Studiu Estimare Potential Pasageri AIB 200214

Aeroportul
Internațional Brașov
Studiu de estimare a ariei de acoperire și a

numărului potențial de pasageri la Aeroportul
Internațional Brașov
RAPORT FINAL
Februarie 2014
Abrevieri
ACI Airports Council International
BNR Banca Națională a României
CAGR Rata anuală medie de creştere
CNP Comisia Națională de Prognoză
Euroregiunea DKMT Regiunea cuprinsă de Dunăre-Criș-Mureș-Tisa
INS Institutul Naţional de Statistică
OTP Aeroportul Otopeni
PIB Produsul Intern Brut
PPP Parteneriat Public-Privat
© 2014 KPMG România S.R.L., o societate cu răspundere limitată de drept român, membră a reţelei de firme independente KPMG afiliate la KPMG International Cooperative 1
(„KPMG International”), o entitate elveţiană. Toate drepturile rezervate. Tipărit în România.
Cuprins
Pagina
Contacte KPMG :
Sumar executiv 4
Florin Bănățeanu
Senior Director, Public Sector Prezentarea proiectului 7
Tel: + 40 747 333 137 ■ Prezentarea proiectului 8

Fax: + 40 372 377 700
fbanateanu@kpmg.com ■ Obiectivele proiectului 9
Prezentarea pieţei 10
Felix Croitoru ■ Prezentarea aeroporturilor comparabile 11

Manager, Public Sector
■ Distanţe faţă de aeroporturile învecinate 21
Tel: + 40 735 789 882
Fax: + 40 372 377 700 ■ Planuri de dezvoltare pentru transportul
22
fcroitoru@kpmg.com complementar
■ Contextul macroeconomic 23
■ Evenimente cu impact major 24
■ Analiza PEST 25
Determinarea ariei de acoperire şi a numărului

26
potenţial de pasageri
Ipoteze utilizate în modelul de estimare 28
■ Dinamica PIB-ului şi a populaţiei 29
■ Dinamica turismului 33
Cuprins
Pagina
Contacte KPMG :
■ Rata şomajului și salariul nominal mediu net
Florin Bănățeanu 35
lunar
Senior Director, Public Sector
■ Dinamica investiţiilor 36
Tel: + 40 747 333 137
Fax: + 40 372 377 700 Modelul de estimare a ariei de acoperire şi a
37
fbanateanu@kpmg.com numărului de pasageri
■ Prezentarea modelului de estimare 38
Felix Croitoru ■ Definirea scenariului de bază 39

Manager, Public Sector
■ Analiza rezultatelor obținute 40
Tel: + 40 735 789 882
Fax: + 40 372 377 700 ■ Analiza de senzitivitate 42
fcroitoru@kpmg.com
Analiza de risc 48
■ Riscuri macroeconomice 49
■ Riscuri demografice 50
■ Riscuri operaţionale 51
■ Riscuri comerciale 52
■ Riscuri politice 53
Anexe 54
I. Sumar executiv
Sumar executiv
Estimarea numărului potenţial de pasageri
Estimare număr pasageri aeroport Brașov
90 min - analiza în funcție de populația

ariei de acoperire, numărul de turiști 539.345 - 567.896
străini și salariul lunar mediu net


ariei de acoperire și număr de turiști 695.028 - 743.176
străini

ariei de acoperire și numărul de turiști 725.316 - 777.911
străini
500.000 550.000 600.000 650.000 700.000 750.000 800.000

Număr de pasageri potențiali
 Pentru estimarea numărului potenţial de pasageri a fost analizată performanţa aeroporturilor Timişoara, Oradea, Sibiu, Târgu-Mureş, Iași și Bacău la nivelul anului 2012, prin evaluarea
numărului de pasageri raportat la aria de acoperire a acestor aeroporturi, numărul de turişti străini şi salariul lunar mediu net.
 Întrucât indicatorii socio-economici (populație arie de acoperire, număr turiști străini și salariul nominal lunar mediu net) și numărul de pasageri pentru Aeroportul Otopeni (București) sunt
semnificativ mai mari comparativ cu valorile înregistrate de celelalte aeroporturi, am considerat ca estimarea numărului potențial de pasageri să fie realizată luând în calcul doar
aeroporturile regionale în vederea creșterii gradului de comparabilitate.
 Se observă că numărul de pasageri estimat se încadrează între numărul realizat de aeroportul Bacău şi aeroportul Tmișoara.
Sumar executiv
Estimarea dinamicii numărului de pasageri
Evoluţia estimată a numărului potenţial de pasageri 671.203 - 842.898

900.000
850.000 616.736 - 774.499
800.000
Pasageri
539.345 - 677.311
750.000
700.000
650.000
682.007 - 856.465
600.000
550.000
500.000
An 0 An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 6 An 7 An 8 An 9 An 10 An 11 An 12 An 13 An 14 An 15 An 16 An 17 An 18 An 19 An 20 An 21 An 22 An 23 An 24
Scenarii privind evoluția num ărului de pasageri de pe aeroportul

Brașov
Scenariu Creștere anuală Creștere anuală Creștere anuală
an 0 - an 9 an 10 - an 19 an 20 - an 24
Scenariu alternativ II 1,40% 0,90% 0,40%
Sursa: A naliză și estimare KP M G pe baza datelo r co mpaniei DKM A și A irpo rt Co uncil
Internatio nal
 Considerăm că această prognoză este prudentă fiind semnificativ mai mică decât cea estimată de ACI și DKMA pentru Europa, precum și față de rata medie anuală de creștere a numărului
de pasageri la nivelul României în perioada 2010-2012.
 Pentru estimarea evoluţiei numărului potenţial de pasageri au fost analizate valorile obţinute la calculul cu aria de acoperire la 60 min. incluzând şi salariul nominal lunar mediu net, de
539.345 pasageri şi respectiv valoarea obţinută la calculul cu aria de acoperire la 90 min. incluzând şi nominal lunar mediu net, de 677.311 pasageri;
 Intervalul de valori din anul 0 reprezintă nivelul pe care aeroportul Brașov îl va putea atinge în momentul în care va avea caracteristici corelate cu cele ale aeroporturilor analizate, precum:
număr linii aeriene, tarife, capacitate de procesare, calitatea managementului, calitatea operațiunilor, notorietate, etc.
II. Prezentarea
proiectului
Prezentarea proiectului
Aeroportul Internațional Aeroportul Internațional Brașov Ghimbav

Brașov Ghimbav „Iosif „Iosif Șilimon”
Șilimon” este proiectat a fi Beneficiari direcți Beneficiari indirecți
construit în orașul Ghimbav
din județul Brașov, situat la Date generale despre județ și aeroport
7 km vest de municipiul • Companiile aeriene • Consiliul Județean Brașov
 județul Brașov este cel mai vizitat județ din Regiunea
Brașov. • Personalul angajat în cadrul • Acționarul privat (în cazul
Centru atât de turiștii români cât și de cei străini, având un
mare potențial de dezvoltare datorită poziției geografice și aeroportului unui PPP)
obiectivelor turistice renumite la nivel internațional; • Turiștii străini și români • Populația județelor Brașov,
Aeroportul, aflat în regiunea • Consiliul Județean Brașov Covasna și Harghita și cea
de dezvoltare Centru a  localizat în județul Brașov, în centrul țării, destinația • Acționarul privat (în cazul din alte zone ale țării
României, va deservi, în preferată de turiști, constituind cea mai importantă și unui PPP) • Mediul de afaceri local şi
principal, județele Braşov, frecventată zonă datorită unei mari diversități de obiective regional
Covasna, Harghita şi zonele turistice și a sporturilor de iarnă; • Statul român
adiacente acestora. Aceste
 aeroportul este situat în apropierea orașului Brașov,
județe au un potențial
desemnat pol național de creștere; Ukraine
economic semnificativ ce va
fi valorificat o dată cu  în apropierea fabricii de componente pentru aeronave;
apariția aeroportului. Botosani
 acces direct la căile importante de comunicaţii feroviare şi Moldova
Satu Mare Maramures
terestre, care leagă Brașovul de nordul, vestul, estul şi Hungary Suceava
sudul ţării; Salaj

Bistrita-
Iasi
Profil: Nasaud
Neamt
 proiectul este susținut atât de localnicii județului Brașov Bihor
Populație județ Brașov Cluj
cât și de Consiliile Județene Brașov, Covasna și Harghita. Mures
Vaslui
(2012): 600.079 locuitori Harghita Bacau
Arad Alba
Investiții străine (2011): 21
mil. euro Covasna Galati Ukraine
Infrastructura și capacitatea operațională a aeroportului Timis Sibiu Brasov Vrancea
Hunedoara
Turiști (2012): 737.810
 permite decolarea și aterizarea avioanelor din clasa Arges Buzau
mediu curier; Caras
Mehedinti
-Severin Valcea Prahova Braila Tulcea
Serbia Gorj
Dambovita
 dimensiune pistă: 2.940m x 45m; Mehedinti Ialomita
Bucharest
Bucuresti Black Sea
 capacitate de procesare: 600.000 pasageri/ an. Olt Calarasi
Dolj Giurgiu
Constanta
Teleorman
Bulgaria
Obiectivele proiectului
Aeroportul Internațional
Brașov Ghimbav „Iosif
Șilimon” este proiectat a fi Obiectivul general:
construit în orașul Ghimbav
din județul Brașov, situat la Dezvoltarea economică și turistică a județului Brașov și a zonelor limitrofe prin realizarea unui aeroport internațional care să faciliteze activități
7 km vest de municipiul de transport aerian rapid și eficient între zona deservită (județele Brașov, Covasna, Harghita și zonele limitrofe) și țările Europei și Orientul
Brașov. Mijlociu.
Aeroportul, aflat în regiunea
de dezvoltare Centru a
României, va deservi, în
principal, județele Braşov,
Covasna, Harghita şi zonele
Obiective publice (economice și sociale):
adiacente acestora. Aceste
județe au un potențial
economic semnificativ ce va 1. Atragerea de investitori străini şi crearea de noi locuri de muncă (cel puţin 10.000 locuri de muncă în activităţi legate direct de aeroport,
fi valorificat o dată cu indirect legate şi induse);
apariția aeroportului. 2. Asigurarea accesului rapid al turiştilor străini în zonele de interes din cele trei judeţe Brașov, Covasna și Harghita;
3. Crearea unei infrastructuri de transport ce va favoriza dezvoltarea economică a întregii zone deservite: industrie, agricultură, turism,
servicii etc;
4. Obținerea de taxe și impozite la bugetul local;
5. Creşterea confortului social datorită veniturilor salariale ce se obţin şi a stabilităţii locurilor de muncă;
6. Dezvoltarea turismului medical și cel rural;
7. Creşterea gradului de integrare comunitară.
III. Prezentarea
pieței
Prezentarea pieței
Prezentarea aeroporturilor comparabile
Aeroportul Internaţional Aeroportul Internaţional „Traian Vuia” Timişoara

„Traian Vuia” Timişoara este
cel de-al doilea aeroport ca Date generale aeroport Facilităţi cargo: Terminal cargo - suprafaţă hală – 1.250 mp
mărime din România. depozite, suprafaţă birouri - 200mp. Terminalul dispune de depozite
 una dintre principalele porţi de intrare în zona de Vest a
Demersurile privind României, fiind tranzitat de mulţi oameni de afaceri, investitori uscate, echipamente de prelucrare coletărie, echipamente speciale
înființarea aeroportului au români şi străini, care îşi desfăşoară activitatea în această zonă; de manipulare mărfuri. Handling: de rampă - H24 - serviciul handling
început încă din anul 1935, aeroport şi de pasageri - operatori handling pasageri.
 este considerat aeroport de rezervă pentru Bucureşti (OTP),
dar construcţia acestuia pe Operatori companii aeriene: Tarom, Lufthansa, Carpatair și
Budapesta şi Belgrad, fiind şi cel mai important aeroport din
actualul amplasament, în Wizzair;
Euroregiunea DKMT;
vecinătatea comunei
Giarmata, a început abia în  prin poziţionarea geografică, beneficiază de una din cele mai Operatori cargo: Fed Ex Express, Kuehne+Nagel Romania,
anul 1960, inaugurarea dezvoltate reţele de drumuri, căi ferate şi de telecomunicaţii; Lagermax-Aed Romania, Marians Trading, Tarom, TNT Romania,
definitivă fiind realizată la VRK Expeditions, World Courier şi World Mediatrans.
28.02.1964.  se intenționează trecerea aeroportului în administraţia Consiliului
Judeţean Timiş;
Aeroportul se situează la 12
km nord-est de centrul  din luna ianuarie 2013, Aeroportului Internaţional Timişoara este Ukraine
Timişoarei. Accesul se face autorizat ca „Agent cargo abilitat”;
ieşind pe Calea Lugojului, pe  aeroportul este membru permanent al Consiliului Internaţional al
Botosani
drumul european E70. Aeroporturilor (ACI – Europe). Moldova
Satu Mare Maramures
Hungary Suceava
Începând cu data de 6
Bistrita -
ianuarie 2003, aeroportul Infrastructura şi capacitatea operațională a aeroportului Salaj
Nasaud
Iasi
poartă numele inventatorului  dimensiune pistă - 3.500m x 45m;

Bihor Neamt
Cluj
român Traian Vuia născut în Mures
Vaslui
judeţul Timiş.  capacitate platformă - 22 aeronave/ oră; Arad

Harghita Bacau
Alba
 capacitate pistă - 14 aeronave/ oră; Covasna Galati Ukraine

Timis Sibiu Brasov Vrancea
Profil:  pistele de aterizare/ decolare permit operarea tuturor tipurilor de Hunedoara
aeronave, fără restricţii; Arges Buzau

Populație județ Timiș (2012): Caras
Mehedinti
Serbia Gorj
680.042 locuitori  asigură 25 de legături aeriene directe înspre întreaga Europă; Dambovita
Mehedinti Ialomita
Investiții străine (2011):  aerogara de pasageri - curse externe are o capacitate de Bucharest
Bucuresti
Olt Black Sea
11,21 mil. euro procesare de 800 pasageri/ oră, iar aerogara de pasageri - curse Calarasi
Constanta
Dolj Giurgiu
interne are o capacitate de procesare de 500 pasageri/ oră.
Turiști (2012): 281.232 Teleorman
Bulgaria
Prezentarea pieței
Aeroportul din Timişoara a Date generale aeroport

