MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN ECONOMIE ȘI FINANȚE DIN

CHIŞINĂU

CATEDRA ECONOMIE ŞI FINANŢE

DEFICITUL BUGETAR ȘI POSIBILITĂȚILE DE

EVITARE ALE ACESTORA

PROIECT LA FINANȚE PUBLICE

Autor:
eleva gr. FIN 1410 G,
SMÎNTÎNA DANIELA
____________________
(semnătura)

Conducător ştiinţific:

CERETEU ROMEO
profesor de finanțe, grad didactic II
____________________
(semnătura)

Chişinău, 2017

1
 CUPRINS

Introducere 3

Capitolul I: Abordări teoretice privind conceptul de deficit bugetar 4

1.1. Deficit bugetar ca o noţiune privită prin prisma teoriilor 4
1.2. Cauzele apariției deficitului bugetar 6
1.3. Metodele de măsurare a deficitului bugetar 7

Capitolul II: Gestionarea deficitului bugetar în Republica Moldova 8

2.1 Politica bugetar-fiscală a Republicii Moldova instrument de gestiune a deficitului bugetar
2.2 Sursele de finanţare a deficitului bugetar în Republica Moldova 9
2.3 Sursele principale de acoperire a deficitului bugetar în Republica Moldova 11

Capitolul III: Direcţiile strategice vizînd reducerea deficitului bugetar în Republica

Moldova 14
3.1. Situația bugetară în Republica Moldova 14
3.2. Măsuri de reducere a deficitului bugetar în Republica Moldova 23

Concluzii 24
Bibliografie 26

INTRODUCERE

2
 Deficitul bugetar a devenit un fenomen caracteristic al lumii contemporane. Un deficit
bugetar mare poate provoca o creştere a ratei inflaţiei, dificultăţi la achitarea datoriilor externe, o
criză valutară dar şi alte fenomene nedorite ce influenţeazã negativ procesul de stabilizare
macroeconomică şi respectiv progresul economic.

Sarcinile principale ale RM în condiţiile economice actuale cuprind efectuarea unor

schimbări de structură, stabilirea echilibrului bugetar şi creşterea economică. Problema
deficitului bugetar vizează nu doar aspectele politice ,dar şi cele sociale, precum redistribuirea
echitabilă a bunurilor sociale şi a distribuirii resurselor între generaţii. Instrumentul în care îşi
găsesc reflectarea toate resursele financiare publice şi cheltuielile publice îl constituie bugetul
general consolidat.Acesta cuprinde ansamblul bugetelor care reflectă fluxurile de venituri şi de
cheltuieli ale sectorului public.

Școala clasica de finanțe consideră ca deficitul bugetar are un impact negativ asupra
economiei, și îl privea ca fiind pe un pericol pentru un stat ( aceasta este o situație în care statul
devine insolvabil și nu-și mai poate onora obligațiile) și acesta contribuie la întreținerea inflației
deoarece statul face cheltuieli mari care sunt neproductive punând în circulație bani suplimentari
fără că pe piață să apară bunuri și servicii și din această cauză apare inflația. Efectele negative
care sunt produse de deficitul bugetar cuprinde un nivel scăzut al investițiilor și un nivel ridicat
al ratelor dobânzii , ulterior acesta a fost transpus de către literatura de specialitate în efect de
evicțiune (crowding out). Acest efect apare în momentul în care se modifică nivelul dobânzilor.
Deoarece deficitul reprezintă în fapt o economisire publică negativă, se micșorează nivelul
național al economiilor.

Între principiile gestiunii bugetare în accepţiunea clasică, echilibrul anual al bugetului

este considerat drept „principiul de aur”, anualitatea şi echilibrul fiind legate indisolubil.
Echilibrul bugetar se referă la păstrarea egalităţii dintre veniturileşi cheltuielile bugetare, atât la
întocmirea planului financiar centralizat anual, câtşi pe perioada de execuţie a acestuia.

Ca urmare a creşterii mai rapide a cheltuielilor comparativ cu sporirea veniturilor publice,

bugetele se întocmesc şi se încheie tot mai frecvent cu deficit, care este opusul excedentului
bugetar – când suma veniturilor publice depăşeşte valoarea cheltuielilor publice. În situaţiile în
care, încă din faza de elaborare a bugetului, se constată că soldul acestuia este negativ, este vorba
despre un deficit de bugetare

3
 Capitolul I. Abordări teoretice privind conceptul de deficit bugetar

1.1. Deficit bugetar ca o noţiune privită prin prisma teoriilor

Bugetul statului este reflectarea situaţiei economice a ţării, de aceea constituirea,
adoptarea şi executarea acestuia se găsesc nu doar în atenţia puterii executive şi legislative, ci şi
în atenţia opiniei publice.
Problema deficitului bugetar vizează nu doar aspectele politice, dar şi cele sociale,
precum redistribuirea echitabilă a bunurilor sociale şi a distribuirea resurselor între generaţii. Nu
se poate admite ca o generaţie să-şi asume asupra sa riscuri exagerate, cauzate de generaţiile
precedente. Însă, echitatea distribuţiei deficitului bugetar între generaţii depinde de sistemul
fiscal şi sistemul de cheltuieli al statului.
Economiştii ce pledează pro deficit bugetar, explică necesitatea unei astfel de politici
pentru întărirea economiei în condiţiile dispariţiei încrederii în capacitatea guvernării. După
Keynes, economiştii susţin că în aceste cazuri deficitul bugetar este necesar pentru restabilirea
încrederii, anticipînd, astfel, recesiunea sau depresia economică.
Aceste argumente pot fi justificate, dar nu întotdeauna acceptate, în deficitul bugetar, în
condiţii actuale, îşi găsesc reflectarea problemele de lungă durată, diferite de cele pe care le
înanintează teoria keynesistă.
Astfel, problemele deficitului bugetar trebuie analizate prin prizma consecinţelor de lungă
durată, ce se pot extinde asupra cîtorva generaţii la rînd.
Odată cu trecerea Republicii Moldova la economia de piaţă, elaborarea unui sistem
eficient de relaţii bugetare la toate nivelele autorităţilor publice devine o condiţie decisivă în
realizarea reformelor. Totodată, atît în aspect teoretic cît şi în aspect practic a constituirii
bugetului, rolul şi importanţa acestuia, ca instrument activ de influenţă asupra economiei, crează
apariţia multor probleme, soluţionarea cărora ar permite intensificarea influenţei bugetului
asupra relaţiilor de piaţă şi au drept scop ieşirea ţării din criza economică îndelungată. În legătură
cu cele expuse, este logică analiza apariţiei deficitului bugetar şi posibilităţile de remediere a
acestuia.
Majoritatea guvernelor, atît în ţările dezvoltate cît şi în ţările în curs de dezvoltare, în
ultimul timp şi în ţările emergente, nu pot acoperi cheltuielile pe baza veniturilor, formînd astfel
deficitul bugetar al statului. Apare întrebarea despre dimensiunile admisibile ale deficitului,
despre impactul acestuia asupra economiei pe termen lung şi pe termen scurt, şi despre
posibilitatea de acoperire a acestuia.
Odată cu trecerea la economia de piaţă problema deficitului bugetar a devenit una din
problemele primordiale, pe care guvernul Republicii Moldova este obligat să o soluţioneze.

