Curs farmaco 8 mai

NU UITA SA IEI CURSUL DE DATA TRECUTA - DESPRE AP CARDIOVASCULAR

HTA este o afectiune cr ce este carac de cresterea val tensionale peste 14/8. a fost stadializata - incepe de la HTA usoara si evolueaza spre stadiile severe ...

HTA = DCxRVP. deci orice fac endogen ce infl unul din acesti para vor infl val TA. in fct de utiliz clinica sunt mai mute cls de antihipertensive - in ordinea
introducerii lor in terapie fiindca trat este STADIAL - in HTA usoara se incepe cu un med iar med se adaorga in fct de evol HTA. se vor adauga noi med din alte cls
terap.

carac trat HTA :

- este stadial
- de obicei se face prin asocierea de 1 sau mai multe med din cls farmacologice dif
- este un trat cr ce se face toata viata

HTA - cauze:
- idiopatic

prima cls de trat anti HTA sunt diureticele. alta cls sunt med ce afecteaza sist renina - angiotensina - aldosteron ( cea mai frecventa dupa diuretice - si este de ales
in stadiul 2).

a treia clasa - in HTA moderata - blocantele canalelor de Ca.

a patra clasa - afec fct SNC simp- simp litice.
a cincea cls - vasodilatatoare direct - act dir pe vase
a sasea cls - ganglioplegicele

diureticele - ca mec de act - scad vol plasmatic prin mec de crestere a elib urinare. scaderea vol plasmatic este urmata de scadere a DC. dupa 2-3 sapt de trat
continuu diureticele au efect de scadere a RVP. de ce ? fiidca toate diureticele au act de crestere urinara de Na si astfel scade c% de Na din cel musc ale peretilor
vasc si va scadea reactivitatea vaselor la act vasoconstrictoarelor - deci ajunge sa faca o vasodilatatie. ex: tiazidele au ef diuretic moderat care se reduce in timp.
cresc elib de Na si Cl, Mg, H2O urinara si scade elib urinara de Ca ( o terapie adjuvanta a osteoporozei). insa au si RA : in utiliz cr scad potasemia , cresc
glicemia (CI) cresc uricemia, pot afecta toxic rinichii si provoaca dislipidemii (cesc mai ale LDL coles): hidroclorotiazida care are o durata scurta de act si s adm 1
data pe zi dimineata, se mai poate repeta si la pranz. Indabamida (tartemsiv) are o duarat de 12-24h (ef prelungit).

diuretice de ansa au o act diuretica intensa - det o diureza de 5-10 ori mai mare decat cea normala si cu risc crescut de dezechilibre hidroelectrolitice. ele elimina
multa apa si multe minerale (na, cl, k, mg, ca) si riscurile majore sunt scaderea c% serice de K si Ca fiidca pot det aritmii cardiace. indicatiile diureticelor de ansa -
furosemid este in HTA refractare la alte diuretice, in urgentele hipertensive, in puseele de HTA (se pot da oral si im, iv in fct de gravitate), in edemul pulmonar acut,
in intoxicatiile medicamentoase, in IRA cu anurie (forteaza diureza).

diuretice antialdosteronice (act pe tubul contort distal si tubul colector iar aldosteronul creste reabs de Na si Cl si elimina K si astfel elimina apa). ele blocheaza
receptorii pentru aldosteron. si astfel cres eliminarea renala de Na si retin K. ex - spionolacton are ef diuretic slab dar este utilizat in asociere cu diureticele
anterioare tocmai pt a combate hipopotasemia date de acestea - se mai da la cirotici.

a doua clasa de med sunt

angiotensinogen se transforma in angiotensina I sub infl reninei. AT 1 se tranforma in AT2 sub infl kininaza II (enzima de conversie). AT II actioneaza pe receptorii
pentru AT1 si AT2. cand act pe AT1 creste secr de aldosteron si se inchide cercul. 2 - AT efect vasoconstrictor, 3- det retentie hidrosal, 4, stim activ SN simp, 5
creste secr de vasopresina si scade secr de renina.

a doua clasa de med pot: - bloca acest sistem la orice nivel - intai blocheaza sinteza reninei prin beta blocante (recep beta). pot act prin inhibitori de enzima de
conversie (nu se mai sint AT2). dar kininaza mai are rol de a distruge si de a degrada bradikinina (amina endogena prov infl, tuse, edem, vasodilatatie) - are RA la
peste 10% din pacineti.

blocam receptorii pentru AT1 - sartani.

si mai exista ALISTIREN ce bloc sint de renina

inhibitorii de conversie - se adm in HTA moderata si severa si pot fi indicate in afara de HTA si in trat IC ( au ef vasodil). ele fac si hiperpotasemie si
hiponatrinemie. sunt ind si la IR pt ca nu scad fluxul sangvin renal si la cei cu DZ. ele se pot asocia cu toate diureticele in afara de o clasa (antialdosteronicele). in
20% din cazuri pot da RA de tipul angioedeme .... atunci trat se intrerupe .

trat cu aceste med da un gust metalic in gura - nu se poate combate. aceste med sunt CI in sarcina fiindca pot da malformatii - captopril a aparut primul - are f
multe RA si nu se mai fol. Nalapril....etc.

sartanii sunt blocante pt AT1 - ef final este identic cu primele - inhibitorii de conversie. avatajul este ca nu acumuleaza bradikinina si nu det tuse si angioedem.
blocantele canalelor de Ca - este un ion ce participa la cuplarea excitatiei cu contractia. blocheaza intrarea Ca in canalele de Ca in muschii netezi cu apartitia
vasodil. bloc intrarii Ca in celulele din organele pacemaker (scade activitatea acestor zone - scade fct inimii - apare bradicadie si scade DC). scade si conducerea
AV si cresterea fct de frana si este buna in aritmii.

exista 3 calse :
dihidropiridinele ce act pe canalele de Ca din muschii netezi deci fac in principal vasodil fiind indicate ca antihipertesive si antiaginoase ( dil coronarele) - nifedipina
are insa un dezavantaj - durata scurat de act si apar oscilatii tensionala ( se utiliz sub forma de prep retand in 2 adm zilnice ) cpr de 10 mg sunt indicate in
urgentele hipertensive in adm sublinguala. la fel si inhibitorii de enzina de conv sunt utiliz sublingual.

dihidropiridine cu durata lunga de act: amniomidipina. lercamidipina - o singura adm zilnica si au ef const ziua.

