Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
I.
Introducere
la
Filologia si linguistica
slavo- romina
DE
P. CANCEL
BUCURE*TI 1938
www.dacoromanica.ro
ROMINO-SLAVIA
I.
Introducere
la
Filologia si linguistica
slavo-rornind
DE
P. CANCEL
BUCURESTI 1938
www.dacoromanica.ro
TIPOGRAFIA LlIPTA" N. SIMLA, STRADA GENERAL 811015TEANU Mr. 8, OUGURE5TI II
www.dacoromanica.ro
Philologie, este stiinta textelor, a limbelor texte-
lor, literaturilor vechi. Intrebuintarea acestui cuvint
a privit mai mult limbile clasice.
Grecii au studiat limba lor, dar numai pe a lor,
§i nu au notat limbile celelalte cu care ei au venit
in contact; ei au venit in contact cu aproape Coate
limbile din jurul Mediteranei, unde aveau colonii §i
calatori, si daca interpretii lor ar fi notat undeva
stiinta lor, aceasta ar fi fost un mare serviciu adus
studiului limbelor vechi.
Grecii §i-au analizat insa mult limba lor, i au
inventat un alfabet foarte nimerit limbei lor; acest
alfabet a fost apoi imprumutat de altii; de pild5.:
alfabetul latin este un alfabet grec din sudul Italiei,
venit din Chalcidica; tot un alfabet grec este §i cel
gotic al lui Wulfila, i tot alfabetul grec a fost la
baza scrisului slay (cirilic §i glagolitic).
Grecii au imprumutat ei "in00 alfabetul fenician,
care Insa era silabic, notand vocalele, si ei au fon-
www.dacoromanica.ro
4
www.dacoromanica.ro
5
www.dacoromanica.ro
6
www.dacoromanica.ro
7
www.dacoromanica.ro
8
www.dacoromanica.ro
9
www.dacoromanica.ro
10
www.dacoromanica.ro
11
www.dacoromanica.ro
12
www.dacoromanica.ro
13
www.dacoromanica.ro
14
www.dacoromanica.ro
15
www.dacoromanica.ro
16
www.dacoromanica.ro
17
www.dacoromanica.ro
18
www.dacoromanica.ro
19
www.dacoromanica.ro
20
tului, nu numai decal o nevoie externs, culturala de
imprumut. Sunt astfel o suing de cuvinte, de care
romanul nu a avut nici decum nevoie sa le imprumute.
De exemplu, stir cu totii cum se zice bulgarilor:
Judi na glavd". Ce insemneaza aceasta? Romanul,
sau, mai bine zis, o mare parte 'din Romani, sunt glu-
mefi, si rad, petrec pe socoteala neamurilor vecine.
De unde a ajuns romanul sa intrebuinteze acest cu-
vant? Expresiunea aceasta insemneaza aci in cap"
§i este desigur provocata de cuvantul glava (cap), si
e in legatura cu faptul ca Bulgarii sunt socotiti de
Romani glumefi ca sunt grosi de cap.
Nu este deci nimic gray, nu este cazul unei limbi
mai puternice politiceste, civilizatorie; este un ca-
priciu, o gluma, care asvarle o expresiune.
Am auzit pe cand eram copil, intr'un oral din Mol-
dova sudica, adeseori cuvantul huci-tutai" Acest
cuvant era adresat in gluma unei doamne batrane si
nu pricepeam ce va sa zica. Cand am invatat limba
polona, am intalnit aceasta expresiune in polona, unde
inseamna: vino incoa". Si atunci mi-am amintit ca
batrana doamna care era astfel ironic, poreclita, era
poloneza de origine; cum in orasul acela mai erau
si alfi poloni, se poate ca auzind o conversatie po-
lona, unul dintre glumefi a refinut cloud cuvinte pe
care le-a intrebuintat ca o porecla batranei doamne,
probabil si altor poloni.
Dupa cum vedeti din toate exemplele acestea de
imprumuluri, nu este o fatalitate care face pe om sä
imprumute totdeauna, nu este o necesitate inexora-
bilk nu este un determinism exterior, nu este o ne-
voie ineluctabila. Dar omul in genere este ceva asa
www.dacoromanica.ro
21
www.dacoromanica.ro
Reconstructii in linguistica romina.
I.
www.dacoromanica.ro
23
www.dacoromanica.ro
24
tumit cu acest concept fecund inteadevar, dar exa-
gerat, ci el a atribuit restituirilor sale fel de fel de
insu§iri excesive. Dupe cum se poate vedea mai sus,
citatiunea reprodusa din filologul roman reprezinta
felul de a vedea al lui Schleicher, care a fost imbra-
ti§at de foarte multi cercetatori.
Dar indo-germanistica a inaintat mult de atunci,
§i dupa polemici urmate §i dupa incercari repetate,
conceptul acesta de Ursprache numai are acela§ in-
teles ca pe vremea lui Schleicher.
I. Schmidt (1843-1901), in Verwandschaftsverhalt-
nisse der idg. Sprachen, (Raporturi de rudenie in lirn-
bile indo - europene) 1872, p. 30 spune:
Sobald wir eine grossere oder geringere Zahl von
Grundformen zusammenstellen und meinen, damit ein
Stuck der Ursprache, sei es so gross oder so klein
es will, aus einer und derselben Zeit gewonnen zu
haben, schwindet uns aller Boden unter den Fiis-
sen"... iar mai departe la pag. 31 scrie:
Die Ursprache bleibt demnach bis auf weiteres,
wenn wir sie als ganzen betrachten, eine wissenschaft-
liche Fiktion", (p. 30), in traducere: primul indo-
germanic. De indata ce reunim un numar mai mare
sau mai mic de forme primitive §i credem, ca prin
acest numar avem o parte a limbii primitive, mai mic
sau mai mare, dintr'unul §i acela§ Limp (pentru Coate
formele), ne lunica tuturora pamantuI de sub pi-
cioare..., (p. 31)... Al doilea extras: Limba prima, limba
primitive ramane deci, cand o consideram ca o tota-
litate, deocamdata o fictiune §ffintifica".
Delbruck, in Einleitung in das Stadium der idg,
Sprachen (Introducere in studiul limbilor indo-euro-
www.dacoromanica.ro
25
www.dacoromanica.ro
26
www.dacoromanica.ro
27
www.dacoromanica.ro
28
particulei stra- in cuvinte de rudenie (stra-bunic, etc.)
pe care it intalnim in germanul Ur-grossvater, etc.,
atunci formatiunea romana nu ar traduce decat in-
telesul 2 din germana, si ar lasa intelesul 1, care nu
poate fi insa despartit de ideia cuvantului Urspra-
che, Ur-rumanisch, si tocmai de traducerea aceasta
din urma este vorba.
Pe cum vedem traducerea lui Ur- prin stra- nu
reds complet intelesurile din germana. Pe langa a-
ceasta, in formatiuni romanesti ca stra-bunic, stra-
nepot, stra- insemneaza 'dincolo de bunic, dincolo
de nepot, acela din care bunicul vine, acela care vine
din nepot. Daca traducerea romana (stra-roman) se
intemeiaza pe acest inteles roman al lui stra -, atunci
stra-roman ar insemna dincolo de roman, acela din
care roman vine; dar dincolo de roman", acela din
care roman vine", este roman, latin, deci traducerea
aceasta romana ar da alt inteles decat germanul Ur-
rumanisch pe care tine sa-1 redea servil.