4
 Statul permanent se confruntă cu soluţionarea problemelor legate de inflaţie, şomaj,
deficitului cronic al bugetului de stat.
Deficitul bugetar – depăşirea cheltuielilor bugetare asupra veniturilor bugetare – este un
fenomen financiar, cu care pe parcursul istoriei s-au confruntat absolut toate ţările lumii.
Deficitul care provine din diferenţa dintre suma cheltuielilor publice ocazionate de plăţile
prin transferurişi cele pentru cumpărare de bunurişi servicii publice, pe de o parte,şi suma
veniturilor publice, pe de altă parte, este considerat deficit primar. Dacă se întregesc cheltuielile
publice cu plăţile de dobânzi aferente împrumutului public, se obţine deficitul total.
Deficitul total înregistrat într-un an poate fi divizat în două componente:
- deficitul structural, care apare atunci când bugetul ajustat în mod ciclic este în deficit.
Bugetul ajustat în mod ciclic se referă la o economie care asigură folosirea deplină a forţei de
muncă ş i reprezintă deficitul/surplusul bugetar care va exista dacă economia asigură folosirea
deplină a forţei de muncă (când venitul naţional obţinut este egal cu venitul naţional potenţial);
- deficitul ciclic, care este definit ca deficitul bugetar total minus deficitul structural.
Dacă nu reuşesc să efectueze ajustarea cheltuielilor publice la nivelul veniturilor publice,
autorităţile publice trebuie să găsească soluţii pentru finanţarea deficitului bugetar creat.
Deficitul bugetar poate să apară atât în ţări cu economie dezvoltată, cât şi în ţări cu
economie în curs de dezvoltare sau în tranziţie, iar cauzele pot fi generate de propria economie
sau de conjunctura internaţională. Concret, printre aceste cauze se numără:
▪ nivelul şi fluctuaţiile produsului intern brut, care reprezintă una din cauzele interne ce
duc la apariţia sau creşterea deficitului bugetar, prin încetinirea ritmului de creştere a veniturilor
publice. În schimb, într-o economie dezvoltată, cu agenţi economici puternici, cu o pondere
ridicată a populaţiei ocupateşi cu o populaţie cu veniturişi averi ridicate, în care disciplina
financiară este respectată, veniturile publice care alimentează bugetul naţional se vor încasa în
cuantum ridicatşi la termenele prevăzute, ceea ce creează premisele acoperirii cheltuielilor
publice;
▪ gradul de redistribuire a produsului intern brut poate conduce la dezechilibre între
veniturileşi cheltuielile publice, în condiţiile în care cresc componentele privind ajutorul
deşomajşi asistenţa socială. Pe de o parte, gradul redus de ocupare a forţei de muncă implică
încasări bugetare mai scăzute din impozitul pe venit, contribuţii la asigurări sociale ş.a., iar pe de
altă parte, necesită eforturi suplimentare din partea autorităţilor publice pentru protecţie socială;
▪ creşterea cheltuielilor publice pentru înarmare a fost adesea una dintre cauzele care au
dus la depăşirea veniturilor publice de către cheltuielile publice;
▪ fenomenele conjuncturale internaţionale îşi transmit influenţa prin intermediul cursului
de schimbşi al ratei dobânzii. Astfel, în anii ’70 - ’80, numeroaseţări (dezvoltateşi în curs de

5
dezvoltare) s-au confruntat cu deficite bugetare puternice în urma crizei petroluluişi accentuării
cursei înarmărilor. În funcţie de gradul de dezvoltare economică, diferite state au depăşit situaţia
mai uşor sau mai greu, în unele situaţii influenţele negative fiind propagate (transferate) de la ţări
bogate spre ţări sărace.

1.2. Cauzele apariției deficitului bugetar

Sistemul economiei de piată aduce cu sine probleme ale deficitului bugetar împreună cu
altele, cum ar fi: rata inflației sau șomajul.

Existenţa deficitului bugetar conduce la:

▪ creşterea datoriei publice şi, implicit, a serviciului acesteia, respectiv cheltuielile publice
privind rambursările, dobânzile şi comisioanele exigibile în fiecare an pentru stingerea datoriei
publice. Paralel cu sporirea cheltuielilor publice pe această cale, are loc o realocare a fondurilor
publice în detrimentul furnizării bunurilor şi serviciilor publice către populaţie;
▪ deficitul bugetar contribuie la creşterea ratei dobânzii pe piaţă, prin sporirea cererii de
credite publice necesare acoperirii deficitului. În plus, creditul public, intrând în competiţie cu
creditul particular (fenomenul de evicţiune), se opune investiţiilor private, încetinind ritmul
creşterii economice;
▪ în condiţiile în care împrumutul public este contractat de o generaţieşi este achitat de o
alta, apare o distribuire între generaţii a beneficiilorşi costurilor acestuia, care poate fi
considerată ca fiind inechitabilă, în funcţie de scopul iniţial al creditului public.
În ultimii ani s-a produs o disociere între principiile echilibrului şi anualităţii bugetare
concomitent cu accentuarea rolului de instrument de intervenţie în activitatea economică al
bugetului de stat prin venituri, cheltuieli şi prin soldul acestuia.
Astfel, s-a emis tot mai des părerea potrivit căreia deficitul bugetar voluntar devine un
mijloc de relansare a activităţii economice, în condiţiile în care conjunctura nu are deja caracter
inflaţionist.
În funcţie de nevoile perioadei, se poate acţiona asupra cererii de bunurişi servicii publice
prin utilizarea unor fonduri de acţiune conjuncturală. Astfel se realizează o politică bugetară
suplă, în cadrul căreia cheltuielile publice pot fi redimensionate în raport cu mărimea acestor
fonduri. Totodată, în condiţiile în care nu se operează modificări în reglementarea impozitelor,
veniturile fiscale pot constitui instrumente de reglare conjuncturală.
Apariţia acestuia este determinată de mai multe motive, printre care pot fi evidenţiate
următoarele:

• descreşterea producţiei sociale;

6
• chetuieli exagerate în realizarea programelor sociale aprobate;

• creşterea sectorului economiei tenebre;

• majorarea cheltuielilor marginale în cadrul producţiei sociale;

• emisiuni necondiţionate a banilor.

1.3. Metode de măsurare a deficitului bugetar

Dezechilibrul financiar public este rezultatul cererii prea mari de resurse financiare
publice, în comparaţie cu fondurile ce se pot constitui la nivelul statului. Astfel, pentru a
exprima valoric acest decalaj, se utilizează cel mai frecvent conceptul de deficit bugetar.

În Republica Moldova, pentru măsurarea dezechilibrului financiar public se folosesc metode

diferite, înfuncţie de care se identifică un anumit tip de deficit bugetar respectiv:
 deficitul/surplusul bugetului general consolidat;
 deficitul/surplusul convenţional;
 deficitul/surplusul primar,
 deficitul/surplusul operaţional;
 deficitul/surplusul structural;

Utilizarea metodelor moderne pentru dimensionarea cât mai corectă a dezechilibrului

financiar public a condus la apariţia de noi tipuri de deficite/ surplusuri ale sectorului public.
Astfel, putem vorbi de deficit/surplus convenţional, primar, operational și structural.

Deficitul/surplusul convenţional, calculat ca diferenţă între încasările şi plăţile efective,

reprezintă necesarul de finanţare a sectorului public. În metoda de măsurare a acestui tip de
dezechilibru public, veniturile nu includ împrumuturile interne şi externe. La nivelul cheltuielilor
nu sunt luate în considerare rambursările datoriei publice din acel an, însă se regăsesc dobânzile
ladatoria publică.

Deficitul/surplusul primar exclude din deficitul convenţional cheltuielile reprezentând

dobânzile la datoria publică. Acest indicator este utilizat în analiza ajustărilor ce trebuie realizate
lanivelul politicii fiscale.
Deficitul/surplusul operaţional include deficitul primar şi dobânda reală plătită în contul
datoriei publice interne.