a doua clasa sunt benzotiazepine - diltiazem act atat pe canale de Ca din miocard cat si pe cele din vase . este util ca antiHTA si antianginos si antiartimic.

verapamil bloc in special canalele de Ca de la niv miocardic - in special ca antianginos si antiartimic mai putin ca antiHTA. are dezavantajul ca deprima inina si
agraveaza IC si este Ci de asociat cu alte deprimante ale fct cardiace si este CI la cei cu bloc AV de gr 1 sau 2. in utiliz cr verapamil si diltiazemul pot da
hipertrofie gingivala.

a treia cls - blocante simpatice - scade HTA - beta blocantele bloc recep beta 1 cardiaci (scade frecventa cardica si functia miocardica si deci scad DC), sunt ind in
HTA cu tahiartimii ( extrasistole sau aritmii - scade freceventa cadiaca, la cei anxiosi, nervsi), la cei cu hipertiroidie, HTA cu renina crescuta. au si efect de scadere
a fct simp perferice prin bloc recep din SNC. sunt CI in unele situatii de IC, la cei cu bloc AV, .

sunt beta bloc neselective - propranolol - apare bronhospastm cu agravarea .

beta 2 pe vase - vasodil - sunt agravate afec vasculo spastice periferice, sau arteriopatii obliterante periferice. mai pot sa mascheze manifestatiile hipoglicemiei la
cei cu DZ.

alfa blocantele scad RVP - alfa 1 bloc selective au avantajul ca nu dau tahicardie reflexa (prazosin). asa ca este indicat ca med unica in trat HTA unice sau
moderate . poate da insa la inceput sau pe parcurs hTA ortostatica sau hTA intensa la inceputul tratamentului. de aceea se incepe cu dz mici care se cresc pe
parcurs.

neurosimpatolitice - guanetidina face bloc presinaptic si este un antiHTA brutal si intens pt situatiile severe. preserpina are rol de a epuiza rezervele de NA din
veziculele presinaptice. efectul ei va fi lent, de lunga durata si relativ slab.

simpatolitice cu act centrala - c act pe SNC - ele sunt de a treia treapta de alegere - de rezerva la pacientii care nu raspund la altceva. ele stim receptorii alfa 2 din
SNC si inhiba simpaticul periferic fiindca receptorii alfa 2 au rol de inhibare a simpaticului periferic - clonidina si metil - DOPA. RA - hTA ortostatica, uscaciunea
gurii, congestie nazala, depresie, sedare, tulb de dinamica sexuala la barbati. din aceste motive ele nu mai sunt de prima alegere.

vasodil directe ce bloc dir muschii netezi de la niv vaselor si det arteriodil si scad RVP - hidralazina, dihidralazina.
alte med ce sunt utiliz in trat crizelor HTA ca vasodil - minoxidil, diazoxid, nitroglicerina

ganglioplegicele - bloc receptorii nicotini ggl, bloc n simp si parasimp cu scaderea brutala a TA utiliz in urgente.

Curs farmaco 15 mai

med antitrombotica
hemostaza e un proces dinamic ce presupune oprirea sangerarii si repermeabilizarea vasului existand un echilibru fluidocoagulant exista . in procesul coagularii
este initiata argegarea plachetare ce inchepe prin aderarea plachetelor la colagenul lezat moment in care se elib din trombocite fac proagreganti (txa2, adp si
serotonina).
in momentul aderarii si activarii plachetelor are loc stim unor recep glicoproteicini plachetari (GP3A, GP3B) ce sunt etapa finala in rocesul agregarii fiindca pe ei
se leaga fibrinogenul si se realizeaza trombusul rosu. in paralel este activat un alt proces ce va completa fen trombozei - cascada de coagulare sangvina ce are
ca obiectiv final formarea trombinei (fac 2 activat) aceasta fiiind elem cheie si unul din cei mai importanti fac impli in procesul coagularii.

trombina transfroma fibrinogenul in fibrina si cand se sint fibrina ea fix trombocitele si se face trombosul mixt. trombusul mixt va suferi fibrinoliza - etapa ce produce
lizacheagului de fibrina. este realizata de plasmina ce este activata din plasminogen. activatorii tisulari ai plasminogenului sunt....

orice med ce vine sa act ca orice fibrinolitic va act pe aceste mec.

med anticoalgulanta - cum putem sa reducem procesul de coagulare a sangelui:

- inactivatori ai trombinei - pe trombina exista inhibitori dir si indir.

inhibitorii indir ai trombinei

fiziologic exista in plasma antitrobina 3 - inhibitorii indir act prin stim acestei enzime - ele se num heparine. heparinele sunt o mixtura de mucopolizaharine sulfatate
care act prin activarea antitrombinei 3. ele au rolul de a creste viteza (de 1000 de ori) si intensitatea prin care antitrombina 3 inhiba trombina si fac 10, fac 9, fac
12. efectul heparinelor va fi rapid , intens , prez in vivo si in vitro. este prez in momentul injectarii in organism si pe sangele recoltat.
dat acestui efe rapid au ef de scurta durata - dpdv structura sunt 3 clase:
-heparine cu greutate molec mare - HMWH (high molecule weight heparins) au fost primele scoase - hep standard - au mec de act clasic (inhiba antitrombina si
fac 9, 10, 12) - saruri de Na, Ca si Li. sunt de origine animala. sarurile de Na - 1 fiola contine 5 mil de UI / ml si sunt adm doar iv (im se formeaza hematoame).
heparinele Ca sunt de 5 ori mai concentrate 25 mil UI/ml - deci dz ar fi de 0,2ml se poate adm pe cale subcutan fiindca vol este f mic. hep Li in special pt
anticoagularea in vitro.

dpdv fc - heparinele au molec polare si sunt inactivate la niv dig - nu sunt active dupa adm orala. deci se adm doar parenteral deci nu traverseaza mb bio (deci nu
ajung la fat motiv pt care toate heparinele HMWH se pot adm la femeia insarcinata). ele sunt elim urinar deci se acum la pacienti cu IR. indicatii:
- au ef scurt deci sunt ind in urgente (tromboze ven prof, emoblisim pulm, AV trombotice, IMA, arteriopatie - tromze la a periferice) - adm pe o perioada de 5-10
zile urmand sa se continue cu anticoagul (AG) orale.
- hep Ca poate fi indicata si profilactic in dif situatii - preop, intra si post op in interventii pe abdomen inf, in sfera genitala, micul bazin, interventii in sfera ortopedica
pe membrul inf, pacienti cu fracturi ce pot sa aiba trombembolism, pacienti imobilizati la pat.