Numărul de pasageri
înregistrat o creştere  Aeroportul a înregistrat din 2005 până în 2011 o creștere semnificativă a numărului
consistentă a numărului de de pasageri, rezultând o rată medie anuală de creştere de aproximativ 17%. Cu
1.400 1.159 1.228 180%
pasageri între 2005 şi 2011, toate acestea, în 2012, în urma incidentelor de-a lungul anilor, în care au fost 1.200 160%
1.043
de 154%, urmată de o implicate aeronavele companiei Carpatair, numărul de pasageri s-a redus simțitor , 981 154% 140%
scădere în 2012 până sub ajungând aproape la nivelul celui din 2009, de 981.272; 1.000 908 903
120%
Mii
nivelul înregistrat în 2010.  Dacă înainte de criza financiară globală aeroportul a înregistrat în intervalul 2005- 750 139% 115%
800 103% 100%
2008 o rată medie anuală de creştere a numărului de pasageri, de 23,11%, 88%
ulterior, între 2008-2012 aceasta a scăzut semnificativ, ajungând la 3,66%; 600 484 87% 80%
55% 60%
 Acest lucru este evidențiat și în numărul de mișcări de aeronave (numărul 400
zborurilor), compania Carpatair restrângându-şi drastic din activitate. Astfel, în 40%
2011, volumul traficului aerian s-a restrâns cu 8% faţă de 2010, urmând ca în 2012 200 20%
0%
reducerea să fie și mai mare, respectiv de 22% față de anul anterior. Prin urmare,
- 0%
numărul de pasageri raportat la numărul de zboruri, a crescut în perioada analizată
cu 6,31%; 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
 Referitor la traficul cargo, se poate constata că acesta a înregistrat un trend Numărul de pasageri Creșterea față de 2005
ascendent până în 2010, urmând ca în 2011 să scadă cu 6% faţă de 2010, pe
fondul reducerii activității unor operatori cargo, iar în 2012 să revină pe creștere cu
11%. În perioada 2005-2012, volumul cargo a înregistrat o rată medie anuală de Sursa: Analiză KPMG pe baza datelor INS
creștere de 9%.
Evoluția cargo Mișcări de aeronave

1.600 90% 30.000 28.304 40%
1.441
1.378 1.295 25.193
1.400 80% 80% 35% 24.199 23.957 23.925 23.254
72% 70% 25.000 30%
1.200 1.053 20.943
986 60%
1.000 787 62% 20.000 18.183 20%
808 50%
800
Tone
800 40% 15.000 14% 20% 10%

16% 14% 11%
32% 30%
600
23% 20% 10.000 0% 0%
400
10%
200 0% 0% 5.000 -10%
-2% 1% -13%
- -10%
- -20%
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Volum cargo Creșterea față de 2005 Mișcări aeronave Creșterea față de 2005
Sursa: Analiză KPMG pe baza datelor INS Sursa: Analiză KPMG pe baza datelor INS
Prezentarea pieței
Aeroportul Internațional Aeroportul Internațional Sibiu

Sibiu a fost inaugurat în
1943. Date generale aeroport:  capacitatea de procesarea este de 300 pasageri/ oră/ flux -
 deserveşte judeţe importante precum Hunedoara, Alba, Cluj, sosiri/ plecări - intern şi internaţional;
În 2010, Aeroportul Mureş, Covasna, Harghita, Braşov, Argeş, Vâlcea şi judeţul  în prezent aeroportul nu dispune de terminal cargo.
Internaţional Sibiu a Sibiu;
implementat sistemul
integrat de management  poziţie geografică favorabilă în zona centrală a ţării, Sibiul Operatori companii aeriene: Austrian Airlines AG, Lufthansa,
calitate, mediu, sănătate şi făcând parte dintre centrele importante de cultură ale României Tarom, Air Bucharest.
securitate în muncă, şi având acces direct la căile importante de comunicaţii
certificat ISO 9001, 14001, feroviare şi terestre, care leagă Sibiul de nordul, vestul, estul şi
18001. sudul ţării;
 începând cu anul 2006, traficul aerian a înregistrat o creştere
Profil: fără precedent, datorită statutului oraşului: „Sibiu – Capitală
Culturală Europeană 2007”, dar şi a fluxului de investiţii străine
Populație județ Sibiu (2012):
pe plan local; Ukraine
426.181 locuitori
Investiții străine (2011): 1,9  până în prezent, nu există zboruri low-cost, însă reprezentanții
mil. euro aeroportului au anunțat că începând cu 14 iunie 2014, compania Botosani
aeriană low-cost Wizz Air va începe să opereze zboruri pe o Moldova
Satu Mare Maramures
Turiști (2012): 285.136 Hungary Suceava
nouă rută de la Sibiu către Londra;
Salaj Bistrita-
Iasi
 proiecte de dezvoltare: Nasaud
Neamt
Bihor
 construirea unui terminal cargo; Cluj
Vaslui
Mures
 construirea unui terminal pentru combustibil. Arad
Harghita
Bacau
Alba
Infrastructura și capacitatea operațională a aeroportului: Covasna Galati Ukraine

Hunedoara
 dimensiune pistă: 3.060m x 45 m; Buzau
Arges
Caras
Mehedinti
-Severin Prahova
 capacitatea operaţională pe suprafaţa de mişcare este de o Serbia Gorj Valcea Braila Tulcea
Dambovita
aeronavă la fiecare 5 minute, urmare a dezvoltării căilor de Mehedinti Ialomita
acces pe pistă - Echo, November şi Whiskey; Bucharest
Bucuresti
Olt Calarasi Black Sea
 platforma de îmbarcare/ debarcare a aeroportului are o Dolj Giurgiu
Constanta
capacitate de 18 locuri pentru avioane de categoria B, C, D; Teleorman
Bulgaria
Prezentarea pieței
Date generale aeroport

Aeroportul din Sibiu a Numărul de pasageri
înregistrat o creştere  Similar cu celelalte aeroporturi din țară, după o evoluție pozitivă, aeroportul din
Sibiu a înregistrat o diminuare a numărului de pasageri cu 11% în 2011 față de
impresionantă a numărului 2010, în timp ce în 2012 a rămas aproape constant, 176.263 de pasageri;
250 350%
199
de pasageri între 2005 şi 300%
2010, de 306%, urmată de  Creșterea numărului de pasageri a atins maximul în 2010 când a fost de 306% față 200 177 176
de 2005, în anii următori aceasta scăzând la aproximativ 260%;. 306%
uşoare scăderi în intervalul 154 262% 260%
250%
Mii
2011-2012.  Din 2005 și până în 2009, numărul de mișcări de aeronave a avut un trend 150 140 215%
200%
ascendent ajungând la 6.415 zboruri, dublu față de nivelul maxim, (2.920 zboruri) 106 187%
înregistrat de aeroportul Târgu Mureș; 150%
100
 În 2011, numărul de zboruri a început să se reducă, inițial cu 19%, la 4.807, și 64 116%
49 100%
ulterior, în 2012, cu încă 5% până la 4.547, în urma îmbunătățirii rețelei de rute și a 50
eficientizării costurilor de către companiile aeriene. Acest lucru a condus la un nivel 50%
al numărului de zboruri sub celui din 2007, când au fost 4.997 zboruri; 0% 30%
- 0%
 Evoluția volumului cargo a fost una oscilantă, de la creșteri importante, la scăderi 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
bruște. De exemplu, în 2010, creșterea a fost de 222% față de 2009, în 2011 de
34% iar în 2012 se diminuează cu 95% față de 2011, atingând cel mai mic nivel (2 Numărul de pasageri Creșterea față de 2005
tone) din perioada analizată.
Sursa: Analiză KPMG pe baza datelor INS

45 39 39 500% 7.000 6.415 40%
40 457% 4.997 5.956 5.959
457% 400% 6.000 30%
35 31% 4.807
29 314% 5.000 19% 4.547 20%
30 26 26 300%
3.816
25 271% 271% 4.000 3.500 10%
Tone
9% 8%
200%
20
3.000 0% 0%
15 9 100% -5%
-7%
2.000 -10%
10 7 29%
0% 0%
5 2 1.000 -19% -20%
-71%
- -100%
- -30%
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Prezentarea pieței
Aeroportul Târgu Mureş are Aeroportul Internațional „Transilvania Târgu Mureş”

ca dată de înfiinţare anul
1936, dar pe poziţionarea Date generale aeroport: Infrastructura și capacitatea operațională a aeroportului:
actuală funcţionează din  își propune pregătirea continuă a personalului şi o strategie de  dimensiune pistă: 2.000m x 45m;
anul 1969, o dată cu marketing de cost leadership;
construirea pistei betonate.  arie platformă: 14.110 m2;
 în mai 2012 a primit certificarea de aeroport internațional;  capacitatea maximă de deservire 350.000 pasageri/ an;
Aeroportul Târgu Mureş este
amplasat în dreptul satului  la sfârşitul lunii aprilie 2013, cel mai mare operator ultra low-cost  aerogara internă a 180 pasageri/ oră și aerogara externă a 400
Vidrasău, la 14 km de Ryanair îşi începe activitatea la Târgu Mureș; pasageri/ oră;
Municipiul Târgu Mureş.
 un serviciu nou, esenţial, este asigurarea alimentării cu AVGAS,  nu dispune de terminal cargo.
Situat la aproximativ aceeași care garantează aterizarea pe Aeroportul „Transilvania” a
distanță, de 450 km, faţă de aeronavelor de mici dimensiuni aparţinând segmentului de Operatori companii aeriene: Wizz Air, Tarom, Malev, Air Arabia,
principalele capitale din aviaţie generală şi zboruri private, acesta fiind singurul aeroport Ryanair și Wideroe.
regiune Belgrad, Budapesta, din Transilvania unde AVGAS este disponibil la vânzare;
Bucureşti şi Chişinău,
 proiecte de dezvoltare: Airport Business Centre, zonă cargo,
poziţionarea geografică Ukraine
platformă multimodală, extindere pistă, cale şi platformă de
extrem de favorabilă a
parcare aeronave la categoria maximă cerută de capacitatea
aeroportului atât pe plan
aeronavelor ce vor opera pe Aeroportul Transilvania Târgu
intern cât şi internaţional, Botosani
Moldova
Mureş; Satu Mare Maramures
este una dintre principalele Hungary Suceava
sale avantaje.  administratorii aeroportului au depus o cerere de finanțare pe Salaj
Bistrita -
Iasi
Nasaud
Programul Operațional Sectorial Transport în valoare de 38,9 Bihor Neamt
Din mai 2006, Aeroportul
milioane euro ce vizează extinderea pistei de decolare-aterizare Cluj
Târgu Mureş capătă Vaslui
la 3.600m şi a platformei de operare pentru aeronave; Mures
Harghita
denumirea de „Aeroportul Arad Alba
Bacau
Transilvania Târgu Mureş”.  alături de renumitul Aeroport Schiphol din Amsterdam şi
Covasna Ukraine
împreună cu aeroporturile din Madrid şi Viena, Aeroportul Sibiu Brasov Vrancea
Galati
Profil: Timis
Hunedoara
Internaţional „Transilvania” Târgu Mureş face parte dintr-un
Populație județ Mureș proiect de cercetare finanţat de către Comisia Europeană, în Arges Buzau
(2012): 578.578 locuitori valoare de 2,6 mil. de euro. Principalul obiectiv al proiectului Serbia
Caras
Mehedinti
-Severin
Gorj Valcea Prahova Braila Tulcea
Investiții străine (2011): 12,1 este reducerea, până în 2050, a duratei călătoriei aeriene, Mehedinti
Dambovita
Ialomita
mil. euro respectiv a timpului necesar pentru deservirea pasagerilor şi Bucharest
Bucuresti
Olt Black Sea
Turiști (2012): 353.459 aeronavelor la mai puţin de patru ore, pornind din orice colţ al Calarasi
Constanta
Dolj Giurgiu
Europei către cealaltă parte a continentului. Alte obiective Teleorman
importante ale proiectului sunt reducerea costurilor de operare
al aeroporturilor, până la 90% faţă de nivelul actual, protejarea
Bulgaria
mediului înconjurător, reducerea consumului de combustibil.
Prezentarea pieței
Date generale aeroport

Aeroportul din Târgu Mureş Numărul de pasageri
a înregistrat o creştere  În comparație cu celelalte aeroporturi, aeroportul din Târgu Mureș, este singurul
care a înregistrat în 2011 o creștere anuală record, de 241% a numărului de
semnificativă a numărului de pasageri, ajungând la 255.056 pasageri. Această performanță s-a datorat în
350
299
3000%
pasageri între 2005 şi 2012, principiu noilor zboruri Wizz-Air operate din Târgu Mureș spre opt destinații din 300 2715%
255 2500%
de la 10.634 pasageri la Europa;
299.317 pasageri, marcată de 250 2298%
 În 2012, numărul de pasageri a crescut cu 17% ajungând la 299.317 pasageri, 2000%
Mii
un uşor regres în intervalul depășind cu 70% nivelul de pe aeroportul Sibiu, de 176.263 pasageri, ca urmare a 200
2008-2010. 157 1500%
politicii companiei aeriene low-cost Wizz-Air de a introduce noi curse spre destinații 1381%
noi și transferului de operațiuni de pe aeroportul din Cluj-Napoca pe aeroportul din 150
75 1000%
Târgu Mureș în luna mai 2012; 84
100 70
47 689%
 Rata medie anuală de creştere a numărului de pasageri în perioada 2005-2012 a 500%
50 556%
fost de 61,09%, superior celei obținute de aeroportul Sibiu, de 20,10%; 11 0% 345%
603%
 Numărul zborurilor s-a intensificat în 2011 cu 91% iar în 2012 a scăzut ușor cu 8%, - 0%
râmânând încă la aproape jumătate față de numărul zborurilor de pe aeroportul 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Sibiu. Majoritatea zborurilor de pe aeroportul Târgu Mureș sunt efectuate de
operatorul aerian Wizz Air; Numărul de pasageri Creșterea față de 2005
 Volumul de marfă transportat a scăzut continuu de la 51 tone în 2005 la mai puțin
de o tonă în perioada 2009-2012. Sursa: Analiză KPMG pe baza datelor INS

60 0% 0% 3.500 160%
51 2.920
-10% 140%
50 3.000 2.693
-20% 2.598 140%
121% 120%
-30% 2.500 114%
40
-40% 1.889 100%
2.000 1.751
Tone
30 -50% 1.599 1.532 80%

-60% 1.500 1.216
55% 60%
20
-70% 1.000
9 -82% 7 44% 40%
-80% 31%
10 -86% 500 26%
2 -90% 20%
-96% 1 -98% 1 -99% 1 -99% 1 -99%
- -100% - 0% 0%
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Prezentarea pieței
Aeroportul Internaţional Aeroportul Internațional „Henri Coandă”

„Henri Coandă” este cel mai
mare, cel mai modern şi cel
mai tranzitat aerodrom din
Date generale aeroport: Turkish Airlines, Vueling, EasyJet şi Air Serbia.
România.  în apropiere de București, capitala țării;
Operatori cargo: Bucharest International Cargo Centre SA –BICC,
Începând cu anii 1940  în 2011 a fost inaugurat terminalul Finger (16.600 mp); Swiss International Air Lines - SwissWorld Cargo, Turkish Airlines
infrastructura existentă a Cargo Import, Turkish Airlines Cargo Export.
fost utilizată de aviația  și-a dublat capacitatea în noiembrie 2012 prin extinderea
militară română, urmând ca terminalului plecări internaționale (19.600 mp);
în 1965 să demareze  în 2013, au început operarea două noi companii aeriene:
procesul de modernizare a EasyJet şi Air Serbia;
pistei.
 în 2013 a câştigat premiul „Fastest growing airport” raportat la
Aeroportul este amplasat la traficul de pasageri din 2012;
o distanță de 16,5 km față de
centrul orașului București.  compania aeriană de ultra low-cost Ryanair a anunţat că,
începând cu luna aprilie 2014, va opera zboruri pe ruta Ukraine
Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti – Aeroportul
Profil: Dublin.
Botosani
Moldova
Populație regiune București- Infrastructura și capacitatea operațională a aeroportului: Satu Mare Maramures
Suceava
Hungary
Ilfov (2012): 2.264.865 Bistrita -
locuitori  dimensiune pistă: 3.500m x 45m; Salaj
Nasaud
Iasi
Bihor Neamt
Investiții străine (2011):  capacitate platformă: 45 aeronave; Cluj
Vaslui
34,021 mld. de euro Mures
 capacitate de procesare: Arad
Harghita
Bacau
Alba
Turiști (2012): 1.352.788
 zboruri internaționale: 1.200 pasageri/ oră de vârf/ flux; Covasna Galati Ukraine
 zboruri interne: 270 pasageri/ oră de vârf/ flux. Hunedoara
Arges Buzau
 capacitate de operare: 39 mișcări aeronave/ oră. Caras
Mehedinti
Serbia Gorj
Dambovita
Operatori companii aeriene: Aer Lingus Irish Airlines, Aeroflot – Mehedinti Ialomita
Russian Airlines, Air Berlin, Air France, Air Moldova, Alitalia, Bucharest
Bucuresti Black Sea
Olt Calarasi
Austrian Airlines, Blue Air, British Airways, Csa Czech Airlines, El Dolj Constanta
Giurgiu
Al, Farnair, Flydubai, Klm-royal Dutch Airlines, Lot-Polish Airlines, Teleorman
Lufthansa, Malev, Olympic Air, Onur, Pegasus Airlines, Qatar

Airways, Romavia, SAS Scandinavian Airlines, Sky Airlines, Swiss Bulgaria
International Air lines Tap Portugal, Tarom, TNT Airways S.A.,
Prezentarea pieței
Aeroportul Otopeni este cel Date generale aeroport Numărul de pasageri

mai mare aeroport din
 Evoluția numărului de pasageri pe aeroportul Otopeni a fost una favorabilă
România, având un număr culminând cu cel mai mare număr de pasageri în 2012, de 7.088.515, cu 41% mai
8.000 7.089 160%
de 7.088.515 pasageri la mult decât în 2011. Aceasta a fost consecința transferului avioanelor low-cost de 7.000 140%
nivelul anului 2012. pe Aeroportul Băneasa pe Aeroportul Otopeni în cursul anului 2012. Această 138%
6.000 4.917 5.028 120%
creștere spectaculoasă a numărului de pasageri a adus aeroportului în 2013 4.938 5.063
premiul „Fastest growing airport” raportat la traficul de pasageri din 2012; 4.481
Mii
5.000 100%
 În perioada 2005-2012, aeroportul Otopeni a înregistrat o rată medie anuală a 4.000 3.498 80%
2.977 69%
numărului de pasageri de 13,19%, pe seama măririi semnificative a numărului de 3.000 60%
66% 65%
pasageri în 2012; 70%
2.000 51% 40%
 De asemenea, numărul zborurilor s-a intensificat anual, îndeosebi în 2012, când
au fost cu 18% mai multe curse decât în 2011, ajungând la 84.712 mișcări de 1.000 18% 20%
aeronave. În intervalul 2005-2012, rata medie anuală de creştere a numărului de - 0% 0%
zboruri a fost de 7,75%; 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
 În ceea ce privește volumul cargo, acesta a avut o evoluție pozitivă, însă cu
creșteri modeste în ultimii 3 ani. Rata medie de creştere în întervalul 2005-2012 a Numărul de pasageri Creșterea față de 2005
fost de 6% iar în 2012 s-a înregistrat cel mai ridicat volum, de 26.242 tone.

30.000 60% 90.000 84.712 80%
24.134 26.242
53% 80.000 72.624
25.000 22.100 21.184 22.988 50% 69.920 69.750 71.623 69% 70%
18.789 67.416
70.000 60%
20.000 17.350 40% 60.000 55.946
17.114 41% 50.253
34% 50%
Tone
15.000 30% 50.000 43%

29% 45% 40%
24% 40.000 39%
10.000 20% 34% 39% 30%
30.000
5.000 10% 20.000 20%
10%
10.000 11% 10%
- 0% 0%
1% - 0% 0%
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Prezentarea pieței
Poziția aeroporturilor în funcție de rata medie anuală de creștere a Dinamica numărului de pasageri şi dinamica numărului de turişti cu
Aeroportul din Târgu Mureş numărului de pasageri și cea a numărului de turiști prezentarea numărului de pasageri la 2012
prezintă cele mai ridicate
rate de creştere ale  Chiar dacă rata medie anuală de creștere a turiștilor în perioada 2005-2012 din
65,00%
numărului de turişti precum județul Sibiu a fost cea mai mică, de 3,21%, Aeroportul Sibiu a obținut a doua rata
medie de creştere 2005-2012 pasageri, de 20,10%, dintre aeroporturile analizate,
CAGR Pasageri 2005-2012

şi al numărului de pasageri. 55,00%
în mare parte datorită boom-ului din 2006-2008, în 2007 Sibiul fiind declarat
De asemenea, dinamica Capitala Culturală Europeană.
numărului de zboruri este 45,00%
cea mai mare dintre toate  Aeroportul Târgu Mureș s-a situat pe primul loc cu o rată medie de creştere a
aeroporturile analizate.
35,00% numărului de pasageri de 61,09% în perioada 2005-2012, în urma performanței
obținute în ceea ce privește numărul de pasageri în 2011 și în 2012. Același loc îl
25,00%
ocupă și în ceea ce privește rata medie de creştere a numărului de turiști, de
8,25%.
15,00%
 Dată fiind poziția strategică a Aeroportului Otopeni, aflat în apropierea capitalei
5,00% țării, București, acesta a înregistrat cel mai mare număr de pasageri fiind și
0,00% 2,00% 4,00% 6,00% 8,00% 10,00%
aeroport de tranzit. Prin urmare, numărul pasagerilor a depășit cu mult numărul
CAGR Turisti 2005-2012 turiștilor. În 2012, numărul pasagerilor raportat la numărul turiștilor era de 524%.
Sibiu Timisoara Tg Mures Otopeni
Cu toate acestea, rata medie anuală de creştere a numărului de turiști, de 7,20%,
din București o depășește pe cea a celorlalte județe care au un aeroport.
Poziția aeroporturilor în funcție de numărul de pasageri și numărul de

zboruri
15,00%
Dinamica numărului de pasageri şi dinamica numărului de zboruri
CAGR Număr de zboruri 2005-2012

13,00%
cu prezentarea numărului de pasageri la 2012
11,00%
 În ceea ce privește situația numărului de zboruri (mișcări de aeronave), cel mai
bine se plasează Aeroportul Târgu Mureș cu o rată medie anuală de creştere 9,00%
a numărului de zboruri de 12,03%, fiind urmat la o distanță mare de Aeroportul
7,00%
Otopeni cu 7,75%, unde unele companii aeriene și-au restrâns din numărul
curselor în vederea eficientizării costurilor. 5,00%
 La polul opus se situează aeroportul din Timișoara cu o rată anuală medie de 3,00%
creştere a numărului de zboruri negativă (-2%) din cauza restrângerii activității
companiei aeriene Carpatair, în timp ce Aeroportul Sibiu a obținut un rezultat 1,00%
modest, de 3,81%, companiile aeriene ce operează pe acest aeroport -1,00%
reducând zborurile în urma îmbunătățirii rețelei de rute și a eficientizării
costurilor de către companiile aeriene. -3,00%
0,00% 10,00% 20,00% 30,00% 40,00% 50,00% 60,00%
CAGR Număr pasageri 2005-2012
Sibiu Timisoara Tg Mures Otopeni

Prezentarea pieței
Evoluția numărului de pasageri comparativ cu numărul turiștilor din Evoluția numărului de pasageri comparativ cu numărul turiștilor din
Urmare a pasagerilor care județul Mureș județul Sibiu
tranzitează Aeroporturile
Otopeni şi Timişoara, 400.000
353.459
120% 350.000 327.925
87%
100%
indicele număr de pasageri/ 350.000 98% 300.000 287.103 285.136 90%
100%
număr de turişti este 85% 299.317 252.694 244.708
263.684 80%
300.000
semnificativ mai mare în 253.454 259.121 250.000 228.627 228.195 67% 62% 70%
238.147 231.538 255.056 80%
cazul acestor aeroporturi 250.000 49% 63% 198.743 60%
202.994 62% 200.312 202.850 200.000 176.876
comparativ cu aeroporturile 176.263
200.000 60% 154.156 50%
din Sibiu şi Târgu Mureş. 150.000 157.494
42%
37%
150.000 32% 140.247 40%
30% 40% 25%
83.955 100.000 21% 105.601 30%
100.000 20% 69.795 74.710
47.308 48.907 63.584 20%
20% 50.000
50.000 5% 10.634 10%
- 0% - 0%
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Mureș nr. turiști Aeroport Tg Mureș nr. pasageri Nr. pasageri/ nr. turiști Sibiu nr. turiști Aeroport Sibiu nr. pasageri Nr. pasageri/ nr. turiști
Evoluția numărului de pasageri comparativ cu numărul turiștilor din Evoluția numărului de pasageri comparativ cu numărul turiștilor din
județul Timiș Municipiul București
1.400.000 600% 8.000.000 600%
536% 1.227.943
495% 488% 7.088.515
1.200.000 7.000.000
981.272 1.158.637 500% 453% 500%
437%
1.043.086 6.000.000 524%
1.000.000 908.412 388% 392%
903.331 472%
435% 400% 358% 4.937.620 5.063.308 4.916.956 5.028.201 400%
750.070 5.000.000
800.000 4.480.606
371%
242% 321% 300% 4.000.000 3.498.287 300%
600.000 321%
304% 2.977.040
484.170 3.000.000
200% 200%
400.000 283.412 281.801 281.232
246.675 225.609 260.407 2.000.000 1.352.788
200.376 216.173 996.740 1.038.161 989.805 1.125.213 1.282.616
100% 831.336 900.464 100%
200.000 1.000.000
- 0% - 0%
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Timiș nr. turiști Aeroport Timișoara nr.pasageri Nr. pasageri/ nr. turiști București nr. turiști Aeroport Otopeni nr. pasageri Nr. pasageri/ nr. turiști
Prezentarea pieței
Distanțe față de aeroporturile învecinate
Rută Distanță
Aeroportul Sibiu se află la cea mai Ghimbav- 171 km

mică distanță față de viitorul Otopeni
aeroport de la Ghimbav (județul
Brașov). Ghimbav- 426 km
Timișoara
Ghimbav- 407 km
310km Oradea
407km
Ghimbav- 145 km
Sibiu
182km Ghimbav- 185 km

Târgu-Mureș
Ghimbav- 182 km
185km Bacău
Ghimbav- 310 km
426km Iași
145km
171km
Județul Brașov va fi conectat și se

va putea ajunge rapid în toate
regiunile țării prin intermediul
autostrăzilor care vor fi construite
conform Strategiei de dezvoltare a
rețelei de autostrăzi 2014-2018.
Prezentarea pieței
Planuri de dezvoltare pentru transportul complementar
Autostrăzi ce vor lega Brașovul de

Satu Mare aeroporturile învecinate și vor facilita
Suceava
Priorități până în 2022 drumul spre punctele de trecere a
Autostrăzi prezente frontierei României:
Proiecte deja finanțate  Autostrada Comarnic-Brașov
Suplacu de  Autostrada Brașov-Sibiu
Barcău Ungheni  Autostrada Brașov-Sf Gheorghe-
Oradea
Borș Piatra Neamt Iași Bacău
 Autostrada Brașov-Tg.Mureș-Cluj
Roman
Cluj-
Napoca Turda Bacău
Târgu
Mureș
Nădlac
Arad
Alba-Iulia
Deva
Sf. Gheorghe
Sibiu Focșani Galați
Timișoara Brașov
Lugoj
Reșița Comarnic Tulcea

Brăila
Buzau
Ploiești
Râmnicu
Vâlcea
Noi tronsoane: Pitești
Finanțate de la bugetul de stat din 2015 Drobeta
Turnu
Finanțate în regim de concesiune sau PPP Severin Craiova
Constanța
Finanțate din fonduri de dezvoltare regională Alexandria
Calafat
Finanțate din Fondul de Coeziune și
Connection Europe Facility
Sursa: Guvernul României, Strategia de dezvoltare a rețelei de autostrăzi 2014-2018
Prezentarea pieței
Contextul macroeconomic
Indicatori 2011 2012 2013 2014

România a înregistrat în
(prognoze) (prognoze)
2013 o creștere economică
de 3,5%, principalii PIB (mld. euro) 131,5 131,8 141,6 145,6
determinanți fiind rezultatele PIB (mld. lei) 557,3 586,7 625,6 658.6
bune obținute în agricultură, Deficitul bugetar (% din PIB) 4,3% 2,5% 2,5% n/a
exporturi, producție Datoria publică (% din PIB) 34,7% 37,9% 39,4% n/a
industrială și creșterea
Rata inflaţiei 3,14% 4,95% 2,0% 3,0%
consumului.
Rata şomajului 7,4% 7,0% 7,3% 7,0%
Salariul mediu net (lei) 1.444 1.507 1.594 1.676
Cursul de schimb leu/ euro 4.237 4.456 4.42 4.45
Exporturi (mld. euro) 45,3 45,1 48,2 51,7
Exporturi (%) +21,2% (- 0,5%) +6,9% +7,3%
Importuri (mld. euro) 54,9 54,7 55,0 58,6
Importuri (%) +17,2% (-0,5%) +0,5% +6,6%
Investiţii Străine Directe (mil. euro) 1.815 2.138 n/a n/a
Date: INS, BNR, CNP, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Fondurilor Europene
 Nivelul ratei inflației în decembrie 2013 a fost de 1,55%, cel mai scăzut nivel al ultimilor 24 de ani. În sensul efectului dezinflaționist au
acționat obținerea unei recolte agricole peste medie și reducerea cotei TVA la produsele de panificație;
 România a atins în 2013 ţinta de 2,5% deficit bugetar stabilită împreună cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană, însă
valoarea deficitului bugetar a crescut în 2013, comparativ cu 2012, de la 14,8 mld. lei la 15,8 mld. lei;
 Datoria publică a crescut în 2013 față de 2012, înregistrând la octombrie 2013 o valoare de 266 mld. lei, respectiv 40,2% din PIB;
 Producţia industrială a înregistrat o creștere de 7,9% comparativ cu anul anterior, datorată evoluției pozitive a industriei prelucrătoare și a
industriei extractive;
 Fluxul net de investiții străine directe în anul 2012 a înregistrat un nivel de 2,13 mld. euro, estimările pentru 2013 vizând un nivel peste cel
al anului anterior;
 Indicatorul de consum - volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), în
anul 2013, comparativ cu anul 2012 a înregistrat o creştere cu 0,5% datorită creşterii vânzărilor de produse nealimentare cu +3,6%;
 Exporturile pentru anul 2012 s-au ridicat la 45 mld. euro, pentru 2013 fiind estimată o creștere de aproximativ 10%. Importurile în 2012 au
atins valoarea de 54,6 mld. euro, în timp ce pentru 2012 se estimează o creștere de aproximativ 5%;
 În 2013, valoarea finanțărilor nerambursabile primite de la Comisia Europeană s-a ridicat la 2,8 mld. euro, 2013 fiind primul an în care
rambursările din fonduri structurale și de coeziune acoperă integral contribuția României la bugetul UE.
Prezentarea pieței
Evenimente cu impact major
Regiunea Brașov este cea mai • Obiective naturale (monumente

frecventată zonă de către turiștii ale naturii, rezervații naturale și • Săli de conferințe utilate în mod
parcuri naționale) corespuncător
români și străini datorită
• Obiective istorice-arheologice • Brașovul ocupă locul I în topul
renumitelor obiective turistice, județelor din regiunea Centru ca
(cetăți, castele, biserici și muzee)
frumuseții peisajului, sporturilor • Sporturi de iarnă valoare a investițiilor străine 21
de iarnă, dar și a altor elemente • Sporturi extreme
mil. euro (2011)
ce capătă amploare, precum
evenimentele anuale, serviciile
oferite pentru întâlniri de afaceri Turism de Turism de
și conferințe și serviciile recreere afaceri și
medicale al căror preț este foarte conferințe
atractiv pentru turiștii străini.
Obiective turistice faimoase în
întreaga lume: Castelul Bran
(legenda lui Dracula a atras
540.000 de turiști în 2012 din care
360.000 străini), Cetatea Râșnov,
Castelul Peleș (aproximativ
300.000 turiști), Strada Sforii (cea Turism
Evenimente
mai îngustă din Europa), Biserica
anuale medical
Neagră (dotată cu cea mai mare,
unică şi funcţională orgă din sud-
• Târgul de Crăciun
estul Europei), etc.
• Micul Oktoberfest • Tratamente în domeniile
Poiana Brașov ocupă locul I între • Turnirul Cetăților stomatologiei şi chirurgiei
• Evenimentele Primăverii estetice
stațiunile de schi din țară
• Festivalul de Jazz și Blues • S-a inceput acreditarea spitalelor
dispunând de 10 pârtii cu grade la asiguratorii medicali germani
• Festivalului Olimpic al Tineretului
diferite de dificultate și dotate cu European • Spitalul Sf. Constantin a fost
instalații de transport pe cablu. declarat cel mai curat spital din
Orașul Predeal dispune de 7 Europa
pârtii omologate internațional. În
Brașov funcționează din 2010 un
patinoar olimpic.
• a început să fie promovat de Prințul Charles de Wales, prinţul moştenitor al Coroanei Marii Britanii care a cumpărat o locuință în
Structuri de cazare județ Brașov satul Viscri, județul Brașov și patru în satul Valea Zălanului, județul Covasna. Locuințele se află în circuitul rural și cultural care se
(2012): 646 Turismul adresează în special turiștilor britanici. Obiectivele turistice din zona Transilvaniei sunt promovate de Prinț și în cadrul
rural documentarului „The Wild Carpathia”, difuzat de Travel Channel UK.
Capacitate de cazare județ
Brașov (2012): 21.699 locuri
Prezentarea pieței
Analiza PEST
Modalitatea în care
Aeroportul Internaţional Factori politici Factori economici
Braşov va reuşi să răspundă
provocărilor generate de  Mediul puternic reglementat căruia îi este circumscrisă industria  Contextul macroeconomic la nivel național și internațional
factorii externi este esenţială aeronautică determină un risc crescut de sancțiuni în cazul influențează deciziile operatorilor de zbor de a-și continua
pentru atingerea numărului nerespectării cerințelor legale în vigoare (avize de operare, activitatea pe o anumită piață
de pasageri potenţiali autorizații de mediu)
estimaţi.  Prețul combustibilului influențează semnificativ costurile
 Modificări frecvente ale unor acte normative sub a căror transportului aerian și implicit volumele de trafic
incidență își desfășoară activitatea operatorii de zbor
 Profilul regional al industriei determină o anumită structură de
(majorarea impozitelor, eliminarea unor înlesniri fiscale) pot
trafic de pasageri și de volume de transport cargo
determina creșteri de costuri
 Modul în care se va realiza implementarea unei strategii coerente
 Politicile fiscale practicate au un rol semnificativ în motivația
în ceea ce privește transportul intermodal va determina folosirea la
unui operator aeroportuar de a își menține prezența pe o
capacitate a infrastructurii aeroportuare pentru traficul cargo
anumită piață
Factori sociali Factori tehnologici
 Prognozele pentru cifra populației ocupate pentru județul  Implementarea de tehnologii informaționale noi (check-in online, e-
Brașov arată o scădere pe termen mediu, care poate influenţa ticket) pot determina schimbări pozitive în structura de prețuri de
veniturile disponibile ale populației din aria de acoperire transport, datorită reducerilor de costuri la nivelul infrastructurii
aeroportuare și a costurilor cu personalul
 Îmbătrânirea populației ca și tendință demografică generală
poate influența negativ volumul de trafic  Actualizarea permanentă a tehnologiilor și infrastructurii de
securitate aeroportuară, astfel încât acestea să răspundă
 Ca urmare a prevalenței modelului de operatori „low-cost”, din cerințelor naționale și internaționale în domeniu necesită învestiții
punct de vedere demografic poate fi atinsă o bază mai largă de permanente care se vor reflecta în costul transportului
utilizatori de servicii de zbor
 Îngrijorările privind mediul înconjurător pot constitui un factor
legal și social de presiune asupra operatorilor de zbor
IV. Determinarea
ariei de acoperire şi a
numărului potenţial
de pasageri
Determinarea ariei de acoperire şi a numărului potenţial de pasageri
Principalii determinanți ai ariei de acoperire și ai traficului de pasageri
Aria de acoperire și Populația României

estimarea numărului de conform recensământ
pasageri au fost determinate
2012 și estimări
pentru cele 2 intervale de
timp: 60 minute și 90 minute. populație arie de
Viteza medie de deplasare
acoperire din
pe baza căreia a fost Rep.Moldova, Ungaria,
estimată aria de acoperire Bulgaria și Serbia
este de 80 km/h. Aria de acoperire
(catchment area)
Viteza medie de
deplasare
Număr de
Număr turiști străini
pasageri
PIB/locuitor
sau Dezvoltare economică
Salariul nominal mediu

net
V. Ipoteze utilizate
în modelul de
estimare
Ipoteze utilizate în modelul de estimare
Dinamica PIB-ului și a populației
Dinamica PIB/loc județul Alba
144.363
Evoluția PIB/loc s-a previzionat Judeţul Alba
CAGR CAGR
prin raportarea valorii PIB la  În județul Alba, numărul populației a înregistrat o ușoară
390.000
23,74% CAGR 5,96%
160.000
numărul populației estimate. scădere (-0,38%) în perioada 2005-2012 și se estimează că 380.000
CAGR
5,74%
5,83%
140.000
va urma același trend în perioada analizată. În 2012, 370.000

120.000
Județul Alba populația județului Alba se ridica la 370.083 locuitori. 360.000
Populația a fost estimată pe 100.000
60.595
2013-2040 aplicând CAGR 2005-  Cu toate acestea, valoarea PIB-ului a crescut în anii de după 350.000
80.000
2012 de -0,38%. criză cu aproximativ 10% în medie, ceea ce a determinat și 340.000
creșterea valorii PIB/loc în aceeași proporție. În 2012,
30.696
60.000
23.218
330.000
Valoarea PIB 2013-2017 a fost valoarea PIB era de 10.568 mil. lei, iar PIB/loc atingea
12.255
40.000
320.000
preluată conform datelor de la valoarea de 28.556.
20.000
Comisia Națională de Prognoză, 310.000
 Având în vedere că de la criza economică și până în prezent,
iar pentru 2018-2040 s-a aplicat 300.000 -
rata anuală medie de creștere a PIB/loc a fost de 5,74%,
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
2039
2040
CAGR 2012-2017 de 5,56%.
estimăm că aceasta va rămâne constantă și în perioada
Populatie PIB/loc
următoare.
Sursa: Analiza KPMG pe baza datelor de la INS și ale Comisia Națională de Prognoză
Județul Brașov Judeţul Braşov

Populația a fost estimată pe Dinamica PIB/loc județul Brașov
136.878
2013-2040 aplicând CAGR 2005-  În județul Brașov, populația a rămas relativ constantă, 625.000 160.000
2012 de 0,12%. înregistrând o creștere anuală de doar 0,12%, ajungând în 620.000

CAGR
4,93% 140.000
2012 la 600.079 locuitori. CAGR
615.000 5,16%
Valoarea PIB 2013-2017 a fost 120.000
 Dacă înainte de criza economică, creșterea anuală a PIB-ului
preluată conform datelor de la era de peste 20%, în ultimii ani aceasta a rămas la un nivel
610.000
100.000
66.462
CAGR
Comisia Națională de Prognoză, modest, respectiv de 9%. În 2012, valoarea PIB era de 605.000 6,25%
80.000
iar pentru 2018-2040 s-a aplicat 21.300 mil. lei. Trebuie subliniat faptul că județul Brașov 600.000 CAGR
36.326
CAGR 2012-2017 de 5,06%. deține cea mai mare valoare a PIB-ului dintre județele din
19,44%
60.000
26.830
595.000
Regiunea Centru și se situează pe locul 4 la nivelul țării.
15.747
40.000
590.000
 De asemenea, în județul Brașov s-a înregistrat și cel mai 585.000 20.000
mare PIB/loc 35.495 (2012), urmat de județul Sibiu cu 30.309
580.000 -
lei/loc (2012). În 2012, creșterea PIB/loc în județul Brașov a
2023
2024
2025
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
2039
2040
fost de 17,61% față de anul anterior, reprezentând cea mai
mare creștere în Regiunea Centru. În cazul în care PIB va Populatie PIB/loc
continua să crească în același ritm, în 2040 va atinge o Sursa: Analiza KPMG pe baza datelor de la INS și ale Comisia Națională de Prognoză
valoare de 4 ori mai mare decât cea din prezent.
Dinamica PIB-ului şi a populației
Judeţul Covasna
82.697
Dinamica PIB/loc județul Covasna
Județul Covasna
226.000 90.000
Populația a fost estimată pe  Județul Covasna este județul cu cea mai mică populație, CAGR
16,86% CAGR
224.000
2013-2040 aplicând CAGR 2005- 221.419 locuitori în 2012 și cu cel mai scăzut PIB 4.232 mil. 2,22%
CAGR
80.000
222.000
2012 de -0,38%. lei în 2012 din regiunea Centru. 5,34% 70.000
220.000
CAGR
 Similar cu situația din județul Alba, în județul Covasna 218.000 5,37%
60.000
Valoarea PIB 2013-2017 a fost
numărul populației s-a diminuat anual în medie cu 0,17%.
37.730
50.000
preluată conform datelor de la 216.000
Comisia Națională de Prognoză,  Mai mult decât atât, în perioada 2008-2012, valoarea PIB-ului 214.000 40.000
20.208
a scăzut anual cu aproape 5%, cu excepția anului 2011 când
18.110
iar pentru 2018-2040 s-a aplicat 212.000
30.000
11.348
CAGR 2012-2017 de 5,56%. creșterea cu 11% față de 2010 a condus la depășirea valorii 210.000
20.000
absolute din 2008 de 4.042 mil lei. Deși în 2012, valoarea PIB 208.000
a avut o ușoară scădere de 1%, Consiliul Național de 206.000 10.000
Prognoză, a estimat o evoluție anuală crescătoare a PIB-ului 204.000 0
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
2039
2040
de 5%-6%.
 În consecință, PIB/loc a înregistrat aceeași evoluție, în 2012 Populatie PIB/loc
situându-se la nivelul de 19.113 față de 18.110 în 2008. Sursa: Analiza KPMG pe baza datelor de la INS și ale Comisia Națională de Prognoză
Dinamica PIB/loc județul Harghita
88.418
Județul Harghita Judeţul Harghita 330.000 CAGR 100.000
Populația a fost estimată pe 19,00% CAGR CAGR
90.000
2013-2040 aplicând CAGR 2005-  În județul Harghita, datele statistice arată că indicatorii 325.000
3,30% CAGR
5,36%
5,33%
2012 de -0,17%. economico-sociali au avut o evoluție asemănătoare cu cei ai 80.000
județului Covasna. 320.000

70.000
60.000
Valoarea PIB 2013-2017 a fost  Numărul populației s-a redus în medie cu 0,15%, în 2012
40.561
preluată conform datelor de la fiind de 323.820 locuitori, reprezentând cu 46,25% mai mult 315.000 50.000
Comisia Națională de Prognoză, decât populația județului Covasna. 40.000
21.681
18.428
30.000
10.937
CAGR 2012-2017 de 5,20%.  Cu toate că volatilitatea PIB-ului a fost mai mică decât în
20.000
cazul județului Covasna, PIB-ul a scăzut în medie tot cu 5%, 305.000
în 2012 ajungând la 6.685 mil. lei. 10.000
300.000 0
 În 2012, PIB/loc a fost de 20.644, respectiv cu 8% mai mult
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
2039
2040
decât cel din județul Covasna.
Populatie PIB/loc
110.772
Dinamica PIB/loc județul Mureș
Județul Târgu Mureș Judeţul Târgu Mureş
590.000 CAGR CAGR
120.000
Populația a fost estimată pe  Județul Târgu Mureș se situează pe locul al doilea în 585.000
18,00% 5,98%
2013-2040 aplicând CAGR 2005- Regiunea Centru ca număr de locuitori, având o populație de CAGR
3,97%
CAGR 100.000
580.000 5,80%
2012, de -0,12%. 578.578 în 2012, cu 4% mai mică decât cea a județului
Brașov. 575.000 80.000
46.344
 Deși populația a scăzut anual în medie cu 0,12%, valoarea 570.000
60.000
Valoarea PIB 2013-2017 a fost PIB-ului s-a mărit în medie cu 5% ajungând la 12.600 mil. lei 565.000
preluată conform datelor de la în 2012. Prin urmare, proiecțiile privind dinamica PIB-ului se
23.568
19.401
560.000 40.000
Comisia Națională de Prognoză, bazează pe o creștere anuală de 5%-6%.
11.806
CAGR 2012-2017 de 5,86%.  PIB/loc a cunoscut un trend ascendent din 2010 până în 550.000
20.000
prezent, în 2012 înregistrând o creștere importantă de

545.000 0
11,11% față de 2011.
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
2039
2040
Populatie PIB/loc
Dinamica PIB/loc județul Sibiu
171.476
Județul Sibiu Judeţul Sibiu 445.000 CAGR
200.000
6,38%
180.000
Populația a fost estimată pe  Județul Sibiu, deși are o populație mai mică decât cea a 440.000
2013-2040 aplicând CAGR 2005- județului Mureș, l-a devansat pe acesta din urmă în ceea ce 160.000
CAGR
2012 de 0,11%. privește PIB și PIB/loc, ocupând locul al doilea în Regiunea 435.000 6,08% 140.000
Centru, în urma rezultatelor acestor indicatori. Astfel, în 2012 120.000
430.000
valoarea PIB era de 12.917 mil. lei și PIB/loc 30.309. CAGR
67.765
4,61% 100.000
CAGR
Valoarea PIB 2013-2017 a fost  Conform datelor statistice, județul Sibiu apare ca fiind cel mai 425.000
22,67% 80.000
preluată conform datelor de la
33.370
stabil din punct de vedere al populației, în timp ce PIB și
26.636
420.000 60.000
Comisia Națională de Prognoză,
14.429
PIB/loc au crescut într-un ritm anual moderat. 40.000
CAGR 2012-2017 de 6,50%.  Prin urmare, proiecțiile privind dinamica PIB-ului se bazează 20.000
pe o creștere anuală de 6%-7%. 410.000 0
2011
2012
2013
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
2039
2040
Populatie PIB/loc
168.745
Dinamica PIB/loc județul Timiș
Județul Timiș Judeţul Timiş CAGR
5,00%
780.000 180.000
Populația a fost estimată pe  Județul Timiș are o populație de 680.042 locuitori (2012), cu
760.000 160.000
2013-2040 aplicând CAGR 2005- 13% mai mult decât cea a județului Brașov.
740.000 140.000
2012 de 0,44%.  În perioada 2005-2012, populația a crescut anual în medie cu CAGR
4,97%
0,44%, cu mult mai mult decât în județele din Regiunea 720.000 120.000
81.210
Valoarea PIB 2013-2017 a fost Centru. CAGR
700.000 100.000
preluată conform datelor de la CAGR
20,39%
6,49%
Comisia Națională de Prognoză,  Din 2009, când criza economică a fost resimțită și în 680.000 80.000
45.401
iar pentru 2018-2040 s-a aplicat România, județul Timiș a reușit să genereze creșteri anuale
33.147
660.000 60.000
importante ale PIB (11,73% în 2010, 5,98% în 2011 și 8,94%
18.998
CAGR 2012-2017 de 5,46%.
în 2012) și PIB/loc (11,33% în 2010, 6,05% în 2011 și 8,66% 640.000 40.000
în 2012).
620.000 20.000
 Potrivit datelor statistice din 2013, județul Timiș se află pe 600.000 0
locul al doilea în țară ca valoare PIB generată.
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
2039
2040
 În 2012, PIB/loc de 43.086 a fost mai mare cu 21% față de Populatie PIB/loc
PIB/loc de 35.495 generat în județul Brașov. Acest lucru
poate fi justificat pe baza poziției geografice strategice pe Sursa: Analiza KPMG pe baza datelor de la INS și ale Comisia Națională de Prognoză
care județul Timiș o are, fiind cel mai aproape de Europa
Centrală și de Vest.
453.582
Dinamica PIB/loc regiunea București-Ilfov
Regiunea București-Ilfov Regiunea București-Ilfov 2.550.000
CAGR
500.000
2.500.000 7,61% 450.000

Populația a fost estimată pe  București, capitala țării, se află pe locul I în ceea ce privește
2013-2040 aplicând CAGR 2005- numărul populației și valoare PIB creată. 2.450.000 CAGR
400.000
6,77%
2012 de 0,35%. 2.400.000 350.000
 Deși în perioada 2005-2011, populația din București a CAGR
2.350.000 300.000
Valoarea PIB 2013-2017 a fost înregistrat o creștere anuală moderată de 0,4% în medie, CAGR
2,83%
datele arată că în anul 2012, aceasta a scăzut cu 0,11%,
150.979
2.300.000 250.000
preluată conform datelor de la 26,51%
Comisia Națională de Prognoză, ajungând la 2.264.865 de locuitori. 2.250.000 200.000
iar pentru 2018-2040 s-a aplicat
68.815
2.200.000 150.000
59.841
 Tot în 2012, PIB și PIB/loc au scăzut brusc cu 11%, după o
29.554
CAGR 2012-2017 de 7,99%.
creștere de 12% în 2011. Astfel, în 2012, PIB București era 2.150.000 100.000
de 131.800 mil. lei și PIB/loc 58.193. 2.100.000 50.000
2.050.000 0
 Cu toate acestea, Comisia Națională de Prognoză, a
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2037
2038
2039
2040
previzionat o rată de creștere anuală de aproximativ 8% în
medie până în 2017 pe care am luat-o în calcul pe perioada Populatie PIB/loc
proiecțiilor. Sursa: Analiza KPMG pe baza datelor de la INS și ale Comisia Națională de Prognoză
Dinamica turismului
Transportul rutier este mijlocul Sosirile turiștilor străini (in mii) în România după mijloace de transport
 Cu toate că transportul rutier este principalul mijloc de transport al
de transport preferat atât de 7.000
turiștilor, nici transportul aerian nu e de neglijat, acesta
turiștii străini cât și de vizitatorii 5.925 5.906 6.027
reprezentând cea de-a doua opțiune a acestora. 6.000 5.676
români.
 În perioada 2009-2012, cea mai mare rată medie anuală de 5.000
creştere a obținut-o transportul feroviar cu 7,03%, urmat de
4.000
transportul aerian cu 4,78%.
3.000
 În 2012, transportul aerian a cunscut o ușoară scădere, cel mai
probabil din cauza restrângerii curselor de către unele companii 2.000
1.277 1.215
1.509 1.469
aeriene. 1.000
208 164 222 154 258 168 255 186
 În ceea ce îi privește pe români, cei mai mulți au preferat să plece -
din țară folosind transportul rutier. În schimb, rata medie anuală de 2009 2010 2011 2012
creştere 2005-2012 pentru transportul rutier a fost negativă -3,21% Transport rutier Transport feroviar Transport aerian Transport naval
în timp ce pentru transportul aerian a fost pozitivă 4,65%.
Sursa: INS, Turismul României 2013
Transport rutier vs. transport aerian (în mii) Plecările vizitatorilor români (in mii) din România după mijloace de
transport
100%
10.000 9.335
90%
6.027 8.464 1.469 2.461
9.000 8.261 8.464
80% 7.920
8.000
70%
7.920 7.000
60% 5.676 2.780
1.509
6.000
50%
5.000
40% 8.261
5.906 4.000
1.215 2.416
30% 2.780
3.000 2.416 2.461
2.147
20%
2.000
5.925 9.335 1.277
10% 2.147
1.000 214 195 216 201
21 19 20 23
0% -
Sosiri Plecari Sosiri Plecari 2009 2010 2011 2012
Transport rutier Transport aerian
Transport rutier Transport feroviar Transport aerian Transport naval
2009 2010 2011 2012
Sursa: INS, Turismul României 2013 Sursa: INS, Turismul României 2013
Dinamica turismului
Județul Brașov ocupă locul al  În 2012, în Regiunea Centru, cei mai mulți turiști s-au înregistrat în județul Evoluția numărului de turiști în județele din Regiunea Centru
treilea în ceea ce privește Brașov, numărul acestora fiind dublu față de cei din județul Mureș.
800.000 737.810
numărul total de turiști și locul  La nivel național, județul Brașov se situează pe locul al treilea din punct
al doilea după numărul turiștilor de vedere al numărului total de turiști (737.810) înregistrați în 2012, primul
700.000 642.829
străini dintre județele analizate. loc fiind ocupat de București cu 1.245.425, capitala țării, urmat de județul 600.000 556.816
581.983
510.196
Constanța cu 953.008. Din punct de vedere al numărului de turiști străini, 500.000
484.044
451.683
acesta ocupă locul al doilea cu 110.893 turiști în 2012, după București cu 448.147
400.000 353.459
676.778 în 2012. 327.925
287.103 259.121
300.000 252.694 244.708
285.136
 Începând cu 2010, numărul turiștilor în județul Mureș a depășit pe cel din 228.627 263.684
253.454
județul Sibiu, cel mai probabil pe seama noilor curse aeriene low-cost 200.000
202.994
238.147 231.538 200.312 202.850
228.195
introduse pe aeroportul din Târgu Mureș. În 2012, s-a înregistrat un 100.000

număr de 353.459 turiști în județul Mureș, cu 24% mai mult decât în
- 0
județul Sibiu (285.136 turiști). 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
 Numărul turiștilor din celelalte trei județe Harghita, Covasna și Alba este
sub 100.000. Cu toate acestea, cea mai mare rată anuală medie de Brasov Sibiu Mureș Covasna Harghita Alba
creștere pe turiști 2005-2012 a fost realizată de județul Alba (10,08%), Sursa: Analiza KPMG pe baza datelor INS
urmat de Mureș (8,25%) și Brașov (7,38%).
Evoluția numărului de turiști străini în județele din Regiunea Centru
120.000 110.893  Cei mai mulți turiști străini preferă județul Brașov, urmat de Sibiu și Mureș. În
104.230
101.561
104.502
2012 numărul de turiști străini înregistrați în județul Brașov a fost de 110.893,
100.000 88.888 92.052 88.102 cu 43% mai mult decât cel din județul Sibiu (77.374), respectiv 76% față de
82.737
74.967 77.374 Mureș (63.141).
80.000 72.177 73.310
73.614 68.732
61.293  În perioada 2005-2012, județul Brașov a obținut cea mai mare rată medie
55.808
60.000 65.287 66.613
63.141
anuală de creștere (3,21%), urmat de Alba (1,60%), Mureș (1,14%) și Sibiu
58.334
58.848
53.800 (0,71%). Cu toate acestea, județul Mureș a avut cele mai mari creșteri anuale
50.227
40.000
43.093 în ceea ce privește numărul de turiști străini în 2011 (25%) și 2012 (17%) față
de anii anteriori, în timp ce Brașovul și Sibiu au fost la egalitate, 20% în 2011
20.000
și 6% în 2012.
-
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Brașov Sibiu Mures Covasna Harghita Alba
Sursa: Analiza KPMG pe baza datelor INS
Rata șomajului și salariul nominal mediu net lunar
 În 2005, cea mai mare rată a șomajului Rata șomajului pe județele din Regiunea Centru
Județul Brașov ocupă locul al (8,8%) era în județul Covasna, urmat la
doilea în ceea ce privește rata foarte mică distanță de județul Brașov cu 14% 14,0%
șomajului și primul loc la 8,7%, în timp ce în județul Mureș se
înregistra cea mai mică rată a șomajului 12% 12,0%
nivelul salariului nominal mediu
12,5%
(4,6%).
net lunar, dintre județele 8,7%
11,1%
10% 8,7% 10,0%
 Criza economică și financiară s-a resimțit
10,5%
analizate. 7,2%
10,0%
10,0%
puternic în 2009 când rata șomajului în 4,3% 5,1%
8% 4,9% 8,0%
8,8%
8,8%
județele Alba, Covasna și Harghita a
8,6%
8,5%
8,4%
6,1%
8,3%
8,3%
8,0%
8,0%
7,7%
depășit 10%, la polul opus aflându-se
7,6%
7,3%
5,0%
7,2%
7,2%
7,1%
7,1%
7,1%
7,0%
6% 6,0%
județele Brașov, Sibiu și Mureș unde era
6,5%
6,5%
6,0%
6,0%
6,0%
5,8%
5,7%
de 8%-9%. În anii ce au urmat, Sibiul s-a
5,2%
5,1%
5,1%
4% 4,0%
4,7%
redresat cel mai repede reușind în fiecare
4,6%
4,5%
4,3%
4,3%
an să ocupe prima poziție cu cea mică rată
3,1%
3,1%
a șomajului din Regiunea Centru. Astfel, în 2% 2,0%
2012, aceasta era de 4,5%.
0% 0,0%
 Locul al doilea a fost deținut anual în 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
perioada 2010-2012 de județul Brașov, în
2012 rata șomajului fiind de 4.9%. Covasna Harghita Mures Sibiu Alba Brașov
Sursa: Analiza KPMG pe baza datelor INS
 În perioada 2005-2012, salariul nominal Sursa: Analiza KPMG pe baza datelor INS
mediu net lunar a avut un trend
ascendent în fiecare județ din Regiunea
Centru. Câștigul salarial nominal mediu net lunar pe județele din Regiunea Centru
 În 2005, diferențele de salariu mediu net 1.600 1.600
între cele șase județe erau destul de mici, 1.463
pe primul loc aflându-se Sibiul cu 694 lei, 1.385
1.400 1.323 1.304 1.400
urmat de Brașov cu 681 lei și Mureș cu 671
1.429
1.226
1.398
1.342
lei. La polul opus se afla județul Covasna
1.315
1.311
1.200 1.200
1.276
1.252
1.241
1.238
1.230
1.228
984
1.207
cu 579 lei.
1.142
1.133
1.128
1.119
1.000 1.000
1099
1.085
1072
1.062
1054
815
1.037
1025
 O dată cu intrarea în UE, toate județele din
998
987
987
950
933
Regiunea Centru au înregistrat creșteri 800 681 800
834
814
anuale importante în ceea ce privește
792
784
756
600 600
704
694
671
salariul mediu net, în 2008 atingând 20%-
656
645
617
579
25%. După criză creșterile au fost

400 400
modeste, de până în 10%, sau chiar
negative (-7% în Harghita în 2010). 200 200
 În 2011 și 2012, Brașovul a fost singurul 0 0
județ din Regiunea Centru care a
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
înregistrat cele mai mari creșteri anuale
(+6%) reușind astfel să surclaseze în 2012,
Covasna Harghita Mures Sibiu Alba Brașov
cu un salariu mediu net 1.463 lei, Sibiul
(1.429 lei în 2012) care deținuse până
atunci prima poziție. Sursa: Analiza KPMG pe baza datelor INS
Dinamica investițiior
Conform datelor statistice

Ponderea investițiilor noi pe județe în Regiunea Centru Ponderea investițiilor străine pe județe în Regiunea Centru
cuprinse în raportul
„România: tablou
investițional regional în anii Covasna, 1% Harghita, 0%
2011 și 2012”, publicat de Sibiu, 1% 1,68 mil euro
Covasna, 4% 0,05 mil euro
Alba, 0%
1,90 mil euro Alba, 0% 1,50 mil euro
Guvernul României, în aprilie Harghita, 8% 0,21 mil euro Sibiu, 5%
0,03 mil euro
2012, se pot trage 15,25 mil euro 1,90 mil euro
următoarele concluzii:
Braşov, 11%
• Județul Mureș ocupă 21,00 mil euro Braşov, 58%
21,00 mil euro
Mureş, 33%
prima poziție în ceea ce 12,10 mil euro
privește valoarea și
ponderea investițiilor noi Mureş, 79%
156,40 mil euro
în Regiunea Centru în
2011, din care 92% sunt
investiții românești. Mureş Braşov Harghita Sibiu Covasna Alba Braşov Mureş Sibiu Covasna Harghita Alba
• Județul Brașov se află pe Sursa: Analiza KPMG pe baza datelor din raport Sursa: Analiza KPMG pe baza datelor din raport
locul secund, toate
investițiile fiind făcute cu
capital străin în 2011. Ponderea investițiilor românești pe județe în Regiunea Centru Ponderea numărului de locuri de muncă create din investiții pe
Acesta este un aspect județe în Regiunea Centru
Covasna, 0%
favorabil realizării 0,18 mil euro
aeroportului Brașov. Alba, 0%
0,18 mil euro
Braşov, 0%
Sibiu, 5% Alba, 3%
0,00 mil euro 35 locuri
Sibiu, 0% 50 locuri
Harghita, 10%
• În consecință, cele mai 15,20 mil euro
0,00 mil euro
Harghita, 8%
multe locuri de muncă au 81 locuri
fost create în cele două

județe Mureș și Brașov. Covasna, 11%
117 locuri Mureş, 41%
446 locuri
Brașovul este pol național de

creștere în care se realizează
cu prioritate investiţii din
Braşov, 32%
programele cu finanţare Mureş, 90%
144,30 mil euro
350 locuri
comunitară şi naţională.
Mureş Harghita Alba Covasna Braşov Sibiu Mureş Braşov Covasna Harghita Sibiu Alba
Sursa: Analiza KPMG pe baza datelor din raport Sursa: Analiza KPMG pe baza datelor din raport
VI. Modelul de
estimare a ariei de
acoperire și a
numărului de
pasageri
Modelul de estimare a ariei de acoperire și a numărului de pasageri
Prezentarea modelului de estimare
Modelul de estimare s-a Modelul de estimare a ariei de acoperire a unui aeroport

bazat pe determinarea
 Aria de acoperire a unui aeroport reprezintă aria ce poate fi parcursă cu mașina de la aeroport cu o viteză medie de 80km/h în intervalele de timp:
funcţiei de regresie raportat
60 min și 90 min.
la numărul de pasageri,
populaţia totală din aria de  Astfel, s-a stabilit aria de acoperire a următoarelor aeroporturi: Sibiu, Târgu Mureș, Otopeni, Timișoara, Oradea, Bacău, Iași și a celui propus din
acoperire în urma realocării, localitatea Ghimbav (județul Brașov). Pentru fiecare dintre aceste aeroporturi, au fost estimate ariile de acoperire aferente fiecărui interval de timp,
numărul de turişti străini şi la 60 min și 90 min.
salariul nominal mediu lunar
net.  Pe baza ariei de acoperire a aeroportului stabilită conform modelului de mai sus, s-au determinat orașele și comunele care intră în cadrul acesteia.
Ulterior, s-a calculat numărul populației din aria de acoperire folosind datele de la ultimul recensământ al populației (2012).
Numărul de pasageri astfel  Având în vedere că aria de acoperire a unui aeroport se poate suprapune în unele locuri cu cea a altui aeroport, alocarea populației din aria
estimat reprezintă potenţialul suprapusă s-a făcut în mod egal între aceste aeroporturi, cu excepția cazului în care se suprapunea cu cea a aeroportului Otopeni pentru care s-a
aeroportului planificat, în estimat un procent de 80% alocabil aerportului Otopeni, diferența de 20% fiind împărțită între restul aeroporturilor care se suprapun.
condiţiile operării la
parametri şi caracteristici  În acest fel, s-a estimat numărul populației din aria de acoperire a fiecărui aeroport analizat pentru cele două intervale de timp.
corelate cu cele ale
aeroporturilor comparabile
analizate în cadrul estimării. Modelul de estimare a numărului de pasageri
 În vederea estimării cu cât mai multă acuratețe a numărului de pasageri de pe aeroportul Brașov, s-a folosit ca model regresia liniară multiplă
aplicată datelor din 2012 corespunzătoare aeroporturilor analizate (Timișoara, Oradea, Sibiu, Târgu Mureș, Otopeni, Iași și Bacău) și calculată
pentru cele două arii de acoperire (60 min și 90 min) în două moduri:
 În funcție de numărul de pasageri, populația aferentă ariei de acoperire și numărul turiștilor străini din județul aeroportului respectiv – am
considerat ca variabilă dependentă numărul de pasageri și ca variabile independente populația aferentă ariei de acoperire și numărul
turiștilor.
 În funcție de numărul de pasageri, populația aferentă ariei de acoperire, numărul turiștilor străini și câștigul salarial nominal mediu net din
județul aeroportului respectiv – am considerat ca variabilă dependentă numărul de pasageri și ca variabile independente populația
aferentă ariei de acoperire, numărul turiștilor și căștigul salarial nominal mediu net.
 Pentru regresia liniară multiplă au fost luate în calcul două variante: prima variantă cu datele aferente a numai 6 aeroporturi (fără Otopeni) și a
doua variantă cu datele celor 7 aeroporturi analizate.
 Rezultatele au fost ajustate astfel încât să reflecte realocarea pasagerilor.
Definirea scenariului de bază
Au fost elaborate 2 scenarii Ipoteze varianta 60 m in pe baza datelor la 2012 Ipoteze varianta 90 m in pe baza datelor la 2012
de analiză corespunzătoare Aeroport Nr pasageri Populatie arie Nr turiști Salariul lunar Aeroport Nr pasageri Populatie arie Nr turiști Salariul lunar
celor 2 estimări de populaţie de acoperire străini m ediu net de acoperire străini m ediu net
din aria de acoperire Brașov - 845.419 110.893 1.463 Brașov - 1.521.790 110.893 1.463
calculată la 60 minute și 90 Sibiu 176.263 502.912 77.374 1.429 Sibiu 176.263 1.108.593 77.374 1.429
minute. Târgu Mureș 299.317 772.615 63.141 1.315 Târgu Mureș 299.317 1.782.359 63.141 1.315
Timișoara 1.043.086 1.012.639 86.529 1.581 Timișoara 1.043.086 1.456.005 86.529 1.581
Ulterior determinării Oradea 37.070 701.984 47.711 1.123 Oradea 37.070 1.242.212 24.130 1.123
numărului potenţial de Iași 171.657 942.642 24.130 1.371 Iași 171.657 1.901.636 2.650 1.371
Bacău 393.976 745.846 9.878 1.288 Bacău 393.976 1.486.508 48.111 1.288
pasageri în condiţiile operării
Otopeni 7.088.515 3.207.724 722.494 2.213 Otopeni 7.088.515 4.082.246 1.320 2.213
unui aeroport cu specificaţii Sursa: Date INS Sursa: Date INS
corelate cu cele ale Estimare KP M G po pulație arie de aco perire Estimare KP M G po pulație arie de aco perire
aeroporturilor comparabile,
s-a realizat o ajustare a  Regresia liniară multiplă calculată pe varianta 60 min a luat în  Regresia liniară multiplă calculată pe varianta 90 min a luat în
numărului de pasageri prin considerare numărul pasagerilor înregistrați în 2012, populația considerare numărul pasagerilor înregistrați în 2012, populația
realocarea acestora din inclusă în aria de acoperire 60 min, numărul turiștilor străini inclusă în aria de acoperire 90 min, numărul turiștilor străini
numărul de pasageri înregistrați la 2012 și salariul lunar mediu net la 2012. înregistrați la 2012 și salariul lunar mediu net la 2012.
corespunzător aeroporturilor
comparabile.
Pe baza scenariilor
prezentate în tabelul alăturat, Scenarii privind evoluția num ărului de pasageri de pe aeroportul  Scenariul de bază este cel care se bazează pe o creștere inițială (an
s-au elaborat câte trei Brașov 0 – an 9) de 2,90%, conform cu cea estimată pentru Europa de
previziuni privind evoluția Scenariu Creștere anuală Creștere anuală Creștere anuală Airport Council International (ACI) și DKMA până în 2031 și corelată
numărului de pasageri de pe an 0 - an 9 an 10 - an 19 an 20 - an 24 cu rata medie de creștere anuală a număr pasageri la nivel de
Aeroportul Brașov pentru Scenariu de bază 2,90% 2,00% 1,00% România 2010-2012 (2,92%). Ulterior, am considerat că între an 10 –
două moduri în care a fost Scenariu alternativ I 2,00% 1,50% 1,00% an 19 va scădea cu 0,90% și între an 20 – an 24 se va mai reduce cu
calculată regresia liniară Scenariu alternativ II 1,40% 0,90% 0,40% 1%.
multiplă: varianta I pe baza Internatio nal  Pentru scenariul alternativa I, am estimat o creștere inițială de 2%
datelor aferente celor 7
(mai mică cu 0,9% decât cea previzionată de ACI și DKMA), în
aeroporturi analizate și
următorii ani 10 – 19 o scădere cu 0,5%, iar în ultimii 5 ani de
varianta II pe baza datelor a
prognoză rata de creștere a fost diminuată suplimentar cu 1%.
doar 6 aeroporturi
comparabile (fără Otopeni).  Pentru scenariul alternativa II, am considerat o creștere la jumătate
față de nivelul de bază în an 0 – an 9, urmată de o reducere
consecutivă a ratei de creștere cu 0,5% în an 10 – an 19 și an 20 –
an 24.
Analiza rezultatelor obținute
Varianta I – Număr de pasageri potențiali estimați pe baza datelor de la cele 6 aeroporturi comparabile (fără Otopeni)



ariei de acoperire și număr de turiști 695.028 - 743.176
străini

ariei de acoperire și numărul de turiști 725.316 - 777.911
străini
500.000 550.000 600.000 650.000 700.000 750.000 800.000

 Pentru estimarea numărului potenţial de pasageri a fost analizată performanţa aeroporturilor Timişoara, Oradea, Sibiu, Târgu-Mureş, Iași și Bacău la nivelul anului 2012, prin evaluarea
numărului de pasageri raportat la aria de acoperire a acestor aeroporturi, numărul de turişti străini şi salariul lunar mediu net;
 Ariile de acoperire au fost estimate prin determinarea distanţei de la locaţia aeroportului analizat, care ar putea fi parcursă în 60 min și 90 min, cu mașina, având o viteză medie de 80 km/h;
 Pe baza arealului geografic rezultat a fost estimată populaţia totală pe fiecare din cele 2 arii de acoperire calculate;
 În cazul în care arealul a 2 sau mai multe aeroporturi se suprapunea, populația aferentă acestuia a fost alocată în mod egal pentru calculul populației ariei de acoperire a fiecăruia dintre
aeroporturile respective.
 Numărul de pasageri raportat la populaţia totală după realocare aferentă ariilor de acoperire, precum şi la numărul de turişti străini au condus la determinarea a 2 funcţii de regresie. De
asemenea, au mai fost estimate 2 funcţii de regresie şi prin includerea salariului lunar mediu net;
 Cu ajutorul funcţiilor de regresie a fost estimat numărul de pasageri pentru aeroportul de la Brașov pentru cele 2 variante ale ariei de acoperire;
 Valorile rezultate au fost ajustate astfel încât să reflecte efectul realocării numărului de pasageri de la celelalte aeroporturi din România, rezultând astfel intervalele prezentate pentru fiecare
scenariu în parte (valoarea minimă reprezentată de generarea de pasageri, cu realocare de la celelalte aeroporturi, respectiv valoarea maximă fără realocare estimată pe baza funcției de
regresie);
Analiza rezultatelor obținute
Varianta II – Număr de pasageri potențiali estimați pe baza datelor de la cele 7 aeroporturi comparabile
90 min - analiza în funcție de

populația ariei de acoperire,
numărul de turiști străini și salariul
837.989 - 908.994
lunar mediu net

populația ariei de acoperire,
numărul de turiști străini și salariul
751.223 - 807.789
lunar mediu net

populația ariei de acoperire și 796.803 - 860.733
număr de turiști străini

populația ariei de acoperire și 709.626 - 759.892
numărul de turiști străini
700.000 750.000 800.000 850.000 900.000 950.000

 Pentru estimarea numărului potenţial de pasageri a fost analizată performanţa aeroporturilor Timişoara, Oradea, Otopeni, Sibiu, Târgu-Mureş, Iași și Bacău la nivelul anului 2012, prin
evaluarea numărului de pasageri raportat la aria de acoperire a acestor aeroporturi, numărul de turişti străini şi salariul lunar mediu net;
 Ariile de acoperire au fost estimate prin determinarea distanţei de la locaţia aeroportului analizat, care ar putea fi parcursă în 60 min și 90 min, cu mașina având o viteză medie de 80 km/h;
 Pe baza arealului geografic rezultat a fost estimată populaţia totală pe fiecare din cele 2 arii de acoperire calculate;
 În cazul în care arealul a 2 sau mai multe aeroporturi se suprapunea, populația aferentă acestuia a fost alocată în mod egal pentru calculul populației ariei de acoperire a fiecăruia dintre
aeroporturile respective.
 Numărul de pasageri raportat la populaţia totală după realocare aferentă ariilor de acoperire, precum şi la numărul de turişti străini au condus la determinarea a 2 funcţii de regresie. De
asemenea, au mai fost estimate 2 funcţii de regresie şi prin includerea salariului lunar mediu net;
 Cu ajutorul funcţiilor de regresie a fost estimat numărul de pasageri pentru aeroportul de la Brașov pentru cele 2 variante ale ariei de acoperire;
 Valorile rezultate au fost ajustate astfel încât să reflecte efectul realocării numărului de pasageri de la celelalte aeroporturi din România, rezultând astfel intervalele prezentate pentru fiecare
scenariu în parte (valoarea minimă reprezentată de generarea de pasageri, cu realocare de la celelalte aeroporturi, respectiv valoarea maximă fără realocare estimată pe baza funcției de
regresie);
Analiza senzitivitate
Scenariul de bază Scenarii privind evoluția num ărului de pasageri de pe aeroportul
Brașov
an 0 - an 9 an 10 - an 19 an 20 - an 24
Scenariu de bază 2,90% 2,00% 1,00%
Internatio nal
Evoluţia estimată a numărului potenţial de pasageri

858.872 - 1.078.573
1.200.000
1.100.000
711.550 - 893.566
1.000.000
Pasageri
900.000 539.345 - 677.311
800.000
893.745 - 1.122.367
700.000
600.000
500.000
 Pentru estimarea evoluţiei numărului potenţial de pasageri au fost analizate valorile obţinute la calculul cu aria de acoperire la 60 min. incluzând şi salariul mediu net, 539.345 pasageri şi
respectiv valoarea obţinută la calculul cu aria de acoperire la 90 min. incluzând şi salariul mediu net, de 677.311 pasageri;
Scenariul alternativa I Scenarii privind evoluția num ărului de pasageri de pe aeroportul
Brașov
an 0 - an 9 an 10 - an 19 an 20 - an 24
Scenariu alternativ I 2,00% 1,50% 1,00%
Internatio nal

1.100.000 755.527 - 948.793
1.000.000
654.236 - 821.591
Pasageri
900.000
539.345 - 677.311
800.000
700.000
786.205 - 987.317
600.000
500.000
 Pentru estimarea evoluţiei numărului potenţial de pasageri au fost analizate valorile obţinute la calculul cu aria de acoperire la 60 min. incluzând şi salariul mediu net, de 539.345 pasageri
şi respectiv valoarea obţinută la calculul cu aria de acoperire la 90 min. incluzând şi salariul mediu net, de 677.311 pasageri;
Scenariul alternativa II Scenarii privind evoluția num ărului de pasageri de pe aeroportul
Brașov
an 0 - an 9 an 10 - an 19 an 20 - an 24
Internatio nal
Evoluţia estimată a numărului potenţial de pasageri 671.203 - 842.898

900.000
850.000 616.736 - 774.499
800.000
Pasageri
539.345 - 677.311
750.000
700.000
650.000
682.007 - 856.465
600.000
550.000
500.000
Scenariul de bază Scenarii privind evoluția num ărului de pasageri de pe aeroportul
Brașov
an 0 - an 9 an 10 - an 19 an 20 - an 24
Scenariu de bază 2,90% 2,00% 1,00%
Internatio nal

1.600.000
1.196.273 - 1.447.512
1.500.000
1.400.000 991.077 - 1.199.221

Pasageri
1.300.000
1.200.000 751.223 - 908.994
1.100.000
1.244.487 - 1.506.287
1.000.000
900.000
800.000
700.000
Scenariul alternativa I Scenarii privind evoluția num ărului de pasageri de pe aeroportul
Brașov
an 0 - an 9 an 10 - an 19 an 20 - an 24
Scenariu alternativ I 2,00% 1,50% 1,00%
Internatio nal

1.400.000
1.052.331 -1.273.339
1.300.000
1.200.000 911.248 - 1.102.626

Pasageri
1.100.000 751.223 - 908.994
1.000.000
1.095.060 - 1.325.042
900.000
800.000
700.000
 Pentru estimarea evoluţiei numărului potenţial de pasageri au fost analizate valorile obţinute la calculul cu aria de acoperire la 60 min. incluzând şi salariul mediu net, 751.223 pasageri şi
respectiv valoarea obţinută la calculul cu aria de acoperire la 90 min. incluzând şi salariul mediu net, de 908.994 pasageri;
Scenariul alternativa II Scenarii privind evoluția num ărului de pasageri de pe aeroportul
Brașov
an 0 - an 9 an 10 - an 19 an 20 - an 24
Internatio nal

1.200.000
934.880 - 1.131.222
1.150.000
1.100.000
859.017 - 1.039.426
1.050.000
Pasageri
751.223 - 908.994
1.000.000
950.000
900.000
949.928 - 1.149.430
850.000
800.000
750.000
700.000
VII. Analiza de risc
Analiza de risc
Riscuri macroeconomice
Riscurile macroeconomice
sunt riscurile care afectează Nr Descriere Probabilitate Impact
determinanţii crt
macroeconomici ai
numărului de pasageri: 1. Înrăutăţirea contextului macroeconomic global cu impact asupra turismului regional. Numărul
valoarea totală a populaţiei de turişti reprezintă una din variabilele utilizate în modelul de analiză a traficului de pasageri, iar
din aria de acoperire, volatilitatea acestuia are impact direct şi imediat asupra traficului aeroportuar.
dinamica veniturilor, precum
2. Caracterul mai pronunţat al îmbătrânirii demografice, care va afecta structura populației. O
şi sentimentul general de
piramidă de vârstă inversată din punct de vedere al structurii pe vârste determină dezechilibre sociale
macrostabilitate.
și economice cu impact asupra tuturor operatorilor comerciali din piață.
3. Creșterea indicelui prețurilor de consum, cu impact asupra veniturilor disponibile ale

populației. Creșterea inflației, ca urmare a creșterii indicelui prețurilor de consum, determină o
creștere a prețurilor și implicit scăderea veniturilor disponibile ale populației.
4. Potențiala creştere a costurilor de finanțare (rata dobânzii). Efectul creșterii ratei dobânzii
determină un efect negativ la nivelul profitabilității și competitivității operatorilor comerciali, în special a
celor cu activitate la export.
5. Scăderea interesului investitorilor străini în ceea ce privește România în general și zona
Brașov în particular. Fluxuri mai reduse de investiții străine directe determină o nevoie de finanțare
care poate conduce la blocarea proiectelor de investiții planificate sau în curs, respectiv la relocarea
investițiilor în alte regiuni/ țări.
Legendă: - Mare
- Mediu
- Mic
Analiza de risc
Riscuri demografice
Populația, ca determinant
principal al analizei privind Nr Descriere Probabilitate Impact
aria de acoperire, se aliniază crt
tendințelor demografice
generale de scădere și de 1. Îmbătrânirea populației. În contextul în care populația este unul dintre principalii determinanți ai
îmbătrânire. analizei privind aria de acoperire, tendința demografică de scădere în principal pe fondul scăderii
natalității, influențează negativ volumul anticipat de trafic.
Riscul scăderii volumului
forței de muncă precum și 2. Scăderea cifrei populației active. Fiind în directă corelație cu cifra populației ocupate, scăderea cifrei
cel al diminuării veniturilor populației active se traduce într-un volum mai mic al veniturilor disponibile și, în consecință,
disponibile vor fi luate în influențează numărul potențialilor pasageri.
considerare de operatorii de
zbor în evaluarea opțiunii de 3. Migrația forței de muncă calificate. Migrația externă poate determina un deficit de forță de muncă, în
a rămâne pe piață. special calificată, cauzând dezechilibru în întregul sistem economic și social. Ridicarea în totalitate a
restricțiilor de muncă pentru cetățenii români în cadrul UE poate afecta însă în sens pozitiv numărul
estimat de pasageri, în special la nivelul rutelor externe.
4. Flexibilitate redusă a pieței muncii. În condițiile unei crize economice, piața forței de muncă trebuie
să manifeste capacitate de răspuns și viteză de adaptare. O rigiditate crescută a pieței se traduce prin
creșterea șomajului și, în consecință, scăderea veniturilor disponibile.
5. Implementare limitată a măsurilor de ocupare. Existența unor resurse bugetare limitate pentru
implementarea măsurilor active de ocupare, inclusiv a facilităților acordate angajatorilor, poate
determina o scădere a gradului de ocupare și implicit reducerea veniturilor disponibile.
Legendă: - Mare
- Mediu
- Mic
Analiza de risc
Riscuri operaționale
Veniturile operaționale ale

aeroportului privesc atât Nr Descriere Probabilitate Impact
activitatea aeronautică cât și crt
veniturile din activități
comerciale conexe acesteia. 1. Existența unui singur operator (linie aeriană) dominant. Dat fiind că veniturile aeroportului ar fi
dependente într-o măsură semnificativă de veniturile operatorului dominant, orice perturbare survenită
Sustenabilitatea proiectului în activitatea acestuia ar afecta situația financiară a aeroportului
aeroportuar presupune un
echilibru între asigurarea 2. Destinații de zbor incompatibile cu profilul utilizatorului de servicii de zbor. Atât în cazul
serviciilor aeronautice și a zborurilor de pasageri cât și a celor de tip cargo, lipsa unei corelații între destinațiile oferite și nevoile
celor de tip non-aeronautic, de rute identificate poate conduce la scăderea volumelor de trafic.
care să corespundă
profilului utilizatorului de 3. Tarife de zbor necompetitive raportat la aeroporturi comparabile. Prețul transportului este un
servicii de zbor. determinat fundamental al deciziei unui utilizator de servicii de zbor. În cazul în care acest cost este
comparativ ridicat față de ale aeroporturi cu profil similar iar raportul preț-servicii asigurate nu este
satisfăcător, aceasta se va reflecta în valori scăzute de trafic și va afecta percepția generală asupra
aeroportului.
4. Aeroportul se poziționează fie ca punct de origine fie ca destinație finală. În cazul în care
aeroportul previzionează că majoritatea veniturilor au drept sursă aria de acoperire locală (aeroportul
este punct de origine), estimarea este supusă riscului diminuării veniturilor populației din arie, cu
impact asupra volumului de trafic. Similar, dacă se consideră că ponderea principală în venituri este
generată de influxul de pasageri, perspectiva poate fi influențată de sezonalitate si de calendarul
turistic al regiunii.
5. Necorelarea la nivel regional cu restul infrastructurii de transport existente. În absența acestei

corelări, aeroportul nu își poate atinge potențialul regional.
6. Schimbarea profilului industrial al zonei de acoperire. Orientarea regională către industria care nu
presupune trafic de tip cargo va determina o scădere a volumului transportat pe acest segment.
7. Incertitudinea privind evoluția prețului la carburant. Impactul prețului carburantului în costul

transportului aerian poate influența profitabilitatea operatorului de zbor.
Legendă: - Mare
- Mediu
- Mic
Analiza de risc
Riscuri comerciale
Profilul economic general al

zonei în care este poziționat Nr Descriere Probabilitate Impact
aeroportul influențează în crt
mod direct estimările de
trafic de pasageri, cargo și 1. Scăderea competitivității economice a ariei de acoperire a aeroportului. În cazul în care regiunea
estimările de venituri ale nu va putea susține o rată înaltă de ocupare și veniturile pe locuitor vor scădea, competitivitatea
acestuia. regiunii va fi afectată și implicit estimările privind traficul de pasageri și de tip cargo. În acest caz, liniile
aeriene operatoare își vor revizui decizia de menținere a serviciilor în zonă.
Cu toate că infrastructura
aeroportuară în sine se 2. Diminuarea volumului de investiții străine în zona de acoperire a aeroportului. Volumul de
constituie într-un catalizator investiții este un determinat al competitivității regionale, iar acesta poate fi afectat de întârzieri ale
în ceea ce privește reformelor structurale la nivel național.
investițiile, este necesar ca
3. Menținerea profilului turistic național în detrimentul încurajării activităților turistice care includ
mediul comercial în care
componente adresate turiștilor străini. Activitățile turistice realizate în regiune de către diverși actori
aceasta este operată să fie
din mediul public (primării, consilii locale) sau privat (firme sau inițiative antreprenoriale) care nu sunt
receptiv la noile oportunități
sensibile la nevoile potențialilor turiști internaționali nu își vor atinge scopul de atragere a acestora.
generate.
4. Lipsa unei perspective comerciale de stimulare a utilizatorului de servicii de zbor. Oferirea de
stimulente sub formă de extra-servicii comerciale incluse în prețul transportului aerian – de exemplu
asigurarea transportului terestru pe o anumită secțiune de drum condiționat de achiziționarea unui
bilet de avion, se poate transforma într-un avantaj competitiv față de aeroporturile comparabile.
5. Lipsa unor facilități de retail adecvate care să sprijine strategia de marketing a aeroportului.
Percepția pozitivă asupra aeroportului poate influența volumul traficului de pasageri. Îmbunătățirea
acestei percepții se poate realiza prin punerea la dispoziția pasagerilor a unor facilități
corespunzătoare nevoilor acestora: spații comerciale disponibile pe suprafața aeroportului pentru
restaurante, terminale bancare, servicii de închirieri automobile etc.
Legendă: - Mare
- Mediu
- Mic
Analiza de risc
Riscuri politice
Schimbările care derivă din

modificările de politică Nr Descriere Probabilitate Impact
fiscală precum și cele legate crt
de gradul de reglementare
sunt principalele riscuri de 1. Schimbarea cadrului legislativ în sensul unei reglementări mai puternice a domeniului
natură politică care pot aeronautic. Acest fapt va avea impact asupra cerințelor tehnice, de siguranță și securitate care
influența decizia companiilor trebuie îndeplinite, reflectându-se în costul transportului.
aeriene de a rămâne pe
2. Dificultăți în respectarea legislației în domeniul concurenței. Acest lucru poate surveni în măsura
piață.
în care cooperarea sau alianțele între operatorii de zbor nu generează creșterea calității serviciilor
către utilizatorii de servicii de zbor.
3. Implementarea unor politici protecționiste în domeniul aeronautic. Astfel de politici,

implementate din dorința de a sprijini industria națională, pot dăuna concurenței și a bunei funcționări
a pieței libere.
4. Rata impozitelor și a taxelor datorate statului. Politica națională în domeniul impozitării are un rol
important în motivația unui operator aeroportuar de a își menține prezența pe o anumită piață.
5. Schimbarea acționariatului aeroportului. Diferiți factori decizionali pot avansa direcții de dezvoltare
și indicatori de rezultat diferiți.
6. Birocrația excesivă. Existența unor proceduri administrative rigide la nivelul autorităților publice, atât
naționale cât și locale, poate îngreuna fluxul operațional al unui operator de zbor în măsura în care
activitatea acestuia este condiționată de obținerea de avize și licențe de operare.
Legendă: - Mare
- Mediu
- Mic
VIII. Anexe
Anexa
Aeroportul Internațional Brașov – arie de acoperire 60 de minute
Brașov
Principalele localități din aria

de acoperire și numărul de
locuitori al acestora:
Număr de
Localitate locuitori
Brașov 253.200
Sfântu
56.006
Gheorghe
Săcele 30.798
Făgăraș 30.714
Zărnești 23.476
Codlea 21.708
Total populație 893.153

înainte de realocare
Total populație după 845.419

realocare
Anexa
Aeroportul Internațional Brașov – arie de acoperire 90 de minute
Brașov

Număr de
Brașov 253.200
Ploiești 209.945
Miercurea
38.966
Ciuc
Odorheiu
34.257
Secuiesc
Săcele 30.798
Făgăraș 30.714
Sighișoara 28.102
Zărnești 23.476
Total populație 1.659.892

Total populație după 1.521.790

realocare
Anexa
Aeroportul Internațional Sibiu – arie de acoperire 60 de minute
Sibiu

Număr de
Sibiu 147.245
Alba Iulia 63.536
Mediaș 47.204
Odorheiu
34.257
Secuiesc
Făgăraș 30.714
Sebeș 27.019


realocare
Anexa
Aeroportul Internațional Sibiu – arie de acoperire 90 de minute
Sibiu

Număr de
Sibiu 147.245
Târgu Mureș134.290
Râmnicu
98.776
Vâlcea
Alba Iulia 63.536
Mediaș 47.204
Făgăraș 30.714
Sighișoara 28.102


realocare
Anexa
Aeroportul Internațional Timișoara – arie de acoperire 60 de minute
Timișoara

Număr de
Timișoara 319.279
Arad 159.074
Kikinda
67.002
(Serbia)
Lugoj 40.361
Plandište 13.377
(Serbia)
Sânnicolau 12.312
Mare
Lipova 10.313


realocare
Anexa
Aeroportul Internațional Timișoara – arie de acoperire 90 de minute
Timișoara

Număr de
Timișoara 319.279
Arad 159.074
Zrenjanin 132.051
(Serbia)
Resița 73.282
Kikinda
67.002
(Serbia)
Lugoj 40.361
Gyula 31.067
(Serbia)
Plandište 13.377
(Serbia)
Sânnicolau 12.312
Mare
Lipova 10.313


realocare
Anexa
Aeroportul Internațional Târgu Mureș – arie de acoperire 60 de minute
Târgu Mureș

Număr de
Turda 47.744
Mediaș 47.204
Reghin 33.281
Sighișoara 28.102
Blaj 20.630


realocare
Anexa
Aeroportul Internațional Târgu Mureș – arie de acoperire 90 de minute
Târgu Mureș

Număr de
Cluj Napoca 324.576
Sibiu 147.245
Alba Iulia 63.536
Turda 47.744
Mediaș 47.204
Reghin 33.281
Sighișoara 28.102


realocare
Anexa
Aeroportul Internațional Otopeni – arie de acoperire 60 de minute
Otopeni

Număr de
București 1.883.425
Ploiești 209.945
Câmpina 32.935
Buftea 22.178
Moreni 18.687
Urziceni 15.308


realocare
Anexa
Aeroportul Internațional Otopeni – arie de acoperire 90 de minute
Otopeni

Număr de
București 1.883.425
Ploiești 209.945
Ruse
165.884
(Bulgaria)
Buzău 115.494
Târgoviște 79.610
Câmpina 32.935
Buftea 22.178
Moreni 18.687
Tutrakan 14.923
(Bulgaria)


realocare
Anexa
Aeroportul Internațional Bacău – arie de acoperire 60 de minute
Bacău

Număr de
Bacău 144.307
Roman 50.713
Onești 39.172
Moinești 21.787
Comănești 18.568
Adjud 16.445


realocare
Anexa
Aeroportul Internațional Bacău – arie de acoperire 90 de minute
Bacău

Număr de
Iași 290.422
Bacău 144.307
Focșani 79.315
Piatra
80.055
Neamț
Bârlad 55.837
Vaslui 55.407
Roman 50.713
Onești 39.172
Moinești 21.787
Comănești 18.568
Adjud 16.445


realocare
Anexa
Aeroportul Internațional Iași – arie de acoperire 60 de minute
Iași

Număr de
Iași 290.422
Vaslui 55.407
Ungheni
(Rep. 38.200
Moldova)
Pașcani 33.745
Huși 26.266
Fălești
(Rep. 16.900
Moldova)


realocare
Anexa
Aeroportul Internațional Iași – arie de acoperire 90 de minute
Iași

Număr de
Iași 290.422
Bălți
(Rep. 144.800
Moldova)
Bârlad 55.838
Vaslui 55.407
Roman 50.713
Ungheni
(Rep. 38.200
Moldova)
Pașcani 33.745
Huși 26.266
Fălticeni 25.723
Fălești
(Rep. 16.900
Moldova)
Hîncești
(Rep. 16.900
Moldova)
Călărași
(Rep.
16.400
Moldova)


realocare
Anexa
Aeroportul Internațional Oradea – arie de acoperire 60 de minute
Oradea

Număr de
Oradea 196.367
Hajdúszo-
boszló 23.933
(Ungaria)
Salonta 17.735
Marghita 15.770
Berettyóú -
Jfalu 15.472
(Ungaria)
Püspökla-
dány 14.895
(Ungaria)
Beiuș 10.667
Sarkad
(Ungaria) 10.020


realocare
Anexa
Aeroportul Internațional Oradea – arie de acoperire 90 de minute
Oradea

Număr de
Arad 159.074
Oradea 196.367
Békéscsaba
62.050
(Ungaria)
Hajdúszo-
boszló 23.933
(Ungaria)
Carei 21.112
Karcag
20.632
(Ungaria)
Salonta 17.735
Marghita 15.770
Berettyóú -
Jfalu 15.472
(Ungaria)
Püspökla-
dány 14.895
(Ungaria)
Gyomaen-
drõd 13.680
(Ungaria)
Beiuș 10.667
Sarkad
10.020
(Ungaria)


realocare
Limitări
Acest document a fost pregătit în mod exclusiv pentru beneficiul şi utilizarea
internă de către dumneavoastră şi nu conferă dreptul de a publica sau
divulga în întregime sau parţial conţinutul altor terţe persoane.
Acest document a fost elaborat de către KPMG România, o societate
românească cu răspundere limitată şi firmă membră a reţelei de firme,
membre independente afiliate cu KPMG International.
KPMG International este o corporaţie elveţiană, o entitate care coordonează
o reţea de firme membre independente. KPMG International nu furnizează
servicii de audit sau de alt tip. Aceste servicii sunt furnizate doar de firmele
membre, în zonele geografice în care acestea operează. KPMG International
şi firmele membre sunt entităţi distincte din punct de vedere legal. Ele nu
sunt filiale, agenţi, parteneriate sau joint-ventures. Niciuna dintre firmele
membre nu are puterea (efectivă, potenţială, implicită sau de altă natură) să
oblige sau să angajeze KPMG International sau alte firme membre în orice
formă.
© 2014 KPMG România S.R.L., o societate cu răspundere limitată de drept

român, membră a reţelei de firme independente KPMG afiliate la KPMG
International Cooperative („KPMG International”), o entitate elveţiană. Toate
drepturile rezervate. Tipărit în România.
KPMG, logoul KPMG si “cutting through complexity” sunt mărci înregistrate
ale KPMG International Cooperative (“KPMG International”), o entitate
elveţiană.

Studiu Estimare Potential Pasageri AIB 200214

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu Estimare Potential Pasageri AIB 200214

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aeroportul

Studiu de estimare a ariei de acoperire și a

ACI Airports Council International

BNR Banca Națională a României

CAGR Rata anuală medie de creştere

CNP Comisia Națională de Prognoză

Euroregiunea DKMT Regiunea cuprinsă de Dunăre-Criș-Mureș-Tisa

INS Institutul Naţional de Statistică

OTP Aeroportul Otopeni

PIB Produsul Intern Brut

PPP Parteneriat Public-Privat

Tel: + 40 747 333 137 ■ Prezentarea proiectului 8

Felix Croitoru ■ Prezentarea aeroporturilor comparabile 11

■ Evenimente cu impact major 24

Determinarea ariei de acoperire şi a numărului

Ipoteze utilizate în modelul de estimare 28

■ Dinamica PIB-ului şi a populaţiei 29

■ Prezentarea modelului de estimare 38

Felix Croitoru ■ Definirea scenariului de bază 39

Estimare număr pasageri aeroport Brașov

90 min - analiza în funcție de populația

60 min - analiza în funcție de populația

90 min - analiza în funcție de populația

60 min - analiza în funcție de populația

500.000 550.000 600.000 650.000 700.000 750.000 800.000

Evoluţia estimată a numărului potenţial de pasageri 671.203 - 842.898

850.000 616.736 - 774.499

Scenarii privind evoluția num ărului de pasageri de pe aeroportul

Aeroportul Internațional Aeroportul Internațional Brașov Ghimbav

sudul ţării; Salaj

Aeroportul Internaţional Aeroportul Internaţional „Traian Vuia” Timişoara

poartă numele inventatorului  dimensiune pistă - 3.500m x 45m;

judeţul Timiş.  capacitate platformă - 22 aeronave/ oră; Arad

 capacitate pistă - 14 aeronave/ oră; Covasna Galati Ukraine

aeronave, fără restricţii; Arges Buzau

Aeroportul din Timişoara a Date generale aeroport

Evoluția cargo Mișcări de aeronave

800 40% 15.000 14% 20% 10%

Aeroportul Internațional Aeroportul Internațional Sibiu

Infrastructura și capacitatea operațională a aeroportului: Covasna Galati Ukraine

capacitate de 18 locuri pentru avioane de categoria B, C, D; Teleorman

Date generale aeroport

Sursa: Analiză KPMG pe baza datelor INS

Evoluția cargo Mișcări de aeronave

Aeroportul Târgu Mureş are Aeroportul Internațional „Transilvania Târgu Mureş”

Date generale aeroport

Evoluția cargo Mișcări de aeronave

30 -50% 1.599 1.532 80%

Aeroportul Internaţional Aeroportul Internațional „Henri Coandă”

Lufthansa, Malev, Olympic Air, Onur, Pegasus Airlines, Qatar

Aeroportul Otopeni este cel Date generale aeroport Numărul de pasageri

Evoluția cargo Mișcări de aeronave

15.000 30% 50.000 43%

CAGR Pasageri 2005-2012

Poziția aeroporturilor în funcție de numărul de pasageri și numărul de

CAGR Număr de zboruri 2005-2012

CAGR Număr pasageri 2005-2012

Sibiu Timisoara Tg Mures Otopeni

Aeroportul Sibiu se află la cea mai Ghimbav- 171 km

182km Ghimbav- 185 km

Județul Brașov va fi conectat și se

Autostrăzi ce vor lega Brașovul de

Reșița Comarnic Tulcea