Chiar daca iau definitia pe care o da H. Paul
pentru intelesul de sub punctul 2, acela in cuvinte de
rudenie, eine vorhergehen- de Stufe, tot acolo ajun-
gem: la o treapta anterioara si la alte unitati. Din
cauza ca acest cuvant roman, care vrea sa traduca
literal cuvantul german, nu e fericit ales, eu m'am
servit in unele lucrari ale mele, de cuvantul prim-
slay (si tot asa ma servesc de prim-roman).
Prin acest termen eu notez pe Slavii decum au
devenit Slavi, pe Romanii de cum au devenit Romani,
in perioada cea dintaiu a existentei for individuali-
zate, si numai introduc alte elemente. In problemele
de care ma ocupam aveam nevoie de un termen care
www.dacoromanica.ro
29
www.dacoromanica.ro
30
Denumirea aceasta insa, aplicata dialectelor ro-
mane ar provoca confuziune, caci comun-roman, ro-
man-comun, ar insemna dupd acest nume, ceeace e
comun dialectelor, dar comun dialectelor sunt cu
mull mai multe lucruri, cari nu pot fi puse ca prim
romane.
Unele sunt imprumuturi comune amandorura, altele
sunt imprumuturi dela unul la altul in vremea ante-
diaclectala geografica, altele sunt rezultatul mai tarziu
al unei tendinte numai din prim - romans. Ar trebui
sa se adauge mereu ca prin romans comuna intelegem
ceeace era propriu prim-romanei, ceeace este comun
dialectelor, dar propriu fazei anterioare, ceeace
termenul nu spune prin sine , si ar starni nedu-
meriri.
Pe langa aceasta not avem nevoie de comun"
pentru alte lucruri, pentru acele ce sunt numai co-
mune dialectelor, numai atat, fara a putea sa afir-
mam ca sunt anterioare dialectelor geografice, pre-
cum si pentru acelea care, inteadevar, nu sunt decat
comune fara a fi prime. Cum ar fi sa le zicem aces-
tora din urma? Ne-ar trebui un cuvant care sa le
spuna pe nume, si acel cuvant e acesta: comun.
Sub influenta terminologiei preistorice s'ar putea
zice proto-roman", care ar reda intelesul de prim-
roman. Dar daca ambele cuvinte componente ar fi
grece, atunci ar fi mai bine, am avea atunci Inca un
cuvant savant construit acum cu mijloace grecesti,
cum mai avem si altele. Altfel cuvantul cel nou, con-
struit dintr'un element grec alipit la unul ne-grec, are
un aspect hibrid.
www.dacoromanica.ro
Dar filologii romani au i alte lipsuri introducand
metoda comparative indo-europeand in studiul limbei
romane.
1. Reconstructia in filologia slava, in filologia ger-
manica, are de lucrat cu o cantitate de timp imensa.
Dela desfacerea din indo-europeand §i pane la apa-
ritia in istorie a diverselor limbi (sau dialecte), adica
pe o intindere foarte mare de timp se a§eaza." limba
acea reconstruita.
Pentru Slavi, e vorba de mileniul II §i I in. de Hr.
intre desfacerea din unitatea indo-europeand §i tre-
cerea for in Istorie.
Aceasta durata imensa este tocmai o conditiune
ca limba restituita sa alba mai multi sorfi de isbanda,
pentruca atunci e mai uxor de admis ca cutare forma
reconstruita va fi existat cand-va; cand perioada este
foarte intinsa, este mai probabil ca §i forma noastra
artificiala sa se fi intamplat sa existe, mai probabil
decal in cazul cand intervalul este scurf §i e greu
de admis ca o forma reconstruita sa existe tocmai
inteun atat de scurf timp.
www.dacoromanica.ro
32
Pe and la noi, nu poate fi vorba de o durata asa
de mare. Daca in apropierea anului 900 Romani
sunt cunoscuti la Sudul Peninsulei Balcanice, daca
dupa 900 apar pe coasta Dalmatiei, daces la aceiasi
data ii intalnim in Banat, mai sus intre Tisa si Car-
pati si chiar in N. Transilvaniei, cum se admite,
atunci ar insemna ca inainte de aceasta data, massa
unitara romana s'a rupt in parti, indepartate mult
unele de altele, si ca, inainte de aceasta data exista
prim-romana, ur-rumanisch, stra-romand. Aceasta ca
termen final al existentei ei.
Iar ca termen incepator ar putea fi pus, unul luat
dupa asezarea in massa a Slavilor la Dunare, eve-
niment petrecut dupa 600 d. Hr., si cum pentru a se
trece atatea influente limbei romane din partea Sla-
vilor cafe se constata, trebue sa admitem un timp
apreciabil de convietuire, macar doua-trei generafii,
deci, limba prim-romana se constituise dupa anul 700,
iar pe la 900 se rupsese in cateva parti indepartate.
Ar fi deci, dupa rationamentul obisnuit, o perioada
de 200 de ani, pe care ar trebtli sa o cuprinda prim--
romana. Se vede prin urmare, ce deosebire enorma
e intre durata prim-romanei, si a altora (de pilda, a
prim-slavei), si atunci e usor de inteles ce convenabil
este sa reconstituiesti din viata limbilor slave, ates-
tate, o limba primara, care sa ocupe un interval de
apr. 2000 ani; o forma reconstruita pentru asa mare
durata, are sorti sa fie mai usor admisa, decat una
care ar fi reconstruita pentru durata numai a doua
sute de ani.
Dincolo de aceasta mica perioada, la capatul din-
taiu al ei, este o perioada istorica, perioada latina-
www.dacoromanica.ro
33
www.dacoromanica.ro
34
www.dacoromanica.ro
35
www.dacoromanica.ro
36
trei dialecte ale aceleiasi limbi, este clar, ca mate-
rialul acesta comparativ nu se poate egala cu acela
foarte mare al specialitatilor celorlalte si concluziu-
nile nu vor putea fi aceleiasi.
In indo-europeana, de pilda, in comparatiune, este
absolut necesar sä pofi avea formele de cari to ocupt
atestate in cel putin trei limbi distantate, pentru ca
din confruntarea for sa scoti ceva valabil si numai
in unele cazuri particulare, cand se face Inca o de-;
monstratie aparte, speciala, numai atunci comparafia
intinsa la cloud idiome, poate fi admisa.
La noi, situatiunea aceasta necesard nu exists: sun-
tem siliti sa confruntam numai doua-trei unitati, si
acestea sunt unitati inferioare in raport, caci sunt
foarte inrudite, mai mult decal se crede.
www.dacoromanica.ro
37
www.dacoromanica.ro
38
www.dacoromanica.ro
39
www.dacoromanica.ro
40
nordul regiunei barbarizate, si pentru cele din sudul
acelei regiuni, dialecte, desigur, asemangtoare,
o suprafat5 mai mica, pe care sa fi trait de mult o
limbs primitive, romans, centrals care sa ne explice
asemanarile Intre dialectele din Nordul §i cele din
Sudul regiunii ocupate? Aceasta chiar daca s'ar fi
intamplat in istoria Peninsulei, nu ar legitima o ast-
fel de reconstructie, pentruca se cunoa§te istoria
Nordului §i Sudului regiunei ocupate, istoria ante-
rioara.