RA ale HMWH
- hemoragii ce apar prin supradz la pacienti varstnici ( mai ales femei), la pacientii cu IR. pt a preveni aparitia hemoragiilor este necesar monotorizarea timpul de
APTT care este f infl de activ trombinei . acest timp treb sa se mentina la val de 1 sau 2 ori mai mari decat normal.
- trombocitopenia cu tromboza vas ce se aasociaza cu status hipercoagulabil ce apare in gen dupa 7-10 zile de trat si este se pare o reactie alergica - de aceea nu
se recom trat mai mult de 10 zile.

heparinele cu greutate molec mica LMWH ce sunt obt prin depolimerizarea HMWH de aceea ele se num hep fractionate. aceste hep sunt dat molec de mici dim
act tot pe actitrombina dar se fix in special de fac 10 activat pe care il inhiba. consecintele sunt : ef coagul similar cu cele clasice, risc mai mic de hemoragii si nu
necesita monotorizare APTT ci poate dz activitatea serica anti fac 10 activat. aceste hep sunt adm pe cale sc, au timp de 1/2 mai lung si se adm la 12-24h. sunt
ind in terapia si profilaxia tromb ven prof, IMA, sd coronariene ac. aceste hep dat mod mai usoare de adm si RA mai reduse le face sa fie f utilizate in prez in
special profilactic (pana la 2 luni). in caz de intox cu hep ( care sunt relativ usoare- fiindca avem un antidot specific - sulfat de protamina = prot bazica ce fix si
inactiveaza hep). dintre ele nadroparina, levifarina.

heparinele clasa 3 - FONDAPARINA - o molec pentazaharidica de hep - o molec sintetica. acesta struc este esentiala pt fix pe antitrombina 3 si inactivarea
specifica a fac 10 activat. are timp de 1/2 lung (15h) si se poate adm sc - 1 singura data pe zi. ind sunt similare cu LMWH.

a 4-a clasa - s-a introd o hep activa oral - rivaloxabam - ind profilactic - tromboze la pacienti cu fibrilatie atriala sau tromboze ven prof.

inhibitoarele dir ale trombinei - ef AC intens - capul de serie este o molec animala num hiudina - extras din saliva lipitorilor. empiric s-a vazut ca lipitorile au in
saliva lor o subst anticoagulanta (AC). s-a sint si lepiudina ( forma recombinata) ce bloc ireversibil trombina inclusiv pe cea legata de fibrina (cea din trombi). se
adm iv la tromboze ac. bivariludina este inhibitor bival - se adm iv in angioplastie coronariana percutana.
dabigatran - PRADAXA este un AC activ oral , aprobat in profilaxia trombemblisn venos la pacieti cu op de protexa de sold, si profilaxia AVC si emboliei
pulmonare la pacienti cu fibrilatie atriala, avantajul ca nu necesita monotorizare. se adm 1 sau 2 cpr /zi.
OBS pe artere pred trombusii albi plachetari - adm antiagregant, pe vene pred trombusii micsti plachetari - se adm anticoagulant.

AC antivit K
se mai num si AC humarinice pt ca sunt derivati de 4 -OH - humarina. actioneaza prin inhibarea sint hep a fac coagularii dep de vit K - fac 2, 7, 9, 10. pt fac 2 a niv
hep are loc carboxilarea lui si rezulta fac 2-carboxi iar procesul se realizeaza in prez vit k care se tranf in forma inactiva oxidata. reactivarea vit k se realiz sub
forma etoxireductaza. med act prin inhibarea etoxireductazei si bloc reactiv vit k in forma activa etoxi. latenta este mare - actioneaza lent fiindca in plasma exista
deja fac ai coagularii (antitrombina are timp de 1/2 de 60h). ef nu apare mai devreme de 3 zile. ele nu se adm in urgente. durata efectului este mare dupa oprirea
trat fiindca necesita timp pana se resint fac coagularii. sunt med active oral. activitate prez doar in vivo. sunt molec liposolubile ceea ce permite trecerea prin mb
(CI la femei insarcinate) se fix de prot plasmatice si nu se elimina renal ci se metab in ficat.timpul lor de 1/2 este lung, de peste 2 zile chiar 5 zile.
indicatii: in scop curativ (in continuarea trat cu heparine) al tromboflebitelor, tromb ven prof, IMA, embolii pulmonare. profilatic pt tromb ven prof (flebite repetate,
FA, I ven cr, IMA in antecendente, proteze valvulare cardiace). se necesita monotorizarea trat prin dz INR care este un raport intre indicele de protrobina al
pacintului si timpul laboratorului - INR ar trebui sa fie 1 in mod normal. sub trat cu med INR= intre 2 (neeficient) si 3(risc de sangerari). imposibilitatea
monotorizarii duce la CI med - RA - hemoragiile sunt severe si greu de tratat fiindca au durata lunga de act , nu exista un antidot specific deci intr-o intox putem
adm vit K (fitomenandiona se adm iv in dz mari dar ef max apare dupa 12 h) . alte mod de trat a intox este adm de fac ai coagularii.

Acenocumarol este sub forma de cpr - are timp de 1/2 lung de 72h si efectul incepe dupa 2-3 zile. in SUA exista warfarina care are ef remanent 7 zile.

antiagregante plachetare inhiba agregarea plachetara si vor creste timpul de sangerare (2-4 min normal). sunt utiliz in special profilactic pt prevenirea trombozelor
arteriale (angina instabila, AV trombitic, cu stenturi coronare, IMA in antecendente). antiagregantele sunt med ce se iau toata viata si se prefera cele adm oral si cu
durata lunga de act.

- aspirina a fost ireversibil ciclooxigenaza plachetara si va inhiba sint de txa2 pe toata durata de viata a plachetei. efectul dureaza intre 5 si 7 zile. ef se realizeaza
la dz mici. se fol cpr enterosol ce se adm 1 data la 2 zile. la dz mari 4-7 gr/zi este proagreganta fiindca este inhibiata sint de ciclooxi la niv endoteliului vascular cu
inhibarea prostaciclinei care are ef antiagregant.

- inhibitorii receptorilor pt ADP - recep pt ADP p2y12. acesti recep odata stimulati vor det initial scaderea c% de AMPc si stim receptorilor GP plachetari pe care se
fix fibrinogenul. blocantii recep pt ADP : diclopidina si clopidogren. dpdv al mec sunt promedicamente ce sunt inactive cc aatare si se activ hep. ef este lent si mx
dupa 7-10 zile si dureaza tot atat dupa oprirea trat. diclopidina poate det iritatie gastica si la 1% dintre pacienti det neutropenie si leucopenie ce poate fi foarte
severa motiv pt care este mai putin folosita .... cel mai des fol este clopidogrenul. f bun singur sau in asocierea cu aspirina sau humarinicele.