Deficitul/surplusul structural exclude din deficitul convenţional încasările din

privatizare, ce sunt considerate surse de finanţare şi nu de venituri.

7
 Capitolul II. Gestionarea deficitului bugetar în Republica Moldova

2.1. Politica bugetar-fiscală a Republicii Moldova instrument de gestiune a

deficitului bugetar
Politica bugetar-fiscală pentru 2016 a fost aprobată de Guvern. Pachetul de legi care
trecut de Executiv cu o întârziere de câteva luni urmează să fie supus dezbaterilor şi votat de
Parlament.

Documentul prevede introducerea unui impozit nou pentru proprietarii de automobile,

scumpirea vinietei pentru un termen mai mare de o lună, dar şi majorarea mai multor tipuri de
accize.

Totodată, persoanele fizice şi cele juridice, care desfăşoară activitate de întreprinzător,

vor fi obligate o dată la trei ani să-şi reevalueze, din cont propriu, bunurile imobile. Cei care nu
vor prezenta informaţiile solicitate la oficiile cadastrale vor fi sancţionaţi cu amenzi în mărime
de 100 de mii de lei.

În acest an, statul va încearcă să facă rost de mai mulţi bani în buget şi prin majorarea
accizelor pentru produsele petroliere, băuturi alcoolice, bijuterii şi ţigări, care vor fi ajustate la
rata inflaţiei.

Cota impozitului funciar pentru terenurile cu destinaţie agricolă se va majora cu 15 la

sută. În acelaşi timp, Inspectoratul Fiscal de Stat ar putea să aplice interdicţii de a părăsi ţara
persoanelor fizice care au restanţe de cel puţin 5.000 de lei către bugetul public. Nu vor putea
pleca peste hotare nici administratorii firmelor care sunt datoare statului cu cel puţin 100 de mii
de lei.

Iată care sunt principalele prevederi ale Politicii bugetar-fiscale pentru 2016:

- Un nou tip de impozit - cel pentru autovehicule. Valoarea acestuia va fi similară taxei pentru
folosirea drumurilor din anul 2015, care urmează a fi anulată. Plăţile nu se vor mai efectua către
Fondul Rutier, ci către bugetele administraţiilor publice locale unde sunt înmatriculate maşinile.
Modificarea va intra în vigoare din anul 2017. Ministerul Finanţelor estimează pentru anul 2017
un venit pentru administraţiile publice locale de circa 346 mil lei, în timp ce pentru anul 2015 din
această taxă se preconiza încasarea a 591 mil lei (din care in Fondul Rutier 50% adică 295 mil
lei).

- Majorarea vinietei pentru autoturismele cu numere străine care se află pe teritoriul RM mai
mult de o lună - 30 de euro pentru 30 de zile, 90 de euro pentru 90 de zile şi 180 de euro pentru
180 de zile. Pentru un termen de 7 şi 15 zile, vinieta rămâne la un nivel de 4 şi, respectiv, 8 euro.

- Declararea şi justificarea provenienţei mijloacelor financiare pentru procurarea bunurilor

imobiliare şi/sau autovehiculelor de peste 30 mii de euro.

- Interdicţia de a părăsi ţara pentru administratorii agenţilor economici care au o datorie la buget
de peste 100 mii lei si pentru persoanele fizice care au o datorie de peste 5 mii lei.

8
- Majorarea accizelor la ţigări. Pentru anul 2016, au fost propuse pentru cele cu filtru 220 lei pe
partea fixă şi respectiv 17% pe valoare, iar pentru cele fără filtru - 60 lei per 1000 de bucăţi.
Experţii susţin că această creştere este prea mică şi că accizele trebuie să crească cu circa 8-9
euro per 1000 ţigarete anual.

- Majorarea accizelor la autoturisme. De exemplu pentru autovehiculele cu capacitatea cilindrică

1500 – 2000 cm cubi, ratele accizelor în euro în 2016 vor creste faţă de 2010 cu 37% pentru
autovehiculele diesel şi 38% pentru cele cu benzină.

-Majorarea accizelor la carburanţi cu 11,4 la sută.

- Majorarea accizelor la bere de la 2.15 lei per litru la 5 lei, (+233%).

- Obligativitatea reevaluării bunurilor imobiliare odată la 3 ani. Evaluarea/ reevaluarea va fi

gratuită pentru persoanele fizice şi va fi efectuată de Organele Cadastrale (în baza unei
metodologii unice aprobate de Guvern), în timp ce Agenţii Economici vor efectua evaluarea/
reevaluarea din contul propriu. În cazul în care contribuabilii nu vor efectua evaluarea bunurilor
imobiliare care aparţin acestora cu drept de proprietate şi nu vor prezenta informaţia aferentă
organelor cadastrale, aceştia vor fi sancţionaţi cu o amendă în mărime de 100 mii lei. În cazul în
care contribuabilii nu vor efectua o dată în 3 ani reevaluarea bunurilor imobiliare, cota concretă a
impozitului pentru bunurilor imobiliare respective va fi majorată de 3 ori.

- Majorarea cotelor impozitului funciar pentru terenurile cu destinaţie agricolă şi pentru cele din
intravilan şi extravilan cu 15%. Cotele impozitului funciar nu au fost modificate din anul 2012.

- Majorarea termenului de raportare a pierderilor rezultate din desfăşurarea activităţii de

întreprinzător, de la 3 la 7 ani. Totodată, este revizuită baza impozabilă a taxei pentru
dispozitivele publicitare: diminuarea cuantumului taxei percepute pentru restabilirea patentei,
acordarea dreptului stingerii obligaţiei fiscale prin achitare prin intermediul altor prestatori de
servicii de plată şi acordarea dreptului agenţilor economici de a depune dările de seamă fiscale la
orice organ fiscal teritorial.

2.2. Surse de finanţare a deficitului bugetar în Republica Moldova

O problemă foarte importantă ş i de mare actualitate în legătură cu deficitul bugetar o
reprezintă depistareaşi îmbinarea modalităţilor de finanţare a acestuia.
Problema finanţării deficitului bugetar are două moduri de rezolvare: emisiunea
monetară ş i împrumutul de stat.
a) Emisiunea monetară (monetizarea deficitului bugetar) constă în vânzarea de active
lichide băncilor comercialeşi are un pronunţat caracter inflaţionist. În cadrul acestui proces,
Ministerul Finanţelor Publice vinde titluri de stat Băncii Naţionale, care, pe această cale, acordă
statului un împrumut. Pe măsură ce Banca Naţională achiziţionează titluri de stat, ea oferă
băncilor comerciale rezerve suplimentare de active lichideşi astfel sporeşte masa monetară din
economie. Banca Naţională poate cumpăra titluri de stat de pe piaţa secundară, ceea ce constituie
un echivalent modern al emisiunii monetare.