Existenta unor dialecte, separate geografic, nu pre-
supune cu necesitate in toate conditiunile istorice,
o limba initials, reala, situate pe un alt teritoriu
(mai mult sau mai putin) din care ele sä derive
succesiv.
www.dacoromanica.ro
41
www.dacoromanica.ro
42
Ele nu yin decal, in fata corespondentilor intal-
nite, sa extraga ceva care sa le explice formele in-
dividuale ale civilizatiunilor vechi. Dar in antichitatile
indo-europene se reconstituie, in intelesul de mai
sus, fapte de cultura, nu produse de arta de imagi-
natie.
Daca din comparatid intre cele doua poezii in
dialectele romane, am scoate, de pilda, fapte de cul-
tura, precum existenta ciobanilor §i inteo parte §i
intealta, existenta de raufacator §i la macedo-roman
§i la daco-romani, existenta unei ultime dorinte la
muribunzi, etc. atunci: am proceda ca in antichitatile
comparate; dar nu despre aceste fapte de cultura
e vorba la unit folklari§ti de ai nostri, ci de resti-
tuirea unui produs pur al imaginatiunei; sau de o
plasmuire de arta.
www.dacoromanica.ro
Plecand dela ideia ca limbile sunt un izvor nesecat
de documentare asupra vietii popoarelor care le vor-
besc i asupra preistoriei acestora, s'a cautat sa se
constitue o specialitate anumita, noua, aceea a re-
construirei culturei indo-europene, asa cum se in-
cercase restituirea limbei vii, organice, indo-europene.
Pe baza compararei lexicale intre limbile indo-euro-
pene se trageau concluziuni asupra intelesului cu-
vintelor comparate, a intelesului prim, existent ante-
rior sensului cuvintelor istoriceste constatate.
Aceasta noted discipline, denumita dupe modelul
unei stiinte exacte, dupe modelul paleontologiei, a
starnit prin perspectivele pe care le deschidea un
mare interes, si multi invatati s'au consacrat ei.
Astfel A. Pictet in Les origines indo-europoen-
nes" (1859-1863), isi propunea sa descrie civilizatia
indo-europeand, in amanunt, ocupandu-se de instru-
mente, arme, animate dornestice, de viata socials,
viata familiars, forme de guvernamant, de patria
indo-europenelor, de vegetatia, de fauna tor. Este o
lucrare considerabila, care a servit multora de model.
www.dacoromanica.ro
44
Mai inainte de Pictet, A. Kuhn §i altii au organizat
studiul mitologiei, religiei indo-germane, pe acelea§i
baze. Dar metoda aceasta a reconstruirii de stari cul-
turale reale, pe temeiul comparatiunii cuvintelor, ur-
mata §i de altii (vezi, de pilda, d'Arbois de Jubain-
ville. Les priemiers habitans de l'Europe 1877, editia
a II-a in 1889-1894) a ridicat insa §i proteste atat
in privinta principiului in sine, acela al limbei re-
construite egala cu un document istoric, (sau chiar
al limbei in genere nu numai acelei reconstruite
egala cu un document istoric), recunoscandu-se insa
ca totu§i ceva ramane din comparatia lexicala indo-
germanica, dar ca acest ceva este departe de ceeace
se voise la inceput.
In lumea invatatilor germani preocuparile acestea
entuziaste au fost cultivate de multi frunta§i. Este
mai cunoscuta activitatea lui 0. Schrader care a pu-
blicat in 1883 Sprachvergleichung and Urgeschichte
(comparatie linguistica §i istorie primitiva), lucrare
esita apoi in cateva editii gi Reallexicon der indo-
germanischen Altertumskunde (Lexicon de lucruri al
Antichitatilor comparate indo-europene). (Ultima e-
ditie 1917-1923 edit. de A. Nchring).
Schrader a lucrat mereu in acest domeniu §i 9i-a
legat numele de aceasta preocupare. Dar el insu§i
recunoscu ca se mersese prea departe i o spuse chiar
textual: Paleontologia linguistics, a§a ca o ramura
§ffintifica independents, a murit...", (p. 228 in editia
a III-a din 1907), adaugand insa ca decedata daduse
natere unei fiice careia ii era destinata o existenta
mai lunga si mai rodnica. Acestei noui discipline el
ii zicea, §i a§a i-au zis §i altii, antichitati indo-euro-:
www.dacoromanica.ro
45
www.dacoromanica.ro
46
rezolvate prin activitatea acestei discipline noua erau:
patria indo-germanilor, diviziunea acelui popor prim
in alte popoare intrate in istorie, situatiunea juridica
a lui, situatiunea lui culturala, mitologia i religia lui.
Sa ne oprim la problema de intaiu (patria indo-
germanilor) §i sa vedem la ce rezultate s'a ajuns.
Nu s'a ajuns la nici un rezultat decisiv, obligatoriu,
caci s'au dat mai multe localizari acestei patrii prime,
ce se exclud intre ele, si noi nu §tim pang azi unde
a fost patria acea prima. S'a crezut odinioara ca ea
a fost in Asia, apoi s'a crezut ca ea a fost in Europa-
§i anume in Nord-Estul Europei; s'a admis pe urma
farad Asia, §i s'a crezut apoi ca ar fi mai de graba
Europa nu estica, ci cea occidentals.
Acestea sunt chestiuni de istorie a popoarelor in
vremi a§a de vechi, §i nu sta in puterea filologiei
comparate sa le rezolve, si daca nu e in puterea ei,
atunci cu atat mai mult nu sta in puterea antichita-
tilor indo-europene, care spre deosebire, de antichi-
tatile clasice (greco-romane) nu sunt o discipline
istorica, ci una linguistics in cea mai mare masura.
Pentru problema de a doua (desfacerea in popoare
istorice), nu s'a putut ajunge deasemenea la la'muriri
inaintate, pentruca ruperea unei masse foarte intinse,
omogena, sensibil una, in parti divergente, se poate
explica sau pe calea brutala, a unor man cuceriri, a
unor mari invaziuni, sau pe calea unei lungi evolutii.
Dar, noi nu avem nici un mijloc pentru a decide asu-
pra uneia sau alteia din aceste alternative, si mai ales
din examinarea cuvintelor reconstruite indo-europene,
nu putem decide daca a fost in vieata poporului indo-
european un eveniment gigant, sau o desvoltare pre-
www.dacoromanica.ro
47
www.dacoromanica.ro
48
valurilor (Wellen-theorie), care se intemeiaza pe u-
nele observatii, dar raman Inca atatea observatiuni
de facut asupra vietii limbelor, pans ce sa avem o
teorie, universal obligatorie pentru formarea limbelor
si popoarelor. Dar Schmidt nu tine seams de catas-
trofe, de invazii, cu migrari, cu cuceriri, etc. cari se
intampla in viata popoarelor, si de care, vai, istoria
omenirii ne-a deprins atata. Omenirea istorica ne
poate numai sugera o sums de lucruri asupra vietii
omenirei anteistorice, ea nu ne poate sili, sa credem
ca aceasta vieata mai noua, mai mult sau mai putin
cunoscuta, este necesar identica cu aceea anterioara,
total necunoscuta.