- inhibitorii ai GP2b3a active iv adm imediat post interventie coronariana - sunt cei mai puternici.

Fibrinoliticele
sunt med care lizeaza cheagul de fibrina - au rol de a dizova trombusul si de a repermeabiliza vasul. ele se adm iv dar det liza atat a trobusulitor pato dar pot liza
si trobusii fizio si prez risc de hemoragii. sunt ind in primele ore posttromboze (max 24h) - IMA, embolie pulmonara, tromboza ven prof, AV trombotic. dupa 1 zi
procesul este ireversibil (tesutul e necrozat) - RA hemoragii iar trat perfuzie iv cu plasma si med anti fibrinolitice (aprotinina). ex sunt streptokinaza este o enzina
sint de strep beta hemo iar dezavantajul ei este ca fav prod de ac fiindca este ag. ex2 urokinaza este o enzima umana sint in rinichi si este un activator dir al
plasminogenul in plasmina (nu este ag) ex3 activatorul tisular al plasmonogenul TPA - ARTEPLAZA este o molecula obt prin recomb genica cu avantajul ca in
principal se leaga de fibrina prez in trombusul pato si dat acestui fapt inhibitia tisulara a fibrinei este f redusa fiind cel mai bine tolerat dintre fibrinolitice.
med hemostatica - med care au rolul sa opreasca sangerarea . sunt sistemice si locale.

cele sistemice: protamil sulfat, vit k, aprotinina (antifibrinolitic), hemostatice ce intaresc peretele capilar (etamsilat adm fie oral fie inj preop inainte interventiilor din
orl, oftalmo, stoma), troxebutin..., flavonoizi la pacienti cu hemoroizi.... eficacitatea lor este scazuta.

hemo loc sunt utile pt oprirea hem de la niv vaselor mici (venule, arteriole si capilare) fiindca pe vasele mari facem ligatura .

pansamente conpresive absorbabile se fol fiidca realizeaza in chir dentoalveolara,

pantamente cu colagen fibrilar de extractie animala ce stim agregarea plachetara .
buretii de gelatina (gelaspon) ce asociaza sau nu trombina - el abs sangele si fav coagularea si esential pt acest pansament este ca el sa se aplice uscat fiindca
daca se aplica umed nu mai are eficacitate
buretii cu celuloza dematurata - tampon fiz asociat cu hemostatic chimic si denat Hg
prep cu fibrina umana - bureti, pudra de fibrina umana.

fac ai coagularii topici: pulbere de trombina ca atare sau incorporata in buretii de gelatina (gelaspon) sau in buretii de fibrina) - atentie este inactiv in mediul acid.

lipiciul de fibrina - trombina, cl de Ca, fibrina

hemostaticele astrigente ce precipita prot tisulare si sangvine si formeaza cheagul ce astupa orificiiule cap. sunt saruri de metale grle cu un ph acid (1-3) - ex se fol
clorura ferice (c% 5-20), cl de zn (c de 8%), sulfat de al si k (alumen ) si ac tanic de 0,5% c. ele realizeaza hemostaza dar in momentul in care se aplica se poate
ca in jurul zonei sa apara o hemoragie in panza. ei sunt corozivi si nu se lasa permanenti. nu se aplica pe supf osoase denudate fiindca sunt corozive. nu se aplica
o perioada lunga. RA: reactie de corp strain, intarzierea cicatrizarii, react infl restante.

vasocontrictoarele : A c 1/50000 - 1/150 000. NA 1/100 000. au ef rapid intens insa este un ef de sccurta durata. pt contrlul hem capilare in extractiile dentare.
pot det prin repetarea inj ischemie si necroza locala. nu se inj iv.

Curs farmaco 22 mai

med antiulceroasa si antiasmatica

aparitia ulcerului este data ee un dezechilibru intre fac agresivi ai muc gastrice (hcl si pepsina) si fac de aparare( secr de mucus, vascularizatia mucoasei ce det
regenerarea rapida a mucoasei gastrice). un alt fac agresiv este inf cu helicobacter pilori.

avem 3 cls farmacoterapieutica:

- cea care asig red fac agresivi: med antisecretorie (scade secr HCL si med antiacida)
- med antihelicobacter pilori
- med citoprotectoare (protejeaja muc gastrcia)

cls 1: antisecretoare gastrice:

- secre de histamina (pe recep h2)- antihistaminicele antih2 - bloc recep h2 de la niv muc gastrice - au rol de a fav vindecarea lez ulceroase - se fac in 4-6
saptamani si rol de a preveni recidivele ulceroase - pt fav lez ulceroase vom avem dz de atac ce asig vindecare iar pt profilaxie avem dz de intretinere.
aceste med sunt active in special in adm seara la culcare fiindca secr gas indusa de histamina este max in timpul noptii ceea ce creste ficacitatete: cimetidina are
2 dezav (ef antiandrogenic bloc a recep androgeni si act inhibitoare enzimatica hepatica 9inhiba sistemele apartinand citocromul p450 ).

exista si ranitidina si famotidina - toate blocantele au aceeasi intensitate de act dar dif este de potenta (dif de dz) . famotidina este cea mai potenta.

a 2a cls - cea mai utiliz - med blocante ale ponpei de protoni - ele inhiba ireversibil atpaza h/k de la niv cel parietale gastrice. atpaza arol in secr ionilor de h si
astfel este scazuta secr ionilor de h si scazuta aciditatea gastrica. scade secr acida bazala si stimulata cu aprox 100%. astfel aceste med sunt cele mai intense
antisecr gastrice cu multiple indicatii in trat ulcerului ac si in profilaxie si in trat refluxului (previne ulceratiile esofagiene).
ra apar in adm pe termen lung - creste relfex secr de gastrina si se pot declansa gastrinoame (tumori secr de gastrina) si avem si probelmee de maldigestive si
probleme imunitare.

omeprazol este cap de serie. esomeprazol, landoprazol. au durata lunga de act si se adm o singura data pe zi si e important ca momentul de adm este cu 1/2h
inaintea micului dejun fiindca atunci este secr acida maxima.