9
Monetizarea deficitului bugetar are caracter inflaţionist până în momentul în care economia se
îndreaptă spre un nou echilibru pe termen lung, cu un nivel mai ridicat al preţurilor. De
asemenea, dacă autorităţile publice decid să continue această politică de la un an la altul, va
rezulta o creştere corespunzătoare a ofertei monetare, accentuând inflaţia.
b) Finanţarea deficitului bugetar prin credit public. În general, împrumutul generează
starea de echilibru între nevoia crescută de resurse a debitoruluişi nevoia de fructificare a
resurselor excedentare aflate la creditori. Din cauza efectelor negative ale creşterii inflaţiei în
situaţia monetizării deficitului bugetar, soluţia rămasă pentru acoperirea acestuia este recurgerea
la împrumuturi publice de pe piaţa internă sau externă. Caşi în cazul agenţilor economici, este
necesar ca „profitul” pe termen mediuşi lung al împrumutului public contractat pentru finanţarea
cheltuielilor publice să fie acoperitor pentru serviciul datoriei publice.
Cu alte cuvinte, statul trebuie să utilizeze împrumutul pentru finanţarea de bunuri publice
solicitate de piaţă în ansamblul ei, astfel încât, pe cât posibil, să nu se producă o pierdere de
utilitate din cauza alocării resurselor prin intermediul deficitului bugetar.
În cadrul economiei, în condiţiile unui anumit volum al resurselor financiare libere,
contractarea de credite publice poate să conducă la reducerea investiţiilor particulare. Pentru ca
pe ansamblu procesul investiţional să nu aibă de suferit, ar trebui ca statul să utilizeze
cheltuielile publice într-o proporţie mai accentuată pentru investiţii productive (şosele,
autostrăzi, construirea de spitale, investiţii în capital uman etc.). Atâta timp cât investiţiile
publice sunt la fel de productive caşi cele particulare, în viitor nu se vor reduce nici stocul de
capitalşi nici venitul naţional. Altfel spus, este necesar ca împrumuturile publice să fie
direcţionate către acele cheltuieli publice care finanţează bunuri de capital productive. În acest
fel, finanţarea unui deficit bugetar ridicat (politică bugetară expansio- nistă), deşi va tempera
investiţiile particulare, va conduce totuşi la o creştere economică, întrucât investiţiile totale nu
sunt afectate.
Pentru finanţarea deficitului bugetar, Ministerul Finanţelor Publice emite titluri de stat pe
care le vinde către public, obligându-se să plătească annual deţinătorilor acestor înscrisuri
(creditorilor) o anumită sumă reprezentând dobândaşi apoi să ramburseze sumele împrumutate la
scadenţă. Împrumutul public conduce la reducerea rezervelorşi ofertei de monedă din economie.
Prin împrumutul public se acoperă deficitul bugetar pe termen scurt fără să aibă loc o
creştere a fiscalităţii, dar costurile legate de rambursarea împrumutului implică o creştere în
viitor a cheltuielilor publice (nemaifiind în totalitate dedicate finanţăriişi serviciilor publice
viitoare).
În timp ce excedentul bugetar este o formă a economisirii publice, deficitul bugetar reprezintă
dezeconomisire publică (reducerea ratei de economisire la nivel guvernamental). Deficitul bugetar

10
este echivalent cu scăderea economisirii (economisirea naţională se situează sub nivelul celei
particulare), iar efectele ei pot fi pozitive sau negative.
Principalele surse de finanţare a deficitului bugetar în Republica Moldova sunt creditele
BNM, veniturile din realizarea hîrtiilor de valoare de stat, creditele altor instituţii financiare şi
împrumuturile externe.
Sursele externe, de asemenea, reprezintă una din resursele importante în acoperirea
deficitului bugetar. Şi în acelaşi timp, împrumuturile externe condiţionează creşterea datoriei
externe a Republicii Moldova. Astfel, rezultă că sursele de finanţare a deficitului bugetar conduc
la majorarea datoriei interne şi externe, iar creşterea acestora favorizează sporirea datoriei de
stat.

2.3. Sursele principale de acoperire a deficitului bugetar în Republica Moldova :

1. Finanţare bancară internă accelerează tempourile inflaţiei şi conduce în final la
hiperinflaţie, ca parte componentă inflaţionistă a achitării procentelor. La avantajele acestei surse
putem atribui faptul că există posibilitatea de a evita, pe termen scurt, sporirea datoriei externe şi,
totodată, dimensiunile datoriei de stat în calcule reale, apărute la începutul perioadei de
transziţie, este în continuă descreştere
Este important de menţionat că accelerarea tempourilor inflaţioniste este condiţionată, în mare
măsură, de plata dobînzii aferente la împrumuturile bancare efectuate de guvern, similar situaţiei
cu achitarea dobînzilor aferente deţinătorilor de obligaţiuni, care ar fi condus la o presiune
suplimentară asupra echilibrului bugetar.
Pentru stoparea inflaţiei, guvernul va fi nevoit să achite dobînzile nu doar în baza sistemului
bancar, ci să apeleze şi la alte surse. În acest sens, finanţarea bancară va constitui doar o sursă
temporară de acoperire a deficitului bugetar.
Finanţarea bancară internă este aplicată în cazurile când:
• datoria externă este mare;
• ratele dobînzilor pe piaţa internă sunt menţinute la un nivel înalt, şi finanţarea privilegiată din
sursele externe este exclusă (de regulă, din motivul datoriei externe);
• datoria de stat internă a atins deja limita maximă – ceea ce, deseori, serveşte ca motiv al
preţului înalt la credite;
• rezervele sunt epuizate.
2. Finanţarea internă non-bancară poate părea una din cele mai raţionale metode de
finanţare a deficitului bugetar. Similar situaţiei cu finanţarea din surse externe, această metodă
permite evitarea presiunii inflaţioniste; analogic finanţării interne bancare metoda diminuiază

11
presiunea asupra balanţei comerciale şi sporirea datoriei externe. Însă, principalul dezavantaj,
fără îndoială, este impactul deflaţionist asupra altor sectoare ale economiei.
În baza celor expuse mai sus înaintăm următoarea constatare: finanţarea internă non-bancară va
fi metoda cu cele mai mici cheltuieli doar în cazurile când:
• este complicat procesul monitorizării eliberării creditelor sectorului privat;
• există o elasticitate relativă a ofertei interne;
• finanţarea din sursele externe este relativ costisitoare;
• există o datorie internă neînsemnată;
• se constată un deficit al altor tipuri de active;
• inflaţia, care însoţeşte perioada de trecere la economia de piaţă, a atins tempouri înalte şi este
inevitabilă.
3.Utilizarea surselor externe de finanţare aplică în viitor o povară nesemnificativă
asupra echilibrului bugetar şi în acest sens restrîns minimizează cheltuielile aferente perioadei de
tranziţie. Însă, aceasta se întîmplă doar în cazul cînd nivelul dobînzilor de pe piaţa internă
depăşesc nivelul mondial şi există posibilitatea de a menţine un curs valutar stabil.
Deoarece finanţarea din surse externe, conform condiţiilor modelului nostru corespunde
sarcinii de atenuare a restricţiilor la resurse, ea (finanţarea) diminuiază presiunea inflaţionistă.
Deşi, în rezultatul apariţiei deficitului comercial, economia se confruntă cu problema datoriei
interne. Deoarece balanţa comercială cu timpul se înrăutăţeşte, economia va fi nevoită tot mai
mult să pună accentul şi să se bazeze pe ramurile ce sunt orientate spre export, cu scopul de a
evita apariţia crizei de îndatorare.
În acest context rezultă, că atragerea disponibilităţilor din surse externe poate fi
preferabilă pentru economia în tranziţie când: se va reuşi negocierea finanţării de concesiune; pe
piaţa internă va fi înregistrat un deficit acut de capital în condiţiile profiturilor interne înalte;
balanţa comercială va fi relativ „sănătoasă” în prezenţa perspectivelor favorabile de extindere a
pieţii; datoria internă va fi nesemnificativă; persistă probabilitatea inflaţiei, în plus tentativele de
a o evita devin sarcină primordială.
Nu este posibilă selectarea unei anumite metode de finanţare fără de a lua în calcul
diferenţa dintre ratele dobînzilor de pe piaţa internă şi de pe cea internaţională. Deficitul este
acoperit dintr-un număr egal de surse interne şi externe. Dar pentru primul caz cu dobînzi joase,
iar pentru al doilea – cu dobînzi înalte, indică că costul intern înalt al capitalului complică
esenţial problema acoperirii deficitului. În cazul ratelor dobînzilor mari deficitul bugetar se va
menţine la un înalt nivel, tempourile inflaţiei se vor accelera (deoarece o parte a cheltuielilor
aferente achitării dobînzilor este acoperită, în fine, din credite bancare), balanţa comercială se

