1.

Verapamil

Proprietăți
Verapamil face parte din grupul de medicamente numit blocantele canalelor de Ca. După
structura chimică face parte din fenilalchilamine, generația I. După proprietăți fizico
chimice – cu lipofilitate medie, acționează preponderent asupra miocardului, vaselor,
sistemului conductil. Verapamilul inhibă selectiv canalele lente de Ca 2+ din cord (celule
pacemaker și cardiomiocite), prin urmare scad contractilitatea miocardului, FCC, viteza
de conducere în nodul AV și produc vasodilatație.
Proprietățile antiaritmice se datorează împiedicării influxului de Ca +2 la nivelul celulelor
miocardice cu potențial de acțiune lent din nodul sinusal și nodul atrioventricular. Acesta
duce la diminuarea automatismului nodului sinusal, micșorînd frecvența cardiacă,
încetinesc conducerea și prelungesc perioada refractară în nodul atrioventricular.
Prin efectele sale, verapamilul scade consumul energetic și necesarul de oxigen al
miocardului avînd și un efect antianginos, scăzînd necesitatea cordului în oxigen. Efectul
ionotrop negativ al verapamilului este direct proporțional dozei. Verapamilul relaxează și
musculatura netedă a vaselor, ceea ce contribuie la scăderea RVP și respectiv a PA, dilată
arterele coronariene și ameliorează circulația prin vasele colaterale. Micșorează
postsarcina, contractilitatea și FCC contribuie la dezvoltarea efectului antihipertensiv și
antianginos.
Luînd în considerație că pacienta a fost internată cu dereglări de ritm și este hipotensivă,
efectele benefice ale verapamilului (antiaritmic, antianginos) prevalează asupra efectelor
nedorite (antihipertensiv).

Farmacocinetica
Verapamilul la administrarea orală se absoarbe în proporție de 90 % din doza
administrată, însă biodisponibilitatea este de numai 10-30% datorită metabolizării la
primul pasaj hepatic. La administrarea îndelungată și în doze mari, biodisponibilitatea
crește. Se leagă de proteinele plasmatice în proporție de 90 %. Se distribuie larg în
organism trece în laptele matern. Este metabolizat în ficat. Se elimină preponderent (70
%) cu urină sub formă de metaboliți 3-4% sub formă neschimbată și 9-16% cu bilă și
masele fecale. Timpul mediu de înjumătățire plasmatică constituie 4 ore, în tratament
prelungit se dublează (8-12 ore).
Din cauza că pacienta are pielonefrita cronică, eliminarea medicamentului va fi
dereglată.
Doza de 40 mg, se prescrie în caz de aritmii supraventriculare de 3 ori pe zi, ceea ce
corescunde cu diagnosticul de baza a pacientei.

Indicații
- Tahiaritmii supraventriculare: tahicardie paroxistică, fibrilație și fluter atrial
- Extrasistolii ventriculare (miocardul ischemic) dependent de influxul ce Ca2+.

Contraindicații și precauții
 - Bradicardie, bloc AV
- Boala nodului sinusal
- Insuficința cardiacă
- Fibrilație atrială cu sindromul WPW
- Hipotensiune arterială, șoc cardiogen
- Asocierea cu antiaritmice, din clasa IA, beta-adrenoblocantele, digoxina și alte
deprimante ale miocardului

Pacienta prezintă bloc AV de gr I

Reacții adverse

- Bradicardie, BAV de gr. II-III

- Insuficiența cardiacă
- Hipotensiune arterială
- Amețeli, cefalee, nervozitate astenie
- Greață, gastralgii, constipații
- La administrarea i/v- aritmii și fibrilații ventriculare, asistolie, colaps.

La pacienta reații adverse nu s-au prezentat.

Eficacitatea preparatului s-a manifestat la a 2-a zi cu dispariția palpitațiilor nocturne.