a 3a cls: med anticolinergica - bloc recep muscarini n1 de la niv stomacului.med au rol si de a scadea motilitatea stomac si fav staza gastrica . cap de serie este
atropina ce bloc neselectiv receptorii. atropina se fol in stoma pt scaderea secr salivare preop. pirenzepina este un blocant pe receptorii m1. la dz uzuale bloc doar
recep m1 gastrici si astfel nu are ra prea multe. propanteina este un inhibitor cvasiselectiv si e mai selectiv pe recepmuscarinici.

antiacidele gastrice

sunt niste baze slabe ce au rol de a neutraliza ac hcl din stomac deci rezultatul va fi de crestere a phului gastric ce va angrena scadea manifestarilor nedorite
(aciditatea). medicamentele actioneaza deci simptomatic (pirozis , durerea). antiacidele act stau in stomac si daca se dau pe stomacul gol durata lor de act este
mica 30min, daca se dau dupa masa durata poate creste cu 2-3 h. pt a creste durata de act se pot adm cu atopina. antiacidele se dau la 2 h dupa mese si dupa
inca 2h daca nu mananca si seara la culcare si la nevoie. exista antiacide nesistemice si sistemice in fct de sol (cele sol sunt sitemice) cele insol sunt nesistemice.
bicarbonatul de sodiu este o sare cu ef rapid intens dar de scurta durata. este sol deci sistemic - se abs si creste c% de na cu risc de HTA si edeme dar det cel
mai rapid si intens ef.
sarurile de Al- AlOH este cel mai puternic alcalinizant al phului gastric . efectul insa este lent si de lunga durata. este nesistemic fiindca formeaza in intestin saruri
insol ce nu se abs (fosfati de al). se reduce si abs de fosfati cu carente fosfatice. au efect constipant si de aceea se asociaza de multe ori cu sarurile de mg ce au
ef laxativ. scad abs unor med asociate (tetraciclina, indometacina, saruri de fe).

saruri de mg - hidroxid, oxdi. au ef rapid si intens dar scurt. au si ef laxativ deci sunt asociate cu ....

saruri de ca - carbonatul de ca - antiacid pred nesistemic la dz uzuale nu se abs fiiindca form saruri insol in intestin dar la dz mari det sd calciu-alcalin. dpdv al
tanzitului - constipant.

med antihelicobacter pilori - bacil gr- ce este relativ sensibil dar este f versatil si capata rapid rezistenta si pacintul se poate reinfecta. in terapia lui se fol o
asociere de 2 (min) antibiotice:
amoxicilina cu claritromicina si/sau metronidazol si asociat cu ele se dau antisecretorii (bloc ai pompei de protoni si citoprotectoare a muc gastrice - succitratul de
bismut, saruri de bismut. trat se adm 10-14 zle antibio si celalalte 1 luna de zile. toate se incep odata.

med protectoare a muc gastrice: sucralfat (sulfat de Al in complex cu sucroza sulfatata). in cond unui ph ac aceasta molec se activeaza si el formeaza o pelicula
protectoare ce se dispuine pe supf lez ulceroase si protejeaza leziunea de agresiunea fac ext si form bariera citoprotectoare - mentine integritare muc si fluxul
sangivin local, creste si secr de PG locale . PG locale au rol de a fav sint de mucus si stim fluxul sangvin local si mentine integritatea muc gastrice. ra sistemice nu
are si in stomatologie se poate fol sub forma de suspensie pt aplic loc in trat stomatitelor erozive prod de chimioterapie si iradiere locala. se gaseste ce principiu
activ in creme cicatrizante locale. ra - constipatie, gust neplacut, xerostomie, greturi. treb adm insa pe stomacul gol.

alte citoprotestoare : PG - nisoprostol este derivat de PG1 - med cu ef direct citoprotector si are si rol de a inhiba secr acida gastrica si astfel contribuie la ef
anticid. se asociaza cu AINS pt prevenirea ulceratiei la pacientii aflati in astfel de tratament.ra: iritante gas, greata varsaturi, diaree. CI la sarcina sunt ocitocice -
stim contr uterine.

antiasmatice

AB este o maladie carac printr-o hiperreactivitate bronsica - a tractului respirator ce in final se soldeaza cu ap bronhospasmului si ingustarea lumenului bronsic.
AB poate fi exogen sau extrisec - indus de ag alergizanti sau ag chimici. AB endogen ce are la baza infectii si viroze sau stres emotional. de cele mai multe ori
este pe un fond endogen fiind declasat de fac extreni.
carac fiziopat a AB:
- obstructie cailor respt prin bronhospasma
- edemul infl al muc bronsice
- secr sporita de mucus.

clase de med:
glucocorcitoizii ce au ef antiinfl si act lor se dat inhibarii unor enzime - inhiba fosfoliaza siscad secr de ac arahidonic si inhiba sint de leucotrine. mai au si act de a
creste reactivitatea musc netede a bronsiilor sau a musc netede vasculare la catecolamine. daca dam A repetat apre scadea ef prin desens recep. glucocorticoizii
refac sens receptorilor si apare un ef de sinergie. caile de adm a glucuorticoizii:

- aerosoli sunt de prima alegere in AB moderat si sever - inflamatia are rol la fel de imprtant ca si bronhospasmul: beclometazona, budesonid si fluticazona se adm
pe cale inhalatorie. se pot da in criza de AB usoara sau moderata dar mai frecvent se fol in profilaxia . ra: raguseala (disfonie - 30%) se dat unei afectari a
musculaturii laringiene. o alta ra la niv cav buc este condidoza orofaringiana fiindca scade si rez la inf fiindca glucocorticoizii sunt imunosupresori.
- calea injectabila - iv sau im - hidrocortizonului sodiusuccinat si efectul apare in general dupa 1/2 h .
- calea orala - se adm in AB cronic refractar la alte tratamente - prednisonul sau metilprednisolonul. se fol in trat profilactic.

bronhodilatatoarele - simpatomimetice- stim recep beta 2 si cresc cant de ciclaza si cres c% de AMPc cu scaderea c% de ca cu ef relaxant al musc . efectul este
rapid . intens si de scurta durata . efe se realizeaza la niv bronhiilor mici unde pred recep beta2. pe bronhiile mari pred recep muscarini. se adm:

- pe cale inhalatorie sub forma de aerosoli ce se oate utiliz in criza de AB usor sau moderat si eventual in profilaxia crizelor dar mai rar fiindca utiliz prelungica are
2 ef - sccade act in timp si 2 reactii adv ale stim simp betamimetice:
se prefera stim selective beta2 mimetice: la dz uzuale se mentine selectivitatea insa repetarea adm oate duce la efecte sitemic pe receptorii beta1 cu stimulare
cardiaca, aritmii, nervozitate ce sunt ef beta1. in criza AB severa nu ajung la locul unde sa act si nu au cum sa isi faca ef.
- adm inj - se fol beta2 mimetice - salbutamolul , rizoprenalina ce act neselctiv.\
- adm orala pt profilaxia crizelor si in acest sens - fenoterol, salbutamol si salmeterol. ultimul are avantajul unui timp de 1/2 mai mic si o durata mai mica de act. la
salbutamol efectul este mai lent si nu se adm in crize..
betamimeticele neselctive - adrenalina sol 1/1000 - de aobicei sc 0,3-0,4 ml din sol. ef este rapid si cu ea se adm hidrocortizon hemisusccinat - in crizele AB
usoare si moderate.
izoprenalina este neselctiv pt beta - de obicei in crize pe cale inha sau inj sc , nu se da pe termen lung si nu se da oral fiindca stim cordul prin beta1.

bronhodil - parasimp litice - bloc bronhoconstr vagala relfexa prin bloc recep muscarinici de pe brinhiile mari - este sinrgica cu bloc recep adrenergici de pe
bronhiile mici . se asociaza simp mimetic cu parasimp litic.
ipratopriu bromid este mai sel pe arborele tb - se adm inha, ef lent dupa 15 min si dureaza 3-4h. se asociaza cu fenoterol. in general sunt des fol si sunt utili chiar
in criza de AB. ra: uscaciunea gurii, gust peplacut, ef atropinice (priederea selectivitatii).

bronhodil musculotrope ce sunt med ce relaxeaza direct musc neteda bronsica si o relaxeaza prin inhibarea fosfodiesterazei - enzima ce degradeaza AMPc.
teofilina este o xantina inrudita cu cafeina. teofilina este insol in apa si se adm ca sare hidrosol numita aminofilina (MIOFILIN). are ef imunomodulatoare (ct si ca
antiinfl), ef inotrop +, stim resp (tonic), creste claereancelul mucociliar, stim SNC, induce nervozitate si anxietate dar nu se adm seara la culcare. sunt 2 cai de
adm: fiole iv (rezervata crizlor severe de AB ce nu au raspuns la 1. corticoid injectabil sau betamimetic inj). se inj lent fiindca inj rapida poate det chiar moarte
subita. sunt si cpr ce se adm oral in AB cronic singur sau in asociere. ra: poate se det palpitatii. med este des fol

inhibitoarele degranularii mastocitare sunt med care inhiba elib de histamina din mastocite si inhiba elib de mediatorii ch ai infl.nu sunt active curativ in criza de AB
si nu dau bronhodil. sunt active profilactic in AB cronic si mai ales alergic. cromoglicatul de Na se adm inhalator sub forma de aerosoli cu ef lent (4 sapt de trat
continuu). avantajul este ca se asociaza cu bronhodil si scade necesarul acestora. pulberea are ef rirtant si poate da xerostomie.
ketotifen inhiba degranulare si are ef si antih1. se adm oral si ef max cam dupa 4-6 sapt de trat. prin ra este ca da sedare psihomotorie ce poate fi buna fiindca se
aadm seara si creste si pofta de mancare.
modificatoare ale leucotrinelor sunt med ce inhiba ef leucotrienelor pe arborele tb. leucotrienele c4, d4, e4 au rol de stimulare a , recep pt leucotriene de pe brinhii
si provoaca bronhospasam si fel infl (creeaza ansamblul fiziopat al AB).nu se utiliz in criza ci in profilaxie, au durata lunga de act

bloc recep pt leucotriene ce sunt des fol in trat AB - montelukast (singulair). au durata lunga de act - o singura zi sara. se poate adm la copii 6-12 ani.

inhibotrii 5-cicloox - zileutron ce se da un trat de intretinere a AB cr.

important este sa stim ca pacientul cu AB poate sa faca criza de la praf sau de la stres. sa il instruim sa aiba la el medicatia de urgenta. obligatoriu A si
hemisuccinat.

Curs farmaco 29 mai – Nu il am – este primul de la antibiotice.

Curs farmaco 5 iunie

a facut si niste clasificari si enumerari care nu sunt aici

despre betalactamine: au in struct un inel betalctamic legat de un nc .
penicilinele: exista pen nat obt din mucegai si pen de semisinteza ce s-au obt prin inloc dif radicali de la nc de baza.
pen nat: benzil-penicilina sau pen G care ramane si acum un antibio cu spectru ingust: penG este activa doar pe cale parenterala (inj iv sau im). este unul din
antibio de elctie in inf streptococice . inf: erizipelul si celulita, inf date de strep viridans, inf pneunococice, gonococice, treponema pallidum, treponema denticola,
treponema oralis sau treponema vincesii. toate sunt sensibile la trat cu pen. din clasa bacili gr+: inf severe cum sunt antraxul sau carbunele ce este dat ce bacilul
antracis ce da gangrena gazoasa, tetanosul dat de b. tetanic sau difteria data de b. difteric. specii de bacteroides si actinomicete. in plus la cocii gr- : meningite cu
meningococ. de electie si in anginele streptococice care au ca complicatii: RAA sau glomerulonefrita.

penicinele sunt foarte putin toxice; tox lor mica permice o plaja f mare de dz - reflectanduse in indicele terapeutic (dz letala 50/ dz eficace 50). pentru pen IT este
mare si poate fi utiliz in dz de la 2mil-3 mil UI / zi pt penumonie sau angina strep pana la 20mil-30mil UI/ zi pt tetanos, difterie sau gangrena gazoasa. la dz mari
devin toxice putand det convulsii sau nefrite.
RA: se testeaza sensibilitatea.

benzatil- benzil (MOLDAMIN) - este preparat suspensie (pen G este solutie!) iar suspesia formeaza depozit la locul inj im de unde se elib lent (realiz c%
plasmatice relativ mic dar constante de 7-10zile). nu se adm niciodata in terapia acuta decat in inj ac cu treponema pallidum. ea este sens la c% mici de pen din
sange. in rest se adm doar profilactic:pt prevenirea complicatiilor unei inf strep acu sau a unei angine. profilaxia se face in fct de clinica si de titrul ASLO. profilaxia
poate dura 1-2 ani. moldamidu are aceleasi RA ca si penG.