12
„deteriorează” (deoarece cealaltă parte a cheltuielilor aferentă achitării dobînzilor este finanţată
din surse externe).
În cazul cînd nu este posibil de a recurge la finanţarea din surse externe, comportamentul
ratelor dobînzii de pe piaţa internă devin indicatorul primordial al capacităţii economiei de a
confrunta deficitul bugetar în perioada tranziţiei.
În cazul lipsei restricţiilor la finanţarea din surse externe, nivelul dobînzilor de pe piaţa
internă nu mai are nici o importanţă.
Rezultatele obţinute în procesul acoperirii deficitului bugetar depind, de asemenea, de tempourile
reale ale creşterii economice. Finanţarea bancară, în cea mai mică măsură, influenţează nivelul
preţurilor în virtutea minimizării restricţiilor ce ţin de ofertă.

13
 Capitolul III. Direcţiile strategice vizînd reducerea deficitului bugetar în

Republica Moldova

3.1. Situaţia bugetară a Republicii Moldova

Evoluțiile economiei se transpun direct pe bugetul public național care, la rîndul său, nu
mai poate, în deplină măsură, servi drept instrument efectiv și eficient de realizare a politicilor.
Astfel, conform estimărilor, în anul 2015 veniturile bugetului public național vor fi în creștere cu
6,3 la sută față de realizările pe 2014, pe cînd veniturile în 2014 au crescut față de realizările în
2013 cu 15,1 la sută, deficitul bugetar atingînd nivelul de 3,8% din PIB.

Bugetul public național a înregistrat în anul 2014 un deficit de 1,75% în PIB. În suma
nominală deficitul bugetului public naţional a constituit 1 947,1 mil. lei. În structura deficitului
bugetului de stat îi revine un deficit de 1 630,9 mil. lei, bugetelor unităţilor administrativ-
teritoriale - 260,5 mil. lei, fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală - 41,8 mil.lei, iar
bugetul asigurărilor sociale de stat a înregistrat un surplus de 9,3 mil. lei.
Deficitul bugetului public naţional a fost finanţat din contul surselor interne şi externe
(emisiunea VMS pe piața primară, intrări de împrumuturi externe), mijloacelor din vînzarea şi
privatizarea patrimoniului public şi din mijloace la conturi ale bugetelor respective.
Evoluția deficitului bugetului public național pe anii 2012-2014 pe componentele acestuia
se prezintă în următorul tabel. (mil lei)

Executat
2012 2013 2014
Total BPN -1843.1 -1752.1 -1947.1
ponderea in PIB (%) -2.10% -1.75% -1.75%
Bugetul de stat -1584.7 -1464.8 -1631.0
ponderea in suma totala (%) 86.0% 83.6% 83.8%
Bugetele UAT -139.7 -88.9 -260.5
ponderea in suma totala (%) 7.6% 5.1% 13.4%
BASS -33.6 -126.3 9.3
ponderea in suma totala (%) 1.8% 7.2% -0.5%
FAOAM -81.2 -65.1 -41.8
ponderea in suma totala (%) 4.4% 3.7% 2.1%

14
Evoluția surselor de finanțare a deficitului bugetului public național pe anii 2012-2014 se
prezintă în următorul tabel.

mil. lei
executat
2012 2013 2014
Total surse de finantare 1843.1 1751.8 1947.1
Finantarea internă netă 325.4 729.5 523.0
Finantarea externă netă 1215.3 516.2 1430.6
Mijloacele din vînzarea şi privatizarea patrimoniului public 304.7 320.6 427.6
Modificarea soldurilor la conturi -2.3 185.5 -434.1

Deficitul bugetului de stat în anul 2014 a constitui 1 631,0 mil. lei. În structură, bugetul de stat sa
soldat cu deficit: la componenta de bază - 32,5 mil.lei, componenta mijloace speciale - 3,3 mil.
lei, proiectele finanţate din surse externe - 1 408,6 mil. lei, componenta fondurile speciale -
186,6 mil.lei.
Sursele de finanţare ale deficitului se constituie din:
a) la componenta de bază:
 sursele interne - 399,6 mil. lei, dintre care emisiunea valorilor mobiliare de stat pe
piaţa primară în sumă de 492,7 mil. lei şi răscumpărarea valorilor mobiliare de stat emise
pentru stabilitatea financiară - în sumă de 93,1 mil. lei;
 intrări de împrumuturi externe - 464,4 mil. lei împrumuturi din partea Băncii
Mondiale și IBRD, (echivalent 34,1 mil. dol. SUA, dintre care 3,82 mil. dol. SUA -
reforma educației (modernizarea școlilor de circumscripție), 30,3 mil. dol. SUA - DPO-
I);
 pentru onorarea obligaţiunilor faţă de creditorii externi au fost utilizate - 705,9
mil. lei (echivalent 50,7 mil. dol. SUA);
 mijloace din vânzarea şi privatizarea patrimoniului public - 191,4 mil. lei;
 majorarea soldurilor mijloacelor băneşti la cont - 354,4 mil. lei.
b) la componenta mijloace speciale, deficitul a fost finanţat din contul soldurilor
mijloacelor băneşti la conturile instituţiilor bugetare în volum de 3,3 mil. lei;
c) la componenta fondurilor speciale deficitul a fost finanțat din contul soldurilor
mijloacelor bănești la conturile acestor fonduri în sumă de 186,6 mil. lei;
d) deficitul pe proiectele finanţate din surse externe a fost finanţat din împrumuturi
externe, în sumă de 1 668,9 mil. lei (echivalent a 118,9 mil. dol. SUA) și din contul altor
surse - 62,6 mil. lei. Soldul mijloacelor bănești la conturile acestor proiecte au fost
majorate cu 322,9 mil. lei.