Ceeace este evident, din punctul de vedere al gru-
parii popoarelor i limbelor indo-europene, si ceeace
este deci, obligatoriu, este asa de putin; de pilda,
Slavii gi Baltii au trebuit sä locuiasca alaturi multa
vreme, pentruca sunt marl apropieri linguistice intre
ei, tot asa Inzii i Iranii; dar aceasta vecinatate pre-
zumtiva este produsul linguisticei, acela al filologiei
indo-europene, nu al disciplinei noua, al antichitatilor
comparate, de care ne ocuparn, i ele sunt oricum
asa de generale. Tanara discipline nu se poate eman-
cipa de tutela linguisticei, si nu poate scapa de Si-
tuatia ei de apendice" al indo-germanisticei, asa cum
numea Schrader paleontologia, aparandu-si noua sa
specialitate. (Mereu a fost vorba mai sus de popor",
deli notiunea aceasta nu poate fi introdusa fara de
rezerve; s'a observat ca am intrebuintat mereu si
cuvantul limbs alaturi de popor, pentru a ne tinea
mai strans de notiunea limbs" care e mai precisa,
de cat aceea de popor" care e mai nesigura in im-
prejurari ca acestea).
www.dacoromanica.ro
49
www.dacoromanica.ro
50
www.dacoromanica.ro
51
vechi extrase materialului comparat. Sä refinem dea-
sexneni ca aci e vorba de comparafia infelesurilor de
cuvinte, ca nu e comparafie multiple a dialectelor in
toata intinderea for linguistica, ci numai comparafia
lexicului, a tezaurului de cuvinte (deci numai al unui
capitol din gramatica), si numai din punctul de ve-
dere al infelesului, lasandu-se la o parte alte domenii
ale limbei.
Principial aceasta este posibil, dar nu e nevoe pen-
- tru aceasta de constituirea unei specialitati nota, cad
metoda comparative linguistics poate face acest lucru,
unit cu allele Inca, pe care antichitafile comparate nu
le pot face. Nu trebue sa uitam ca cuvintele corn-
parate pentru a putea fi puse laolalta, trebue ca eti-
mologia for sa fie anterior facuta, si ca de multe on
etimologia este nesigura, ca de multe on deasemeni
etimologia este asigurata, deci, in comparafia infele-
surilor cuvintelor pentru a le extrage contribufiuni
culturale, era nevoe de intervenfia prealabila a eti-
mologiei, adica a linguisticei. Antichitafile comparate
au deci nevoe primordiala de linguistica, ele sunt
beneficiare ale metodei comparative linguistice.
Linguistica comparator indo-europeand a cucerit sin-
gura pentru Polonia stiri asupra primei ei patrii,
asupra. istoriei Vest-slavilor, pentru un mileniu gf
jumatate de vid istoric, limba polona nefiind puss
jos pe hartie pe larg, decat dupa an. 1300, si iar vechii
slavi aduceau umar la umar cu alte limbi, contribufii
istoriei limbei polone. S'a Incercat intr'adevar de
unii invatati de ai nostri, sau de invatati straini, sa."
se alcatulasca liste de cuvinte comune mai multora
din dialectele romane, sau chiar tuturor 'dialectelor
www.dacoromanica.ro
52
romane. Pentru a ramane mai departe in interiorul
specialitatii noastre, ma voiu opri la lista de cuvinte
comune celor mai multe din dialecte; dar a cuvintelor
numai de origins slava.
Cunoa§tem cloud liste publicate pang acum, una
din anul 1910 si una din anul 1925.
Prima are 8 termeni §i cea de a doua 72 termeni,
prin urmare, chiar dela inceput, numai considerand
cifrele celor doug liste, vedem o asa de mare deose-
bire dupd un timp asa de scurf, chiar daca admitem
ca lista cea dintaiu n'a voit cu once pre sa fie ab-
solut completa.
Trebue sä retinem deasemeni ca aceste cloud liste
nu concords nu numai ca numar de cuvinte, dar ele
nu concords nici ca cuprins: acele 8 cuvinte, de ori-
gina slava, din lista I-a, nu se gasesc in intregime in
lista a II-a, cu multi mai mare. Prin urmare a doua
deosebire surprinzatoare.
Noi vom admite lista astfel constituita ca bung, ca
certa, pentru a putea argumenta in lumina ideiei ce
ne calauze,te aci.
www.dacoromanica.ro
53
www.dacoromanica.ro
54.
www.dacoromanica.ro
55
www.dacoromanica.ro
56
www.dacoromanica.ro
57
www.dacoromanica.ro
58
www.dacoromanica.ro
59
www.dacoromanica.ro
60
In centrul pe care-1 locuiesc ei, etc., o multime de a-
manunte, care imbogatesc cuprinsul etimologic al cu-
vantului rac. Dar aceste lucruri, aceste studii acce-
sorii le poate face §i linguistul, care pentru stabilirea
etimologiei, operase deja cu intelesul cuvantului, daca
vrea sa extraga concluziuni mai indepartate, sau daca
vrea sä-§i asigure rezultatele obtinute.
Etimologia unui cuvant rar, a unui cuvant technic
popular, a unui cuvant mai greu, cere azi filologului
o ancheta amanuntita asupra domenitilui ce revine
cuvantului aceluia, caci altfel etimologia nu se poate
dovedi, sau nu se poate intelege. S'a mers pand acolo
incat s'a inaugurat un curent in studiul cuvintelor,
curent §i revista, care it practica i propaga, Oder
4un Sachen, adica z,cuvinte §i lucruri", voind sä se
accentueze prin aceasta nevoia mult simfita a apro-
fundarii §i a largirei studierei lucrului aceluia al
carui nume ili propui a-1 elucida. Dar cu aceasta per-
fectionare, uneori absolut necesara, reclamata de na-
tura cuvantului in studiu, zic, este tot din domeniul
linguisticei §i nu este a§a de mare nevoe de o creard
a unei specialitati nota, consacrata acestei adanciri a
intelesului; a§a cum linguistica adance§te sunetele,
a§a cum adance§te formele cuvantului in care a-
ceste sunete apar, a§a cum cerceteaza atent intelesul,
tot a§a ea poate extinde mai mult amanuntirea in-
telesului fara ca ea sa iasa prin aceasta din domeniul
din care ii apartine.
www.dacoromanica.ro
Metoda Comparative aplicata
la Istoria Rominilor.
Dupd ce ne-am oprit asupra problemei reconstruc-
tiei termenilor si culturilor, dupd ce ne-am oprit
asupra metodei comparative, aplicata acolo unde el
ii convine, precum si acolo, unde ei nu-i convine
fare rezerve, sa tratam aceleasi probleme si intents
domeniu de cercetari, strain celor de mai sus, dome-
niului Istoriei romane. Sa vedem cum s'ar putea
folosi rezultatele de mai sus pe acest nou taram.
Istoria considerate ca specialitate stiintifica are
un domeniu definit si o metoda proprie; ea este in
genere studiul critic, sistematic al documentelor pas-
trate, si extragerea din acest studiu, a unor adevaruri
privitoare la vieata politica si culturala a unei colec-
tivitati.
