MEDICAMENTE CARDIO

1.Aritmii
Medicamente antiaritmice
Antiaritmice de clasă I (blocante de Na) – ↓influxul de Na în celulă

o Ia – prelungesc PA – disopiramida, chinidina

o Ib – scurteaza PA – lidocaina, mexiletina
o Ic – nu afecteaza durata PA – flecainida, propafenona
Antiaritmice de clasă II – Simpatolitice ce previn efectele catecolaminelor asupra PA. Acționează predominant pe NS

 Majoritatea sunt antagonişti β-adrenergici. BB cardioselective (β1) sunt metoprolol, bisoprolol, atenolol şi
acebutolol
 Antiaritmice de clasă III (amiodarona si sotalol – e si BB) – prelungesc PA prin blocarea componentei rapide a
curentului de K (IKR), neafectând transportul Na
o Amiodarona are risc mic proaritmic la cei cu boală cardiacă structurală semnificativă
(în comparaţie cu restul antiaritmicelor), dar utilizarea ei e limitată de efectele toxice şi
adverse.
o Dronedarona (blocant al mai multor canale membranare) ↓recurenţa FiA şi
spitalizările la pacienţii cu risc CV mare, dar e nocivă în disfuncţia VS şi contraindicată în
IC.
o Vernakalant iv e un blocant al mai multor canale membranare pt cardioversia
medicamentoasă a FiA paroxistice.
o Dofetilida, ibutilida

 Antiaritmice de clasă IV – BCC nondihidropiridinice (verapamil, diltiazem) – ↓conducerea in NAV,

scurteaza PA (faza de platou), previn crizele de tahicardie dependentă de NAV (AVNRT şi AVRT) şi
controleaza frecventa ventriculara în alte TSV (FiA).
 Altele – adenozina, digoxin.

Insuficienta cardiaca

 Diuretice – ↑excreţia renală de sare şi apă prin blocarea reabsorbţiei tubulare de Na şi Cl. Diureticele de ansă
(furosemid şi bumetanid) şi cele tiazidice (bendroflumetiazidă, hidroclorotiazidă) se dau celor cu supraîncărcare de
fluide

 IECA – ↓simptomele şi ↓mult mortalitatea

o ramipril, enalapril, captopril, lisinopril, perindopril

 Antagoniştii R de angiotensină II (ARA/sartani – candesartan, losartan, valsartan) – linia a doua la cei intoleranţi la
IECA

 Inhibitorii R de angiotensină şi de neprilizină (ARNI) – clasă nouă, cu dubla inhibiţie a R de angiotensină (AT1) şi a
sistemului natriuretic. Combinaţia sacubitril/valsartan

 Glicozidele cardiace – Digoxin la cei cu FiA şi IC

 Inotrope şi vasopresoare

Dopamina – Doză mică (<2μg/kg/min) pe R periferici ai dopaminei → vasodilataţie (renală,

 splanhnică, coronariană, cerebrovasculară) şi amelioreaza diureza (pr gnosticul nu stim). Doză
medie (>2) pe R β ↑contractilitatea miocardică şi DC. Doză mare (>5) pe R α → vasoconstricţie
şi ↑rezistenţa periferica totala (↑postsarcina şi presiunea in artera pulmonară).
Dobutamina – pe β1 si β2 → vasodilataţie. ↑FC si DC, si ↑diureza prin ameliorarea
hemodinamică.
Milrinona – inhibă fosfodiesteraza şi menţine AMPc. ↑DC şi VB si ↓presiunea in artera pulmonara,
presiunea capilara pulmonara blocata, rezistenţa periferică totală si TA.
Levosimendan – inotrop pozitiv vasodilatator prin ↑sensibilităţii proteinelor contractile la Ca si
deschiderea canalelor de K → ↑DC si ↓presiunea capilara pulmonara blocata.
Noradrenalina – stimuleaza α – ↑rezistenta periferica totala si TA.
Adrenalina – stimuleaza α, β1, β2 – ↑DC, FC, rezistenta periferica totala si TA
 Nesiritida (BNP uman recombinant) – iniţial în bolus iv, apoi perfuzie.

 lvabradina, prin inhibarea canalelor lf din NS, ↓selectiv FC fără să influenţeze TA

Boala coronariană

Tratamentul anginei stabile

o Vasodilatatoare – dau cefalee şi înroşirea feţei
Nitroglicerina – Profilaxia şi tratamentul crizei anginoase – debut rapid. Se repetă după 5 min, dacă angina
persistă.
Isosorbid mononitrat – Profilaxia anginei. Contraindicat în asociere cu inhibitorii PDE5 (sildenafil, tadalafil,
valdenafil).