fenoximetil penicilina - penV - este activa oral fiindca se abs si este partial acidorezistenta. abs este mai buna dupa alimente. se da 1 mil UI la 6h sau 12h in inf
strep usoare si moderate . este o pen cu o BD mica ce nu realizeaza c% plasmatice la fel ca si penG. nu se adm in inf ac grave.

inj pen este foarte dureroasa - trecerea la terapia orala este preferabila pt pacient.
aceste au fost pen nat
germenii prod penicilinaze sau betalactamaze care au facut ca spectrul pen sa se ingusteze f mult si s-au adaugat radicali la nc de baza - peniciline de
semisinteza (pastreaza nc betalactamic de baza ) dar radicalii cresc spectrul sau resteenta.

pen antistafilococice: sunt rezistente la betalactamazele secr de stafilococi - meticilina a fost cap de serie ( era tox )si azi se fol oxacilina - spectru pe stafilococ (
pe strepcoc este de 10 ori mai putin activa decat pen G) . se adm atat oral cat si injectabil.

pen cu spectru largit: aminopenicinele care au o gr amino la nc de baza - sunt hidrosol si reusesc sa patrunda prin porii aposi a unei mb externe fosfolipidice pe
care o au bacilii gr -. ele sunt active pe toti cocii si bacilii gr +/-. ele sunt sensibile insa la act betalactamazelor. repz este ampicilina care dpdv FD se concetreaza
in bila si in urina si este de electie in inj biliopancreatica , in sfera dig si urinara mai ales ca aici pred b. gr- : e.coli, klebsiella, cigella, salmonella. ampicilina are o
BD redusa dupa adm orala 40-50% din cant adm ceea ce face ca o mare parte din med sa ramana in TD - nu se abs - efecte fav - este utila in inf dig fiidca
ramane mai multla locul infectiei - poate da frecvente dismicrobisme fiindca altereaza flora intestinala. un derivat al ei - amoxicilina are o BD mult mai buna 80-
90% se abs ceea ce insemana ca e mai eficineta pe inf sitemice si riscul de dismicrobisme este mult mai mic. ind si in inf strep, pneumococice, inf dentare cu
germeni sensibili, inf cu helicobacter pilori (face parte din schema de trat). nu este activa pe stafilococi si pe alti bacili secr de penicilinaze.

antibio inhibitoare are betalactamazelor sunt tot antibio betalactamice dar care fixeaza si inhiba betalactamazele.

ac clavulanic se asociaza cu amoxicilina (AUGUMENTIN/AMOXICLAV) pt a creste spectrul penG. exemplu de sinergism antibac.

sulbactam se asociaza cu ampicilina in SULTAMICILINA - f utiliz in inf orodentare la care se asociaza si metronidazolul ce este activ pe anaerobi.

pen active pe pseudomonas aeruginosa - b, piocianic. repz clasei - piperacilina, ticarcilina .

cefalosporinele au la baza nc 7aminocefalosporanic ce are tot o struct betalactamica - ele act similar cu penicinele - inhiba sint peretelui bac dar act pe alte
proteine recep de pe peretele bac fata de pen. ele sunt f utiliz in patogenii orofaringieni dar primele clase act maiputin pe anaerobi. dupa spectru de activitate se
imppart in 4 gen prima fiind ind in inf usoare si moderate cu stafilo/strep gr+. pot fi active si pe bacil gr-, dar ind sunt in prin coci gr+. marea maj sunt active oral
(cefacexina/cefalotina)cefazolina este adm inj.
gen2 are un spectru mai larg cuprinzand in plus b. gr- si unii anaerobi gr-: bacteroides fragilis. ele nu sunt active pe pseudomonas; active in inj orofarin, urinare,
dig.... cefaclor, cefuroxim(ZINAT este activ si inj iv sau im) sunt adm oral.

gen3 este re zerva in inj mai severe cu germeni gr- ce au fost rezistenti la terapia cu gen2 . ele sunt active si pe pseudomonas si pe specii de citrobacter ce se
intalnesc la niv cav buc. in schimb sunt mai slab active pe strep/stafilococi.: ceftriaxona este prep inj iv sau im. ceftibuten este adm oral.
gen4 este tot de rezerva utila in inj cu staf aureus sau enterobacteriacee ( germeni prod de betalacze)- cefepima (?).

AMONIGLICOZIDELE

sunt tot antibiotice ce au fost initial obtinute prin specii de streptomices - streptomicine. in prez se mai utiliz gentamicina , amikacina si tobramicina adm inj iv sau
im - au molec mare ce nu strabate mb sau bariera hematoencefalca - nu sunt active in inj meningeale. totusi streptomicina ramane utiliz in trat anti TBC - este
singura indicatie actuala a streptomicinei fiindca a dezv f multi germeni rezistenti si au aparut si foarte mult RA - oto si nefrotox (surditate si IR). cele utiliz actual
sunt cele mai putin tox si treb CI la cei cu IR sau cu afec otice. fie nu se dau fie se dau pe perioade scurte de timp si dz mici.

aminoglicozidele sunt acitve in inj cu enterobacteriacee - ele nu sunt ind singure in inj orofaciale. se asociaza frecvent cu penicilinele sau betalactaminele pt a
creste spectrul si pentru ca se potenteaza reciproc.

neomicina sau furanamicina sunt f toxice - nu se utiliz sistemic dar se pot aplica local pe teg/muc sau neomicina se poate adm sub forma de cpr pt inf pe TD. nu
se abs.

tetraciclinele au in strctura lor 4 cicluri benzenice ce au dif radicali in fct de compus. exista 2 gen: tetraciclina si gen2 (doxiciclina si minociclina). difera prin faptul
ca gen 2 are timp de 1/2 mai mare putand fiind adm la 12/24h. difera si prin abs/eliminare: tetraciclina se acumuleaza in bila si se elimina 50% renal sau doar 50%
intestinal (predispune la dismicrobisme intestinale). doxiciclina insa se elim direct la niv colonului lent (timp de 1/2 lung) prin retrodifuzie la niv colonului sub forma
de kelati si duce la risc mai mic de dismicrobism. tetraciclina se fixeaxa si formeaza chelati neabs cu ioni de ca, mg, al, fe (cationi) si acesti chelati neabs reduc f
mult abs tetraciclinelor astfel ca treb adm la 1-3h de mese si nu se asociaza nu prep de ca , saruri de fe (prep antiacide). doxiclina are o BD de 95% si adm ei nu
este atat de legata de alimente.legat de tropismul pt cationi vin si ra ( tetraciclinele se acumul in dd si oase - se pot fixa in mugurii dent ai fatului si pot da
malf/modf de cul/atrazii dent - sunt CI la gravide/cele care alapteaza). la copii pot col dd galben brun. displazii ale smaltului dentar (ci la copii sub 14 ani).

avantaje: spectru larg (clamidii, micoplasme, ricketii, germeni de tranzitie, helicobacter pilori, brucella , borelia. au si ef antiinfl fiindca inhiba actvi unor matrix-
metaloproteinaze (MMP)- enz catalitice ce se activ si prolifereaza in cond de inf/infl. MMP sunt in titru mare in BP (boala parodont) - tetracilinele sunt adm
subgingival sau sistemic. in afara de parodontita adultului pot fi ind si in inf acu orofaringiene precum si periodontita juvenila localizata ce este data de actinomices,
actinobacili. cele de gen 2 sunt fotosensibilizante - nu treb adm in timpul verii si se CI expunerea la soare. doxicilicna in dz de peste 100mg/zi poate da tox
vestibulara - ameteli, tremuraturi etc.