Prin urmare cand Istoria nu are decumente, acte,
texte, ea nu-si poate exercita critica sa, din lipsa dd
material, e redusa, deci, prin definifie, la tacere.
Astfel se intampla si cu Istoria Romani lor, care
pentru anumite probleme mad, grave, precum si
pentru anumite vremi, e lipsita cu totul, sau intr'o
foarte mare masura, de stiri, si de aceea ea nu poate
www.dacoromanica.ro
62
ataca cu mijloace proprii, riguroase, gi uneori in chip
satisfacator, probleme si timpuri necesare ei.
Nu putem noi oare pe alte cal care ar ra'rnanea to-
tusi istorice, sä reconstruim din umile resturi ade-
varuri istorice mari, sau sa inmultim numarul stirilor
existence, si exploatandu-le laolalta, sa cucerim ade-
varuri nebanuite? Un exemplu:
Intr'un document latin, emis de cancelaria ungara,
se face mentiun'e de o lupta intre un voevod roman
din Muntenia si intre un comandant de armata un-
gara. Stirea aceasta, asa cum o avem, prin sine, nu
spune nimic mai mult decat faptul brut, acela al unei
lupte, purtata de un roman. Alte stiri privitoare la
aceasta lupta nu mai avem, si atunci, din lipsa de is-
voare, nu poate istoria sa vorbeasca mai pe larg de
acest principe roman, cel dintaiu intalnit in lupte
cu Ungaria.
Dar noi avem un mijloc pentru a remedia lipsa
de isvoare, mai avem un mijloc pentru a extrage a-
cestei stiri simple, contributiuni mai largi, de care
avem asa mare nevoie. Si lath' cum: Actul latin in-
trebuinteaza pentru acea lupta un anumit termen,
care, fireste, nu poate sa fie intamplator, caci actul
era adresat unui om care luase parte la evenimentul
relatat si care cunostea imprejurarile luptei, cum,
deasemeni, erau prezenti atatia pe can actul ii inte-
resa si care luasera si ei parte la eveniment. De
aceia aprofundarea termenului intrebuintat va aduce
de sigur o contributiune pe care actul nu o dadea
deadreptul.
Pentru a intelege mai bine termenul, pentru a-i da
un continut mai apropiat de acela pe care-1 avea in
www.dacoromanica.ro
63
www.dacoromanica.ro
'E
64
www.dacoromanica.ro
65
Cu privire la istoria vietii noastre populare, agrare,
sociale, mai vechi, din vremea fondarii principatelor,
nu §tim uneori nimic, sau prey pufin, din cauza lipsei
de §tiri pe care istoria noastra sä le poata studia,
si carora sa le extraga adevaruri cat mai numeroase.
Si nici nu este speranta ca se va ajunge candva la
descoperirea de isvoare noun, bogate, care sa ne la-
mureasca bine asupra trecutului nostru indepartat
§i obscur.
Si in domeniul organizatiunii interioare nu numai
in acel al politicei geoerale, sau al politicei externe,
sau al actelor mari ale nafiunei noastre, se poate
inlocui vidul isvoarelor printr'o procedare compa-
rative, extensive.
De pilda, intr'un act oarecare care nu este al nostru,
intr'un act strain se intampla sä fie un pasagiu, sate
un cuvant privitor la noi, sau chiar mai multe cuvinte,
sau mai multe pasagii.
Extragand direct cuvantul sau pasagiul, istoricul
roman nu face decat sa transcrie in textul sau pe
deantregul, sau sa-1 foloseasca partial in expunerea
sa, trimitand in note la locul unde cuvantul sau
pasagiul exists.
Aceasta procedare conforms procedeelor obicinuite
Istoriei, i cultivate cu comoditate de istorici, nu
duce insa la un progres, nu inlatura totala noastra
ignorant& pentruca introducerea aceea in text, pe
Ory
Care o faceau istoricii, era mai mult sau mai pufin
externs, nu lovea lucrurile in miezul lor, $i dupe
lectura pasagiului ramaneai fare niciun folos critic.
Aceasta pentruca istoricul care-§i propune sa extraga
critic isvoarelor ceea ce ele pot da, nu avea stiri mai
Filo logia - 5
www.dacoromanica.ro
66
numeroase pe care sa le compare intre ele 5i sa ajunga
prin aceasta la un rezultat, avea numai o tire sau
doua, on chiar trei, dar ele erau disparate, si nu pu-
teau fi puse alaturi pentru a le vedea ceea ce ele
au comun.
Atunci urmeaza ca istoricul nu va putea elucida
niciodata vieafa noastra interns pang in amanunte
in acea vreme care e lipsita de isvoare.
Si totusi, aceasta saracie a isvoarelor noastre di-
recte poate fi combatuta pe o alts cale, tot pe calea
comparafiunei, comparafiunei i iarasi a compa-
ratiunei.
Cu privire la organizatia agrard, la vieata sociala a
maselor din Europa centrals (din care facem i not
parte) si din -13alcani (din care facem i not parte), se
vede dupa lungi osteneli ca aceasta organizare a-
grara i sociala era de mai multe tipuri, de mai multe
sisteme, in linii mari.
Cel ce cunoaste aceste organizatiuni sistematizate,
cand vine sä cerceteze vieafa agrara, sociala, a noa-
stra, a Romani lor, care e necunoscuta, el nu intal-
neste deck icPcolo cafe un cuvant sau altul, nimic
sistematic, inlantuit; nu intalneste acte ale vietii noa-
stre din acea vreme, acte care fiind puse unul langa
altul, in numar mare sä se poata extrage un numar
de adevaruri. Dar pentru cel ce cunoaste isvoarele
istoriei culturale ale altor popoare, vecine, pentru
acela, cele cateva nume prizarite, capata un inteles,
capata un cuprins, pentruca ele apartin cutarui sau
cutarui sistem, cutarei sau cutarei lumi de organizare
interns, si inva."tatul acela poate apoi, la lumina is-
voarelor romane, ce mai sunt, laturalnice, sä con-
www.dacoromanica.ro
67
firme sau sa infirme apropierile lui sugerate. La apro-
pierile pe care le are dela inceput, $i la greutatile
ce i se ridica, el poate face oricand apel la isvoarele
straine si poate verifica daca, in lumina sistemului,
pufinele stiri romane, consuma cu acele mai bogate,
de multe ori, ale vecinilor.
El poate uneori reconstrui astfel din cateva resturi
ceva social, agrar, intern. Caci exists un ra-
port riguros in lumea interns a unui stat, a unei so-
cietati (adica: a unui organism), exists un raport
riguros intre anumite date; cand unele din aceste
date sunt cunoscute, cand alte varietati sociale, con-
temporane sunt de asemeni cunoscute, pe baza ra-
portului de necesitate intre valorile interne si pe
baza organismelor vecine cunoscute, se poate recon-
strui organizafia, stiuta doar numai din umile resturi.
Este singura putinta de a mai castiga ceva pozitiv.
www.dacoromanica.ro
68
www.dacoromanica.ro
69
www.dacoromanica.ro
70
www.dacoromanica.ro
71
www.dacoromanica.ro
72
www.dacoromanica.ro
73
www.dacoromanica.ro
Trecem acum la un alt capitol al expunerei noastre,
§i anume intram intr'o problems a Filologiei slave,
fundamentals, care are o insemnatate §i pentru viata
noastra veche.