15
 La elaborarea proiectului de buget s-a ținut cont de obiectivele politicii fiscale pe anul
2015, principalele amendamente de ordin fiscal fiind:
- majorarea tranşelor de venit impozabile, precum şi a scutirii anuale personale, scutirii
anuale personale majore şi scutirii anuale pentru persoanele întreţinute, prin ajustarea acestora la
rata inflaţiei prognozată pentru anul 2015;
- acordarea pe o perioadă nedeterminată a facilităţii fiscale privind scutirea de impozitul
pe veniturile obţinute din dobînzile aferente valorilor mobiliare de stat;
- anularea facilităţilor fiscale acordate persoanelor juridice pentru veniturile obţinute din
dobînzile de la depozitele bancare depuse pe un termen ce depăşeşte 3 ani şi valorile mobiliare
corporative sub formă de obligaţiuni emise pe un termen ce depăşeşte 3 ani;
- anularea scutirii de impozitul pe veniturile obţinute din creditele şi împrumuturile
acordate pe un termen de peste 3 ani şi în proporţie de 50% - pe venitul obţinut din creditele
acordate pe un termen de la 2 la 3 ani către băncilor comerciale şi organizaţiile de
microfinanţare;
- introducerea unui sistem revăzut de cheltuieli permise spre deducere în scopuri fiscale
în partea ce ţine de reziduuri, deşeuri şi perisabilităţi naturale, precum şi întreţinerea,
funcţionarea şi reparaţia autoturismelor folosite de directorii generali, directorii executivi şi
asimilaţi, precum şi conducătorii în domeniul administrativ, cu revederea modului de trecere în
cont a sumei TVA achitată pentru întreţinerea, funcţionarea şi reparaţia autoturismelor;
- micşorarea limitei de deducere în scopuri fiscale a donaţiilor efectuate în scopuri
filantropice sau de sponsorizare de către persoanele fizice şi juridice în favoarea autorităţilor
publice şi instituţiilor publice, organizaţiilor necomerciale, precum şi în favoarea caselor de copii
de tip familial, de la 10% la 2% din venitul impozabil;
- anularea scutirii de vărsarea la buget a sumei TVA aferente mărfurilor produse şi
serviciilor prestate de întreprinderile penitenciarelor;
- acordarea posibilităţii înregistrării benevole în calitate de contribuabil al TVA, în cazul
în care agentul economic intenţionează să efectueze livrări impozabile de mărfuri şi servicii, cu
excluderea plafonului actual de înregistrare de 100 000 lei;
- revederea facilităţii fiscale privind cota redusă a TVA de 8% pentru producţia agricolă
primară, prin aplicarea acesteia faţă de producţia din zootehnie în formă naturală şi masă vie
destinate reproducerii, fitotehnie şi horticultură în formă naturală;
- extinderea mecanismului de restituire a TVA la investiţii (cheltuieli) capitale în clădiri
de producţie;

16
- extinderea cotei zero a TVA pentru livrarea biomasei lemnoase, erbacee şi din fructe,
destinată producerii energiei termice şi apei calde ca şi livrarea energiei termice şi apei calde din
surse energetice;
- ajustarea la rata inflaţiei prognozată pentru anul 2015 a cotelor accizelor stabilite în
sume fixe (băuturi alcoolice, oxigen, azot, articole de bijuterie sau de giuvaiergerie, autoturisme,
alte tutunuri şi înlocuitori de tutun fabricate), cu excepţia combustibililor (benzina, motorina şi
derivaţii acestora, gazele lichefiate şi naturale), pentru care cota accizului se indexează la
coeficientul de creştere anuală a produsului intern brut nominal prognozat pentru anul 2015;
- micşorarea cotei accizului pentru păcură prin modificarea indicatorului de ajustare a
acesteia, altul decît pentru combustibili;
- ajustarea graduală a cotelor accizelor pentru ţigarete la nivelul ţărilor din regiune, cît şi
la practica europeană;
- extinderea dreptului de restituire a sumei accizului pentru toţi agenţii economici ce
efectuează exporturi de mărfuri supuse accizelor prelucrate şi/sau fabricate în ţară, fie în mod
independent, fie în baza contractului de comision;
- extinderea bazei impozabile a taxei pentru dispozitivele publicitare prin impozitarea
agenţilor economici care utilizează în scopuri proprii panouri pentru reclamă sau publicitate în
locul în care aceştia desfăşoară activitate economică;
- majorarea cotelor taxelor rutiere pentru autovehiculele înmatriculate în Republica
Moldova, cu 50%.
Cheltuielile bugetului pe 2015 prevăd asigurarea implementării în continuare a
priorităţilor de politici, care derivă din Programul de activitate al Guvernului şi documentele de
politici naţionale şi sectoriale, aşa precum:
- reformarea sistemului educaţional;
- modernizarea sistemului şi sporirea calităţii serviciilor de sănătate;
- sustenabilitatea financiară a sistemului de pensii;
- sporirea calităţii şi eficienţei în justiţie şi combaterea corupţiei;
- dezvoltarea investiţiilor în infrastructura de drumuri;
- ameliorarea climatului de afaceri;
- alte priorităţi din cadrul sectoarelor, care fac subiectul strategiilor sectoriale de
cheltuieli.
Parametrii bugetului public naţional au fost estimaţi reieşind din obiectivele politicilor
bugetar-fiscale şi a prognozei indicatorilor macroeconomici pe anul 2015.

17
Veniturile globale ale bugetului public naţional se estimează în sumă de circa 45 109,9 mil. lei,
cu 2 663,9 mil. lei sau cu 6,3 la sută mai mult faţă de executat în anul 2014, iar ca pondere în
PIB - la nivel de 38,1 la sută rămînînd la nivelul 2014.
Evoluţia veniturilor bugetului public naţional pe anii 2012-2015 se prezintă în diagrama
ce urmează.

Evoluţia veniturilor pe componente a bugetului public naţional, pe anii 2012-2015, se prezintă în

următorul tabel.

mil. lei
Proiect 2015 fata de
2012 2013 2014 2015 executat 2013 executat 2014
executat executat executat proiect (+;-) % (+;-) %
Bugetul Public National 35530,3 36899,2 42446,0 45109,9 8210,7 22,3% 2663,9 6,3%

Bugetul de stat 20090,7 22436,4 27716,9 30338,6 7902,2 35,2% 2621,7 9,5%
inclusiv transferuri 44,1 305,4 57,2 -305,4 -100,0% -57,2
Bugetele UAT 7880,9 9445,8 11086,9 10599,5 1153,7 12,2% -487,4 -4,4%
inclusiv transferuri 4278,1 4439,2 7106,6 7504,3 3065,1 69,0% 397,7 5,6%
Bugetul asigurărilor sociale de stat 9721,6 10589,9 12028,8 13478,3 2888,4 27,3% 1449,5 12,1%
inclusiv transferuri 2567,4 2828,1 3660,1 4390,3 1562,2 55,2% 730,2 20,0%
dintre care pentru acoperirea
deficitului 1025,1 1005,6 1221,5 1162,8 157,2 15,6% -58,7 -4,8%
Fondurile de asigurare obligatorie de
asistenţă medicală 3870 4161 4637,7 4907,6 746,6 17,9% 269,9 5,8%
inclusiv transferuri 2043,2 2161,2 2200,4 2319,5 158,3 7,3% 119,1 5,4%

În structura veniturilor bugetului public naţional, partea majoră continuă să o deţină veniturile
fiscale, astfel în anul 2015 acestea vor constitui circa 86,6 la sută (39 068,9 mil. lei), faţă de
83,9 la sută (35 630,7 mil. lei) în anul 2014 scontat.

