Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
instruc- Metode de
Obiective
ţionale evaluare
Metode şi Forme de Mijloace
procedee lucru de
instruire
Evocarea O1 Cuvîntul învăţătorului: Oamenii nu trăiesc izolat. Fiecare face Discuţie Încurajarea
O2 parte dintr-o familie, dintr-un grup de muncă, de distracţii ş. dirijată PPT verbală
a. Pentru ca totul să se desfăşoare în bune condiţii şi viaţa să- Activitate
şi urmeze cursul obişnuit toţi oamenii trebuie să respecte frontală
regulile comunităţii din care face parte. Relaţiile dintre Implicarea
oameni trebuie să se bazeze pe comunicare, respect, activă în
înţelegere, bunătate, ajutor reciproc, fiindcă Patria are nevoie discuţie
de tineri dotaţi, energici, activi şi cinstiţi:
„E atît de greu să traversezi o mare!
E atît de greu pîn-vezi sădit un pom!
Ce greu mai creşte pîinea pe ogoare!
Dar mult mai greu devine Omul – Om!”
Fiindcă egoismul, invidia, lipsa de respect, răutatea împiedică
bunul mers al vieţii
Discuţie
Realizarea Astăzi vom organiza o călătorie cu trenul în lumea dirijată Macheta
sensului „Rolul succesului şi eşecului în dezvoltare. Expunerea trenului: a
Paşi în depăşirea barierelor, dificultăţilor, obstacolelor.”. locomotivei
(Anunţarea subiectului şi a obiectivelor) cu vagoane,
O3 De ce anume cu trenul? Deoarece viaţa este comparată cu o porumbei. Aprecierea
călătorie în tren. Dar ca să avem o zi plăcută ne vin în ajutor spiritului
O1 porumbeii cu sarcinile lor. (în ciocuri cu proverbe). Anexa 1 Explicaţia de
O2 Activitate pe
O5
Ce simbolizează această pasăre? (simbol al purităţii, al păcii, Acrostihul PPT observaţie
al nevinovăţiei al speranţei etc.) Prima literă echipe proverbe
O1
Activitate pe echipe: Explicaţi sensul proverbelor aduse
de hulubaşi. Frontală DEX
Descoperirea cuvîntului Virtuţi scris pe verticală, Discuţie
O2 dirijată
folosind doar prima literă din proverbe.
Explicarea cuvîntului Virtute după dicţionar.
Anexa 1
Anexa 2
Iubiri nerăsplătite
Era o iarnă cumplit de grea. Zăpada era neobişnuit de mare, iar noaptea era un ger de crăpau lemnele.
Nu ştiu cum se întîmplase că bunicul m-a luat într-o astfel de zi şi m-a dus cu el în sanie după ceva într-un sat îndepărtat. Acolo am
ajuns seara şi, după ce am băgat boii într-un grajd cald, am intrat şi noi în casă, unde, după lungi stări de vorbă cu cei de acolo, am cinat
şi ne-am culcat, rămânând să ne întoarcem acasă a doua zi.
Acasă, cîinele a aflat doar seara, că lipsim. Cum a fost dezlegat din lanţ, s-a luat pe urma noastră pînă a ajuns – cine ştie cînd, noaptea
– acolo unde eram noi. Doar dimineaţa l-am găsit, cu blana numai ţurţuri de gheaţă, aproape mort, lîngă uşa casei în care dormiserăm
noi, aşteptându-ne să ieşim.
Cum trecuse el prin şapte sate pînă aici? Cum scăpase de atîtea primejdii şi cum răbdase atîta frig şi foame?
Aşteptase toată lunga noapte geroasă lîngă pragul uşii închise. L-au dus în casă la căldură şi într-un târziu şi-a revenit. Tot timpul m-
am uitat la suferinţele lui, ce bucurie avea că ne-a regăsit!
Atunci am înţeles eu prima dată ceva din ce înseamnă adevărata iubire şi prietenie. Că, pentru acela pe care îl iubeşti, trebuie să fii în
stare să rabzi, să osteneşti, să-ţi pui viaţa în orice primejdie, dar să rămâi cu orice preţ nedespărţit de el, în orice împrejurare.
Prietenie ciudată
Într-un colț al tinzii, pe un țolișor vechi, Mura, pisica cea tărcată, își alăpta mîțișorii. Torcea încetișor cu ochii închişi. Cînd a intrat
răţuşca , Mura s-a oprit din tors. Răţuşca s-a apropiat de pisică şi i-a pipăit cu ciocul blana. În ochii pisicii s-au aprins scîntei răutăcioase.
