Tema 15.

Antiaritmice – propunere subiecte pentru examenul de farmacist

specialist Farmacie clinica 2023:
1. Antiaritmice: clasificare în funcție de mecanismul de acțiune, exemple (1
reprezentant).
2. Lidocaina ca agent antiaritmic: mecanism, indicații, reacții adverse,
contraindicații, forme farmaceutice.
3. Amiodarona: probleme de siguranță la inițierea și pe parcursul terapiei,
monitorizarea reacțiilor adverse (3 exemple), 3 contraindicații.
4. Verapamil: 3 efecte farmacologice, 3 indicații, 3 contraindicații.
5. Amiodarona: 3 interacțiuni medicamentoase.
Rezolvare:
1.
Clasificarea Vaughan-Williams:
 Antiaritmice Clasa 1 = Blocante ale canalelor de sodiu (stabilizatoare de
membrană și inhibitoare ale depolarizării dependente de sodiu):
- Clasa 1A: chinidina
- Clasa 1B: lidocaina, fenitoina.
- Clasa 1C: flecainida, propafenona.
 Antiaritmice Clasa 2 = Blocante beta-adrenergice (antagoniste ale stimulării
simpatice și catecolaminergice, a automatismului): propranolol, metoprolol,
atenolol, esmolol.
 Antiaritmice Clasa 3 = Blocante ale canalelor de potasiu (prelungesc
repolarizarea și perioada refractară): amiodarona, sotalol.
 Antiaritmice Clasa 4 = Blocante ale canalelor de calciu (deprimante ale
automatismului și contractilității, dependente de calciu): verapamil,
diltiazem.

2. Lidocaina agent antiaritmic:

Mecanism - este un agent antiaritmic clasa IB (clasificarea Vaughan-

Williams), acționează ca blocant al canalelor de sodiu, cu acțiune
stabilizatoare de membrană, inhibitoare a depolarizării dependente de
sodiu, produce o scădere a excitabilității electrice, a vitezei de conducere și a
forței de contracție, scurtează repolarizarea, încetinește depolarizarea
sistolică (faza 0) în cazurile în care fibrele se depolarizează cu frecvență mare.
- are un debut rapid al acțiunii (aproximativ 1 minut după administrare
i.v. și se propagă rapid în țesuturile adiacente. Efectul durează 10-
20 min.
Indicații: de elecție în aritmii ventriculare (T.V. Tahiaritmie Ventriculară,
Fibrilație ventriculară) cu potential letal (stop cardiac) pentru suprimarea lor, cu
administrare i.v. lent sau în perfuzie. Nu se administrează în profilaxie și nici în I.M. acut
(crește mortalitatea).
Reacții adverse:- stimulare SNC (convulsii, excitație, comă, moarte la doze
mari)
- neurologice: parestezii, scăderea auzului.
Contraindicații: - epilepsie, antecedente convulsive,
- insuficiență hepatica, alergie la lidocaine, bloc complet.
Forme farmaceutice: fiole 10 mg/ml, 20 mg/ml soluție injectabilă.

3. Amiodarona:

[Amiodarona este un antiaritmic de rezervă, utilizat în particular la pacienții cu disfuncție