Macrolidele antibacteriele au in structura un inel lactoic de mari dim - exista macrolide antibac si antifungice ( polierice).macrolid antibac - cap de serie este
eritromicina , claritromicina, josamicina ce dif de prima prin prop FC - gen 2 (ultimele doua) au un timp de 1/2 mai lung (se dau la 12-24H), toleranta gastrica mai
buna. au spectru de tip penicilinic dar in plus sunt active si pe germenii de tranzitie - clamidii, micoplasme, ricketii. ca atare sunt indicate in inf ac orofaringine cu
germeni sensibili - streptococ si stafilococ, pneumococ, treponema pallidum, clamidii, helicobacter pilori (face parte din tripla schema) . sunt ind la cei alergici la
peniciline. se ind si in profilaxia endocarditei bacteriene.
azalidele sunt tot niste macrolide: azitromicina are o penetratie f buna tisulara cu un timp de 1/2 de 60h. ramane astfel in tesuturi chiar daca nu mai e in plasma si
se adm in inf stoma cu spirochete, leptospire si inj cu anaerobi gr-. in abcesul periapical acut, in trat uretritele, in acneea vulgara. se adm la 4 zile - adm
intermitenta, spectru larg si toleranta f buna.

micosamidele - mec de act similar cu macrolidele- clindamicina - oral la 6h- germeni gr+ aerobi si anaerobi. sunt utile si in inj osoase dentoalveolare reflactare la
alte antibio. poate da colita pseudomembranosa - f severa de enterocolita hemoragica uneori letata data de clostridium dificile. o alta clasa de antibio ce se poate
utiliza este:

GLICOPEPTIDELE - VANCOMICINA este activape cale orala sau inj in inf cu bac gr + aerobe fiind un antibio de rezerva pt trat inf stafilococice sau cu entrococi
severe rez la alte antibio. ind si in inf cu clostridium dificile.

chimioterapice : florchinolone - ac nanidixic utiliz pt trat inf urinare - au aprarut dev florurari - reprez sunt ciprofloxacina, ofloxacina, levofloxacina. ele sunt active pe
bac gr- (enterobacteriacee), coci gr+, sau gr- (gonococi, meningococi). patrund bine in tesutiri si organe, se elib sub f activa prin urina (utile in inf urinare) si se
concentreaza si oase (utile in parodontite cu enterobacteriacee). RA - pot det tendinite sau pot afecta cartilajele de crestere la copii (CI la cei sub 16 ani).

metronidazol este un chimioterapic antibac si antiparazitar - este activ in prin pe germeni anaerobi gr +/- cum este bacteroides, fusobacterium, peptostreptococi ce
dau frecvent periodontite, clostridium, activ pe helicobacter pilori (este in schema ulcerului) si este activ si pe parazitii (tricomonas vaginalis, gardenerela ...). el act
bactericid prin act pe ADN-ul bacterian - este destul de toxic - ind lui fiind inf cu germeni anaerobi ce sunt f des intalnite in stoma si parodontite. se poate da singur
sau in asociere cu alte antibio. se poate asocia cu gentamicina, ampicilina.

chimioterapice antifungice : nistatina este un macrolid - antibiotic polienic ce act la niv mb cel fungice prin faptul ca se leaga de ergosterol specfifca pt mb fungica
si altereaza permeabilitatea mb cel cu distrugerea acesteia. este relativ tix si nu se ind in inf sistemic ci doar local, topic. nu se abs dupa adm orala ai se adm oral
doar pt inf faringiene sau ale TD. indicata in infectii candidozice ale muc orale , faringiana, vaginala, ale pielii si ale tractului GI. in scop terapeutic se fol o
suspensie ce contine 100 000 UInistatina la 1ml lichid. suspensia se clateste in gura 5 min la 6h timp de 10-14zile. in stomatita peridentara data de fungi exista
unguent cu nistatina fol in acceasi c% - 100 000 UI la 1gr si se face o aplicare la 6h pe suprafata gingivala. dezavantajul este gustul neplacut. tot aici se ind
amfotericina B. in principui este un antimicotic activ sistemic dar treb sa stim ca poate fi utilizat si local ppentru trat chielitelor angulare ce sunt candidozice mixte -
unguent 3% sau suspensie bucala la 6h .

clasa azolilor antifungici - inhiba o enzima de la niv mb celulare fungice - o enzima ce transforma de fapt lanosterolul in ergosterol - este distrusa mb cel fungica -
exisa 2 clase de azoli - prima clasa sunt imidazolii - ketoconazoli si clorimazoli si miconazol. ketoconazolii sunt tox hep si nu se mai utilz sistemic si doar local ca
unguente, lotiuni, sampoane pt dif afectiuni micotite. clotrimazolul se utiliz doar loc in dermatofitoze sau candidoze. exista cpr bucale ce contin 10 cpr de clorimazol
- avantajul este ca realizeaza o c% mai lunga la niv cav buc. miconazolul se utiliz tot local in candidoze, dermatofitii.

tot aici mai exista triazoli ce se utiliz sistemic oral sau inj pt trat candidozelor cutaneomucoase - ciuperci sau trat cadidozelor sistemice (aici avem itraconazol - cpr
adm oral dupa mese pt a creste abs. timpul de 1/2 ajunge la 80h si are o f buna C% la keratina si la stratul cornos), (fluconazol - trat candodz pe cale orala sau inv
- stomatitele candidozice la cei HIV+ sau la pacineti ce pot face candidoze (diabeticii), trat imunosupresoare sau post terapie antibiotice cu spectru larg.