18
 Cheltuielile bugetului public naţional pe 2015 prevăd asigurarea implementării
priorităţilor de politici, care derivă din documentele de politici naţionale şi sectoriale,
caracteristice pentru fiecare componentă a bugetului public naţional.
Pentru anul 2015, cheltuielile bugetului public naţional se estimează în sumă de circa
49 605,4 mil. lei, cu o depăşire de 10 954,1 mil. lei faţă de rezultatele anului 2013 şi cu 5 212,3
mil. lei mai mult decît executat în anul 2014. Raportul cheltuielilor publice către PIB se
majorează de la 39,8 % - în anul 2014 pînă la 41,9 % - pe anul 2015.
În structura cheltuielilor bugetului public naţional pe componente bugetare, în anul
2015 partea majoră o reprezintă programele finanţate de la bugetul de stat, care deţin circa 69,2%
din cheltuielile publice, cu 3,0% mai mult față de executat 2014.
Evoluţia cheltuielilor bugetului public naţional pe componente bugetare în anii 2012-
2015, se prezintă în tabelul următor:
mil. lei
Executat
Proiect 2015 către
Proiec
2012 2013 2014 t 2015 executat 2013 executat
2014
+,- % +,- %
Bugetul public naţional, 35 38 44 49 10 128, 5 111,
total 373,5 651,3 393,1 605,4 954,1 3 212,3 7
inclusiv:
21 23 29 34 10 143, 4 116,
Bugetul de stat, total 675,3 901,2 347,9 315,1 413,9 6 967,2 9
dintre care transferuri către 8 9 12 14 150, 1 109,
4 785,6
alte bugete 888,6 428,5 967,1 214,1 8 247,0 6
Bugetul asigurărilor sociale 9 10 12 13 126, 1 112,
2 850,3
de stat 755,1 716,2 019,5 566,5 6 547,0 9
Fondurile de asigurare
3 4 5 118, 107,
obligatorie de asistenţă 4 679,5 781,5 328,1
951,2 226,1 007,6 5 0
medicală
dintre care transferuri către
12,9 1,2 28,5 -1,2 -28,5
alte bugete
8 9 11 10930 114,
1 395,6 -417,1 96,3
Bugetele UAT 920,6 534,7 347,4 ,3 6
dintre care transferuri către
31,2 304,2 28,7 -304,2 -28,7
alte bugete

Pornind de la estimările veniturilor, cheltuielilor şi surselor de finanțare a deficitului,

cadrul financiar global al bugetului public național pe anul 2015, se prezintă în următorul tabel.

19
 Executat Proiect Devieri 2015 pr./ 2014 exec.
2012 2013 2014 2015 (+,-) %

Venituri BPN 33530.3 36899.2 42446.0 45109.9 2663.9 6.3%

Ponderea în PIB (%) 38.0 36.7 38.1 38.1 0.1
Cheltuieli BPN 35373.4 38651.3 44393.0 49605.4 5212.4 11.7%
Ponderea în PIB (%) 40.1 38.5 39.8 41.9 2.1
Deficit BPN -1843.1 -1752.1 -1947.1 -4495.5 -2548.4 130.9%
Ponderea în PIB (%) -2.1 -1.7 -1.7 -3.8 -0.4
Produsul Intern Brut 88228 100510 111501 118300
Din volumul deficitului bugetului public național, estimat pentru anul 2015, bugetului de stat îi
revine - 3 976,5 mil.lei, bugetelor unităţilor administrativ teritoriale - 330,8 mil. lei, iar bugetului
asigurărilor sociale de stat - 88,2 mil. lei și fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medical -
100,0 mil. lei.
Conform estimărilor, bugetul de stat în anul 2015 se va solda cu un deficit în sumă de 3 976,5
mil.lei.
Pentru anul 2015, creditorul principal al Guvernului Republicii Moldova va fi Banca
Mondială, prin intermediul Agenției Internaționale de Dezvoltare (AID), care va acorda finanțare
sub formă de împrumuturi în valoare totală de 1 767,3 mil. lei (echivalentul a 91,6 mil. dolari
SUA), ceea ce reprezintă o pondere de aproximativ 49,1% din volumul total al intrărilor de
împrumuturi de stat externe, inclusiv 11,8 % vor fi destinate realizării proiectelor finanțate din
surse externe, iar 37,2% destinate susținerii bugetului. Totodată, pentru anul 2015 Banca
Mondială va fi unicul creditor care va acorda finanțare sub formă de împrumuturi de stat externe
pentru susținerea bugetului. Aceste împrumuturi de stat externe vor fi întreptate pentru operațiuni
pentru politicile de dezvoltare (DPO) - 45,0 mil. dolari SUA, reforma învățămîntului - 10,5 mil.
dol. SUA, reforma ajutorului social - 7,0 mil. dolari SUA, modernizarea sectorului sănătății - 4,3
mil. dolari SUA, suport pentru agricultura competitivă - 2,7 mil. dolari SUA).
La fel, o pondere importantă în volumul total al intrărilor de împrumuturi de stat externe
este deținută de Guvernul Japoniei, care va acorda în anul 2015 în volum de 794,3 mil. lei
(echivalentul a 41,2 mil. dolari SUA), ceea ce reprezintă o pondere de 22,1%, urmată de către
Banca Europeană de Investiții, care va acorda finanțare în valoare de 426,3 mil. lei (echivalentul
a 22,1 mil. dolari SUA), ceea ce reprezintă o pondere de 11,8%, și de Banca Europeană de
Reconstrucție și Dezvoltare, care va acorda finanțare în sumă de 285,8 mil. lei (echivalentul a
14,8 mil. dolari SUA), ceea ce reprezintă o pondere de 7,9% din totalul intrărilor de împrumuturi
de stat externe.

20
Intrările de împrumuturi externe în anul 2015 pe donatori se expune în diagrama următoare:

Guvernu
l
Poloniei
Japonia
Banca 5.3%
22,1%
Mondial
CEB BEI ă
1,6% 11,8% 49,1%

Pe parcursul anului 2015 sunt planificate rambursări de împrumuturi de stat externe în valoare
totală de 777,8 mil. lei (echivalentul a 40,3 mil. dolari SUA), ceea ce reprezintă o majorare cu
71,9 mil. lei sau cu 10,2% față de executat pentru anul 2014.
În 10 luni ale anului 2015, la bugetul public naţional au fost acumulate venituri în sumă totală de
35468,3 mil. lei, cu 1056,2 mil. lei mai puțin sau la nivel de 97,1 la sută față de sarcinile stabilite
pe perioada de gestiune. În comparație cu perioada similară a anului 2014, veniturile au
înregistrat o creştere de 1230,0 mil. lei sau cu 3,6 la sută.
Partea de cheltuieli a bugetului public naţional s-a executat în sumă de 36499,4 mil. lei, cu
7671,4 mil. lei mai puțin sau la nivel de 82,6 la sută faţă de prevederile perioadei de gestiune.
Comparativ cu perioada respectivă a anului 2014, cheltuielile bugetului public naţional s-au
majorat cu 1681,1 mil. lei sau cu 4,8 la sută.
Cheltuielile bugetare au fost direcţionate pentru:
 realizarea programelor cu caracter social-cultural – 70,3 la sută;
 domeniul economiei naţionale – 12,0 la sută;
 apărarea naţională, menţinerea ordinii publice și securitatea națională – 6,0 la sută;
 servicii de stat cu destinaţie generală – 4,7 la sută;
 alte domenii – 7,0 la sută.
Executarea bugetului public naţional în 10 luni ale anului 2015 s-a încheiat cu un deficit în sumă
de 1031,1 mil. lei.
Sursele de finanţare a deficitului bugetului public naţional în sumă de 1031,1 mil. lei s-au format
din:
 surse externe în sumă de 1477,0 mil. lei;
 surse interne (-445,9 mil. lei).

21
Estimările bugetului public național pentru anii 2016-2017
La baza estimărilor pe anii 2016-2017 stau prognozele indicatorilor macroeconomici, prioritățile
de politici publice ale Guvernului, strategiile sectoriale, precum și acorduri semnate/ratificate cu
partenerii externi de dezvoltare.
Reieşind din aceste premize, cadrul macro-fiscal a bugetul public naţional pe anii 2015-2017 se
estimează cu următorii parametrii generali:
mil. lei
Proiect Estimat Estimat
2015 2016 2017
Ve nituri BPN 45109.9 46831.0 49968.6
Ponderea în PIB (%) 38.1 36.2 35.4
Che ltuie li BPN 49605.4 50325.1 53218.6
Ponderea în PIB (%) 41.9 38.9 37.7
De ficit BPN -4495.5 -3494.1 -3250.0
Ponderea în PIB (%) -3.8 -2.7 -2.3
Produsul Inte rn Brut 118300 129400 141300

Evoluţia veniturilor, cheltuielilor şi deficitului bugetar pe anii 2012-2017, ca indicatori principali

care caracterizează cadrul macro-fiscal al bugetului public național, se prezintă în următorul
grafic.