ventriculară stângă, la pacienții care prezintă o exacerbare a simptomelor insuficienței
cardiace sau în cazul pacienților refractari sau la care administrarea beta-blocantelor, a
verapamilului este contraindicată (FEVS redusă, mai mica sau egala 40%).
Prezintă acțiune antiaritmică, antianginoasă, coronarodilatatoare și vasodilatatoare
sistemică (reduce postsarcina).]
Amiodarona la fel ca ceilalți agenți antiaritmici prezintă risc crescut de efect advers
aritmogen (efect proaritmic), favorizat de dezechilibre hidroelectrolitice precum
hipopotasemia, hipomagneziemia. Înainte de inițierea tratamentului este necesară
efectuarea unui ECG și a ionogramei.
Amiodarona conține în structura sa Iod, pe care îl eliberează, putând cauza dereglarea
funcției tiroidiene (hipo sau hipertiroidism). Se recomandă determinarea TSH
înaintea inițierii tratamentului, monitorizarea pe tot parcursul și la câteva luni după
întreruperea acestuia (pentru că prezintă un T1/2 foarte lung, cu acumulare în țesuturi,
eliminarea completă se face pe parcursul a câtorva luni, cu variabilitate interindividuală).
Hepatita reprezintă o reacție adverse a amiodaronei, ce impune necesitatea
monitorizării funcției hepatice (valorile transaminazelor ASAT, ALAT) la începerea
tratamentului, apoi periodic. De asemenea la administrarea i.v. tulburările pot să apară
în primele 24 de ore, fiind necesară ajustarea dozei sau întreruperea la valori mai mari
de 3x față de intervalul de referință al laboratorului.
Amiodarona poate să prezinte toxicitate pulmonară (16%), apariția dispneei, tusei
neproductive, deteriorarea stării generale de sănătate pot fi semnele care impun
efectuarea unei radiografii toracice ( infiltrate pulmonare cu fibroză, pneumonie
interstițială), reevaluarea tratamentului.
Fotosensibilitatea cu pigmentare gris, pacienții trebuie sfătuiți să evite expunerea la
soare și la radiații UV în timpul tratamentului și câteva luni după întreruperea acestuia.
Microdepozitele corneene galben-brun, reversibila 2-12 luni după întreruperea
tratamentului.
Contraindicații: - în distiroidism (hipertiroidism în special, în hipotiroidism se poate
continua tratamentul cu amiodaronă asociat cu suplimentare de levotiroxina până la
atingerea stării de eutiroidie)
- Bradicardie sinusală, bloc A-V sau asociat cu VERAPAMIL, B-
Blocante, chinidină => risc de bloc A-V.
- Expunere la soare.

4. Verapamil:
Efecte farmacologice:
- Efect antiaritmic ( antiaritmic clasa 4 clasificare Vaughan-Williams ,
blocant al canalelor de calciu, cu efect deprimant asupra miocardului
excitoconductor nodal, deprimarea automatismului cardiac).
- Efect antianginos (prin acțiunea de deprimare sinusală și a
conducerii A-V dependente de calciu, este redus necesarul de
oxigen al miocardului).
- Efect antihipertensiv prin reducerea debitului cardiac, în mica
măsură a arteriolodilatației.
Indicații: - ca antiaritmic : în aritmii supraventriculare (FiA, flutter atrial,
tahicardie atrială).
- ca antianginos: profilactic în angina cronică stabilă și instabilă,
agina de efort și post I.M.
- ca antihipertensiv: în HTA însoțită de tahiaritmie supraventriculară
sau cardiopatie ischemică.
Contraindicații: - Bradicardie (AV sub 55 bpm), boala sinusului
- asociere cu betablocante i.v., cu chinidina sau alte deprimante
cardiace (risc de stop cardiac).

5. Amiodarona: 3 interacțiuni medicamentoase

Amiodarona prezintă metabolizare hepatică la nivelul enzimei CYP3A4 și realizează
numeroase interacțiuni la asocierea cu inductori sau inhibitori enzimatici:
- Medicamente inhibitoare ale izoformei CYP3A4: macrolide,
antidepresive ISRS, verapamil (inhibitor moderat).
 - Medicamente inductoare ale formei CYP3A4: barbiturice, fenitoina,
carbamazepina, glucocorticoizi (dexamentazona), rifampicina.
Amiodarona + inhibitorii ISRS (sertralina, fluoxetina, fluvoxamina): asocierea
prezintă risc crescut de prelungire a intervalului QT, aritmii ventriculare de tipul torsada
vârfurilor. Monitorizare ECG, ionograma, fără modificarea dozelor. (interacțiune prin
efect de potențare/aditiv al unui efect advers)
Amiodorona + Digoxină: Amiodarona este inhibitor enzimatic ( CYP3A4, CYP2C9,
glicoproteina P) și crește concentrația serică a digoxinei, cu supradozare, ceea ce
impune reducerea dozei de digoxin înaintea inițierii tratamentului cu amiodaronă.
Amiodarona + Acenocumarol: Amiodarona este inhibitor enzimatic ( CYP3A4,
CYP2C9, glicoproteina P) și crește concentrația serică a acenocumarolului, ceea ce
impune reducerea empirică cu 30-50% a dozei de anticoagulant la inițierea terapiei cu
amiodaronă, cu atenta monitorizare a INR pentru ajustarea dozelor de acenocumarol
(INR ținta 2-3).