Răţuşca s-a pitulat dezmierdător. Era cald şi bine lîngă blana pisicii, iar ea îngheţase. Treptat, luminiţele răutăcioase din ochii Murei se
stinseră. Pisica o privi nedumerită, o mirosi. Răţuşca era mică, slabă, cu blăniţa pufoasă, ca şi mîţişorii ei. Murei i se făcu milă. Pe urmă
îşi zise, se vede: „Unde trăiesc patru, încape şi al cincilea.” Şi trecu o dată limba pe spinarea răţuştei. Aceasta se mişcă şi spuse ceva în
limba ei păsărească. A doua zi, Mura stătea tolănită la soare. Pisoii se jucau prin ogradă. Iar sus, pe spinarea ei, pirotea răţuşca.
Trei prieteni
În ziua aceea, Victor făcuse ce făcuse și-și pierduse pachețelul cu mîncare. În recreația mare, toți copiii mîncau, numai Victor stătea mai
la o parte și se uita.
De ce nu mînănci? îl întrebă Mihai.
Mi-am pierdut pachețelul cu mîncare.
Foarte rău! făcu Mihai, mușcînd dintr-o felie mare de pîine albă. Pînă la masă mai e mult!
Dar unde l-ai pierdut? îl întrebă Ionel.
Nu știu..., șopti Victor și-i întoarse spatele.
Vezi, dacă-ți pui pachețelul în buzunar, în loc să-l pui în ghiozdan? îl dojeni Mihai.
Numai Vasilică nu-l întrebă nimic. În schimb, se apropie de el, rupse în două felia lui de pîine cu unt și-i întinse una din bucăți
prietenului său.
Hai, Victor, mînăncă și tu!
Anexa 3
Grupul I: Veselie-n jur să fie
Căci vin eu, sunt bucuria
Unde-s eu, acolo-i bine
Pace dulce, armonie.
Eu vă-ndemn să încercați
Și-n necaz să vă bucurați
Vă promit s-aveți izbîndă
Fericire tot crescîndă.
Grupul II:
Florile
Autorul:
Să vă spun ce s-a-ntîmplat
E ceva de neuitat Să-ți faci viața mai lungă
S-a-ntîmplat pe drum c-o floare, Ca s-aduci mai multe roade
O fetiță mult vioaie
Avînd multe de aflat
Fericind multe noroade.
Fetița:
Draga mea ești minunată
Și ca tine nu e alta Fetița:
Dar să-mi spui cum reușești Cum să fac, te rog, mă-nvață
Tu pe toți să ne uimești? Vreau s-aduc folos în viață
Vreau să fiu ca tine-bună
Floarea: Dulce, răbdătoare,
Scumpa mea, e foarte simplu Să mă-admire-o lume-ntreagă
Dragostea eu o dau triplu
Mai întîi eu dau miros
Multora chiar de folos Floarea:
Mai apoi cu gingășie Ce să-ți spun?
Viața dulce vreau să fie În primul rînd
Și-n sfîrșit eu dau culoare Dăruirea mi-e în gînd
Celui care bucurie n-are Eu nu caut să primesc
Că pivindu-mă atent Vreau să dau la toți lumină
Inima să-i cînte lent Pace, liniște la toți să vină
Lucru mare-i modestia Sînt modestă, răbdătoare
Pacea și mărinimia Să le dau eu vreau răcoare
Să fii blîndă și frumoasă Bunătate și blîndețe
Nu poți fi așa de-odată Ce-ar putea mai bine să te-nvețe?
Trebuie multă muncă
Fetița: Autorul:
Dulcea mea, îți mulțumesc Iat-așa dintr-o-ntîmplare
Vreau ca tine să trăiesc Vom primi cu toți mustrare
Cît de multe am învățat Un îndemn pentru schimbare
Au rămas doar de-aplicat Învățat de la o floare.
Anexa 5
Florile: vorbirea dulce, iertarea, răbdarea, înțelepciunea, bunătatea, prietenia, cinstea, adevărul, mărinimia, dragostea, credința,
milostenia etc.
Spinii: invidia, minciuna, disprețul, ambiția, încăpățînarea, lăcomia, ura, cearta, trîndăvia, lașitatea, zgîrcenia, mîndria de sine.
Proiect didactic
Data: 26. 11. 2014
Clasa: a IV-a ”B”
Disciplina: Dirigenţie
Subiectul: Calităţile unui om adevărat
Subcompetenţe:
Formarea pentru autocunoaştere şi dezvoltare personală
Obiective operaţionale:
O1 – să perceapă modurile, recomandările de sesizare a valorilor spirituale şi
necesitatea acestora în vieţile noastre;
O2 – să deosebească valorile spirituale ce ajută la o creştere bună a omului, de
cele negative ce distrug fiinţa umană;
O3 – să acumuleze cît mai multă informaţie despre valorile spiritual-morale şi să
o aplice în practică;
O4 – să manifeste interes şi insistenţă pentru promovarea comorilor spirituale;
O5 – să participle activ şi cu interes pe tot parcursul lecţiei;
O6 – să demonstreze compasiune şi respect faţă de colegi.
Strategii didactice:
Metode şi procedee: Discuţie dirijată, expunerea, explicație, acrostihul, prima literă,
dramatizare, joc didactic, descoperire, memorare, TIC-ul.