Limba veche slava bisericeasca este limba in care
se oficiaza serviciul divin §i astazi, (pang la instau-
rarea bol§evismului in Rusia la mai mult de 100 mi-
lioane de oameni), Bulgari, Sarbi; ea a fost chiar mai
intinsa odinioara in unele regiuni slave din Vest,
dar de acolo ea a fost eliminate de actiunea occiden-
tals de catolicizare.
Aceasta este situatia azi, §i ea dureaza de apro-
ximativ 1000 de ani, neintrerupt, §i a avut odinioara
o situatiune cu mult mai insemnata; ea a fost limba
liturgica §i la Romani, pans acum cateva veacuri. De
cand a fost a§a, nu §tim cu siguranta, ci banuim.
Prin urmare in curs de multe veacuri o intreaga
parte mare a Europei, neintrerupt s'a rugat lui Dum-
nezeu, §i i-a oficiat lui in aceasta limbs, devenita
astfel o limba sacra, a§a cum fusesera pang la ea
numai ebraica, greaca §i latina. Este un fapt impor-
www.dacoromanica.ro
75
www.dacoromanica.ro
76
www.dacoromanica.ro
7T
In acela§ timp, pentru noi Romanii, cari nu ne
cunoastem dupd monumente viata noastra medievala,
studiul limbei acesteia este foarte util, pentruca ea
reprezinta o limba vorbita in a doua jumatate a yea-
cului IX, adica tocmai in vremea cand Inca suntem
lipsiti de isvoare si de monumente privitoare la viata
noastra de atunci. Se intelege usor ca daca noi am
Imprumutat ceva din limba aceasta, atunci putem sa
datam Imprumuturile romane, putem sa introducem o
chronologie a unor Imprumuturi, altfel nevalabile.
Tot asa, daca cunoastem teritoriul pe care limba a-
ceasta se vorbea, si daca constatam legaturi Intre
ea si limba romans, atunci, trebue sa admitem ca
Romanii au trait in preajma acelui teritoriu, sau chiar
pe el. Prin urmare Inca o contributiune indirecta a-
supra patriei romane prim-medievale.
Este asa de important studiul istoriei si limbelor
slave pentru noi, in cat, filologia romans trebue sa
Indeteze de a fi numai o filologie romans, si sa intro-
duca organic in compunerea sa si studiul lumii slave
(din care studiul limbei vechi slave este o parte
centrals).
Sa urmarim deci in linii marl limba aceasta si sa
redam in chip fidel unele din problemele pe care
ea le pune, pentru a putea extrage apoi ceea ce e util
problemei noastre romane. Asa cum trebue facut
Intr'o introducere primary la Filologia slava si la cea
generala romans.
www.dacoromanica.ro
78
necesar sa cunoa§tem actiunea apostolica a acestora
pentru a intelege bine problemele de viata ale limbei
vechi slave.
Istoria actiunei for misionarice incepe cu §tirea
ca principele Rostislav a trimis la Constantinopol la
imparatul o cerere spre a-i se da preoti slavi noui
pentru slavii din Moravia, care, dupa spusele vietii
lui Constantin --, trebuiau sa invete poporul sau in
cre§tinism, in limba lui proprie.
Moravia era la aceasta vreme, pe la jumatatea vea-
cului al IX-lea, un finut care cuprindea o regiune a-
proximativa la N. Dunarii, o regiune care §i azi se
cheama Moravia, dar mai intinsa de cat aceasta, cu-
prinzand §i Boemia, regiune vecind la Apus, §i care
mai cuprindea probabil §i ceva mai la Rasaritul Mo-
raviei de azi, prin Slovacia. (Astazi, Moravia este acea
parte a Cehoslovaciei, care ramane bine afara din
muntii Bohemiei, i care are drept capitals ora§ul
Brno (german Briinn), oral universitar, iar Bohemia
este acea parte a Cehoslovaciei care cuprinde Rasa-
ritul statului i centrul lui, avand la Rasarit pe Mo-
ravi. ts
www.dacoromanica.ro
79
www.dacoromanica.ro
80
sfinte, care cuprindeau invatatura si care cuprindeau
si regulile vietii crestine. Pentru a putea traduce insa
aceste instrumente ale actiunii misionarice, ei aveau
nevoe de un alfabet in care sa scrie noua limba
sacra, caci altf el ar fi trebudt sä intrebuinteze unul
din alfabetele cunoscute atunci, pe cel grec sau ro
man. Ei n'au Intrebuinfat nici alfabetul grec, nici pe
cel roman, ci au construit unul nou, propriu limbei
ce urma sa fie exprimata.
Dupd viata lui Ciril (adica a lui Constantin, caci
Ciril este numele de calugar al lui Constantin pe care
aoesta si 1-a luat inainte de a muri, la Roma), se vede
bine ca acesta, a compus literele si a Inceput sa scrie
vorba evangelica; legenda mai vorbeste de o scri-
soare a imparatului bizantn catre Rotislav, in care
imparatul i-ar fi pomenit de literile revelate pentru
limba voastre, si se mai vorbete Inca °data de
literele construite. Asa dar dupa legenda, Inainte
de a pleca in Moravia, Constantin a construit un al-
fabet si a inceput traducerea. Nu mai avem alts
stire strains legendelor asupra construirei alfabetului,
dar sa retinem ca legenda ne repeta stirea aceasta.
Dupa studii foarte Intinse s'a ajuns sä se vada ca
acest alfabet, asa numitul alfabet glagolitic, se rea-
zima in genere pe scrierea minuscule greaca, con-
temporana. Dupa legende, Constantin si Method si
-
www.dacoromanica.ro
81
www.dacoromanica.ro
82
si le-au dat diversele popoare slave mai tarziu, Sarbi,
Bulgari, n'au eliminat numele de Sloven pe care Ro-
manii ii cunoscusera mai inainte.
Sa urmarim mai departe pe misionari dupes ple-
carea din Constantinopol.
Din viata lui Constantin aflam ca acolo in Mo-
ravia au fost bine primiti si ca s'au ingrijit de orga-
nizarea serviciilor divine (dimineata, seara, etc.) §i a
liturgiilor. Dar situafia politica a lui Rostislav se
inrautateste, el este atacat de imparatul german (cu
binecuvantarea Papei), tocmai arum, curand dupd
sosirea misionarilor (in 864).
Rostislav fu urmarit de armata germana in launtrul
tarii sale, inchis intr'un castel, gi apoi se supuse impa-
ratului i dadu ostateci. Actiunea aceasta a impara-
tului era un raspuns, o razbunare pentru purtarea
pe care o avusese Rostislav in Limp ce imparatul
Ludovic fusese ocupat aiurea.
Este uwr de inteles ca o actiune de organizare
a legii creatine pe alte baze decat cele sprijinite de
statul franc, cu care Rostislav nu putuse lupta, era
greu de realizat. Este desigur de admis ca actiunea
misionarilor, curand dupa sosirea for nu s'a putut
desvolta, si in legenda lui Ciril se poate vedea dusma-
nia archipresbiterilor, preotilor i discipolilor latini.
Au trebuit deci sa piece dupa trei ani i s'au in-
dreptat spre Roma.
