Ro. (1987 – 1995)

Consultant tehnic
Technician
updated 11/2012
68
CURRICULUM VITAE
CEZARA V. FAUR
Personal data: Contact:
Last name: Faur

First name: Cezara Vasilica Phone: 0040-721-114116
Date of birth: 14th of August 1967 E-mail:
Address: Brasov, Romania cezara.faur@gmail.com
EDUCATION
Transilvania University of Brasov (2009 – present)
PhD student in Technological Engineering & Industrial Management Faculty

Industrial Engineering field
Transilvania University of Brasov (2002 – 2008)
Technological Engineering Faculty

Graduated in Economical & Industrial Engineering field
RESEARCH INTERESTS
 Decisions support systems under uncertainity

 Analysis of mathematical optimization models for Supply Chain management
 Multi Criteria techniques for inventory management under uncertainty
 Development of stock optimization model under uncertainity
TOPICS OF INTEREST AND RESEARCH IN PROGRESS
• Information technology in research field

• Law and ethics in scientific research
• Creativity and Inovate
• Industrial Logistics
• State of art regarding Inventory Management under uncertainty
• Logistics Decision Support Systems under uncertainty
69
• Multicriteria modeling inventory management

• Inventory management under uncertainty
INTERNATIONAL CONFERENCE PROCEEDINGS & JOURN ALS
o Faur, C., Lupulescu, N.B., “Optimizing management decisions under uncertainty-case

study”, International Conference on Manufacturing Science and Education, ISSN 1843-
2522, pag.209-212, Sibiu, Romania, 2011.
o Faur, C., „Land stock management & solar en ergy production by
promoting and stimulating renewable sources - case study”, International
Conference in Heat Transfer, Thermal Engineering and Environment,
ISBN 978-1-61804-114-2, pp,153-158 Istanbul, Turkey, 2012.
o Faur, C., Lupulescu, N.B., „ Optimizing decisions under uncertainty in
companies producing heating ”, Academic Journal of Manufacturing
Engineering, ISSN 1583 -7904, Volume 10, Issue 1, Bucureşti, Romania,
2012.
o Faur, C., Lupulescu, N.B., “ Unconvenţional use of obsolete machine
tools” Academic Journal of Manufacturing Engineering, Computing and
Solutions in Manufacturing Engineering, Braşov, Romania, 2012.
o Circo J., Faur, C., Manolescu A., “Methods and technologies used in
manufacturing bakery products to the methods and technologies used in
paper processing ”, Journal of International Scientific Publication:
Ecology & Safet y, Vol.4, Bulgary, 2012.
WORK EXPERIENCE
Mondo Instal, Brasov, Ro. (2004 – 2008)

Comercial Manager Assistant
Contor Zenner SA, Brasov, Ro. (1999 – 2004)

Technical Consultant
R.J.Reynolds, Brasov, Ro. (1996 – 1999)

Sales Coordinator & Manager Assistant
Astra Trading SA, Brasov, Ro. (1987 – 1996)

Technical Consultant
Technician
updated 11/2012
70

Managementul Stocurilor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Managementul Stocurilor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Investeşte în oameni!

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Universitatea Transilvania din Brasov

Ing. Cezara V. FAUR

Managementul stocurilor în condiţii

Inventory management under conditions

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETARII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

D-lui (D-nei) ..............................................................................................................

PREŞEDINTE: - Prof.dr.ing. Ramona CLINCIU

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC: - Prof.dr.ing.Nouraş-BarbuLUPULESCU

REFERENŢI: - Prof.dr.ing.ec. Ioan ABRUDAN

- Prof.dr.ing. Anca DRĂGHICI

- Prof.dr.ing. Vladimir MĂRĂSCU-KLEIN

Eventualele aprecieri sau observaţii asupra conţinutului lucrării vă rugăm să

Totodată vă invităm să luaţi parte la şedinţa publică de susţinere a tezei de

3.1.4.2 Soluţie de integrare funcţională 51 -

3.3.4.1 Descrierea grafică a modelului EOQ/ROP 87 -

5.2.1 Reutilizarea în domeniul maşinilor unelte 128 -

6.2 Contribuţii originale 170 58

3.1.4.3 Internal integration 52 -

3.3.5 Fixed Period 92 31

5.3.1 Decision making under uncertainty 129 43

Mulţumesc distinşilor membri ai Comisiei de evaluare şi susţinere a tezei de doctorat,

Mulţumesc, totodată, conducerii Departamentului de Cercetare Ştiintifică - Tehnologii şi

Drd. ing. Cezara V. Faur

Programul de doctorat a fost susținut prin Programul Operațional Sectorial pentru

“Tempora labuntur“ – “Timpul se scurge“, afirmă Ovidiu în lucrarea sa ‘Fastele’ şi

1.2 Structura tezei de doctorat

Lucrarea este structurată în 6 capitole prezentate în cele ce urmează:

între ele aspectele specifice logisticii, lanţului de aprovizionare-distribuţie şi gestiunii stocurilor,

1.3 Obiectivele tezei de doctorat

În acord cu titlul tezei de doctorat, Managementul stocurilor în condiţii de incertitudine,

2. STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR ÎN DOMENIUL

2.2.3 Modelări abordate cu scopul diminuării incertitudinii

Se iau în considerare patru metode de modelare, figura 2.7:

Fig. 2.7 Metode de modelare

2.2.3.1 Modele analitice

Conform [AMA 09] autorii privesc asupra deciziilor de planificare a lanţului de

Fig. 2.12 Supply Chain buclă-închisă [AMA 09]

2.2.3.2 Modele bazate pe inteligenţă artificială

În lucrarea [FAS 10] se arată că problema-cheie pentru luarea deciziilor în domeniul

experţilor din companie, societăţilor de investiţii, companiilor de brokeraj: piaţa stocurilor, de

2.2.3.3 Modele de simulare

În această cercetare efectul incertitudinii va fi testat mai degrabă ca date variabile de

2.2.3.4 Modele hibrid

[SCH/b 10] autorii evidenţiază că Supply Chain Management (SCM) se referă la

În această lucrare au fost dezvoltate o serie de politici decizionale de control asupra

este să pună la dispoziţia celui ce ia o decizie, metode care să îi sporească propria

3. CERCETĂRI TEORETICE PRIVIND LOGISTICA INDUSTRIALĂ,

3.1.2 Definirea termenului de logistică industrială

Logistica Industrială constă în ansamblul modelelor, procedeelor şi mijloacelor de

Fig. 3.2 Sistem logistic industrial

Tabelul 3.1 Tipuri de logistică [w 1]

3.1.5 Managementul logistic

Managementul logisticii este o funcţiune integrantă care coordonează şi optimizează

3.2.1 Conceptul de Supply Chain

Supply Chain reprezintă totalitatea furnizorilor, centrelor de producţie, depozitelor,

Fig. 3.13 Structura generală a unui Supply Chain

3.2.3 Integrarea planului strategic al Supply Chain

Fig 3.15 Integrarea planului strategic al Supply Chain

3.2.5 Managementul Supply Chain

Fig. 3.18 Arhitectura unui Supply Chain tradiţional

3.2.5.1 Teoria deciziilor în managementul Supply Chain