o BB (bisoprolol
o BCC:
Verapamil (fenilalkilamine), Diltiazem (benzotiapine), Amlodipina (dihidropiridine). lnhibă canalele de Ca
din miocard, ţesut de conducere şi fmn vasculare.
Diltiazem şi verapamil – NU în bradicardia severă, insuficienţa VS cu stază pulmonară, BAV II sau III.
Dau constipaţie (verapamil), edeme retromaleolare (amlodipina, diltiazem), tahicardie reflexă (amlodipina).
o
o Alte anti-anginoase:
Ivabradina – lnhibă potenţialul de pacemaker lf în NS. Se dă în ritm sinusal ± BB. Dă
bradicardie, fosfene. NU în boala de NS, BAV.
Nicorandil – Activator de canale de K sensibile la ATP, cu proprietăţi de nitrat –
vasodilataţie coronară şi periferică → e adjuvant. Da cefalee, înroşirea feţei, ulceraţii
orale.
Ranolazina – lnhibă canalelele de Na din cardiomiocite → tot adjuvant. Metabolizat de
citocromul P450. Dă constipaţie, ameţeală, QT lung.
o Medicamente ce ↓riscul de evenimente CV:
Antiplachetare:
  Aspirina (75-100mg/zi) – inhiba reversibil COX1 plachetara si sinteza de tromboxan
 Clopidogrel (75mg/zi) – Tienopiridină ce blochează R pt ADP (P2Y12) – în intoleranţa la
aspirină.
IECA (enalapril 10mg/zi) / sartani – pt bolile asociate (HTA, IC, BRC).
Statine (atorvastatina 80mg/zi) – pt scaderea LDL <1,8mmol/l.

Medicatie sindroame coronariene acute

o Medicaţia antiplachetară – Trombocitele sunt fundamentale in tromboza din SCA
 Medicaţia anti-trombinică – adăugat tratamentului anti-plachetar.
Heparina (UFH) – monitorizarea aPTT la 6-12h
Enoxaparina (LMWH) – superioară UFH, sc 2/zi, risc de sangerare.
Bivalirudina – inhibitor direct al trombinei (se leagă reversibil de trombină şi inhibă fixarea ei de
cheag) – eficiență similara cu heparina + inhibitori GP llb/llla pt ↓evenimentelor ischemice la
cei pre-trataţi cu o tienopiridină care fac coronarografie diagnostică sau PCI, dar cu risc
hemoragic mai mic.
Fondaparinux – pentazaharid sintetic ce se leagă selectiv de antitrombină, activand-o → ea
inactivează Xa → inhibarea puternică a generării trombinei şi formării trombusului.
Fondaparinux nu inactivează trombina direct şi nu are efecte anti-plachetare.
Rivaroxaban

Inhibitorii R GP llb/IIIa activaţi de pe plachete (care normal leagă fibrinogenul şi iniţiază

agregarea) – antagonişti puternici ai agregării plachetare. In SCA se folosesc doar la cei cu
încărcare trombotică marcată la coronarografie şi în complicaţiile PCI ex. embolizarea distală).
 Abciximab – la cei la care facem interventie coronariana in primele 24h
 Eptifibatid, tirofiban – la cei cu risc mare tratați medicamentos sau in timpul PCI.

 Anti-ischemice:
BB oral (atenolo, metoprolol) la cei fără contraindicaţii (astm, IC, hipotensiune, BAV, EPA) pt
↓ischemiei miocardice prin blocarea R adrenergici şi ↓catecolaminelor circulante → ↓FC si TA,
cu ↓consecutivă a consumului miocardic de oxigen. Dozele se pot titra în sus pt a obține FC în
repaus de 50-60 bpm.
La cei cu angină continuă → NG sublingual/iv → ↓eficient presarcina şi fac vasodilataţie
coronariană, dar toleranţa la nitraţi e o problemă clinica, iar tratamentul iv continuu e oprit
dacă simtomele anginoase remit. Tinem TAs>90mmHg.
Stabilizarea plăcii – Inhibitori HMG-CoA reductază (statine) + dietă + IECA (monitorizăm functia
renala) se dau de rutină in SCA. Ele stabilizează placa de aterom, ↓remodelarea vasculară şi
miocardică şi evenimentele CV. Tratamentul precoce inca din timpul internării ↑preventia
secundara.
 Analgezice – morfina/diamorfina – in asociere cu antiemetic (metoclopramid).