In drumul for la Roma, cei doi misionari se oprira,
dupa cum spune legenda lui Constantin, in Panonia
(istorica Para ce se intin'de la sudul i vestul Dunarii
ungare, mergand departe spre. Sud), la lacul Balaton,
la Principe le Kocel (citeste Kotel), care i-a primit
.
www.dacoromanica.ro
83
www.dacoromanica.ro
84
Apostol; apoi s'au tradus carti liturgice pentru ser-
viciul divin, precum psalmi, rugaciuni, etc.
Ca s'au tradus la inceput numai extrase, se poate
dovedi din cercetarea atenta a unora din textele vechi
slave bisericegi ce avem, si din care se vede ca
evangheliile complete sunt alcatuite din evangeliare,
adica din introducerea unor pasagii evangelice, li-
bere, anterioare.
Legenda lui Method spune ca acesta si-a ales dintre
elevii sai, doi preoti, cari scriau foarte repede ca sa
poata traduce Coate cartile, afard de Macabei, in
cel mai scurf timp din greceste in slavoneasca, in
curs de 6 luni. Dar aceasta e greu de admis, caci
Vechiul Testament, vechi slay arata origini diferite,
probabil ca s'au tradus numai parti alese din Vechiul
Testament.
Tot notifa aceea de mai sus, din legenda, spune ca
mai inainte, in colaborare cu Constantin, se tradu-
sese Psaltirea, Evanghelia, Apostolul si o alegere din
carti rituale. Mai adauga despre Method ca la sfar-
situl vietii a tradus Nomokanon-ul si Paterik-ul.
www.dacoromanica.ro
85
www.dacoromanica.ro
86
intamplat cu privire la creatiunile lui Method in
urma sa, numai stim, caci legenda, isvorul principal
. al acestei vremi, numai da nimic, si de acum vom
.
fi lipsiti de isvorul acesta. si vom trebui sä ne reze-
ma'm pe altele, asa cum vom putea.
Dupd un act papal, privitor la un episcop si la
doi preofi ce mergeau la Slavi, (fare data si legali-
zare), emis de Papa Stefan V (deci dupa 885), este
vorba de succesorul pe care Method it lasase §i caruia
Papa ii interzice sa oficieze inainte de a se prezenta
inaintea sa. Este probabil vorba tot de Moravia, si e,
tot atat de probabil, vorba de Gorazd.
In acelas act e vorba de un juramant pe care Met-
hod 1-a prestat Papei Joan VIII (pe vremea cand se
afla la_ Roma) ca nu va oficia liturgia §i alte acte
religioase in limba sloveneasca, dar numai dace s'ar
gasi cineva atat de cunoscator in aceasta limba incat
sa explice textele sacre, aceluia sa i se permits a-
ceasta explicafiune.
Dar nu avem oare urme mai tarziu, nu imediate
dupa moartea lui Method, care sa arate ce a devenit
activitatea misionara in Moravia?
Intr'un text vechiu slay bisericesc, admis ca foarte
vechiu, si numit Foile din Chiev sunt unele par-
ticularitati fonetice care sunt proprii Slavilor din
Vest (Moravilor sau Cehilor) si atunci s'ar susfinea
ca aceste particularitafi intr'un text bisericesc; pas-
trat numai in fragmente, (sunt numai 7 foi) ar arata
ca a existat o literature bisericeasca in limba slavo-
neasca pe teritoriul moray sau ceh, deci a fost o ac-
tivitate religioasa in aceste regiuni, dupa Method.
Prin manastiri indepartate se va fi oficiat mai de-
parte liturgia sloveneasca.
www.dacoromanica.ro
87
www.dacoromanica.ro
88
au fost primiti foarte bine atat de principe cat si
de boerii lui.
La 894 moare Svatopluk si cu ocaziunea corespon-
dentei avuta de fiul si urmasul sau cu Papa, nu se
mai vorbeste nimic de liturgia sloveneasca.
In Boemia avem oarecari urme, dupa legenda lui
Clemens, dar foarte slabe; doar 200 de preoti §i
diaconi sunt amintiti.
La Sudslavi liturghia sloveneasca a prins mai multe
radacini, si chiar atunci cand ea a fost persecutata,
ca mai sus, s'a mentinut totusi lungs vreme, cum s'a
intamplat in Dalmatia si Croatia. In alte regiuni sud-
slave, in regiunea bulgara (in intelesul de azi) si ma-
cedoneana, actiunea misionarica a prins mai mult si
a durat, dar mai mult din consideratiuni politice.
: In Viata lui Clemens avem aratate unele lucruri
privitoare la actiunea urmasilor lui Method acolo; ca
discipolii lui Method, mentionati de not si mai sus,
in afara de Gorazd, au fost bine primiti de Boris-
Michail, si se mentioneaza 4 nume de personagii im-
portante care priveau cu interes actiunea lui Clemens,
si printre acestia numai unul are nume slay Caslavu;
iar ceilalti trei au nume straine, probabil bulgare. Cle-
mens insa n'a ramas multa vreme in Bulgaria, nu stim
din ce motive; el a parasit Bulgaria si s'a dus in Ma-
cedonia, unde §i-a continual activitatea sa. Regiunea
macedoneana unde Clemens a lucrat este numita in
legenda Kutmicevitza. Este sigur ca in aceasta re-
giune era orasul Ochrida, deci activitatea lui Cle-
mens s'a intins in regiunea apuseana a Macedoniei;
acolo actiunea sa a avut, dupa legenda, un mare
succes, avand 3.500 de tineri alesi ca invatacei. Activi-
www.dacoromanica.ro
89
www.dacoromanica.ro
90
noui, cea mai veche fiind din veacul al XII-lea. Ni
s'au pastrat mai mull cuvantari §i invataturi. In ace-
stea el citeaza pasagii din Scripture, pasagii cari une-
ori consuna cu acele corespunzatoare din textele bi-
blice vechi slave ce cunoa§tem. El era foarte influen-
tat in panegiricele sale de elocinta bizantina.
Cu privire la limba pe care Clemens a intrebuin-
tat-o in scrierile sale, din cauza ca acestea se
pastreaza in copii mai tarzii, la care au in-
tervenit inteo oarecare masura, activ, §i copistii,--
este greu sä se poata defini limba ce a intre-
buintat el in textele sale, dace a fost limba lui
proprie, cu care a propagat in Macedonia, i care
se vede ca era inteleasa in Macedonia, de vreme ce
daduse asa de insemnate rezultate, sau era limba
primilor traducatori pe care el o invatase in Moravia.
Tot de numele lui Clemens s'a legat i aparitiunea
unui nou-alphabet slavic mai usor §i mai simplu de-
ck cel glagolitic in care se scrisesera primele edit
necesare campaniei misionarice ale celor doi frati.