Începând cu anul 2015, veniturile bugetului public național vor crește în mediu cu 5,6 la sută și,
în valoare absolută, se vor înscrie pe un trend ascendent (de la 45 109,9 mil.lei în 2015 la
49 968,6 mil.lei în 2017) în timp ce raportat la PIB vor descrește de la 38,1 la sută - 2015 la 36,2
la sută și 35,4 la sută în anii 2016 și 2017 respectiv. Această diminuare este determinată de
descreșterea ponderii granturilor pentru suport bugetar și pentru proiectele finanțate din surse

22
externe în PIB, de la 2,3 la sută - estimat pentru 2015 la 1,2 la sută - estimat 2017, precum și o
descreștere a impozitelor indirecte și nefiscale.

Nivelul deficitului bugetului public național pe termen mediu va avea o tendiță de descreștere
lentă, fiind limitat la nivel de 2,7% din PIB - în anul 2016 și 2,3% în PIB - în anul 2017, în
scopul asigurării pe termen mediu a stabilității macroeconomice și macrofiscale.

3.2. Măsuri pentru reducerea deficitelor bugetare

În scopul reducerii costurilor bugetare cu finanţarea deficitului bugetar de stat şi a
refinanţării datoriei publice, Ministerul Finanţelor Publice, întreprinde o serie de măsuri:

1.Acordarea de împrumuturi pentru răscumpararea la scadenţă a titlurilor de stat emise.

Titlurile de stat răscumparate la scadenţă din disponibilităţile contului current general al

Trezoreriei Statului se efectuează dacă pentru refinanţarea datoriei publice scadente nu s-au
contractat împrumuturi pe piaţa interbancară şi se face prin procedură bilaterală sau prin
licitaţie.

2. Efectuarea de cumpărături reversibile repo care presupune cumpărarea de către Ministerul

Finanţelor Publice a unor titluri de stat pentru tranzacţionare de la intermediari autorizaţi, cu
angajamentul acestora de a le răscumpara la o data ulterioara şi la un preţ stabilit la data
încheierii tranzacţiei.

3.Efectuarea unor plasamente prin operaţiuni specifice la societăţi bancare sau alte instituţii
garantate cu titluri de stat deţinute în portofoliul lor, în proporţie de cel puţin 120% faţă de
volumul împrumutului şi dobânda cuvenită. Legea privind finanţele publice precizează faptul
că gestionarea resurselor financiare publice se realizează printr-un sistem unitar de bugete.

23
 Concluzii:

Deficitul bugetar este un fenomen financiar, cu care de-a lungul istoriei s-au confruntat
absolut toate țările lumii. Cel mai utilizat indicator de măsurare al deficitului îl constituie soldul
bugetar convențional. Acesta reprezintă totalitatea resurselor utilizate de stat pentru a finanța
acele părți ale cheltuielilor ce au rămas neacoperite de veniturile guvernamentale.
În ceea ce privește investițiile în capitalul fizic și uman acestea pot să extindă
productivitatea muncii, ceea ce va duce la o creștere a veniturilor. Totuși, deși investițiile sunt o
sursă de creștere economică, aceste nu pot garanta o creștere rapidă.
Deși din an în an se colectează venituri tot mai mult în termeni nominali, totuși în termeni
reali această creștere este negativă. Printre cauzele acestei tendințe se numără:
 Corelarea între ponderea enormă a economiei tenebre ca raport către PIB și evaziunea
fiscală;
 Din cauza evaziunii fiscale povara fiscală cade asupra acelor contribuabili cinstiți,
numărul cărora este mic și în continuare descreștere;
 Lobbismul unor inițiative de iertare a sancțiunilor și restanțelor la plățile în buget, fapt ce
determină comportamentul de așteptare a unor noi iertări în continuare;
 Indisciplina financiară a agenților economici.
Provoacă îngrijorări situația privind cheltuielile bugetare ce țin de deservirea datoriei de stat.
Tendințle de creștere continuă a acestor cheltuieli demonstrează situația dificilă în care se află
Guvernul Republicii Moldova. Conform tendințelor stabilite în economia națională în ultimii ani,
putem constata că Moldova este afectată de așa-numitul „mecanism de autoreproducere a
datoriei” care poate fi descris prin următoarele efecte: crește deficitul bugetar primar →se
majorează volumul de noi credite → crește datoria publică → cresc cheltuielile pentru deservirea
datoriei publice → crește deficitul bugetar general → apelarea la noi credite → din nou crește
datoria publică → etc.
Cheltuielile bugetare pentru deservirea datoriei de stat enorme în mare măsură substituie
activitatea investițională a statului.
În timpul apropiat problemele bugetare se pot agrava și mai mult. Aceasta poate fi
condiționat de faptul că unele reforme economice vor necesita mijloace financiare publice
adiționale pe termen scurt în sume mari, în special pentru dezvoltarea infrastructurii economice,
finanțarea pierderilor băncilor și crearea programelor provizorii de susținere socială a șomerilor
și păturilor social-vulnerabile. Este mare probabilitatea că statul va fi nevoit să recurgă la
emiterea banilor pentru finanțarea deficitului, adică se pot crea premise pentru majorarea
inflației.

24
Pentru ameliorarea situației bugetare în Republica Moldova se propun următoarele măsuri:
 Diminuarea rolului statului în economia națională prin crearea codițiilor favorabile de
dezvoltare a sectorului privat. Aceasta va permite reducerea considerabilă a infrastructurii
statului, finanțate de la buget, precum și vor apărea posibilități de diminuare a poverii
fiscale pentru stimularea unei creșteri economice ulterioare, acompaniată de activizarea
investițiilor;
 Stabilirea principiului conform căruia modificări în legislația fiscală pot fi operate doar o
singură dată pe an – odată cu adoptarea legii bugetare anuale, fapt ce va permite
asigurarea stabilității regulilor fiscale și evitarea incertitudinii condiților de impozitare;
 Diminuarea cheltuielilor pentru întreținerea administrației publice locale și centrale în
condițiile diminuării rolului statului în economia națională.

25
 BIBLIOGRAFIE
1. Batişcev R. Factori care generează deficitul bugetar în Republica Moldova. Economica, nr. 6,
Chişinău, 2002, ASEM
2. Batişcev R. Probleme ale atragerii şi utilizării investiţiilor străine. Economica, nr. 1, Chişinău,
2003, ASEM
3. Batişcev R. Investiţii străine directe: cauze şi dificultăţi. Economica, nr. 2, Chişinău, 2003,
ASEM
4. Batişcev R. Problemele principale ale finanţării externe. Economica, nr.3.
Raport privind executarea bugetului public național în 10 luni ale anului 2015
<http://www.mf.gov.md/files/reports/Raport%20privind%20executarea%20BPN%20la%2031.1
0.2015.pdf>
5. Notă informativă la proiectul de lege a bugetului de stat pe anul 2015
http://contabilsef.md/newsview.php?l=ro&idc=13&id=11890&t=/Noutati/Noutati-
generale/Proiectul-de-lege-a-bugetului-de-stat-pe-anul-2015

26