Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Grile Negociere MAN 2017 - RO - Cu Raspunsuri PDF
Grile Negociere MAN 2017 - RO - Cu Raspunsuri PDF
– Facultatea de Management –
sesiunea iunie 2017
2. Pentru a avea o negociere trebuie să existe o serie de condiții de bază. Care sunt acestea?
a) părțile să aibă poziții diferite, nenegociabile; să fie animate de voința de a ajunge la un rezultat; să existe
un obiectiv comun și o marjă de manevră pentru fiecare dintre parteneri
b) puterile firmelor angajate în negociere să fie comparabile; să existe negociatori cu o vastă experiență; să fie
cunoscute de ambele părți tehnicile și tacticile de negociere
c) părțile să aibă poziții diferite, dar negociabile; să existe un obiectiv comun și o marjă de manevră pentru
fiecare dintre parteneri; să fie animate de voința de a ajunge la un rezultat
d) părțile să urmărească același lucru în negociere, și anume câștigul propriu în detrimentul celeilalte părți;
să existe un obiectiv comun; să fie animate de dorința obținerii de profit
e) expertiza profesională și de negocieri a echipelor de negociere să fie vastă; să fie animate de voința de a
ajunge la un rezultat; să existe obiective divergente în cadrul negocierilor
3. Negocierile internaționale au o serie de dimensiuni. Dintre cele de mai jos, care nu reprezintă o
dimensiune a negocierilor internaționale?
a) opțiunile strategice
b) rezultatele negocierii
c) mediul negocierilor
d) caracteristicile negociatorilor
e) diferențele de poziții
5. Principiul schimbului (dintre principiile fundamentale ale negocierii comerciale) se referă la faptul că:
a) interesele și dorințele fiecărei părți sunt legitime dacă se înscriu în obiectivul comun al negocierii
b) fiecare dintre participanți este îndreptățit să își atingă obiectivele propuse, care se înscriu în proiectul
comun
c) negocierea se consideră încheiată după ce tratativele au adus părțile într-un punct de echilibru al
dorințelor și intereselor lor
d) partenerii își asumă obligațiile pe care le stabilesc în procesul de negocierii și care sunt consemnate în
acordul de voință
e) părțile reușesc să rezolve toate problemele aflate pe ordinea de zi, să soluționeze toate chestiunile aflate în
dispută
6. Principiul reciprocității (dintre principiile fundamentale ale negocierii comerciale) se referă la faptul că:
a) interesele și dorințele fiecărei părți sunt legitime dacă se înscriu în obiectivul comun al negocierii
b) fiecare dintre participanți este îndreptățit să își atingă obiectivele propuse, care se înscriu în proiectul
comun
c) negocierea se consideră încheiată după ce tratativele au adus părțile într-un punct de echilibru al
dorințelor și intereselor lor
d) partenerii își asumă obligațiile pe care le stabilesc în procesul de negocierii și care sunt consemnate în
acordul de voință
e) părțile reușesc să rezolve toate problemele aflate pe ordinea de zi, să soluționeze toate chestiunile aflate în
dispută
7. Principiul acordului (dintre principiile fundamentale ale negocierii comerciale) se referă la faptul că:
a) interesele și dorințele fiecărei părți sunt legitime dacă se înscriu în obiectivul comun al negocierii
b) fiecare dintre participanți este îndreptățit să își atingă obiectivele propuse, care se înscriu în proiectul
comun
c) negocierea se consideră încheiată după ce tratativele au adus părțile într-un punct de echilibru al
dorințelor și intereselor lor
d) partenerii își asumă obligațiile pe care le stabilesc în procesul de negocierii și care sunt consemnate în
acordul de voință
e) părțile reușesc să rezolve toate problemele aflate pe ordinea de zi, să soluționeze toate chestiunile aflate în
dispută
8. Principiul responsabilității (dintre principiile fundamentale ale negocierii comerciale) se referă la faptul
că:
a) interesele și dorințele fiecărei părți sunt legitime dacă se înscriu în obiectivul comun al negocierii
b) fiecare dintre participanți este îndreptățit să își atingă obiectivele propuse, care se înscriu în proiectul
comun
c) negocierea se consideră încheiată după ce tratativele au adus părțile într-un punct de echilibru al
dorințelor și intereselor lor
d) partenerii își asumă obligațiile pe care le stabilesc în procesul de negocierii și care sunt consemnate în
acordul de voință
e) părțile reușesc să rezolve toate problemele aflate pe ordinea de zi, să soluționeze toate chestiunile aflate în
dispută
10. În ceea ce privește rezultatul negocierii, care din următoarele nu reprezintă o situație posibilă:
a) una dintre părți câștigă în dauna celeilalte
b) ambele părți sunt în câștig
c) neîncheiere a acordului
d) ambele părți sunt în pierdere
e) toate variantele de mai sus sunt corecte
18. Aflați că reprezentantul companie cu care veți negocia este japonez. Cu ce caracteristici culturale vă veți
confrunta?
a) importanță acordată tradițiilor culturale și religiei, atmosferă relaxată, fără temeri sau rețineri
b) manipulare, profesionalism, evitare a conflictului, perseverență
c) profesionalism, ascunderea emoțiilor, colectivism, cultivarea relațiilor personale, salvarea reputației este
crucială
d) protocol și etichetă, extremă seriozitate și rigoare, planificare și organizare
e) profesionalism, optimism, atitudine deschisă, legalism
19. Aflați despre partenerul dumneavoastră de negociere că este britanic. Care credeți că vor fi caracteristicile
sale, pornind de la cultura din care provine?
a) caracter formal, profesionalism, abordare integrativă, subînțelesurile au un rol important
b) protocol și etichetă, extremă seriozitate și rigoare, planificare și organizare
c) atitudine deschisă, pragmatism, legalism, profesionalism
d) nivel scăzut de inițiativă individuală, grad ridicat de evitare e riscului, orientare distributivă
e) limbaj elaborat, rigoare, abordare logică, importanță acordată valorilor naționale
20. Aveți planificată o negociere cu un arab. La care din următoarele caracteristici ale culturii sale vă
așteptați?
a) limbaj elaborat, rigoare, abordare logică, importanță acordată valorilor naționale
b) protocol și etichetă, extremă seriozitate și rigoare, planificare și organizare
c) atitudine deschisă, pragmatism, legalism, profesionalism
d) cultură policronică, punctualitatea și planificare temporală neavând o semnificație deosebită, colectivism
e) nivel scăzut de inițiativă individuală, grad ridicat de evitare e riscului, orientare distributivă
21. Compania cu care veți negocia are doar angajați din America Latină. Ce caracteristici ale acestei culturi
veți lua în considerare în pregătirea negocierii?
a) importanță acordată tradițiilor culturale și religiei, atmosferă relaxată, fără temeri sau rețineri
b) spațiul personal este restrictiv, individualism, formalism, cultură policronică
c) cultură policronică, punctualitatea și planificare temporală neavând o semnificație deosebită, colectivism
d) protocol și etichetă, extremă seriozitate și rigoare, planificare și organizare
e) caracter formal, profesionalism, abordare integrativă, subînțelesurile au un rol important
22. Compania dumneavoastră va primi pentru o negociere un client german. Cu ce caracteristici vă așteptați
să vă confruntați?
a) profesionalism, ascunderea emoțiilor, colectivism, cultivarea relațiilor personale, salvarea reputației este
crucială
b) protocol și etichetă, extremă seriozitate și rigoare, planificare și organizare
c) limbaj elaborat, rigoare, abordare logică, importanță acordată valorilor naționale
d) spațiul personal este restrictiv, individualism, formalism, cultură policronică
e) caracter formal, profesionalism, abordare integrativă, subînțelesurile au un rol important
23. Dacă veți negocia cu un american, la care din următoarele caracteristici vă așteptați?
a) caracter formal, profesionalism, abordare integrativă, subînțelesurile au un rol important
b) profesionalism, optimism, atitudine deschisă, legalism
c) atitudine deschisă, pragmatism, legalism, profesionalism
d) limbaj elaborat, rigoare, abordare logică, importanță acordată valorilor naționale
e) protocol și etichetă, extremă seriozitate și rigoare, planificare și organizare
24. În negocierea pentru care vă pregătiți veți avea drept ”adversar” un francez. La care din următoarele
elemente vă așteptați?
a) protocol și etichetă, extremă seriozitate și rigoare, planificare și organizare
b) atitudine deschisă, pragmatism, legalism, profesionalism
c) profesionalism, ascunderea emoțiilor, colectivism, cultivarea relațiilor personale, salvarea reputației este
crucială
d) manipulare, profesionalism, evitare a conflictului, perseverență
e) limbaj elaborat, rigoare, abordare logică, importanță acordată valorilor naționale
26. Culturile cu grad ridicat de evitare a incertitudinii sunt caracterizate de către care dintre următoarele:
a) indivizii preferă stabilitate și predictibilitatea
b) respectarea tradițiilor și îndeplinirea obligațiilor sociale
c) activitățile se desfășoară în funcție de urgențele momentului și de exigențele relațiilor interpersonale
d) indivizii sunt înclinați spre acceptarea riscurilor care sunt asociate evenimentelor viitoare
e) legi și reguli puține
28. Culturile înalt contextuale sunt caracterizate de către care dintre următoarele:
a) activitățile se desfășoară în funcție de urgențele momentului și de exigențele relațiilor interpersonale
b) cultura în care se îndeplinește o singură sarcină într-un anumit interval de timp
c) respectarea tradițiilor și îndeplinirea obligațiilor sociale
d) distribuție mai echilibrată a puterii
e) mesajele sunt implicite
32. În cazul diferențelor culturale ale lui Hall, care sunt tipurile de culturi după dimensiunea „modul de
structurare a spațiului”?
a) secvențiale și sincronice
b) expresive și rezervate
c) culturi slab contextuale și culturi înalt contextuale
d) specifice și difuze
e) monocronice și policronice
33. În cazul diferențelor culturale ale lui Hall, care sunt tipurile de culturi după dimensiunea „modul de
structurare a timpului”?
a) secvențiale și sincronice
b) expresive și rezervate
c) culturi slab contextuale și culturi înalt contextuale
d) specifice și difuze
e) monocronice și policronice
34. În cazul diferențelor culturale ale lui Hofstede, care sunt tipurile de culturi după dimensiunea „acțiune și
risc”?
a) monocronice și policronice
b) grad ridicat de evitare a incertitudinii și grad scăzut de evitare a incertitudinii
c) colectiviste și individualiste
d) secvențiale și sincronice
e) expresive și rezervate
35. În cazul diferențelor culturale ale lui Hofstede, care sunt tipurile de culturi după dimensiunea „omul în
societate”?
a) monocronice și policronice
b) grad ridicat de evitare a incertitudinii și grad scăzut de evitare a incertitudinii
c) colectiviste și individualiste
d) secvențiale și sincronice
e) expresive și rezervate
36. În cazul diferențelor culturale ale lui Trompenaars, care sunt tipurile de culturi după dimensiunea „relația
cu timpul”?
a) secvențiale și sincronice
b) expresive și rezervate
c) masculine și feminine
d) specifice și difuze
e) monocronice și policronice
37. În cazul diferențelor culturale ale lui Trompenaars, care sunt tipurile de culturi după „relația față de
sentimente”?
a) secvențiale și sincronice
b) expresive și rezervate
c) neutre și afective
d) specifice și difuze
e) monocronice și policronice
40. Un exemplu de cultură „foarte expresivă” conform modelului de comportament propus de Gesteland
este:
a) Germania
b) America de Sud
c) Statele Unite ale Americii
d) Australia
e) Noua Zeelandă
41. Un exemplu de cultură „moderat expresivă” conform modelului de comportament propus de Gesteland
este:
a) Italia
b) Germania
c) Australia
d) Grecia
e) China
42. Un exemplu de cultură „rezervată” conform modelului de comportament propus de Gesteland este:
a) Germania
b) Statele Unite ale Americii
c) Noua Zeelandă
d) Australia
e) Canada
45. Dacă ar fi să definiți manevrele de negociere, care din următoarele ar fi varianta corectă:
a) modalități de acțiune pentru realizarea obiectivelor pe care firma și le propune pentru negocieri
b) mari orientări și opțiuni care se referă la ansamblul negocierii
c) acțiuni punctuale de valorificare a unor condiții sau oportunități în cursul tratativelor
d) combinații abile de mijloace, ce vizează valorificarea unor circumstanțe în folos propriu
e) tactici de manipulare prin care se urmăresc surprinderea partenerului, valorificarea unor slăbiciuni și
întărirea poziției proprii
48. În cadrul negocierilor, întrebările au mai multe funcții, cu excepția uneia. Care este excepția?
a) informare
b) observare
c) clarificare
d) orientare
e) aprofundare
50.Negocierea obiectivă are următoarele caracteristici, cu excepția uneia. Care este excepția?
a) concentrarea asupra intereselor în confruntare și nu asupra pozițiilor
b) adoptarea de soluții bazate pe criterii obiective
c) distincția dintre problemele care privesc obiectul negocierii și cele care privesc persoanele care negociază
d) acordarea de concesii pentru cultivarea relațiilor
e) creativitate
51. Tehnica de negociere „noua abordare” este caracterizată de următoarele elemente, cu excepția unuia. Care
este excepția?
a) moderato contabile
b) extinderea
c) globalizarea
d) escalada
e) redefinirea
52. Tehnica „amorsării” poate fi caracterizată prin una din următoarele afirmații. Care?
a) soluționarea până la un anumit nivel a unor probleme de interes reciproc și pregătirea terenului pentru
negocierile finale
b) se solicită subiectului vizat un serviciu foarte important, mult prea mare ca acesta să-l accepte, pentru ca
apoi să se solicite un al doilea serviciu, al cărui cost este mult mai mic
c) obținerea obiectivului propus fără informarea partenerului
d) convingerea partenerului printr-o propunere care pare foarte avantajoasă, dar care se dovedește în
realitate o înșelăciune
e) unul dintre parteneri poate propune să se facă un rezumat al punctelor asupra cărora s-a ajuns la
înțelegere și al celor în dezacord
53. Tehnica „bilanțului” poate fi caracterizată prin una din următoarele afirmații. Care?
a) se solicită subiectului vizat un serviciu foarte important, mult prea mare ca acesta să-l accepte, pentru ca
apoi să se solicite un al doilea serviciu, al cărui cost este mult mai mic
b) unul dintre parteneri poate propune să se facă un rezumat al punctelor asupra cărora s-a ajuns la
înțelegere și al celor în dezacord
c) emiterea de pretenții ferme asupra unor puncte calificate drept foarte importante din perspectiva
negociatorului, dar care sunt în fapt puțin însemnate sau chiar artificiale
d) tehnică de diversiune care presupune folosirea singulară sau combinată a unor tactici
e) prezentarea de către negociatori, pentru început, a două scenarii inacceptabile pentru fiecare partener în
parte, apoi oferirea unei soluții mai echitabile, dar avantajoasă pentru cel care propune, pentru ca, dacă nu s-
a ajuns la acord, să se propună în final o soluție reciproc avantajoasă
54. Tehnica „celor patru trepte” poate fi caracterizată prin una din următoarele afirmații. Care?
a) unul dintre parteneri poate propune să se facă un rezumat al punctelor asupra cărora s-a ajuns la
înțelegere și al celor în dezacord
b) se obține de la subiectul vizat un comportament preparatoriu neproblematic și puțin costisitor; apoi o
cerere este adresată explicit subiectului, invitându-l să adopte o nouă conduită, de data aceasta mai
costisitoare
c) prezentarea de către negociatori, pentru început, a două scenarii inacceptabile pentru fiecare partener în
parte, apoi oferirea unei soluții mai echitabile, dar avantajoasă pentru cel care propune, pentru ca, dacă nu s-
a ajuns la acord, să se propună în final o soluție reciproc avantajoasă
d) începerea procesului cu argumente puternice urmând o perioadă de argumente de consolidare a
interesului acestuia, pentru ca ulterior să se lanseze un alt set de argumente forte, vizând convingerea finală a
partenerului și încheierea acordului
e) emiterea de pretenții ferme asupra unor puncte calificate drept foarte importante din perspectiva
negociatorului, dar care sunt în fapt puțin însemnate sau chiar artificiale
55. Tehnica „falsului pilot” poate fi caracterizată prin una din următoarele afirmații. Care?
a) emiterea de pretenții ferme asupra unor puncte calificate drept foarte importante din perspectiva
negociatorului, dar care sunt în fapt puțin însemnate sau chiar artificiale
b) soluționarea până la un anumit nivel a unor probleme de interes reciproc și pregătirea terenului pentru
negocierile finale
c) tehnică de diversiune care presupune folosirea singulară sau combinată a unor tactici
d) convingerea partenerului printr-o propunere care pare foarte avantajoasă, dar care se dovedește în
realitate o înșelăciune
e) se solicită subiectului vizat un serviciu foarte important, mult prea mare ca acesta să-l accepte, pentru ca
apoi să se solicite un al doilea serviciu, al cărui cost este mult mai mic
56. Tehnica „pe picior greșit” poate fi caracterizată prin una din următoarele afirmații. Care?
a) se obține de la subiectul vizat un comportament preparatoriu neproblematic și puțin costisitor; apoi o
cerere este adresată explicit subiectului, invitându-l să adopte o nouă conduită, de data aceasta mai
costisitoare
b) tehnică de diversiune care presupune folosirea singulară sau combinată a unor tactici
c) se solicită subiectului vizat un serviciu foarte important, mult prea mare ca acesta să-l accepte, pentru ca
apoi să se solicite un al doilea serviciu, al cărui cost este mult mai mic
d) emiterea de pretenții ferme asupra unor puncte calificate drept foarte importante din perspectiva
negociatorului, dar care sunt în fapt puțin însemnate sau chiar artificiale
e) prezentarea de către negociatori, pentru început, a două scenarii inacceptabile pentru fiecare partener în
parte, apoi oferirea unei soluții mai echitabile, dar avantajoasă pentru cel care propune, pentru ca, dacă nu s-
a ajuns la acord, să se propună în final o soluție reciproc avantajoasă
57. Tehnica „piciorul în ușă” poate fi caracterizată prin una din următoarele afirmații. Care?
a) se obține de la subiectul vizat un comportament preparatoriu neproblematic și puțin costisitor; apoi o
cerere este adresată explicit subiectului, invitându-l să adopte o nouă conduită, de data aceasta mai
costisitoare
b) tehnică de diversiune care presupune folosirea singulară sau combinată a unor tactici
c) se solicită subiectului vizat un serviciu foarte important, mult prea mare ca acesta să-l accepte, pentru ca
apoi să se solicite un al doilea serviciu, al cărui cost este mult mai mic
d) emiterea de pretenții ferme asupra unor puncte calificate drept foarte importante din perspectiva
negociatorului, dar care sunt în fapt puțin însemnate sau chiar artificiale
e) prezentarea de către negociatori, pentru început, a două scenarii inacceptabile pentru fiecare partener în
parte, apoi oferirea unei soluții mai echitabile, dar avantajoasă pentru cel care propune, pentru ca, dacă nu s-
a ajuns la acord, să se propună în final o soluție reciproc avantajoasă
58. Tehnica „ușa în nas” poate fi caracterizată prin una din următoarele afirmații. Care?
a) se obține de la subiectul vizat un comportament preparatoriu neproblematic și puțin costisitor; apoi o
cerere este adresată explicit subiectului, invitându-l să adopte o nouă conduită, de data aceasta mai
costisitoare
b) tehnică de diversiune care presupune folosirea singulară sau combinată a unor tactici
c) se solicită subiectului vizat un serviciu foarte important, mult prea mare ca acesta să-l accepte, pentru ca
apoi să se solicite un al doilea serviciu, al cărui cost este mult mai mic
d) emiterea de pretenții ferme asupra unor puncte calificate drept foarte importante din perspectiva
negociatorului, dar care sunt în fapt puțin însemnate sau chiar artificiale
e) prezentarea de către negociatori, pentru început, a două scenarii inacceptabile pentru fiecare partener în
parte, apoi oferirea unei soluții mai echitabile, dar avantajoasă pentru cel care propune, pentru ca, dacă nu s-
a ajuns la acord, să se propună în final o soluție reciproc avantajoasă
62. Tehnica „nestoriană” poate fi caracterizată prin una din următoarele afirmații. Care?
a) prezentarea argumentelor în ordine descrescătoare
b) începerea procesului cu argumente puternice urmând o perioadă de argumente de consolidare a
interesului acestuia, pentru ca ulterior să se lanseze un alt set de argumente forte, vizând convingerea finală a
partenerului și încheierea acordului
c) prezentarea argumentelor începând cu cel de mai mică greutate și terminând cu argumentele forte
d) reacția negativă, prezentată deschis sau sugerată, un argument explicit sau implicit
e) negociatorul prezintă deschis anumite limite sau minusuri evidente ale ofertei, așa cum vechiul cronicar
rus Nestor făcea în secolul al XII-lea
63. Care din următoarele nu este un exemplu de stratagemă axată pe exercitarea de presiune:
a) stratagema „om bun-om rău”
b) „faptul împlinit”
c) „scutul uman”
d) jignirea
e) „camionul nebun”