Atribuirea acestui nou alfabet, alfabetul cirilic, asa
zis, a lui Clemens nu se intemeiaza pe nici o stire se-
rioasa. Legenda lui Clemens deli foarte intinsa §i foarte
aimanuntita, nu vorbeste nimic despre o astfel de
fapta a lui Clemens, deli fapta era asa de insemnata
pentru valoarea lui personala incat ne-am fi a§teptat
ca ea sa fi fost inregistrata in legenda. Numai o le-
genda tarzie, prescurtata, piing de neexactitati de alt-
minteri, vorbeste de Clemens ca autor al scrisului chi-
rilic; dar aceasta legenda nu poate avea o valoare
mai mare decat legenda cea mare, cunoscuta, raspan-
dill, a lui Clemens. Este probabil o introducere tarzie
www.dacoromanica.ro
91
www.dacoromanica.ro
92
marunta, grabita, destinata afacerilor curente) greaca,
este anterioara scrierii chirilice, bazata pe unciala
(scriere mare destinata monumentelor) greaca, este
astazi admisa in genere §i aceasta se intemeiaza pe
faptul ca in foarte multe texte chirilice se gasesc li-
fere, sau cuvinte, sau chiar texte intregi sterse, rase,
glagolitice. Acest rezultat s'a ajuns prin studii, nu
prin vre-o §tire directs ramasa noua din vremea
fondarii acestor cloud scrieri.
Este interesant de subliniat ca avem pastrata dela
un calugar Chrabr, o apologie a scrierii slave in corn-
paratie cu cea greaca, dar aceasta apologie nu amin-
teste nimic de existenfa a cloud scrieri slave, desi
una dintre acestea era mai lesnicioasa deck cealalta,
deci prin punctul de vedere al autorului ne-am fi
asteptat la apologia uneia din cele cloud scrieri slave.
Nu cunoastem insa nici locul, nici timpul in care a-
cest Chrabr a scris §i, desi este un text vechiu, sud-
slavic, nu putem fixa nici locul sud-slav, nici secolul
in care a fost scris.
www.dacoromanica.ro
93
www.dacoromanica.ro
Idiomul viu al slovenscei $i limba romina.
www.dacoromanica.ro
95
www.dacoromanica.ro
96
primul slavist cehul Dobrovsky. Aceasta conceptiune
se sprijind pe mentionarea Salonicului in legenda,
prin urmare are o arms istorica, §i pe langa aceasta,
i se mai aduc §i o sums de argumente de natura
linguistica, a§a cum se aduc o serie de argumente
linguistice si pentru conceptiunea cealalta. Vom lua
argumentele acestea linguistice pe rand, le vom des-
bate, dupa una cat §i dupa cealalta teorie, renuntand
la o desvoltare pe rand a acelor doug argumenta-
tiuni pentru a nu ne repeta.
www.dacoromanica.ro
97
Filologia. 7
www.dacoromanica.ro
98
www.dacoromanica.ro
99
www.dacoromanica.ro
100
www.dacoromanica.ro
101
www.dacoromanica.ro
102
www.dacoromanica.ro
103
www.dacoromanica.ro
104
www.dacoromanica.ro
105
www.dacoromanica.ro
106
www.dacoromanica.ro
i07
Prin urmare, din punctul de vedere al chestiunei:
care e idiomul viu care a servit ca material linguistic
asezarii in scris a limbei slave sfinte, din punctul de
vedere al acestei probleme, nu am inaintat intr'un
chip decisiv, in ceea ce priveste locul geografic ocupat
de idiom.
Daca limba romans are in compunerea sa un ca-
pitol de cuvinte slave, imprumutate din vechea slava
in patria ei cea prima, si daca acea limba vie a fost
vorbita la Salonic sau in Panonia, on Atelkuz, atunci,
in situatia actuala a conceptiunilor, Romanii au trait
in timpii respectivi sau la Salonic, sau in Panonia on
Atelkuz.
Am vazut mai sus, la Oblok, cast, id (scris ro-
maneste) erau in alt sat, in afara de Suho, altfel tra-
tate; acest tratament era cel propriu limbei sarbe.
De aci inversunarea invatatilor unor popoare ce pre-
find Macedonia ca fiindu-le proprie lor. Si mai este
un lucru demn de semnalat: Grupul gt, id este foarte
familiar limbei sarbe, it are mereu, dar nu in cuvinte
puse de invatati ca indice; asa ca un sarb care, ne-
prevenit, ar auzi ca nu cunoa0e in limba sa pe At, id
ar ra'inane uimit. Ei au de pilda pe gto = ca, foarte
frecvent deci, au takozdeere (romane§te adere),
etc., etc.
www.dacoromanica.ro
Sa trecem acum la un al doilea argument impor-
tant in dezbaterea problemei ce ne-am pus-o, aceea
a definirii idiomului viu care era cunoscut traducato-
rilor in momentul primei for actiuni. Trecem la pro-
blema lui (e), o a doua problems fonetica, pe langa
cea a lui 5t, id, tratata mai sus.
Acest semn apare in textele cirilice ale limbei
slave vechi bisericesti, iar in textele ceva mai vechi
scrise in alfabetul glagolitic apare semnul e.
Problema se pune astfel: Daca se dovedete ca
aceste semne, ca aceste cloud litere privitoare la su-
netele unei aceleasi limbi, reprezinta in limba textelor
noastre cele mai vechi, un sunet care nu exists de cat
in regiunea Salonicului, atunci urmeaza, in chip ne-
cesar, ca avem un al doilea argument fonetic, vocalic
pe langa cel al consoanelor, care sa ne asigure ca
limba vorbita de parintii slavonismului era cea din
jurul Salonicului.
A§a dar, va trebui sa vedem care e valoarea fone-
tica a lui e, in limba veche slava, gi apoi va trebui
sa vedem care e situatiunea de azi in regiunea Sa-
www.dacoromanica.ro
109
www.dacoromanica.ro
110
www.dacoromanica.ro
111
www.dacoromanica.ro
112
www.dacoromanica.ro
113
www.dacoromanica.ro
114
www.dacoromanica.ro
115
www.dacoromanica.ro
116
www.dacoromanica.ro
117
www.dacoromanica.ro
118
www.dacoromanica.ro
119
www.dacoromanica.ro
120
www.dacoromanica.ro
Pentru a ne feri de situatiunea aceasta, mereu po-
lemics, s'a dat vechei limbi slave, un nume privitor
la functiunea pe care a exercitat-o §i pentru care a
fost scrisa: pentru oficierea §i propagarea crestinis-
mului prin biserica, deci vechea slava bisericeascii,
deli ea s'a numit pe sine pe atunci slovenska. Acest
nou termen a intrat in Coate cartile i la catedrele ce
se ocupa de aceasta limbs, in dicfionare etimologice,
in gramatici, etc., chiar in cele germane. I se zice
prescurtat veche slava, nu i se mai zice veche bulgara
(vieux bulgare, alt-bulgarisch, staro-balgarski).
Chiar Leskien, unul din popularizatorii acestui ter-
min, vorbeste in introducere la Gramatica veche bul-
garei, p. XXV, XXVII de das Altkirchenslavische. La
un congres de slavisti la Praga s'a §i votat asupra
acestei chestiuni cu prilejul incidentului ridicat de
profesorul bulgar St. Mladenov, care voia sa se in-
trebuinteze acolo numai vechi-bulgar; chiar cartea
aoestui profesor bulgar §i cartile altor invatati bul-
gari (d. p. a lui Tonef) pleaca totdeauna in studiul
limbii sau literaturii bulgare, dela vechea slava bis.,
numita de ei acum exclusiv, v. bulgara.
www.dacoromanica.ro
122 .
www.dacoromanica.ro
123
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro