Sunteți pe pagina 1din 122

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ- NAPOCA

FACULTATEA DE CONSTRUCȚII
SPECIALIZAREA „MĂSURĂTORI TERESTRE ȘI CADASTRU”

PROIECT DE DIPLOMĂ
LUCRĂRI TOPO-GEODEZICE NECESARE TRASĂRII PE TEREN
A UNEI CONSTRUCȚII P+1E, SITUATĂ ÎN MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA
JUDEȚUL CLUJ

Coordonator: Absolvent:
Ș. L. Dr. Ing. BONDREA MIRCEA FRĂTEAN TUDOR PAUL

Cluj-Napoca
2017
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

Cuprins
CAPITOLUL I. DATE GENERALE ..................................................................................................................4

1.1 Scopul și importanța proiectului..........................................................................................................4

1.2 Localizare geografică ..........................................................................................................................4

CAPITOLUL II. INSTRUMENTE ȘI METODE DE MĂSURARE ...........................................................5

2.1 Descrierea și verificarea instrumentelor utilizate la planimetrie ..................................................5

2.1.1 Construcția generală a unei stații totale.....................................................................................6

2.1.2 Părțile componente ale unei stații totale ...................................................................................7

2.1.3 Auxiliare și anexe..................................................................................................................... 10

2.1.4 Pregătirea măsurătorii ................................................................................................................ 11

2.1.4.1 Centrarea cu laserul, calarea grosieră................................................................................ 11

2.1.4.2 Calarea riguroasă a instrumentului cu nivela electronică ................................................ 12

2.1.5 Calibrare si erori ......................................................................................................................... 13

2.2 Descrierea și verificarea instrumentelor utilizate la altimetrie .................................................. 14

2.3 Metode de măsurare utilizate ........................................................................................................ 15

2.3.1 Metode de măsurare a unghiurilor orizontale ...................................................................... 15

2.3.1.1 Măsurarea unui unghi orizontal singular .......................................................................... 15

2.3.1.2 Metoda turului de orizont .................................................................................................... 16

2.3.2 Măsurarea unghiurilor verticale: unghiului de pantă φ și unghiul zenital V ........................ 18

2.3.3 Măsurarea distanțelor ................................................................................................................. 20

2.3.3.1 Măsurarea directă a distanțelor .......................................................................................... 20

2.3.3.2 Măsurarea indirectă a distanțelor ...................................................................................... 23

2.4 Operații geodezo- topografice efectuate ....................................................................................... 24

2.4.1 Lucrări de teren ....................................................................................................................... 24

2.4.2 Lucrări de birou ...................................................................................................................... 24

2.5 Prezentarea softurilor de prelucrare utilizate ............................................................................ 25

1
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

CAPITOLUL III - PREZENTAREA TEORETICĂ A MODELELOR MATEMATICE UTILIZATE ÎN


PRELUCRAREA OBSERVAȚIILOR ............................................................................................................ 26

3.1 Generalități ....................................................................................................................................... 26

3.2. Clasificarea reţelelor geodezice....................................................................................................... 29

3.3 Forma rețelei de triangulație............................................................................................................. 30

3.4 Patrulater cu duble diagonale ........................................................................................................... 31

3.4.1 Rezolvarea rețelei prin metoda măsurătorilor condiționate .................................................... 34

3.4.2 Stabilirea numărului de condiții geometrice ............................................................................. 35

3.4.3 Forma condițiilor geometrice și a ecuațiilor de erori ................................................................ 36

3.4.4 Scrierea și rezolvarea sistemului ecuațiilor de erori ................................................................. 40

3.4.5 Calculul unghiurilor compensate............................................................................................... 45

3.4.6 Calculul orientărilor ................................................................................................................... 46

3.4.7 Calculul laturilor ........................................................................................................................ 48

3.4.8 Calculul coordonatelor .............................................................................................................. 49

3.5 Calculul cotelor punctelor rețelei de sprijin .................................................................................... 53

3.5.1 Rețele de sprijin pentru nivelment............................................................................................ 53

3.5.2 Verificarea rețelei de nivelment ................................................................................................ 54

3.6 Îndesirea rețelei de sprijin ................................................................................................................ 61

3.6.1. Generalități .............................................................................................................................. 61

3.5.2. Încadrarea provizorie a punctelor S1 şi S2 din reţeaua de îndesire ......................................... 62

Tabelul 3.9 Calculul coordonatelor provizorii ale punctului S1 .......................................................... 66

3.5.3. Încadrarea planimetrică a punctelor îndesite S1 şi S2 ............................................................ 69

3.5.4. Determinarea cotei punctelor încadrate S1 şi S2 ....................................................................... 86

3.6 Calculul cotelor punctelor rețelei de sprijin .................................................................................... 89

3.6.1 Rețele de sprijin pentru nivelment............................................................................................ 89

3.6.2 Verificarea rețelei de nivelment ................................................................................................ 90

CAPITOUL IV. DOCUMENTAȚIA NECESARĂ OBȚINERII AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE ....... 94

2
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

II.TIPUL LUCRĂRII: PLAN TOPOGRAFIC ÎN VEDEREA OBȚINERII AUTORIZAȚIEI DE


CONSTRUIRE ....................................................................................................................................... 97

CAPITOLUL V. TRASAREA ÎN TEREN A OBIECTIVULUI PROIECTAT ............................................ 107

5.1 Considerații generale ...................................................................................................................... 107

5.2 Pregătirea topografică a proiectului în vederea aplicării pe teren .................................................. 107

5.3 Metode utilizate la trasarea punctelor............................................................................................. 108

5.3.1 Trasarea în plan a punctelor – Metoda coordonatelor polare duble...................................... 108

5.3.2 Trasarea cotelor – Nivelmentul geometric de mijloc .............................................................. 110

5.4 Realizarea bazei de trasare ............................................................................................................. 112

5.4.1 Trasarea axelor construcției .................................................................................................... 113

5.4.1.1 Trasarea axelor principale și de bază prin metoda coordonatelor polare ........................... 114

4.4.3 Executarea împrejmuirii .............................................................................................................. 118

CAPITOLUL VI. CONCLUZII ..................................................................................................................... 120

Bibliografie .................................................................................................................................................... 121

3
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

CAPITOLUL I. DATE GENERALE

1.1 Scopul și importanța proiectului


Obiectivul general al proiectului este modalitatea de trasare a unei clădiri de locuit situată
în municipiul Cluj-Napoca. Executarea lucrărilor s-a realizat după principiul de la cel superior la
cel inferior(rețea geodezică de stat > bază de trasare), care asigură controlul și constrângerea
acestora de încadrare în elemente fixe, cunoscute.

1.2 Localizare geografică


Imobilul asupra caruia se vor efecta măsuratorile este situat în județul Cluj, oraș Cluj-
Napoca pe strada Jupiter numărul 66.

Figura 1.1 Localizarea imobilului (Sursa: httphttp://www.google.ro/maps)


Coordonatele localităţii sunt: Coordonate: 46°46′0″N
23°36′0″E
Orașul Cluj-Napoca este situat în zona centrală a Transilvaniei, având o suprafață de
179,5 km². Situat în zona de legătură dintre Munții Apuseni, Podișul Someșan și Câmpia
Transilvaniei. Se întinde pe văile râurilor Someșul Mic și Nadăș, și prin anumite prelungiri pe
văile secundare ale Popeștiului, Chintăului, Borhanciului și Popii. Spre sud-est ocupă spațiul
terasei superioare de pe versantul nordic al dealului Feleac, fiind înconjurat pe trei părți de
dealuri și coline cu înălțimi între 500 și 825 metri. La sud orașul este mărginit de Dealul Feleac,
cu altitidinea maximă de 825 m, în vârful Măgura Sălicei. La est, în continuarea orașului se
întinde Câmpia Someșană, iar la nordul orașului se află dealurile Clujului, cu piscuri ca Vârful
Lombului (684 m), Vârful Dealul Melcului (617 m), Techintău (633 m).
(Strada Cometei asigură legatura între Drumul European E81(Calea Turzii) si Strada
Meteor situată in cartierul Zorilor.)
Imobilul la care ne referim este situat pe Strada Jupiter la numărul 66, având suprafața de
847 m² cu deschiderea de 17.1 m.

4
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

CAPITOLUL II. INSTRUMENTE ȘI METODE DE MĂSURARE

2.1 Descrierea și verificarea instrumentelor utilizate la planimetrie


Pentru efectuarea măsurătorilor s-a ales utilizarea unui aparat din categoria
instrumentelor tahimetrice moderne, și anume stația totală, Leica TS 06 produsă de firma
elveţiană Leica Geosystems.

Figura 2.1 Stația Totală Leica TS 06


Tahimetrele electro-optice fac parte din generația nouă de intrumente topografice.
Acestea sunt capabile să determine diferite mărimi/ elemente topografice cum sunt unghiuri,
distanțe, diferențe de nivel, suprafețe și, totodată, să efectueze calcule pe baza măsurătorilor
efectuate, prin intermediul unor softuri dedicate și implementate, și să stocheze în memoria
electronică internă datele din teren.

5
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

Instrumentele tahimetrice electro-optice intră în categoria instrumentelor topografice


moderne, având ca principiu de funcționare principiul tahimetrului clasic.
De la apariția lor până în prezent, aceste aparate s-au dezvoltat, s-au perfecționat și s-au
răspândit, ajungând ca în acest moment să fie folosite aproape în exclusivitate în activitățile
topografului modern. La acest nivel de utilizare s-a ajuns datorită avantajelor practice legate de
precizia, confortul, manevrabilitatea și randamentul lor ridicat.
2.1.1 Construcția generală a unei stații totale
Instrumentele tahimetrice electro-optice, din punct de vedere constructiv, sunt foarte
apropiate de tahimetrele clasice.
Axele acestor instrumente sunt în număr de trei, concurente într-un punct și anume:
1..Axa verticală, axă principală de rotație, materializată prin firul cu plumb sau print-un fascicul
laser.
2. Axa orizontală, axă secundară, axa de basculare a lunetei, perpendiculară pe axa principală de
rotație a instrumentului.
3. Axa de vizare a lunetei, axa reticul- obiectiv, perpendiculară pe axa secundară a
instrumentului, conține centrele optice și focarele lentilelor din componența lunetei.

Figura 2.2 Axele principale ale unui tahimetru electro-optic.(Sursa: Manualul utilizatorului TCR
407)

6
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

Corespondența dintre notații și axe, respectiv cercuri ca părți componente:


 SA= Axa verticală
Axa de rotație verticală a telescopului(lunetei)
 KA= Axa orizontală
Axa de rotație orizontală a telescopului (lunetei)
 ZA= Axa de vizare/ Collimation Axis
Axa telescopului(axa lunetei) = linia care unește reticulul cu centrul obiectivului
 HK= Cercul orizontal
 VK= Cercul vertical
 HZ= Direcția orizontală
 V= Unghi vertical/ Zenital
În mod convențional, telescopul sau luneta se consideră în Poziția I când eclimetrul/
cercul vertical se află la stânga operatorului care privește prin ocular și în Poziția a II-a când
eclimetrul/ cercul vertical se află la dreapta față de același operator.[14]
2.1.2 Părțile componente ale unei stații totale
În vederea unei prezentări coerente, complexitatea structurii interne a intrumentului,
respectiv a Stației Totale, ne determină să efectuăm o grupare a părților componente.
A. Componente mecanice
1. Ambaza
Ambaza reprezintă partea inferioară a stației, având rolul de a asigura calarea instrumentului și
totodată prinderea acestuia pe trepied. Forma ambazei este în mod uzual triunghiulară, uneori
ușor rotunjită.ea constă intr-o placă rigida, o placă flexibilă și trei șuruburi de calare.
Sprijinită pe ambază se află de asemenea Alidata, care are rolul de a susține cercul orizontal și
întreaga suprastructură a instrumentului.
2. Cercurile
Sunt părți esențiale ale instrumentului.Măsurarea direcțiilor se poate realiza prin citirea
gradațiilor.
Din punct de vedere constructiv, instrumentul conține două cercuri:
- limbul- reprezintă cercul orizontal gradat care ne indică direcția;
- eclimetrul- reprezintă cercul vertical gradat care servește la măsurarea unchiurilor în plan
vertical.
Cele două cercuri sunt cuprinse în interiorul carcasei instrumentului.

7
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

Marcarea cercurilor, atât la stațiile totale căt și la teodolitele electronice, se poate face
prin mai multe metode care,la rândul lor, presupun si procede specifice de interpolare.Dintre
metodele de marcare a cercurilor amintim:
- prin coduri optice pe piste concentrice, rezultând o codificare binară zero(0)/unu(1), având o
precizie de ±10cc, fracțiile mai mici rezultând prin interpolare
- prin raster de linii, procedeu care asigură o precizie de ± 50cc, fracțiile mai mici rezultând prin
interpolare
- prin circuite cu cuplare de sarcină, care convertesclumina în sarcini electrice, având o precizie
de până la ± 2cc.
Procedeele de interpolare care se utilizează sunt: micrometre electronice și metode interferențiale
ajungând la o precizie de circa ± 2cc.
B. Componente optice
1. Luneta
Luneta este dispozitivul optic conceput în așa fel încât să permită vizarea semnalelor îndepărtate.
Prin lunetă, semnalele îndepărtate se văd apropiate, mărite și clare.
Părțile componente ale lunetei sunt reprezentate de cele două tuburi coaxiale, montate pe axa sa
geometrică:
- tubul obiectiv, cu sistemul de lentile obiectiv aferent format din: lentilele obiectiv, lentila de
focusare și planul reticul
- tubul ocular, cu lentilele ocular, care culisează în interiorul obiectivului. Planul reticul este
format dintr-o placă transparentă pe care sunt gravate niște trăsături orizontale și verticale foarte
fine, numite fire reticulare. Intersecția firelor reticulare cu centrul optic al obiectivului definesc
axa de vizare.
Caracteristicile tehnice ale lunetei reprezintă parametri importanți în aprecierea calității unui
tahimetru electro-optic și sunt: puterea de mărire sau grosismentul lunetei și unghiul de câmp sau
câmpul lunetei; cele două caracteristici sunt invers proporționale.
2. Dispozitivul de centrare
Prin centrarea instrumentului se înțelege operația de aducere a axului principal vertical peste
verticala punctului matematic materializat al stației.
Instrumentul dispune de două dispozitive de centrare:
- dispozitivul optic- este identic cu cel utilizat la instrumentele clasice și este montat pe ambază,
fiind sferic sau toric și are gravat un repr central și o prismă deviatoare care este fixată în axul
vertical.

8
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

- dispozitivul laser- utilizează un fascicul laser, cu o grosime de 2 mm și are următoarele


avantaje: randament ridicat, stabilitate la acțiunea vântului, precizie de centrare submilimetrică,
autonomie datorată alimentării proprii.

C. Componente electronice
1. Microprocesorul
Microprocesorul este cea mai importantă componentă a părții electronicea unui tahimetru
electro- optic.Este caracterizat prin frecvența de lucru și are funcții pentru rezolvarea operațiilor
matematice, compensarea unghiurilor în tur de orizont, distanța redusă la orizont, diferențe de
nivel, calculul coordonatelor, orientarea din coordonate, monitorizarea stării generale a
instrumentului (calarea, gradul de încărcare a bateriei de acumulatori, sesizarea și afișarea
erorilor de funcționare), precum și determinarea corecțiilor care trebuie aplicate citirilor la cercul
orizontal și la cercul vertical, în funcție de abaterile axei principale de la verticală, cu ajutorul
compensatoarelor compensatoarelor electronice.
2. Dispozitivul EDM (Electronic Distance Measurement)
3. Pentru măsurarea electronică a distanțelor stația totală dispune de un dispozitiv numit Electronic
Distance Measurement.Acest dispozitiv folosește unde din cadrul spectrului electromagnetic.
Dispozitivul EDM poate fi amlasat pe lunetă, situație în care undele sunt emise paralel cu axa de
vizare.
4. Memoria electronică
Memoria electronică, sau colectorul de date, înlocuiește carnetul de teren folosit la măsurătorile
efectuate cu aparatele clasice, stocând datele preluate din teren si progeamele utilizate la calcule.
În funcție de pozișia lor față de instrument, memoriile pot fi de mai multe tipuri, și anume:
- externe – carnete electronice de teren
- interne- în interiorul stației
- detașabile.
Memoria reprezintă o componentă electronică esențială de care depinde direct numărul de puncte
care pot fi înregistrate într-o stație totală.

9
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

5. Panou de afișaj și comandă


Aceste elemente reprezintă baza comunicării dintre operator și stație.Tastatura conține taste de
comandă, fiecare dintre ele având una sau mai multe funcții, ce folosesc la transmiterea
comenzilor de la operator la instrument.
Display-ul, adică ecranul de afișare, reprezintă interfața de comunicare dintre operator și
instrument.De obicei stațiile au un singur ecran de afișare, dar există modele de instrumente care
au două ecrane de afișare, câte unul pentru fiecare poziție a lunetei.
6. Bateria de acumulatori
Bateria asigură întreaga energie electrică pentru funcționarea instrumentului.Ca poziționare, este
situată într-ul lăcaș special care îi asigură o prindere etanșă.
Părțile componente ale unei stații totale sunt prezentate în figura 2.3.

Figura 2.3 Descrierea instrumentului (Sursa: Manualul utilizatorului TS 06)


2.1.3 Auxiliare și anexe
Trepiedul
Se folosește ca suport pentru așezarea instrumentului în stație.
Nivelele
Sunt dispozitive care indică verticalitatea axei principale a instrumentului. Nivelele sunt de
trei tipuri: - nivele sferice.
- nivele torice.
- nivele electronice.
10
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

Compensatorul
Este dispozitivul care corectează efectul de neverticalitate a axului principal, implicit al unei
erori de calare a instrumentului, când această eroare nu depășește 5c.
Prisma reflectoare – este un dispozitiv care concentrează și reflectă radiațiile emise de
dispozitivul EDM. Prisma se obține prin decuparea colțurilor unui cub de sticlă, iar la bază are
un suport pentru susținere(tijă metalică, trepied, trepied plus ambază).
Cutia instrumentului
Această cutie conține aparatul propriu-zis, în care se transportă, protejându-l de factorii de risc
care pot acționa asupa instrumentului și pe lângă instrument mai conține o serie de accesorii
prezentate în imaginea de mai jos:

Figura 2.3 Descrierea cutiei instrumentului (Sursa: Manualul utilizatorului TS 06)

2.1.4 Pregătirea măsurătorii


2.1.4.1 Centrarea cu laserul, calarea grosieră
În vederea realizării centrării și calării aproximative a instrumentului vor fi efectuate
următoarele operații:
1. Poziționăm instrumentul pe capul trepiedului. Ulterior vom strânge șurubul central.
2. Aducem șuruburile de calare fină înspre poziția centrală.
3. Activăm laserul de centrare cu tastă [FNC] >[Level/Plummet]. Pe ecran va apărea
nivela electronică.
4. Se reglează picioarele tripiedului astfel că raza laser să cadă pe reperul de la sol.
5. Fixăm picioarele tripiedului.
11
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

6. Rotim șuruburile de calare fină până când raza laserului va cădea exact pe reperul de pe
pământ.
7. Mişcăm picioarele trepiedului până se centrează nivela circulară, acum instrumentul este
aproximativ orizontalizat.

Figura 2.5 Calarea grosieră a instrumentului (Sursa: Manualul utilizatorului TS 06)

2.1.4.2 Calarea riguroasă a instrumentului cu nivela electronică


În vederea realizării calării riguroase a instrumentului cu nivela electronică vor fi
efectuate următoarele operații:
1.Se pornește nivela electronică cu tasta [FNC] >[Level/Plummet]. În cazul unei
orizontalizări insuficiente, apare simbolul unei nivele înclinate.
2. Se centrează nivela electronică prin rotirea șuruburilor de calare.
3. Se verifică centrarea cu laser și se reface dacă este necesar.
4.Se oprește nivela electronică și laserul de centare prin apasarea tastei [OK] .

12
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

Figura 2.6 Calarea riguroasă a instrumentului (Sursa: Manualul utilizatorului TS 06)

Figura 2.7 Imaginea calării definitive efectuată corect(Sursa: Manualul utilizatorului TS


06)
2.1.5 Calibrare si erori
Calibrarea conține determinarea următoarelor erori instrumentale:
 Hz- collimation = eroarea liniei de vizare sau eroarea de colimație
 V- index (simultan cu compensatorul electronic) = eroarea de index
Eroarea de colimație reprezintă neperpendicularitatea dintre axa orizontală și linia de vizare.
Efectul acestei erori crește direct proporțional cu unghiul vertical.
Cercul vertical ar trebui să citească 100g când linia de vizare este orizontală. Orice deviație de la
aceasta este numită eroare de index.

13
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

Figura 2.8 Expresia grafică a erorii de colimație (Sursa: Manualul utilizatorului TS 06)

Figura 2.9 Expresia grafică a erorii de index (Sursa: Manualul utilizatorului TS 06)

2.2 Descrierea și verificarea instrumentelor utilizate la altimetrie


Pentru efectuarea măsurătorilor altimetrice, în cadrul studiului de caz s-a folosit ca și
instrument de măsurare nivelul rigid cu șurub de basculare.
Din punct de vedere al părților componente are aceleaşi componente ca și nivelul rigid
simplu, la care se adaugă șurubul de basculare cu rolul de a înclina fin luneta astfel ca aceasta să
capete o poziție orizontală. Acest dispozitiv este situat între lunetă și pivotul instrumentului. La
fel ca şi la nivela rigidă, calarea se face aproximativ, cu șuruburile de calare și după vizarea
mirei, dar înainte de efectuarea citirilor se procedează la aducerea bulei nivelei torice între
repere.

14
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

Pentru o cât mai bună orizontalizare, nivela torică folosită este una cu coincidentă.
Acestor nivele li se poate atașa un dispozitiv cu plăci plan paralele care permite sporirea
considerabilă a preciziei măsurătorilor până la sutime de milimetru. Pentru aceasta însă este
nevoie să se folosească mire de invar.
V
N N'

O r

V
Figura 2.10 Nivelul rigid cu șurub de basculare ( Sursa: www.scritube.com)

2.3 Metode de măsurare utilizate


2.3.1 Metode de măsurare a unghiurilor orizontale
Măsurarea unghiurilor orizontale are ca scop determinarea mărimii unui unghi cu vârful în
punctul de staţie (unghi la centru cu vârful în centrul limbului), ale cărui laturi trec prin punctele
vizate.
2.3.1.1 Măsurarea unui unghi orizontal singular
Un unghi orizontal izolat poate fi măsurat o singură dată sau de mai multe ori. Pentru măsurarea
o singură dată se foloseşte metoda diferenţei citirilor sau varianta cu zero în coincidenţă. Prin
metoda diferenţei citirilor valoarea unghiului orizontal α se determină în următoarele etape:
- se instalează aparatul în Stație,
- se vizează punctul A cu luneta în poziţia I şi se notează citirea la limb (CAI);
- cu mişcarea înregistratoare se vizează în sens orar spre B (CBI);
- se parcurge unghiul cu luneta în poziţia a II-a. Se vizează spre punctul B şi se notează
citirea (CBII), care trebuie să fie diferită de citirea spre B în poziţia I cu aproximativ 200g;
- se roteşte luneta în sens antiorar, şi se citeşte spre A în poziţia a II-a (CAII).

15
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

Pentru a obţine valoarea unghiului α se face mai întâi media valorilor citite în cele două
poziţii ale lunetei (considerând gradele din poziţia I) şi apoi diferenţa citirilor medii, ţinând cont
că gradaţiile limbului cresc în sens orar.

𝐼
𝐶𝐴𝐼 +(𝐶𝐴𝐼𝐼 −200) 𝐶𝐵 +(𝐶𝐵𝐼𝐼 −200)
𝐶𝐴𝑚 = ; 𝐶𝐵𝑚 = ; 𝛼 = 𝐶𝐵𝑚 − 𝐶𝐴𝑚 (2.1)
2 2

Figura 2.11 Măsurarea unui unghi orizontal izolat (Sursa: Carmen Nuțiu – Topografie generală)
În cazul măsurării cu zero în coincidenţă, unghiul rezultă printr-un procedeu asemănător
cu cel descris anterior, cu deosebirea că, spre punctul A, în poziţia I, se introduce gradaţia zero.
Determinarea unghiului α prin această metodă se află cu relația:
𝛼 = 𝐶𝐵𝑚 − 𝐶𝐴𝑚 (2.2)

2.3.1.2 Metoda turului de orizont

Figura 2.12 Măsurarea direcțiilor prin metoda turului de orizont (Sursa: Carmen Nuțiu –
Topografie generală)
16
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

Se consideră cazul din figura 2.12, caz pentru care se cere măsurarea o singură dată a
unghiurilor orizontale din jurul punctului P. Metoda constă în următoarele etape:
- se instalează aparatul în punctul P,
- se alege ca viză de referinţă a turului de orizont un punct bine luminat (se
recomandă ca soarele să fie în spatele operatorului), îndepărtat şi clar, proiectat pe fond
deschis
- se aduce luneta în poziţia I, se vizează şi se punctează semnalul, notând citirea
(C1) în carnet
- se roteşte aparatul în sens orar, se vizează şi se punctează semnalele următoare, în
succesiunea lor dată de sensul orar de parcurgere, înscriind de fiecare dată citirea.
- se vizează din nou punctul ales ca referinţă, pentru controlul măsurării. Pentru ca măsurătoarea
să fie corectă, trebuie ca eroarea ec, dată de diferenţa între citirea de control (de închidere) şi
citirea iniţială, să nu depăşească o anumită toleranţă, dată de relaţia:
𝑇 = 𝑒𝑐 √𝑛 (2.3)
unde „ec” reprezintă precizia de măsurare a instrumentului şi „n” este numărul de vize din turul
de orizont.
- se trece luneta în poziţia a II-a, se vizează şi se punctează spre punctul ales ca referinţă.
Se repetă operaţia succesiv pentru toate vizele, dar parcurgând turul de orizont în sens invers orar
(datele se înscriu în carnet de jos în sus). Ca verificare, se va urmări dacă citirile făcute, faţă de
cele din poziţia I, diferă cu circa 200g. Turul de orizont se termină prin vizarea punctului iniţial,
când se verifică dacă neînchiderea este tolerabilă.
- se calculează direcțiile medii brute purtătoare de erori:

𝐶𝑖𝑠𝑡 + (𝐶𝑖𝑑𝑟 ± 200𝑔 )


𝑀𝑖𝑏𝑟 =
2
𝐶1𝑠𝑡 + (𝐶1𝑑𝑟 ± 200𝑔 )
𝑀1𝑏𝑟 =
2
............................................... (2.4)
𝐶𝑓𝑠𝑡 + (𝐶𝑓𝑑𝑟 ± 200𝑔 )
𝑀𝑓𝑏𝑟 =
2

- se calculează eroarea turului de orizont, comparând valorile citite spre viza de referinţă
făcute iniţial şi la închiderea turului (et ≤ T)
et=𝑀𝑓𝑏𝑟 - 𝑀𝑖𝑏𝑟 (2.5)
17
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

- se determină corecţia totală şi cea unitară (care revine fiecărui unghi):


ct = - et, (2.6)
𝑐𝑡
𝑐𝑢 = (2.7)
𝑛

n- numărul punctelor observate


- se compensează turul de orizont adică se egalează citirea medie de plecare din
poziţia I cu cea de închidere. Repartizarea corecţiilor se face proporţional cu numărul de
ordine al vizei.

𝑀𝑖𝑐 = 𝑀𝑖𝑏𝑟 + 0 ⋅ 𝑐𝑢 = 𝑀𝑖𝑏𝑟


𝑀1𝑐 = 𝑀1𝑏𝑟 + 1 ⋅ 𝑐𝑢
𝑀2𝑐 = 𝑀2𝑏𝑟 + 2 ⋅ 𝑐𝑢 (2.8)
..........................................
𝑀𝑓𝑐 = 𝑀𝑓𝑏𝑟 + 𝑛 ⋅ 𝑐𝑢
2.3.2 Măsurarea unghiurilor verticale: unghiului de pantă φ și unghiul zenital V
În vederea măsurării unghiurilor verticale φ sau a celor zenitale V se vizează cu firul
reticular orizontal la înălțimea aparatului(teodolitului) instalat în stație.

Figura 2.13 Măsurarea unghiurilor φ și V (Sursa: Carmen Nuțiu – Topografie generală)

18
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

Dacă gradația 0 (zero) a cercului vertical se găsește în poziție orizontală, atunci teodolitul
măsoară unghiul vertical de pantă φ. ( Figura 2.14 )

Figura 2.14 Determinarea unghiului de pantă φ - când panta este pozitivă (Sursa: Carmen Nuțiu
– Topografie generală)

Unghiul vertical se măsoară în cele două poziții ale lunetei, calculându-se media: φ1= C1
(în poziția I) și φ2= 200g – C2 (în poziția a II-a) rezultând:
φ1 +φ2 C1 +(200g −C2 ) C1 −C2
φ= = = + 100g (2.9)
2 2 2

Figura 2.15 Determinarea unghiului Zenital V- când panta este pozitivă (Sursa: Carmen Nuțiu –
Topografie generală)
Dacă gradația 0 a cercului vertical se găsește pe verticală, aparatul măsoară unghiul
zenital V. ( Figura 2.15 )

19
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

Unghiul zenital se calculează cu relațiile V1=C1(în poziția I) și V2=400g- C2 (în pozitia a


II-a); media V va avea expresia:
𝑉1 +𝑉2 𝐶1 +(400𝑔 −𝐶2 ) 𝐶1 −𝐶2
𝑉= = = + 200 𝑔 (2.10)
2 2 2

Unghiul vertical φ se mai poate calcula după cum urmează:


φ1 = 100g - C1 și φ2 = C2-300g; φ1(-)= C1- 100g și φ2(-)= 300g- C2 (2.11)
În funcție de unghiul zenital V, unghiul vertical va fi:
φ = 100g – V (2.12)

2.3.3 Măsurarea distanțelor


În masurătorile topografice distanțele se pot măsura în două moduri:
- direct, prin aplicarea directă a etalonului pe distanța de măsurat
- indirect, prin stadimetrie – adică folosind instrumente topografice cum sunt teodolitele-
tahimetre și stadii sau mire gradate.

2.3.3.1 Măsurarea directă a distanțelor


A. Instrumente pentru măsurarea directă a distanțelor
În funcție de precizia de măsurare instrumentele pot fi:
- precise, folosite în mod obisnuit în măsurătorile topografice: panglici, rulete si fire de oțel cu
accesoriile lor
- foarte precise, folosite la măsurarea bazelor geodezice: firul de invar.
B. Măsurarea distanțelor cu panglica în teren înclinat
Se staționează cu teodolitul intr-un punct A și se măsoară înălțimea aparatului i.Se lansează viza
pe mira poziționată în punctul B la înălțimea teodolitului i. Citim apoi unghiul vertical φ.
Lungimea înclinată LAB va avea expresia:
LAB= n∙ lp + l1 (2.13)
- lp = lungimea panglicii de oțel
- l1 = fracțiune de panglică
- n = numărul de lungimi întregi de panglici măsurate
Dacă nu avem în dotare teodolit, unghiul vertical φ se poate aproxima cu ajutorul unui
eclimetru simplu construit dintr-un raportor.[6]
Distanta orizontală DAB va avea expresia:
𝐷𝐴𝐵 = 𝐿𝐴𝐵 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝜑 (2.14)

20
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

Figura 2.16 Determinarea unghiului de pantă cu ajutorul teodolitului (Sursa: Carmen Nuțiu –
Topografie generală)

C. Corecții aplicate lungimilor măsurate direct cu panglica de oțel


1. Corecția de comparare sau de etalonare (ΔLk)
- corecția pentru o lungime de instrument:
Δlk = lr - ln (2.15)
- lr = lungimea reală a panglicii
- ln = lungimea nominală a panglicii
- corecția pentru întreaga lungime măsurată va fi:
𝐿
Δ𝐿𝑘 = Δ𝑙𝑘 ⋅ 𝑙 = Δ𝑙𝑘 ⋅ 𝑛 (2.16)
𝑛

- n = numărul de panglici cuprins în lungimea respective

2. Corecția de tensiune sau de întindere (ΔLp)


Benzile de oțel fiind elastice, lungimea lor variază în funcție de forța de întindere în timpul
măsurării.

21
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

3. Corecția de temperatură (ΔLt )


Datorită temperaturii din timpul măsurării (to), diferă de cea de la etalonare, lungimea lt a
panglicii va fi:
lt = l ∙ [1+ α∙(t°- t°0)] (2.17)
- l = lungimea panglicii
- α = coeficientul de dilatare termică a oțelului
- t̊0= temperatura de etalonare 20̊ C
- t̊= temperatura la momentul efectuării măsurătorilor
Din relația (2.17) rezultă corecția de temperatură pentru o lungime de panglică:
Δlt = lt- l = l α∙(t°- t°0) (2.18)
4. Corecția de reducere la orizont (ΔLO)
Δl0 = d – l
𝑑 = 𝑙 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝛼 = √𝑙 2 − ℎ2 (2.19)

- vlaoarea finală a distanței orizontale se obține adunând lungimea mare, măsurată pe


teren, la suma corecțiilor determinate:
𝐷 = 𝐿 + Δ𝐿𝑘 + Δ𝐿𝑝 + Δ𝐿𝑡 − ∑ Δ𝑙0 (2.20)

22
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

2.3.3.2 Măsurarea indirectă a distanțelor


A. Măsurarea indirectă a distanțelor sau stadimetrică a distanțelor în teren orizontal

Figura 2.17 Măsurarea stadimetrică a distanțelor când axa de vizare este orizontală (cu nivelul
rigid și mira) (Sursa: Carmen Nuțiu – Topografie generală)

În vederea măsurării distanței AB în teren orizontal, reprezentată în figura 2.17 se


instalează aparatul- nivelul rigid- pe punctul A, si centrează și se calează. În punctul B se
poziționează vertical o miră.Lansând viza orizontală din punctul A spre punctul B, firele
stadimetrice se vor proiecta pe mira în punctele S și J. Din asemănarea triunghiurilor 1F2 și SFJ
rezultă:
𝑑 𝐻
=
𝑓 ℎ
𝑓 𝑓
𝑑= ⋅ 𝐻 = 𝑘1 ⋅ ℎ 𝑢𝑛𝑑𝑒 𝑘1 =
ℎ ℎ
𝐷 = 𝑑 + (𝑎 + 𝑓) = 𝑑 + 𝑘2 = 𝑘1 ⋅ 𝐻 + 𝑘2
unde 𝑘2 = 𝑎 + 𝑓 (2.21)

La tahietrele actuale k2 = 0, astfel încât D = k1 ∙H


În relațiile de mai sus notațiile au fost următoarele:
f – distanța focală a lentilei obiectiv, constanta
h- distanșe dintre firele stadimetrice de pe placa reticulului
k1 – constanta stadimetrică
k2 – constanta care se adaugă în cazul lunetelor neanalitice;pentru lunetele analitice k2= 0.

23
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

2.4 Operații geodezo- topografice efectuate

2.4.1 Lucrări de teren


Pentru lucrările de teren, operatorul trebuie să își stabilească un plan bine pus la punct cu
operațiile care trebuie făcute, efectuând cu mare atentie toate etapele cu atenție, reducând astfel
erorile datorate operatorului.
Ca și primă operație efectuată pe teren, este recunoașterea terenului, prin identificarea
punctelor geodezice aflate în zonă pentru construirea rețelei de sprijin, necesară pentru
încadrarea de noi puncte şi pentru realizarea reţelei de ridicare.
Ca etapă efectivă de lucru poate fi numită punerea în staţie a aparatului şi calarea
acestuia. O altă etapă de lucru este pichetarea axului drumului, în care se vor creea profile
tranversale si marcarea punctelor de stație. În momentul alegerii plasării punctelor de staţie
trebuie să se aibă în vedere următoarele:
- punctele de staţie să fie poziţionate în locuri ferite de tasări repetate, distrugeri, deplasări
vizibile
- să existe vizibilitate maximă între puncte şi vizibilitate reciprocă între punctele de staţie
- unghiul de vizare dintr-o staţie să fie vizibilitate cât mai mare, pentru a avea posibilitatea de a
viza cât mai multe puncte radiate.

2.4.2 Lucrări de birou


Lucrările de birou constau în:
- descărcarea datelor, culese de pe teren, din aparat
- calculul coordonatelor punctelor de detaliu, inclusiv al cotelor
- întocmirea schiţei prin marcarea tuturor detaliilor cu simbolurile caracteristice şi determinarea
limitei de proprietate
- determinarea suprafeţei
- calculul distanţelor
- analiza documentelor existente, suprapunerea schiţei peste planul de încadrare în zona, pentru o
verificare
- descrierea punctelor topografice

24
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

2.5 Prezentarea softurilor de prelucrare utilizate


Pentru prelucrarea datelor a fost necesar să se folosească programe specializate cu licenţe,
totul pentru o mai bună conduită şi precizie ridicată. Programele specializate sunt următoarele:
Microsoft Windows 7 Professional – utilizat ca şi sistem de operare.
Leica Survey Office – pachetul de programe este utilizat pentru transferul de date între calculator
şi aparat. Conține mai multe programe auxiliare în așa fel încât să vă ajute la utilizarea
instrumentului.
Microsoft Excel 2007- Microsoft Excel este cel mai răspândit program de calcul tabelar.
Excel este un program care, printre altele, poate ţine evidenţa foarte multor informaţii
(numere, text etc.), poate realiza o multitudine de operaţii matematice cu aceste informaţii şi
oferă toate facilităţile necesare pentru prezentarea acestora într-o formă profesională. Are mai
multe avantaje printre care:
- lucrul mai eficient prin personalizarea mediul programului
- automatizarea diverselor sarcini, utilizarea de macrocomenzi, şabloane şi formule.
Auto Cad 2007 - AutoCAD-ul este unul dintre cele mai folosite programe pentru
desenare/proiectare asistată de calculator, fiind considerat standard industrial. Programul, al cărui
nume vine de la “Automatical Computer Aided Design”, aparține firmei Autodesk.

Printre caracteristicile principale ale AutoCAD-ului se pot enumera:


- crearea unor construcții geometrice corecte;
- existența obiectelor grafice și multiplele posibilități de definire a acestora de către utilizator;
- posibilitatile de editare a elementelor grafice;
- existența unui sistem de cotare si hașurare foarte elaborat;
- capacitatea de modelare în două și trei dimensiuni;
Topo LT – rulează sub AutoCad sau sub orice platformă CAD acesta fiind util în
proiectarea şi modelarea planurilor digitale, raportează direct fişierul de coordonate, uneşte
punctele după cod.
Prof LT – este un program ce funcționează în mediu AutoCAD sau IntelliCAD cu
ajutorul căruia se poate configura, creea și desena profile longitudinale și transversale.
Sistemul de programare TopoSys – program de topografie, are numeroase funcţii
auxiliare, care calculează şi prelucrează datele culese din măsurători geodezice şi topografice
locale. Fiecare lucrare cuprinde date de tip: măsurători, puncte, transformări, nivelment şi un
registru cu totalitatea operaţiilor effectuate.

25
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

CAPITOLUL III - PREZENTAREA TEORETICĂ A MODELELOR MATEMATICE


UTILIZATE ÎN PRELUCRAREA OBSERVAȚIILOR

3.1 Generalități
Reţeaua geodezică de stat a României este destinată să servească atât pentru rezolvarea
problemelor de ordin ştiintific, cât şi pentru a servi drept bază pentru realizarea celorlalte
categorii de reţele, facilitând în modul acesta rezolvarea problemelor de ordin practic, în scopul
realizării planurilor de ridicare pe tot teritoriul ţării.
La determinarea coordonatelor unui punct este necesară măsurarea unei distanţe şi a unui
unghi. Având în vedere faptul că o ridicare geodezică trebuie să acopere suprafeţe mari, nu
totdeauna este posibilă şi viabilă din punct de vedere economic măsurarea directă a tuturor
elementelor. În acest caz, ele pot fi obţinute şi pe cale indirectă, dacă punctele de determinat sunt
proiectate în aşa fel încât să formeze figuri geometrice (triunghiuri), în care se măsoară o latură
iniţială şi toate unghiurile.
Reţeaua de triunghiuri astfel obţinută se numeşte reţea de triangulaţie, metoda de
determinare fiind denumită metoda triangulaţiei. Dacă în reţea se vor măsura numai laturile,
atunci se va obţine o reţea de trilateraţie sau de triangulaţie liniară.
În prezent, reţeaua geodezică de stat a ţării noastre se prezintă sub forma unei reţele
compacte, fapt ce permite ridicarea preciziei determinărilor. Punctele sunt repartizate dominant
pe teritoriu, în colţurile unei reţele de triunghiuri, poziţia acestor puncte fiind determinată cu
precizie ridicată, prin coordonatele rectangulare X, Y şi uneori Z.
Având în vedere distanţa dintre puncte, precizia măsurătorilor şi a calculelor, punctele
care alcătuiesc reţeaua geodezică se clasifică astfel :
 puncte de ordin I, situate la disţante de 20-60 km, în medie 30 km, mărimea unghiurilor
triunghiurilor >45g (400), neînchiderea pe triunghi 8cc (2,7”);
 puncte de oridinul II, intercalate în reţeaua de ordin I, situate la distanţe de 10-20 km, în medie
15 km, mărimea unghiurilor triunghiurilor >33g (300), neînchiderea pe triunghi 12.5cc (3,7”);
 puncte de ordinul III, dispuse în interiorul triunghiurilor de ordin II, la distanţe de 5-10 km, în
medie 7 km, mărimea unghiurilor triunghiurilor >28g (250), neînchiderea pe triunghi 19cc (6”);
 puncte de ordinul IV, in interiorul triunghiurilor de ordin III, la distanţe medii de 3 km, mărimea
unghiurilor triunghiurilor cel puţin 28g (250), neînchiderea pe triunghi <28cc (8,6”);
 puncte de ordinul V, intercalate în triunghiurile de ordin IV, situate la distanţe medii de
1.5 km.

26
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

Triangulaţia geodezică de ordin superior este alcătuită din punctele de ordiul I, II, şi III,
desfăşurate de-a lungul paralelelor şi meridianelor, formând aşa numita reţea primordială, care
face legătura cu reţelele geodezice ale statelor vecine.

Fig. 3.1.a Rețeaua primordială


Triangulaţia geodezică de ordin inferior, cunoscută sub denumirea de triangulaţie
topografică, este alcatuită din punctele de ordinul IV şi V, constituind reţeaua geodezică de
îndesire. Aceasta este utilizată la completarea reţelei de sprijin pentru legarea măsuratorilor de
detaliu de punctele geodezice.
Reţeaua de triangulaţie este alcătuită dintr-un număr restrâns de puncte (puncte tari),
dispuse uniform şi omogen pe tot cuprinsul ţării:
 triangulaţia geodezică de ordinul I, considerată şi reţeaua de bază, fiind alcătuită din 374 de
puncte - reunite în 657 de triunghiuri şi 6 patrulatere. Proiectarea acestei triangulaţii s-a realizat
pe baza măsuratorilor tuturor unghiurilor şi a unor laturi, fiind calculată şi compensată în bloc, ca
o reţea compactă prin metode riguroase.
 triangulaţia geodezică de ordinul II-III-IV, obţinută prin îndesirea succesivă a triangulatiei
geodezice de ordinul I folosind metoda intersecţiilor, măsurând deci numai unghiuri. Punctele au
fost determinate în mod direct în planul de proiecţie, compensarea realizându-se prin metoda
celor mai mici pătrate, cu constrângerea pe punctele de ordin imediat superior.

27
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

Principalele caracteristici ale rețelei de triangulație sunt următoarele:


 alegerea punctelor se face cât mai aproape de suprafeţele pe care se vor efectua măsurătorile în
detaliu. Numărul lor trebuie să asigure densitatea cerută de un punct la 2.5Km – 5Km;
 distanţa între puncte să fie de 1Km – 3Km;
 triunghiurile formate să fie cât mai apropiate de cel echilateral, evitându-se unghiurile mai mici
de 40G sau mai mari de 160G;
 să aibă vizibilitate la celelalte puncte care intră în forma stabilită;
 raportul dintre lungimile maxime şi minime ale vizelor de determinare să nu fie mai mare de 3:1;
 laturile care formează bazele de triangulaţie să fie măsurabile direct şi să aibă o lungime de
600m – 1500m.
Reţeaua de triangulaţie utilizată ca reţea de sprijin, este realizată în aşa fel încât să ofere
baza de sprijin pentru ridicările de detaliu, motiv pentru care reţeaua de triangulaţie poate fi
îndesită ori de câte ori este necesar în zona de interes.

Fig. 3.1.b Distanțele între punctele geodezice

28
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

Fig. 3.1.c Dispunerea punctelor geodezice pe teritoriul României

3.2. Clasificarea reţelelor geodezice


Clasificarea reţelelor geodezice poate fi făcută dupǎ mai multe criterii, care indicǎ modul
de rezolvare, numǎrul elementelor cunoscute şi a elementelor determinate, destinaţia, forma şi
importanţa reţelelor etc.
Dupǎ modul de rezolvare reţelele geodezice, se clasificǎ în:
 din punct de vedere: planimetric:
- reţele de triangulaţie;
- reţele de trilateraţie;
- reţele poligonometrice.
 din punct de vedere altimetric:
- reţele de nivelment geometric geodezic
De menţionat cǎ reţelele planimetrice sunt poziţionate altimetric, în general, prin
nivelment trigonometric, iar reţelele de nivelment geometric sunt poziţionate planimetric, cu o
precizie scǎzutǎ, având ca scop identificarea punctelor de nivelment.

29
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

După numărul elementelor cunoscute, reţelele se clasificǎ în:


 Reţele geodezice libere – nu conţin nici un element cunoscut, în acestea intervin doar
observaţiile instrumentale necesare determinării geometrice a reţelei. Prezintǎ dezavantajul că nu
pot fi încadrate într-un anumit sistem de coordonate.
 Reţele geodezice fără constrângeri – au un număr strict necesar de elemente pentru încadrarea
acestora în sistemul de coordonate adoptat.
 Reţele geodezice constrânse - conţin un număr suplimentar de elemente, în raport de cele strict
necesare şi suficiente, pentru determinarea poziţionării reţelei în sistemul de coordonate adoptat.
Pe astfel de elemente urmează să se realizeze, prin procesul de prelucrare a măsurătorilor,
constrângeri de natură geometrică şi analitică.
Clasificarea după destinație – ia în considerare aria de dezvoltare a rețelelor geodezice,
astfel se întâlnesc:
 Rețea geodezică internațională – create pe teritoriul mai multor state, pe baza unor convenții și
colaborări international. Pe lângă scopurile științifice, de determinare a formei și dimensiunilor
Pământului, rețelele international sunt utilizate în scopuri cartografice, militare, economice etc.
 Rețea geodezică de stat – create separate pentru triangulație și respective pentru nivelment, pe
întreg teritoriul țării, constituie principal rețea de sprijin pentru toate lucrările topografice,
fotogrammetrice și cartografice.

3.3 Forma rețelei de triangulație


Verificarea rețelelor de triangulație presupune parcurgerea anumitor etape de teren și de
birou, astfel încât datele cunoscute vor fi coordonate punctelor rețelei, iar în urma operațiilor de
verificare se va constata dacă rețeaua geodezică în caz a suferit modificări de-a lungul timpului
sau și-a păstrat caracteristicile.
La proiectarea și verificarea unei rețele se pot alege diferite forme de rețele. Alegerea
formei rețelei de triangulație depinde de condițiile de teren și de operator, precum și de precizia
dorită, cunoscut fiind faptul că formele poligonale și complexe de triangulație asigură o precizie
mai mare decât lanțurile de triunghiuri sau de patrulatere.

30
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

Triunghiurile formate prin unirea punctelor rețelei de triangulație se pot grupa în mod
diferit, deosebindu-se următoarele forme:
 Poligon cu punct central
 Patrulater cu duble diagonale
 Lanț de triunghiuri
 Lanț de patrulatere
 Lanț de poligoane
 Rețea complexă

Fig. 3.3 Forme ale rețelei de triangulație


La proiectarea rețelei este cunoscut faptul că o latură trebuie să fie delimitată de două
puncte geodezice de ordin superior cu coordonatele cunoscute, latură ce va servi drept bază de
calcul. Coordonatele rectangulare a acestor puncte vor fi necesare la calcularea lungimii bazei și
a orientării acestei direcții.

3.4 Patrulater cu duble diagonale


Pentru zona studiată, se consideră punctele din rețeaua geodezică de stat Dealul
Gîrbăului, Baciu, Someșeni Biserică, Dealul Feleacului care sunt dispuse sub forma unui
patrulater cu duble diagonale. (Fig. 3.4)

31
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

Fig. 3.4 Schema rețelei de triangulație, scara 1:50.000

Coordonatele punctelor rețelei geodezice utilizată în acest proiect sunt prezentate în


tabelul 3.4.a).

Coordonate puncte rețea


Punct X [m] Y [m] Z [m]

DEALUL GÎRBĂULUI 582640,2947 386991,0622 570,319


BACIU 588584,0455 385761,9045 528,467
SOMESENI BIS. 588108,1912 397535,3581 346,37
DEALUL FELEACULUI 585121,7145 394736,8743 744,37
Tabel 3.4.a) Coordonatele puntelor rețelei geodezice.

32
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

Stația Punct vizat Număr viza Citiri la cercul orizontal


Poziția I Poziția II Valori medii

[g c cc] [g c cc] [g c cc]


DEALUL GÎRBÂULUI BACIU 1 0.0000 200.0005 0.0002
SOMEȘENI BIS. 2 34,2578 234,2582 34,2580
DEALUL FELEACULUI 3 90,1587 290,1583 90,1585
BACIU 399,9992 199,9993 399,9993
BACIU SOMEȘENI BIS. 4 0.0000 200,0004 0.0002
DEALUL FELEACULUI 5 65,5722 265,5724 65,5723
DEALUL GÎRBĂULUI 6 325,2963 125,296 325,2962
SOMEȘENI BIS. 0,0012 200.0008 0,0010
SOMESENI BIS. DEALUL FELEACULUI 7 0.0000 200.0001 0.0005
DEALUL GÎRBÂULUI 8 376,9152 176,915 376,9151
BACIU 9 330,6139 130,6145 330,6142
DEALUL FELEACULUI 0.0010 200.0007 0.0008
DEALUL FELEACULUI DEALUL GÎRBÂULUI 10 0.0000 200.0003 0.0002
BACIU 11 47,1546 247,1541 47,1544
SOMEȘENI BIS. 12 340,9623 140,9628 340,9626
DEALUL GÎRBÂULUI 399,9989 199,9991 399,9990

33
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

În aceste puncte se efectuează observații de direcții, după metoda seriilor complete,


acestea fiind prezentate în tabelul 3.4.b).

În urma prelucrării observațiilor se obțin unghiurile <1, <2, <3, <4, <5, <6, <7, <8, a
căror valoare este prezentată în tabelul 3.4.c).

Unghiuri orizontale
1 82,5270
2 42,8598
3 41,5863
4 33,0268
5 41,5863
6 80,0964
7 31,8333
8 42,7799
T
abel 3.4.c) Valorile unghiurilor orizontale

3.4.1 Rezolvarea rețelei prin metoda măsurătorilor condiționate

Într-o rețea geodezică numărul mărimilor măsurate este mai mare decât numărul strict
necesar pentru obținerea mărimilor ce trebuiesc determinate. Metodele utilizate la rezolvarea
rețelelor sunt: metoda măsurătorilor indirecte și metoda măsurătorilor condiționate.
Metoda măsurătorilor indirecte este indicată în cazul în care se rezolvă rețele de
triangulație cu multe legături la ordinul superior, în interiorul cărora se dezvoltă o rețea de
îndesire. Metoda măsurătorilor condiționate se utilizează în cazul rețelelor de triangulație care se
regăsesc sub forma unor lanțuri de triunghiuri sau patrulatere, care au de regulă puține legături la
ordinul superior.
Principala operație pe care o implică verificarea rețelei de triangulație considerată este
prelucrarea mărimilor măsurate. Prin acest lucru se urmărește stabilirea valorilor probabile ale
unghiurilor pe baza unor relații de condiții geometrice, impuse de natura și forma rețelei.

34
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

3.4.2 Stabilirea numărului de condiții geometrice

Condițiile geometrice pe care trebuie să le îndeplinească observațiile geodezice într-o


asemenea rețea de triangulație poartă denumirea de condiții interioare și sunt stabilite în ipoteza
că în procesul de compensare ar intervene doar direcțiile sau unghiurile măsurate în rețea. Ca și
mărimi date se consideră coordonatele plane ale punctelor 12814 și Dealul Melcului, puncte ce
formează baza initial a rețelei, marcată în figură cu linie dublă.
Condițiile geometrice sunt:
 Condiția de figură – suma unghiurilor interioare ale triunghiurilor plane trebuie să fie egală cu
200g
 Condiția de tur de orizont – suma unghiurilor situate în jurul unui punct și care formează un tur
de orizont complet, trebuie să fie egală cu 400g, acest gen de ecuații dispare în cazul măsurării
direcțiilor, deoarece condiția geometrică este îndeplinită ca urmare a organizării procesului de
măsurare.
 Condiția de pol sau de laturi – rezolvarea succesivă a triunghiurilor cu vârf comun, care începe
de la o latură și se finalizează pe aceeași latură, trebuie să conducă către aceeași valoare.
Pentru rețelele de triangulație independente numărul relațiilor de condiții se calculează cu
formula:
r = ω-2p+4
r=8–2x4+4
r=8
în care s-au notat: r – numărul total de condiții;
ω – numărul total de unghiuri măsurate;
p – numărul total de puncte de triangulație;
Numărul condițiilor de figură se stabilește cu relația:
W1 = l1 – p1 + 1
W1 = 6 – 4 + 1
W1 = 3
unde s-au notat: W1 – numărul condițiilor de figură;
l1 – numărul laturilor cu viză dublă;
p1 – numărul punctelor staționabile;

35
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

Numărul condițiilor de centru este obținut din relația:


W2 = n0
W2 = 0
unde s-au notat: w2 – numărul condițiilor de centru;
n0 – numărul punctelor în care unghiurile sunt măsurate într-un tur de orizont
complet;
Numărul condițiilor de pol sau de laturi se calculează astfel:
s = l – 2p + 3
s=4-2x4+3
s=1
unde s-au notat: s – numărul condițiilor de laturi;
l – numărul total de laturi;
p – numărul total de puncte de triangulație;
Verificarea se face utilizând următoarea relație:
r = 𝑤1 + 𝑤2 + s
4=4
Concluzie
Rețeaua de triangulație trebuie să indeplinească următoarele condiții:
 3 condiții de figură;
 1 condiție de pol sau de acordul laturilor.

3.4.3 Forma condițiilor geometrice și a ecuațiilor de erori

În cele ce urmează, se vor examina formele concrete ale condițiilor geometrice și ale
ecuațiilor de erori în funcție de elementele măsurate:
- Condițiile de figură:
Suma unghiurilor interioare ale triunghiurilor trebuie să fie egală cu 200g, adică:
(1̂) + (2̂) + (3̂) + (4̂) = 200-𝑔
(5̂) + (6) + (7̂) + (8) = 200𝑔
(1̂) + (2̂) + (7̂) + (8̂) = 200𝑔

36
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

Notând valoarea cea mai probabilă a unghiurilor în funcție de unghiurile măsurate și corecțiile
aferente se poate scrie:
(1̂)=1̂ + 𝑣1
(2̂)=2̂ + 𝑣2
(3̂)=3̂ + 𝑣3
(4̂)=4̂ + 𝑣4
(5̂)=5̂ + 𝑣5
(6̂)=6̂ + 𝑣6
(7̂)=7̂ + 𝑣7
(8̂)=8̂ + 𝑣8

Unde (1̂), (2̂), (3̂), … . … . … (8̂) – valoarea cea mai probabilă a unghiurilor;
1̂, 2̂, 3̂, …. ….. …., 8̂ – unghiurile măsurate;
𝑣1 , 𝑣2 , 𝑣3, … . . … . . . . 𝑣8 − corecțiile unghiulare.
Înlocuind valorile cele mai probabile ale unghiurilor în condițiile de figură se obțin ecuațiile:
1̂ + 𝑣1 + 2̂ + 𝑣2 + 3̂ + 𝑣3 + 4̂ + 𝑣4 − 200𝑔 = 0
5̂ + 𝑣5 + 6̂ + 𝑣6 + 7̂ + 𝑣7 + 8̂ + 𝑣8 − 200𝑔 = 0
1̂ + 𝑣1 + 2̂ + 𝑣2 + 7̂ + 𝑣7 + 8̂ + 𝑣8 - 200𝑔 = 0
Sau
𝑣1 + 𝑣2 + 𝑣3 + 𝑣4 + 𝑤1 = 0
𝑣5 + 𝑣6 + 𝑣7 + 𝑣8 + 𝑤2 = 0
𝑣1 + 𝑣2 + 𝑣7 + 𝑣8 + 𝑤3 = 0
Termenii liber “ 𝑤1 ", " 𝑤2 " și "𝑤3 ” reprezintă eroarea de neînchidere unghiulară în
triunghiurile considerate.

Tabel 3.4.3.a Caculul erorilor de neînchidere


w [cc]
w1=1+2+3+4-200 w1 -3,00
w2=5+6+7+8-200 w2 3,00
w3=1+2+7+8-200 w3 -6,00

37
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

- Condiția de pol sau de laturi:


Rezolvarea succesivă a triunghiurilor care au vârf comun, cu începere de la o latură și
finalizare pe aceeași latură trebuie să conducă la aceeași valoare.
Pentru a facilita cat mai mult munca s-au făcut următoarele notații, laturile fiind notate
după cum urmează:

DEALUL GÎRBĂULUI-BACIU = A
BACIU-SOMEȘENI BIS. = B
SOMEȘENI BIS.-DEALUL FELEACULUI = C
DEALUL FELEACULUI-DEALUL GÎRBĂULUI = D
DEALUL GÎRBĂULUI-SOMEȘENI = E
BACIU-DEALUL FELEACULUI = F

Pornind de la latura DEALUL GÎRBĂULUI-BACIU, notată cu litera A, prin aplicarea


teoremei sinusurilor se obține:
𝐴 𝐵 𝐸
Pentru triunghiul I: sin(4̂) = sin(1̂) = sin[(2̂)+(3̂)]
𝐶 𝐷 𝐸
Pentru triunghiul II: sin(8̂) = sin(5̂) = sin[(6̂)+(7̂)]
𝐷 𝐴 𝐹
Pentru triunghiul III: sin(2̂) = sin(7̂) = sin[(1̂)+(8̂)]

Înlocuind relațiile de mai sus una în cealaltă se obține relația de pol:


̂)∗sin(3
sin(1 ̂)∗sin(7
̂)∗sin(5 ̂)
̂)∗sin(4 ̂)∗sin(8
̂)∗sin(6 ̂)
=1
sin(2

Înlocuind valorile cele mai probabile ale unghiurilor în funcție de unghiurile rezultate din
măsurători și corecțiile probabile ale unghiurilor, relația de mai sus se mai poate scrie sub forma:
sin(1̂) ∗ sin(3̂) ∗ sin(5̂) ∗ sin(7̂) − sin(2̂) ∗ sin(4̂) ∗ sin(6̂) ∗ sin(8̂) = 0
Pentu liniarizarea relației precedente se va dezvolta fiecare termen in serie Taylor și se
vor efectua produsele lor, astfel se va obține:
𝑃1 𝑃2
P1+𝜌𝑐𝑐[ctg1̂𝑣1 + ctg3̂𝑣3 + ctg5̂𝑣5 + ctg7̂𝑣7 ] − P2– 𝜌𝑐𝑐 [ctg2̂𝑣2 + ctg4̂𝑣4 + ctg6̂𝑣6 +

ctg8̂𝑣8 ] = 0

38
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

(3.4.3.a)
Unde:
P1= sin(1̂) ∗ sin(3̂) ∗ sin(5̂) ∗ sin(7̂)
P2= sin(2̂) ∗ sin(4̂) ∗ sin(6̂) ∗ sin(8̂)
𝜌𝑐𝑐 – factorul de transformare a unghiului din radiani în secunde = 636620
𝑃2
Efectuând notațiile: d1=ctg1̂,....,d8=ctg8̂, w4=pcc(1 − 𝑃1) relația (3.4.3.a) devine ecuația

de erori:
𝒅𝟏 𝒗𝟏 − 𝒅𝟐 𝒗𝟐 + 𝒅𝟑 𝒗𝟑 − 𝒅𝟒 𝒗𝟒 + 𝒅𝟓 𝒗𝟓 − 𝒅𝟔 𝒗𝟔 + 𝒅𝟕 𝒗𝟕 − 𝒅𝟖 𝒗𝟖 + 𝒘𝟒 = 𝟎
Calculul necunoscutelor P1 și P2, a termenului liber w4 și a coeficienților di se regăsesc în
tabelele de mai jos:
Tabel 3.4.3.b Calculul necunoscutelor P1 și P2
P1=sin1*sin3*sin5*sin7 0,183131758
P2=sin2*sin4*sin6*sin8 0,183128493

Tabel 3.4.3.c Calculul termenului liber w4


w4=ρ(1-P2/P1) w4 11,35

Tabel 3.4.3.d Calculul coeficienților di


Coeficient Valoare
d1 0,281583241
d2 1,253881258
d3 1,306654445
d4 1,751498551
d5 1,160080865
d6 0,323242937
d7 1,830336605
d8 1,257090333

39
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

3.4.4 Scrierea și rezolvarea sistemului ecuațiilor de erori

Teoria măsurătorilor condiționate expune faptul că numărul total de condiții geometrice


ce trebuie să le îndeplinească o rețea de triangulație, determină un număr corespunzător de
ecuații de condiții, rezultând astfel sistemul ecuațiilor de erori, care este de forma:
𝑣1 + 𝑣2 + 𝑣3 + 𝑣4 + 𝑤1 = 0
𝑣5 + 𝑣6 + 𝑣7 + 𝑣8 + 𝑤2 = 0
𝑣1 + 𝑣2 + 𝑣7 + 𝑣8 + 𝑤3 = 0
d1 v1 − d2 v2 + d3 v3 − d4 v4 + d5 v5 − d6 v6 + d7 v7 − d8 v8 + w4 = 0
d1=ctg1̂
d2=ctg2̂
d3=ctg3̂
d4=ctg4̂
d5=ctg5̂
d6=ctg6̂
d7=ctg7̂
d8=ctg8̂
Unde:
w1 = (1̂) + (2̂) + (3̂) + (4̂) − 200g
w2 = (4̂) + (5̂) + (6̂) + (7̂) − 200g
w3 = (1̂) + (2̂) + (7̂) + (8̂) − 200g
𝑃2
w4 = 𝜌𝑐𝑐 (1 − 𝑃1)

Din moment ce corecțiile satisfac condiția:


[vv] = minim
rezultă un sistem de ecuații cu 4 corelate de forma :
[𝑎𝑎]𝑘1 + [𝑎𝑏]𝑘2 + [𝑎𝑐]𝑘3 + [𝑎𝑑]𝑘4 + 𝑤1 = 0
[𝑏𝑏]𝑘2 + [𝑏𝑐]𝑘3 + [𝑏𝑑]𝑘4 + 𝑤2 = 0
[𝑐𝑐]𝑘3 + [𝑐𝑑]𝑘4 + 𝑤3 = 0
[𝑑𝑑]𝑘4 + 𝑤4 = 0
în care:
- a, b, c, d – coeficienții corecțiilor din sistemul de ecuații normale
- k1, k2, k3, k4 – corelatele

40
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

Metoda de rezolvare necesară calcului corecțiilor este metoda reducerii successive


Gauss-Doolittle, iar ca verificare se utilizează metoda matriceală. Pentru rezolvare se calculează
mai întâi coeficienții corelatelor, utilizând coeficienții ecuațiilor de erori. Pentru rezolvare este
necesar calculul coeficienților sistemului ecuaților normale de erori, prezentat în tabelul 3.4.4.a
cu aplicarea unor relații de control.

Tabel 3.4.4.a Calculul coeficienților sistemului ecuațiilor normale


Sistemul normal al ecuațiilor de corecții
Nr. crt. [a] [b] [c] [d] [s]
1 1 0 1 0,281583241 2,281583241
2 1 0 1 -1,253881258 0,746118742
3 1 0 0 1,306654445 2,306654445
4 1 0 0 -1,751498551 -0,751498551
5 0 1 0 1,160080865 2,160080865
6 0 1 0 -0,323242937 0,676757063
7 0 1 1 1,830336605 3,830336605
8 0 1 1 -1,257090333 0,742909667 CONTROL
[ ] 4 4 4 -0,007057924 11,99294208 11,99294208 TRUE
[a] 4 0 2 -1,417142122 4,582857878 4,582857878 TRUE
[b] 4 2 1,410084199 7,410084199 7,410084199 TRUE
[c] 4 -0,399051745 7,600948255 7,600948255 TRUE
[d] 12,807282146 12,40117248 12,40117248 TRUE
[s] 31,99506281 31,99506281 TRUE

41
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

Rezolvarea sistemului ecuațiilor normale ale corelatelor se poate efectua prin mai multe
metode de calcul, cum ar fi: metoda reducerii successive, metoda aproximărilor successive,
metoda Seidel, metoda relaxării, metoda eliminării parțiale, metoda matriceală.
În cazul de față, utilizând metoda reducerilor successive, calculele se vor efectua cu
ajutorul schemei de reducere Gauss-Doolittle, prezentată după cum urmează în tabelul 3.4.4.b.

Tabel 3.4.4.b Schema Gauss-Doolittle

Schema GAUSS
[a] [b] [c] [d] [w] [s] CONTROL
4 0 2 -1,417142122 -23,0000 4,582857878
-1 0 -0,5 0,354285531 5,7500 -1,14571447 -1,14571447 TRUE
3 4 2 1,410084199 3,0000 7,410084199
4 0 0 0 0,0000 0
5 4 2 1,410084199 3,0000 7,410084199
6 -1 -0,5 -0,35252105 -0,7500 -1,85252105 -1,85252105 TRUE
7 4 -0,399051745 -16,0000 7,600948255
8 -1 0,708571061 11,5000 -2,291428939
9 -1 -0,705042099 -1,5000 -3,705042099
10 2 -0,395522783 -6,0000 1,604477217
11 -1 0,197761392 3,0000 -0,802238608 -0,802238608 TRUE
12 12,807282146 11,3502 12,401172477
13 -0,502072949 -8,1486 1,623640235
14 -0,497084362 -1,0576 -2,61221066
15 -0,078219136 -1,1866 0,317303647
16 11,729905699 0,9575 11,729905699
17 -1 -0,0816 -1 -1 TRUE

42
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

În urma rezolvării sistemului vor fi determinate valorile corelatelor k1, k2, ….., k8, prezentate în
tabelul 3.4.4.c.
Tabel 3.4.4.c Calculul corelatelor ki
Calculul corelatelor
k4 -0,081626121
k3 2,983857505
k2 -2,213153827
k1 4,229152294
Următorul pas constă în calculul valorilor probabile ale corecțiilor 𝑣𝑖 :
𝑣𝑖 = 𝑎𝑖 𝑘1 + 𝑏𝑖 𝑘2 + 𝑐𝑖 𝑘3 + 𝑑𝑖 𝑘4
unde:
- ai, bi, ci,di – coeficienții corecțiilor din sistemul de ecuații normale
- k1, k2, k3, k4 – corelate
Valorile au fost determinate în tabelul 3.4.4.d.

Tabelul 3.4.4.d Calculul corecțiilor


Nr. Calculul corecțiilor
crt. k1 k2 k3 k4 vi v*v
1 1 0 1 0,281583241 7,190025251 51,69646311
2 1 0 1 -1,253881258 7,315359262 53,514481127
3 1 0 0 1,306654445 4,122495161 16,99496635
4 1 0 0 -1,751498551 4,372120326 19,11543615
5 0 1 0 1,160080865 -2,307846727 5,326156516
6 0 1 0 -0,323242937 -2,18676876 4,781957608
7 0 1 1 1,830336605 0,621300402 0,386014189
8 0 1 1 -1,257090333 0,873315085 0,762679238
[ ] 4 4 4 -0,007057924 20,000000 152,578154290
În tabelul 3.4.4.e s-a efectuat controlul specific măsurătorilor condiționate: [ 𝒗𝒗 ] =
−[ 𝒌𝒘 ]

43
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

Tabel 3.4.4.e Controlul măsurătorilor condiționate.


Nr. crt. ki w kw
1 4,229152294 -23,00000 -97,270502765
2 -2,213153827 3,00000 -6,639461479
3 2,983857505 -16,00000 -47,74172008
4 -0,081626121 11,35017 -0,926469969
kw -152,578154290 CONTROL
[vv]= -[kw] 152,578154290 TRUE
0,000000000

44
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

3.4.5 Calculul unghiurilor compensate

Valoarea unghiurilor compensate rezultă prin adunarea valorilor probabile ale corecțiilor la unghiurile compensate, după cum va arăta tabelul 3.4.4.f:
Tabel 3.4.4.f Calculul unghiurilor compensate
Triunghi Număr Valoare Corecția Unghi compensat Verificare
unghi [g c cc] [ cc ] [g c cc] [g c cc]
DEALUL 1 82,5263 7,19 82,5270 200,0000
GÎRBĂULUI 2 42,8591 7,32 42,8598
BACIU 3 41,5859 4,12 41,5863
SOMESENI BIS. 4 33,0264 4,37 33,0268
SOMEȘENI BIS 5 45,2907 -2,31 45,2905 200,0000
DEALUL 6 80,0966 -2,19 80,0964
FELEACULUI 7 31,8332 0,62 31,8333
DEALUL 8 42,7798 0,87 42,7799
GÎRBĂULUI
DEALUL 1 82,5263 7,19 82,5270 200,0000
GÎRBĂULUI 2 42,8591 7,32 42,8598
BACIU 7 31,8332 0,62 31,8333
DEALUL 8 42,7798 0,87 42,7799
FELEACULUI

45
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

În urma calculului unghiurilor compensate rezultă tabelul 3.4.4.g în care aflăm că erorile de
neînchidere sunt nule.
Tabel 3.4.4.g Calculul erorilor de neînchidere
w3 0.0000
w2 0.0000
w1 0.0000

3.4.6 Calculul orientărilor

Prin orientare topografică se înțelege unghiul format între direcția nordului geographic și
direcția considerate, măsurat în sensul mersului acelor de ceasornic, de la nord spre aliniamentul
dat.
În cazul rețelei geodezice considerate, cunoaștem coordonatele a două puncte, respective
Baciu și Dealul Gîrbău din care este posibilă determinarea unei orientări și a unei distanțe, pentru
a putea calcula și celelalte elemente ale rețelei. Orientarea și distanța dintre cele 2 puncte
geodezice prezente în tabelul 3.4.6.a au fost determinate cu formulele următoare:

ΔY
𝜃𝐷𝑒𝑎𝑙𝑢𝑙 𝐺î𝑟𝑏𝑎𝑢𝑙𝑢𝑖−𝐵𝑎𝑐𝑖𝑢 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 |Δ𝑋 Baciu−Dealul Gîrbâului |
𝐵𝑎𝑐𝑖𝑢−𝐷𝑒𝑎𝑙𝑢𝑙 𝐺î𝑟𝑏â𝑢𝑙𝑢𝑖

2 2
𝐷𝐷𝑒𝑎𝑙𝑢𝑙 𝐺î𝑟𝑏𝑎𝑢𝑙𝑢𝑖−𝐵𝑎𝑐𝑖𝑢 = √Δ𝑋Baciu−Dealul Gîrbâului + ΔYBaciu−Dealul Gîrbâului

Distanța [m] 6069,5142


Orientarea [g c cc] 387,0178
BAZA DEALUL GÎRBĂULUI- BACIU

Figura 3.4.6.a Schita orientarilor punctelor geodezic

46
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

Tabel 3.4.6.a Calculul orientării și a distanțelor între punctele vechi


Pornind de la orientarea acestei laturi, se vor calcula orientările laturilor exterioare, în modul următor după cum sunt prezentate în tabelul
3.4.6.b:
Tabelul 3.4.6.b Calculul orientărilor

De la La Mod de calcul Valoare


[g c cc]
DEALUL BACIU 400-((1)-Dl. Ghîrbău-Someșeni)) 387,0178
GÎRBĂULUI SOMESENI BIS (1)-(400-(Gîrbău-Baciu) 69,5448
DEALUL FELEACULUI (Gîrbăului-Someseni)+(8) 112,3247
BACIU SOMESENI BIS Baciu-Gîrbău-(2)-(3) 102,5717
DEALUL FELEACULUI Baciu-Gîrbău-(2) 144,1580
DEALUL GÎRBĂULUI (Dealul Gîrbăului Baciu)-200 187,0178
SOMESENI BIS. DEALUL FELEACULUI Baciu - Someşeni + 200 - (4) - (5) 224,2544
DEALUL GÎRBĂULUI Gîrbău - Someşeni + 200 269,5448
BACIU Baciu - Someşeni + 200 302,5717
DEALUL DEALUL GÎRBĂULUI Dealul Gîrbăului- Dealul Feleacului + 200 312,3247
FELEACULUI BACIU Baciu - Dealul Feleacului + 200 344,1580
SOMESENI BIS Someşeni - Dealul Feleacului -200 24,2544

47
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

3.4.7 Calculul laturilor

Pornind de la lungimea bazei și aplicand succesiv teorema sinusurilor, obținem lungimea laturilor triunghiurilor ce formează rețeaua studiată.
Calculul laturilor le găsim în tabelul 3.4.7.a
Tabel 3.4.7.a Calculul laturilor rețelei
Triunghi Număr Valoarea Sinusul unghiului Sinusul unghiurilor Distanța Distanța
unghi unghiului compensat compuse [- ] cunoscută calculată
compensat [-]
[g c cc] [m] [m]
DEALUL GÎRBĂULUI 1 82,5270 0,962570272 84,4461 D12 D13
BACIU SOMEȘENI 2 42,8598 0,623522434 11877,7194
BIS 3 41,5863 0,607759418 0,970302017 6069,5142 D23
4 33,0268 0,495824295 11783,0731
SOMEȘENI BIS 5 45,2905 0,652911131 111,9297 D14 D13
DEALUL FELEACULUI 6 80,0964 0,951523354 11877,7194
DEALUL GÎRBĂU 7 31,8333 0,479457401 0,982493571 7893,2523 D34
8 42,7799 0,622540725 7526,0947
DEALUL GÎRBĂU 1 82,5270 0,962570272 125,3069 D12 D14
BACIU DEALUL 2 42,8598 0,623522434 7893,2523
FELEACULUI 7 31,8333 0,479457401 0,922023974 6069,5142 D24
8 42,7799 0,622540725 11672,0225

48
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

Calculul laturilor se realizează plecând de la o bază măsurată sau de la o bază determinate


din coordonatele punctelor de ordin superior. În cazul de față lungimea bazei s-a determinat din
coordonatele punctelor cunoscute:
𝐷𝐷𝑒𝑎𝑙𝑢𝑙 𝐺î𝑟𝑏ă𝑢𝑙𝑢𝑖−𝐵𝑎𝑐𝑖𝑢 = √∆𝑥𝐷𝑒𝑎𝑙𝑢𝑙 𝐺î𝑟𝑏ă𝑢𝑙𝑢𝑖−𝐵𝑎𝑐𝑖𝑢 + ∆𝑦𝐷𝑒𝑎𝑙𝑢𝑙 𝐺î𝑟𝑏ă𝑢𝑙𝑢𝑖−𝐵𝑎𝑐𝑖𝑢 = 6069.5142 𝑚.

3.4.8 Calculul coordonatelor

Finalizarea calculelor unei rețele de triangulație se realizează prin calculul coordonatelor


,,x” și ,,y” ale punctelor ce formează rețeaua, valori ce definesc poziția în plan a acestora. Pentru
a ajunge în această fază, au fost necesare parcurgerea unor succesiuni de calcule în vederea
stabilirii unghiurilor rezultate din direcții, compensate conform condițiilor geometrice necesare
să le îndeplinească rețeaua de triangulație, pentru ca în continuare să se efectueze calculul
orientărilor și a lungimilor laturilor rețelei. În tabelul 3.4.8.a sunt prezentate atât valorile
coordonatelor calculate cât și formulele utilizate la determinarea valorilor

49
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

Tabel 3.4.8.a Calculul coordonatelor


Latura Lungimea Orientarea cos Θ Coordonate relative Coordonate absolute Punctul Medie pe punct
laturii ΔX=D*cosΘ Δy=D*sinΘ X Y X Y
[m] [g c cc] sin Θ [m] [m] [m] [m] [m] [m]
Baciu- 6069,5142 187,0178 -0,9792795 -5943,7508 1229,1577 582640,295 386991,062 1 584640,292 386991,070
Dealul 0,202513359
Gîrbău
Dealul 7893,2523 312,3247 0,192389026 1518,5751 -7745,7964 586640,290 386991,078
Feleacului -
- Dealul 0,981318737
Gîrbău
Dealul 6069,5142 387,0178 0,9792795 5943,7508 -1229,1577 588584,046 385761,905 2 588584,050 385761,901
Gîrbău - -
Baciu 0,202513359
Someşeni 11783,0731 302,5717 0,040385322 475,8632 -11773,4602 588584,054 385761,898
- Baciu -0,99918418
Baciu- 11783,0731 102,5717 - -475,8632 11773,4602 588108,182 397535,365 3 591601,416 397535,361
Someşeni 0,040385322
0,99918418

50
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

Dealul 7526,0947 24,2544 0,92829795 6986,4583 2798,4821 595094,650 397535,356


Feleacului
-
Someşeni 0,371837218

Bis
Dealul 7893,2523 112,3247 - -1518,5751 7745,7964 581121,720 394736,859 4 581121,726 394736,867
Gîrbăului- 0,192389026
Dealul
0,981318737
Feleacului
Someşeni 7526,0947 224,2544 -0,92829795 -6986,4583 -2798,4821 581121,733 394736,876
Bis - -
Dealul 0,371837218
Feleacului

51
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

Coordonatele calculate ale punctelor rețelei de triangulație formată s-au comparat cu coordonatele cunoscute a acelorași puncte din rețeaua
geodezică de stat, constatându-se că nu există diferențe mai mari decât toleranța impusă de ±15 cm (în cazul de față cea mai mare fiind de -4.0063
cm. Valorile coordonatelor inițiale și a celor calculate sunt prezentate în mod comparativ în tabelul 3.4.8.
Punct Coordonate inițiale Coordonate după verificare Diferențe dintre coordonate
X [m] Y [m] X [m] Y [m] X [cm] Y [cm]

Dealul Gîrbău 582640,295 386991,062 582638,292 386991,070 2,005 -0,785

Baciu 588584,046 385761,905 588584,050 385761,901 -0,445 0,330

Someşeni Bis 588108,191 397535,358 588103,416 397535,361 4,775 -0,246

Dealul Feleacului 581121,715 394736,874 581121,726 394736,867 -1,173 0,701

Tabel 3.4.8.b Comparația dintre coordonatele inițiale și cele calculat

52
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

3.5 Calculul cotelor punctelor rețelei de sprijin


Nivelmentul reprezintă ansamblul de operații și de lucrări tehnice, prin intermediul
cărora se calculează cota punctelor ce ne interesează, situate pe suprafața terestră, față de o
suprafață de referință cunoscută.
Cota unui punct reprezintă distanța măsurată pe verticala punctului respectiv, în metri,
între o suprafață de nivel, luată drept suprafața de referintă și suprafața de nivel ce trece prin
punctul respectiv. În România suprafața de nivel 0 pentru cote este considerată suprafața Mării
Negre.
Diferența de nivel între două puncte, notată cu ∆Z, distanța măsurată pe verticală, în
metri, dintre suprafațele de nivel ce trec prin punctele considerate.
Cota relativă sau convențională este o cotă stabilită față de o suprafață de nivel oarecare,
diferită de suprafața de nivel zero. Cotele relative se utilizează local când în zona ridicării
nivelitice nu avem repere cu cote absolute cunoscute sau pentru lucrări independente.

3.5.1 Rețele de sprijin pentru nivelment

Rețeaua nivelmentului de stat reprezintă baza altimetrică a măsurătorilor geodezice și


topografice de pe tot cuprinsul țării. Această rețea mai poartă denumirea și de rețeaua
nivelmentului general și este compusă din nivelmentele de ordinul I, II, III și IV. Pentru
determinarea cotelor reperelor rețelei nivelmentului de stat s-a utilizat nivelmentul geometric de
mare precizie.
Cele patru ordine ale rețelei de bază diferă între ele în ceea ce privește precizia și sunt
următoarele:
Nivelmentul geometric de ordinul I se realizează folosind aparate de mare precizie, care
permit obținerea pe 1 km de drumuire a unei erori medii pătratice de ± 0.5 mm. Formează
poligoane închise cu lungimi de 1200 – 1500 km, ce se dezvoltă, în general, în lungul căilor
ferate.
Nivelmentul geometric de ordinul II leagă punctele nivelmentului de ordinul I prin
drumuiri cu o lungime de până la 300 km, cu o eroare care nu depășește ±5 mmL (L – lungimea
drumuirii exprimată în km).
Nivelmentul geometric de ordinul III constă în drumuiri cu o lungime de până la 150
km și se realizează cu o precizie de ±10 mmL.
53
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

Nivelmentul geometric de ordinul IV cuprinde drumuiri cu lungimi între 20 și 40 km și


o precizie de ±20 mmL.
Rețelele de nivelment de ordinele I și II formează sistemul unic de cote pentru țara
noastră, constituind baza determinării cotelor reperilor de ordine III și IV și a urmăririi deplasării
punctelor în plan vertical.
Pe lângă cele patru ordine ale rețelei de nivelment de stat, mai există nivelment de
ordinul V, numit și nivelment tehnic, care se execută în scopul asigurării densității de puncte
cotate, respectiv pentru îndesirea rețelei.

3.5.2 Verificarea rețelei de nivelment

Pentru proiectul prezentat, verificarea nivelitică s-a realizat prin nivelmentul


trigonometric, metoda utilizată fiind metoda aproximațiilor succesive.
Pentru aplicarea metodei de lucru, s-a considerat rețeaua de nivelment din figura 3.5.2.a.

Figura 3.5.2.a Rețeaua de nivelment

54
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

În rețea s-au făcut pentru simplificare următoarele notații:


 N1,N2 – perimetrele celor două poligoane;
 n1, n2, n3, n4 – lungimile secțiunilor exterioare ale rețelei;
 n12 – lungimile secțiunilor interioare ale rețelei.
În tabelul 3.5.2.b sunt prezentate datele rețelei de nivelment

Tabel 3.5.2.b Datele rețelei de nivelment


PERIMETRE
[ m ]
N1 30981.22
N2 25634,82
Laturi exterioare Laturi interioare
[ m ] [m]
n1 6069.51 N12 11672.04
n2 11783.07
n3 7526.11
n4 7893.27

Diferențele de nivel prezentate în tabelul 3.5.2.c au fost determinate pe baza


nivelmentului trigonometric.

Fig. 3.5.2.d Nivelmentul trigonometric

55
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

Cota unui punct se determină folosind următoarea relație matematică


𝐻𝐵 = 𝐻𝐴 + ∆ℎ𝐴−𝐵
Pe baza figurii 3.5.2.d diferența de nivel ∆ℎ𝐴−𝐵 în cazul nivelmentului trigonometric se
calculează astfel:
∆ℎ𝐴−𝐵 = 𝐷𝐴−𝐵 ∗ 𝑡𝑔𝜑 + 𝑖 − 𝑆 + 𝐶
unde:
𝐷𝐴−𝐵 – lungimea vizei
𝜑 – unghiul de pantă
i – înalţimea aparatului
S – înalţimea semnalului
C – coeficientul de sfericitate şi refractive
Coeficientul de sfericitate şi refracţie se va determina în felul următor:
𝐷2
𝐶 = (1 − 𝑘) ∗
2𝑅
unde:
- k – coeficientul de refracţie, şi este egal cu 0.14
- R – raza medie în punctul central de proiecţie, este egală cu √𝑀𝑁 = 6378,975 km
- D – lungimea vizei

Conform figurii 3.5.2.a, dacă se ține cont de sensul de creștere al cotelor și de sensul
general de parcurgere al rețelei, se pot scrie următoarele condiții geometrice:
(hBaciu-Someseni Bis)+(ℎ(𝑆𝑜𝑚𝑒𝑠𝑒𝑛𝑖 𝐵𝑖𝑠−𝐷𝑒𝑎𝑙𝑢𝑙 𝐹𝑒𝑙𝑒𝑎𝑐𝑢𝑙𝑢𝑖) – (hDealul Feleacului–Baciu)=0
(hDl Gîrbăului – Baciu) + (hDl Gîrbăului- Dealul Feleacului) – (hBaciu– Dealul Feleacului)=0
Următorul pas constă în scrierea ecuațiilor de erori în funcție de valorile cele mai
probabile ale diferențelor de nivel măsurate, sensul de scriere a acestora coincide cu sensul
topografic. Cele două condiții de mai sus conduc la două ecuații de corecții de forma:
(hBaciu-Someseni Bis)+(ℎ(𝑆𝑜𝑚𝑒𝑠𝑒𝑛𝑖 𝐵𝑖𝑠−𝐷𝑒𝑎𝑙𝑢𝑙 𝐹𝑒𝑙𝑒𝑎𝑐𝑢𝑙𝑢𝑖) – (hDealul Feleacului–Baciu)+w1=0
(hDl Gîrbăului – Baciu) + (hDl Gîrbăului- Dealul Feleacului) – (hBaciu– Dealul Feleacului)+w2=0
Unde w1 și w2 – se numesc neînchidere nivelitice

56
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

Pentru determinarea necunoscutelor se dau la început o serie de valori aproximative


pentru corelate. Noii termeni liberi se noteazî cu w’i, aceștia având valori mai mici decât cei
inițiali. Considerăm în continuare o nouă aproximare și vom obține un sistem analog în K”’ cu
termenii liberi w”I mai mici decât w’I. Continuând cu aceste înlocuiri successive se obțin sisteme
de ecuații cu termini liberi având valori foarte mici (<1mm), aproape neglijabile.
1
⇒K 𝑖 = − N (𝑤′𝑖 + 𝑤′′𝑖 + 𝑤′′′𝑖 +𝑤′′′′𝑖 + ⋯ )
𝑖

Calculul termenilor liber s-au determinat prin relațiile :

𝒘𝟏 (hBaciu-SomeseniBis )+(ℎ(𝑆𝑜𝑚𝑒𝑠𝑒𝑛𝑖 𝐵𝑖𝑠−𝐷𝑒𝑎𝑙𝑢𝑙 𝐹𝑒𝑙𝑒𝑎𝑐𝑢𝑙𝑢𝑖) – (hDealul Feleacului–Baciu)=0


𝒘𝟐 (hDl Gîrbăului – Baciu) + (hDl Gîrbăului- Dealul Feleacului) – (hBaciu– Dealul Feleacului)=0
𝒘′𝟏 n12 /N2 ∗ 𝑤2
𝒘′𝟐 n12 /N1 ∗ 𝑤1
𝒘′′𝟏 n12 /N2 ∗ 𝑤′2
𝒘′′𝟐 n12 /N1 ∗ 𝑤′1
𝒘′′′𝟏 n12 /N2 ∗ 𝑤′′2
𝒘′′′𝟐 n12 /N1 ∗ 𝑤′′1
𝒘′′′′𝟏 n12 /N2 ∗ 𝑤′′′2
𝒘′′′′𝟐 n12 /N1 ∗ 𝑤′′′1
𝒘′′′′′𝟏 n12 /N2 ∗ 𝑤′′′′2
𝒘′′′′′𝟐 n12 /N1 ∗ 𝑤′′′′1
𝒘′′′′′′𝟏 n12 /N2 ∗ 𝑤′′′′′2
𝒘′′′′′′𝟐 n12 /N1 ∗ 𝑤′′′′′1

57
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

Valorile termenilor liberi le găsim în tabelul 3.5.2.e:


Tabel 3.5.2.e Valorile termenilor liberi
Calculul termenilor liberi
ω1 0.0020
ω2 -0.0010
ω'1 -0.0004371512
ω'2 0.0008743024
ω''1 0.0003822024
ω''2 -0.0001911012
ω'''1 -0.0000835401
ω'''2 0.0001670802
ω''''1 0.0000730393
ω''''2 -0.0000365197
ω'''''1 -0.0000159646
ω'''''2 0.0000319292

Corelatele s-au determinat prin următoarele relații:


1
K1=− N (𝑤1 + 𝑤′1 + 𝑤′′1 + 𝑤′′′1 +𝑤′′′′1 + 𝑤′′′′′1 + 𝑤′′′′′′1 )
1

1
K2=− N (𝑤2 + 𝑤′2 + 𝑤′′2 + 𝑤′′′2 +𝑤′′′′2 + 𝑤′′′′′2 + 𝑤′′′′′′2 )
2

Valorile corelatelor sunt prezentate în tabelul 3.5.2.f:

Corecțiile au fost determinate pe baza următoarelor relații:


V(Dealul Girbăului − Baciu) n1 ∗ 𝐾1
V(Baciu− Someșeni Bis) n2 ∗ 𝐾1
V(Baciu − Dealul Feleacului) n12 ∗ (−𝐾1 )
V(Dealul Gîrbăului−Dealul Feleacului) n4 ∗ (−𝐾2 )
V(Someșeni Bis − Dealul Feleacului) n3 ∗ (−𝐾2 )
V(Baciu− Dealul Feleacului) n12 ∗ 𝐾2

58
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

Valorile corecțiilor sunt prezentate în tabelul 3.5.2.g:


Tabel 3.5.2.g Valorile corecțiilor
Calculul corecțiilor
v (Dealul Gîrbăului- Baciu) -0.000492626
v (Baciu –Someșeni Bis) -0.000607109
v (Baciu - Dealul Feleacului) 0.000818836
v (Dealul Gîrbăului – Dealul Feleacului) -0.000038337
v (Someșeni Bis- Dealul Feleacului) -0.000048517
v (Baciu –Dealul Feleacului) 0.000067456

Cunoscându-se cotele punctelor Baciu (ZBaciu = 528.49m) și Dealul Gîrbăului


(ZDealul Gîrbăului = 570.69m) se determină cota celorlalte puncte din rețea în funcție de aceste cote și
de diferențele de nivel compensate, obținându-se o valoare medie a cotei pentru fiecare punct.
Modul în care s-au calculat diferențele de nivel este prezentat mai jos, iar valorile diferențelor de
nivel sunt prezentate în tabelul 3.5.2.h:
∆h(Baciu – Dealul Gîrbăului)=𝐡(Baciu − Dealul Gîrbăului) + 𝐕(Baciu − Dealul Gîrbăului)
∆h(Baciu – Someșeni Bis)=𝐡(Baciu− Someșeni Bis) +𝐕(Baciu− Someșeni Bis)
∆h(Baciu – Dealul Feleacului)=𝐡(Baciu − Dealul Feleacului) + 𝐕((Baciu − Dealul Feleacului)
∆h(Baciu – Dealul Gîrbăului)=𝐡(Baciu− Dealul Gîrbăului) + 𝐕((Baciu − Dealul Feleacului)
∆h(Dl Feleacului-SomeșeniBis)=𝐡( Dl Feleacului−Someșeni Bis) + +𝐕(Dl Feleacului−Someșeni Bis)
∆h(Baciu – Dealul Feleacului)=𝐡(Baciu −Dealul Feleacului) + 𝐕(Baciu −Dealul Feleacului)

59
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

Tabel 3.5.2.h Valorile diferențelor de nivel


Valoarea numerică
[m]
v (Dealul Gîrbăului- Baciu) 41,8525074
v (Baciu –Someșeni Bis) 182,0993929
v (Baciu - Dealul Feleacului) 223,9518188
v (Dealul Gîrbăului – Dealul Feleacului) -174,0490383
v (Someșeni Bis- Dealul Feleacului) 397,9989515
v (Baciu –Dealul Feleacului) 223,9510675

Valoarea medie a cotei se compară cu cotele inițiale ale punctelor, obținându-se o


diferență de valoare între valorile cotelor inițiale și cele obținute după compensare.
Verificarea finală constă în a compara această diferență de valoare dintre cote cu
toleranța admisibilă, aceste valori putând fi observate în tabelul 3.5.2.i:

Tabel 3.5.2.i Valorile cotelor inițiale și finale


Calculul cotelor
Punct Cota Media Diferențe
[ m ] [ m ] [ m]
Dealul Gîrbăului 570,3195 570,3193 -0,0003
570,3190
Baciu 528,4694 528,4679 -0,0009
528,4665
Someșeni Bis 346,3672 346,3691 0,0009
346,3710
Dealul Feleacului 744,3680 744,3685 0,0015
744,3690

Toleranța se calculează cu formula: T= ±𝟐𝟎𝒎𝒎√𝑳, unde L este lungimea totală a rețelei de


nivelment. Diferențele de cotă încandrându-se în această toleranță, s-a trecut la următoarea etapă
și anume la îndesirea rețelei de sprijin.
60
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

3.6 Îndesirea rețelei de sprijin

3.6.1. Generalități

Pentru a mări precizia trasării a fost necesară dezvoltarea reţelei cu puncte noi amplasate
în apropierea obiectivului de trasat, puncte din care să existe vizibilitate la celelalte puncte ale
reţelei pentru determinarea coordonatelor şi verificarea acestora.
Pentru îndesirea reţelei de sprijin vom utiliza teoria specifică măsurătorilor indirecte.
Dezvoltarea reţelei de sprijin s-a realizat prin încadrarea unor puncte noi la limita zonei
de lucru. Aceasta presupune determinarea poziţiilor plane ale unor puncte noi situate pe
suprafaţa pe care este realizată reţeaua în scopul creşterii densităţii punctelor cunoscute. Astfel se
utilizează ca mărimi cunoscute coordonatele plane ale punctelor geodezice vechi şi direcţii de
legătură măsurate între puncte. Punctele ale căror coordonate trebuie determinate formează reţele
de triangulaţie de ordin inferior datorită faptului că se determină din reţele rezolvate anterior.
Putem întâlni mai multe situaţii în funcţie de relieful terenului şi de obiectivele situate pe
acesta şi anume:
▪ punctul nou este nestaţionabil, iar cele vechi sunt staţionabile, atunci se efectuează
observaţii exterioare specifice intersecţiei multiple înainte;
▪ punctul nou este staţionabil – punctele vechi nestaţionabile, atunci se efectuează
observaţii interioare specifice intersecţiei înapoi multiple;
▪ punctul nou şi cele vechi sunt staţionabile, deci observaţiile sunt interioare şi exterioare,
caz specific intersecţiilor multiple combinate .
Pentru această lucrare, poziţia punctelor noi S1 respectiv S2, s-a determinat prin
intersecţie înainte (directă) .
Intersecţia înainte sau intersecţia directă se caracterizează prin aceea că se staţionează în
punctele vechi, de coordonate cunoscute şi se vizează punctele ce urmează a fi determinate,
măsurându-se unghiurile 𝛼𝑖 , 𝛽𝑖 respectiv 𝛾𝑖 , 𝛿𝑖 .

61
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

3.5.2. Încadrarea provizorie a punctelor S1 şi S2 din reţeaua de îndesire

Măsurarea direcţiilor din punctele de staţie S1 şi S2 a fost efectuată în tur de orizont,


procedându-se ulterior la determinarea neînchiderii pe turul de orizont, determinarea corecţiei
totale respectiv unitare şi în final repartiţia proporţională a corecţiei unitare pe fiecare directive
măsurată. oate aceste sunt redate în tabelul 3.8.
Stația Punct vizat Număr viza Direcția măsurată

[g c cc]
Dealul Gîrbău Someșeni Bis 1 69,5447
S1 2 76,7317
S2 3 76,4945
Dealul Feleacului 4 112,3248
Baciu 5 387,0176
Baciu Someșeni Bis 6 102,5716
S2 7 133,6670
S1 8 133,8965
Dealul Feleacului 9 144,1581
Dealul Gîrbău 10 187,0177
Someșeni Bis Dealul Feleacului 11 224,2545
S2 12 263,0550
S1 13 262,5536
Dealul Gîrbău 14 269,5447
Baciu 15 302,5716
Dealul Feleacului Someșeni Bis 16 24,2543
Dealul Gîrbău 17 312,3247
Baciu 18 344,1581
S1 19 362,6553
S2 20 362,9865

Tabelul 3.8 Măsurarea direcțiilor

62
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

Pentru calculul orientărilor necesare la calculul coordonatelor punctelor S1 şi S2 se


procedează astfel:
- se calculează din coordonate, orientările punctelor vechi;
- cu ajutorul unghiurilor 𝜶𝒊 , 𝜷𝒊 respectiv 𝜸𝒊 , 𝜹𝒊 , măsurate pe teren, se deduc orientările spre
punctele noi S1 şi S2;

𝜣𝑫𝒆𝒂𝒍𝒖𝒍 𝑮î𝒓𝒃ă𝒖−𝑺𝟏 𝑰 = 𝜣𝑫𝒆𝒂𝒍𝒖𝒍 𝑮î𝒓𝒃ă𝒖−𝑩𝒂𝒄𝒊𝒖 + 𝜶𝟏


𝜣𝑫𝒆𝒂𝒍𝒖𝒍 𝑮î𝒓𝒃ă𝒖−𝑺𝟏 𝑰𝑰 = 𝜣𝑫𝒆𝒂𝒍𝒖𝒍 𝑮î𝒓𝒃ă𝒖−𝑫𝒆𝒂𝒍𝒖𝒍 𝑭𝒆𝒍𝒆𝒂𝒄𝒖𝒍𝒖𝒊 − 𝜷𝟏

𝜣𝑫𝒆𝒂𝒍𝒖𝒍 𝑮î𝒓𝒃ă𝒖−𝑺𝟏 𝑰 + 𝜣𝑫𝒆𝒂𝒍𝒖𝒍 𝑮î𝒓𝒃ă𝒖−𝑺𝟏 𝑰𝑰


⇒ 𝜣𝑫𝒆𝒂𝒍𝒖𝒍 𝑮î𝒓𝒃ă𝒖−𝑺𝟏 = 𝟐

𝜣𝑩𝒂𝒄𝒊𝒖−𝑺𝟏 𝑰 = 𝜣𝑩𝒂𝒄𝒊𝒖−𝑺𝒐𝒎𝒆ș𝒆𝒏𝒊 𝑩𝒊𝒔 − 𝜶𝟐

𝜣𝑩𝒂𝒄𝒊𝒖−𝑺𝟏 𝑰𝑰 = 𝜣𝑩𝒂𝒄𝒊𝒖−𝑫𝒆𝒂𝒍𝒖𝒍 𝑭𝒆𝒍𝒆𝒂𝒄𝒖𝒍𝒖𝒊 + 𝜷𝟐


⇒ Θ Θ𝑩𝒂𝒄𝒊𝒖−S1 I + Θ𝑩𝒂𝒄𝒊𝒖−S1 II
𝑩𝒂𝒄𝒊𝒖−S1 =
2

ΘSomeșeni Bis−S1 I = ΘSomeșeni Bis−Baciu − α3

ΘSomeșeni Bis−S1 II = ΘSomeșeni Bis−Dealul Feleacului + β3


⇒ 𝚯 𝚯Someșeni Bis−𝐒𝟏 𝐈 + 𝚯Someșeni Bis−𝐒𝟏 𝐈𝐈
Someșeni Bis−𝐒𝟏 =
𝟐

𝜣𝑫𝒆𝒂𝒍𝒖𝒍 𝑭𝒆𝒍𝒆𝒂𝒄𝒖𝒍𝒖𝒊−𝑺𝟏 𝑰 = 𝟒𝟎𝟎 − (𝜣𝑫𝒍 + 𝜶𝟒 )


𝜣𝑫𝒆𝒂𝒍𝒖𝒍 𝑭𝒆𝒍𝒆𝒂𝒄𝒖𝒍𝒖𝒊−𝑺𝟏 𝑰𝑰 = 𝜣𝑫 + 𝜶𝟒 + 𝜷𝟒
⇒ ΘDealul Feleacului−S1
Analog se procedează şi pentru punctul S2 folosind unghiurile 𝛾𝑖 , 𝛿𝑖 .
Pentru determinarea coordonatelor punctelor S1 şi S2 sunt strict necesare numa 2 puncte
şi 2 orientări, adică din punct de vedere matematic aceasta se reduce la intersecţia a 2 drepte.
 Dealul Gîrbăului – S1 ∩ Baciu - S1
(YBaciu − YDealul Gîrbău ) + xDealul Gîrbău ∗ tg ΘDealul Gîrbău−S1 − XBaciu ∗ tg ΘBaciu−S1
X𝑆1 =
tg ΘDealul Gîrbău−S1 − tg ΘBaciuy−S1

YS1 I = YDealul Gîrbău + (XS1 − XDealul Gîrbău ) ∗ tgΘDealul Gîrbău−S1


𝒀𝑺𝟏 𝑰𝑰 = 𝒀𝑩𝒂𝒄𝒊𝒖 + (𝑿𝑺𝟏 − 𝑿𝑩𝒂𝒄𝒊𝒖 ) ∗ 𝒕𝒈𝜣𝑩𝒂𝒄𝒊𝒖−𝑺𝟏
YS1 I +YS1 II
YS1 = 2

63
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

 Baciu – S1 ∩ Someșeni Bis- S1


XS1
(YSomeșeni B − YDealul Feleacului ) + xDealul Feleacului ∗ tg ΘDealul Feleacului−S1 − XCioltul Mare ∗ tg ΘCioltul Ma
=
tg ΘDealul Feleacului−S1 − tg ΘCioltul Mare−S1
YS1 I = YDealul Feleacului + (XS1 − XDealul Feleacului ) ∗ tgΘDealul Feleacului−S1
𝒀𝑺𝟏 𝑰𝑰 = 𝒀𝑺𝒐𝒎𝒆𝒔𝒆𝒏𝒊 𝐁𝐢𝐬 + (𝑿𝑺𝟏 − 𝑿𝑺𝒐𝒎𝒆𝒔𝒆𝒏𝒊 𝐁𝐢𝐬 ) ∗ 𝒕𝒈𝜣𝑺𝒐𝒎𝒆𝒔𝒆𝒏𝒊 𝐁𝐢𝐬−𝑺𝟏
𝒀𝑺𝟏 𝑰 +𝒀𝑺𝟏 𝑰𝑰
𝒀𝑺𝟏 = 𝟐

 Someșeni Bis – S1 ∩ Dealul Feleacului- S1


XS1
(YDealul Feleacului − YSomeseni Bis ) + xSomeseni Bis ∗ tg ΘSomeșeni Bis−S1 − XDealul Feleacului ∗ tg ΘDealul Fele
=
tg ΘSomeșeni Bis−S1 − tg ΘDealul Feleacului−S1

YS1 I = YDealul Feleacului + (XS1 − XDealul Feleacului ) ∗ tgΘDealul Feleacului−S1


𝒀𝑺𝟏 𝑰𝑰 = 𝒀𝑺𝒐𝒎𝒆ș𝒆𝒏𝒊 𝑩𝒊𝒔 + (𝑿𝑺𝟏 − 𝑿𝑺𝒐𝒎𝒆ș𝒆𝒏𝒊 𝑩𝒊𝒔 ) ∗ 𝒕𝒈𝜣𝑺𝒐𝒎𝒆ș𝒆𝒏𝒊 𝑩𝒊𝒔−𝑺𝟏
𝒀𝑺𝟏 𝑰 +𝒀𝑺𝟏 𝑰𝑰
𝒀𝑺𝟏 = 𝟐

 Dealul Feleacului - S1 ∩ Dealul Gîrbăului– S1


XS1
(YDealul Gîrbăului − YDealul Feleacului ) + xDealul Feleacului ∗ tg ΘDealul Feleacului−S1 − XDealul Gîrbăului ∗ tg ΘD
=
tg ΘDealul Feleacului−S1 − tg ΘDealul Gîrbăului−S1
YS1 I = YDealul Feleacului + (XS1 − XDealul Feleacului ) ∗ tgΘDealul Fleacului−S1
𝒀𝑺𝟏 𝑰𝑰 = 𝒀𝐷𝑒𝑎𝑙𝑢𝑙 𝐺î𝑟𝑏ă𝑢𝑙𝑢𝑖 + (𝑿𝑺𝟏 − 𝑿𝑫𝒆𝒂𝒍𝒖𝒍 𝑮î𝒓𝒃ă𝒖𝒍𝒖𝒊 ) ∗ 𝒕𝒈𝜣𝑫𝒆𝒂𝒍𝒖𝒍 𝑮î𝒓𝒃ă𝒖𝒍𝒖𝒊−𝑺𝟏
𝒀𝑺𝟏 𝑰 +𝒀𝑺𝟏 𝑰𝑰
𝒀𝑺𝟏 = 𝟐

Pentru determinarea coordonatelor provizorii ale punctului S2 s-au respectat paşii


anteriori parcurşi pentru determinarea coordonatelor provizorii ale punctulu S1.
În tabelele de mai jos este prezentat calculul coordonatelor provizorii ale punctelor S1 şi
S2.

64
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

Calculul coordonatelor provizorii S1


Intersecție înainte Θ [g c cc] X [m] Y', Y'' [ m ]
tg Θ
Dealul Gîrbău - S1 76,7317 584695,5218 392361,5033
2,613064511
Baciu - S1 133,8965 392361,5033
-1,697199094

Calculul coordonatelor provizorii S1


Intersecție înainte Θ [g c cc] X [m] Y [m]
tg Θ
Baciu - S1 133,8965 584695,5235 392361,5005
-1,697199094
Someșeni Bis - S1 262,5536 392361,5005
1,499336968

65
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

Calculul coordonatelor provizorii S1


Intersecție înainte Θ [g c cc] X [m] Y [m]
tg Θ
Someșeni Bis - S1 262,5536 584695,5248 392361,5205
1,499336968
Dealul Feleaculuil - S1 362,6553 392361,5205
-0,664655804

Calculul coordonatelor provizorii S1


Intersecție înainte Θ [g c cc] X [m] Y [m]
tg Θ
Dealul Feleacului - S1 362,6553 584695,5277 392361,5186
-0,664655804
Dealul Gîrbău- S1 76,7317 392361,5186
2,613064511

Tabelul 3.9 Calculul coordonatelor provizorii ale punctului S1

66
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

Calculul coordonatelor provizorii S2


Intersecție înainte Θ [g c cc] X [m] Y [m]
tg Θ
Dealul Gîrbău - S2 76,9383 584699,4209 392424,4499
2,638686155
Baciu - S2 133,6050 392424,4499
-1,715106623

Calculul coordonatelor provizorii S2


Intersecție înainte Θ [g c cc] X [m] Y [m]
tg Θ
Baciu - S2 133,6050 584699,4112 392424,4665
-1,715106623
Someșeni Bis - S2 262,8787 392424,4665
1,516051577

67
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

Calculul coordonatelor provizorii S2


Intersecție înainte Θ [g c cc] X [m] Y [m]
tg Θ
Someşeni - S2 262,8787 584699,4101 392424,4437
1,516051577
Dealul Feleacului - S2 363,4706 392424,4437
-0,646346369

Calculul coordonatelor provizorii S2


Intersecție înainte Θ [g c cc] X [m] Y [m]
tg Θ
Dealul Feleacului - S2 363,4706 584699,4169 392424,4394
-0,646346369
Dealul Gîrbău - S2 76,9383 392424,4394
2,638686155

Tabelul 3.10 Calculul coordonatelor provizorii ale punctului S2

𝐗 ′𝐒𝟏 + 𝐗 ′′ ′′′
𝐒𝟏 + 𝐗 𝑺𝟏 + 𝐗 𝐒𝟏
′′′′
⇒ 𝐗 𝐒𝟏 =
𝟒
′ ′′ ′′′ ′′′′
𝐘𝐒𝟏 + 𝐘𝐒𝟏 + 𝐘𝐒𝟏 + 𝐘𝐒𝟏
𝐘𝐒𝟏 =
𝟒

68
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

Tabelul 3.11 Coordonatele provizorii ale punctelor S1 și S2


Coordonate provizorii
X [m] Y [m]
S1 584695,5245 392361,5107

S2 584699,4148 392424,4499

3.5.3. Încadrarea planimetrică a punctelor îndesite S1 şi S2

După cum am menţionat anterior pentru încadrarea planimetrică a punctelor vom folosi teoria măsurătorilor indirecte iar pentru prelucrarea
observaţiilor utilizat metoda variaţiei coordonatelor. Aplicând această metodă s-a determinat pozitia punctelor S1 şi S2. Etapele succesive de rezolvare
a încadrării planimetrice, de determinare a coordonatelor finale a punctelor noi S1 şi S2, sunt prezentate în tabelele de mai jos.

69
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

Dealul Gîrbău Someșeni Bis 1 69,5447


S1 2 76,7317
S2 3 76,9383
Dealul Feleacului 4 112,3248
Baciu 5 387,0176
Baciu Someșeni Bis 6 102,5716
S2 7 133,6050
S1 8 133,8965
Dealul Feleacului 9 144,1581
Dealul Gîrbău 10 187,0177
Someșeni Bis Dealul Feleacului 11 224,2545
S2 12 262,8787
S1 13 262,5536
Dealul Gîrbău 14 269,5447
Baciu 15 302,5716
Dealul Feleacului Someșeni Bis 16 24,2543
Dealul Gîrbău 17 312,3247
Baciu 18 344,1581
S1 19 362,6553
S2 20 363,4706

70
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

Calculul orientărilor, distanţelor, coeficienţilor de direcţie şi verificarea acestora sunt prezentate în tabelul următor.
Tabelul 3.13 Calculul orientărilor, distanțelor, coeficienților de direcție și verificarea lor
Punct Coordonate tg Θ sin Θ D=Δx/cos Θ a - S1; c - S2 Control
X [m] Y [m] ctg Θ D=Δy/sin Θ b - S1; d - S2 a/b = -tg
Θ
Θ cos Θ D=√(Δx²+Δy²) b/a = -ctg
Θ
[g c cc] [m]
Dealul Gîrbău 582640,295 386991,062 -0,206798323 -0,202525801 6069,5301
Baciu 588584,046 385761,905 -4,835629147 6069,1413 21,2412478 TRUE
Δ 5943,751 -1229,158 387,0170 0,979276927 6069,5142 102,714797 TRUE
Dealul Gîrbău 582640,295 386991,062 2,613064797 0,933946040 5750,2771
S1 584695,524 392361,511 0,382692385 5750,2771 -103,3982739 TRUE
Δ 2055,230 5370,449 76,7317 0,357414038 5750,2771 39,56973206 TRUE
Dealul Gîrbău 582640,295 386991,062 2,638693966 0,935101358 5810,4799
S2 584699,415 392424,450 0,378975362 5810,4799 -102,4535379 TRUE
Δ 2059,120 5433,388 76,9384 0,354380375 5810,4799 38,82736658 TRUE
Dealul Gîrbău 582640,295 386991,062 1,928400784 0,887737886 11877,7131
Someșeni Bis 588108,191 397535,358 0,518564402 11877,7131 -47,58085067 TRUE
Δ 5467,897 10544,296 69,5448 0,460349266 11877,7131 24,67373538 TRUE
Dealul Gîrbău 582640,295 386991,062 -5,100693464 0,981319368 7893,4108

71
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

Dealul Feleacului 581121,715 394736,874 -0,196051774 7893,2632 -79,14681822 TRUE


Δ -1518,580 7745,812 112,3245 -0,192385807 7893,2687 -15,51687409 TRUE
Baciu 588584,046 385761,905 -24,741719472 0,999184210 -11783,0661
Someșeni Bis 588108,191 397535,358 -0,040417563 11783,0661 -53,98430642 TRUE
Δ -475,854 11773,454 97,4283 0,040384591 11783,0661 -2,181914094 TRUE
Baciu 588584,046 385761,905 -1,202703257 0,768929123 11672,0378
Dealul Feleacului 581121,715 394736,874 -0,831460291 11672,0378 -41,93917683 TRUE
Δ -7462,331 8974,970 144,1580 -0,639334032 11672,0378 -34,87076016 TR
Baciu 588584,046 385761,905 -1,697202143 0,861568874 7659,9868
S1 584695,524 392361,511 -0,589205007 7659,9868 -71,60481973 TRUE
Δ -3888,521 6599,606 133,8964 -0,507640694 7659,9868 -42,18991829 TRUE
Baciu 588584,046 385761,905 -1,715103912 0,863883514 7712,3192
S2 584699,415 392424,450 -0,583055051 7712,3192 -71,31000555 TRUE
Δ -3884,631 6662,545 133,6050 -0,503691647 7712,3192 -41,57765896 TRUE
Baciu 588584,046 385761,905 -0,206798323 -0,202513359 6069,5142
Dealul Gîrbău 582640,295 386991,062 -4,835629147 -6069,5142 -21,2412478 TRUE
Δ -5943,751 1229,158 212,9822 -0,979279500 6069,5142 -102,714797 TRUE
Someșeni Bis 588108,191 397535,358 0,400557237 -0,371836566 7526,1124
Dealul Feleacului 581121,715 394736,874 2,496522117 7526,1124 31,45297083 TRUE
Δ -6986,477 -2798,484 224,2544 -0,928298211 7526,1124 -78,52303732 TRUE

72
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

Someșeni Bis 588108,191 397535,358 1,928400784 -0,887737886 11877,7131


Dealul Gîrbău 582640,295 386991,062 0,518564402 11877,7131 47,58085067 TRUE
Δ -5467,897 -10544,296 269,5448 -0,460349266 11877,7131 -24,67373538 TRUE
Someșeni Bis 588108,191 397535,358 1,499338050 -0,831937263 6143,3818
S2 584699,415 392424,450 0,666960996 6143,3818 86,21113251 TRUE
Δ -3408,776 -5110,908 262,5536 -0,554869706 6143,3818 -57,49946283 TRUE
Someșeni Bis 588108,191 397535,358 1,516071670 -0,834763104 6197,9828
S1 584695,524 392361,511 0,659599424 6197,9828 85,74191065 TRUE
Δ -3412,667 -5173,847 262,8791 -0,550609263 6197,9828 -56,55531487 TRUE
Someșeni Bis 588108,191 397535,358 -24,741719472 -0,999184630 11786,0995
Baciu 588584,046 385761,905 -0,040417563 11783,0612 53,98430642 TRUE
Δ 475,854 -11773,454 302,5710 0,040374197 11783,0661 2,181914094 TRUE
Dealul Feleacului 581121,715 394736,874 0,400557237 0,371836566 7526,1124
Someșeni Bis 588108,191 397535,358 2,496522117 7526,1124 -31,45297083 TRUE
Δ 6986,477 2798,484 24,2544 0,928298211 7526,1124 78,52303732 TRUE
Dealul Feleacului 581121,715 394736,874 -5,100693464 -0,981318689 -7893,2687
Dealul Gîrbău 582640,295 386991,062 -0,196051774 7893,2687 79,14681822 TRUE
Δ 1518,580 -7745,812 287,6753 -0,192389269 7893,2687 15,51687409 TRUE
Dealul Feleacului 581121,715 394736,874 -0,646343811 -0,542827931 4259,9584
S2 584699,415 392424,450 -1,547164192 4259,9584 81,12171104 TRUE

73
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

Δ 3577,700 -2312,424 363,4707 0,839843937 4259,9584 125,5086065 TRUE


Dealul Feleacului 581121,715 394736,874 -0,664658610 -0,553541877 4291,2084
S1 584695,524 392361,511 -1,504531778 4291,2084 82,12041811 TRUE
Δ 3573,810 -2375,364 362,6552 0,832821344 4291,2084 123,5527787 TRUE
Dealul Feleacului 581121,715 394736,874 -1,202703257 -0,768929123 11672,0378
Baciu 588584,046 385761,905 -0,831460291 11672,0378 41,93917683 TRUE
Δ 7462,331 -8974,970 344,1580 0,639334032 11672,0378 34,87076016 TRUE

74
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

Stația Punct Număr Direcția Orientarea Zi = Θ˚ - ri Zi = (Θ˚ - ri)/n Θᵐ = z + ri li = - (Θᵐ -


vizat viza măsurată calculată Θ˚)

[g c cc] [g c cc] [g c cc] [g c cc] [g c cc] [ cc ]


Dealul Gîrbău Someșeni Bis 1 69,545 69,545 0,0001 69,5446 -2,7258
S1 2 76,732 76,732 0,0000 76,7316 -1,4742
S2 3 76,938 76,938 0,0001 -0,000145092 76,9382 -2,0754
Dealul Feleacului 4 112,325 112,325 -0,0003 112,3247 1,6377
Baciu 5 387,018 387,017 -0,0006 387,0175 4,6377
[ ] -0,0007 0,0000
Baciu Someșeni Bis 6 102,572 102,571 -0,0006 102,5713 3,1737
S2 7 133,605 133,605 0,0000 133,6047 -3,3527
S1 8 133,897 133,896 -0,0001 -0,000291488 133,8962 -2,4146
Dealul Feleacului 9 144,158 144,158 -0,0001 144,1578 -1,5801
Dealul Gîrbău 10 187,018 187,017 -0,0007 187,0174 4,1737
[ ] -0,0015 0,0000
Someșeni Bis Dealul Feleacului 11 224,255 224,254 -0,0001 224,2541 -2,4050
S2 12 262,879 262,878 -0,0007 262,8783 3,1478
S1 13 262,554 262,553 -0,0006 -0,000385217 262,5532 2,1478
Dealul Gîrbău 14 269,545 269,545 0,0001 269,5443 -5,1270
Baciu 15 302,572 302,571 -0,0006 302,5712 2,2364
[ ] -0,0019 0,0000

75
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

Dealul Feleacului Someșeni Bis 16 24,254 24,254 0,0001 24,2541 -2,1450


Dealul Gîrbău 17 312,325 312,324 -0,0007 312,3245 5,4965
Baciu 18 344,158 344,158 -0,0001 -0,000159208 344,1579 -0,2573
S1 19 362,655 362,655 -0,0001 362,6551 -0,3535
S2 20 363,471 363,471 0,0001 363,4704 -2,7408
[ ] -0,0008 0,0000

Tabelul 3.14 Calculul orientării direcției zero a limbului (modulul stației) și a termenilor liberi

76
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

Tabelul 3.15 Calculul coeficienților ecuațiilor echivalente


Stația Punct vizat S1 S2 li
ai bi ci di [cm]

Dealul Gîrbău Someșeni Bis -2,7258


S1 -1,033982739 0,395697321 -1,4742
S2 -1,024535379 0,388273666 -2,0754
Dealul Feleacului 1,6377
Baciu 4,6377
i[ ]/√5 -0,462411138 0,176961221 -0,458186151 0,173641262 0,0000
Baciu Someșeni Bis 3,1737
S2 -3,3527
S1 -0,716048197 -0,421899183 -2,4146
Dealul Feleacului -71,310005548 -0,415776590 -1,5801
Dealul Gîrbău 4,1737
i[ ]/√5 -0,320226489 -0,188679051 -31,890803976 -0,185940944 0,0000
Someșeni Bis Dealul Feleacului -2,4050
S2 3,1478
S1 0,862111325 -0,574994628 2,1478
Dealul Gîrbău 0,857419106 -0,565553149 -5,1270

77
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

Baciu 2,2364
i[ ]/√5 0,383449481 -0,252923057 0,385547905 -0,257145415 0,0000
Dealul Feleacului Someșeni Bis -2,1450
Dealul Gîrbău 5,4965
Baciu 0,811217110 1,255086065 -0,2573
S1 82,120418106 123,552778700 -0,3535
S2 -2,7408
i[ ]/√5 36,725367445 55,254482396 0,362787321 0,561291552 0,0000

78
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

Tabelul 3.16 Schema redusă de calcul a coeficienților ecuațiilor normale a lui Gauss
Nr. crt a b c d l s

1 -2,7258 -2,725795103
2 -1,033982739 0,395697321 -1,4742 -2,112462735
3 -1,024535379 0,388273666 -2,0754 -2,711612264
4 1,6377 1,637661485
5 4,6377 4,637661485
[ ] -0,462411138 0,176961221 -0,458186151 0,173641262 0,0000 -0,569994805
7 3,1737 3,173701477
8 -3,3527 -3,352673817
9 -0,716048197 -0,421899183 -2,4146 -3,552544807
10 -71,310005548 -0,415776590 -1,5801 -73,305913848
11 4,1737 4,173701477
[ ] -0,320226489 -0,188679051 -31,890803976 -0,185940944 0,0000 -32,585650459
13 -2,4050 -2,405047700
14 3,1478 3,147833066
15 0,862111325 -0,574994628 2,1478 2,434949763
16 0,857419106 -0,565553149 -5,1270 -4,835171551
17 2,2364 2,236419076
[ ] 0,383449481 -0,252923057 0,385547905 -0,257145415 0,0000 0,258928915
19 -2,1450 -2,144964169

79
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

20 5,4965 5,496502606
21 0,811217110 1,255086065 -0,2573 1,808972597
22 82,120418106 123,552778700 -0,3535 205,319743305
23 -2,7408 -2,740754358
[ ] 36,725367445 55,254482396 0,362787321 0,561291552 0,0000 92,903928713
[ ] 81,227806276 122,961023689 -70,661212492 0,652588513 -11,1342 123,045960460
[[ ]] 36,326179299 54,989841510 -31,600654901 0,291846455 0,0000 60,007212364
a 5396,864066147 8116,491107831 -23,895486365 -20,494285774 -30,168527115 13438,7969
b 12212,754840030 -25,884157103 -31,144723110 -40,335161237 20231,8819
c 4070,054298549 23,818934969 116,448391314 4160,5420
d 1,783589173 -1,706786692 -27,7433
l 179,26943 223,5074
s 38026,9848

80
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă
Schema GAUSS
[a] [b] [c] [d] [l] [s] CONTROL Q11 Q22 Q33 Q44
5396,864066147 8116,491107831 -23,895486365 -20,494285774 -30,16853 13438,7969 13438,7969 -1 0 0 0
-1 -1,503927282 0,004427661 0,003797443 0,005590011 -2,490112167 -2,490112167 0,0002 0 0 0
1,0444423 12212,754840030 -25,884157103 -31,144723110 -40,33516 20231,8819 0 -1 0 0
4 -12206,61241 35,93707387 30,82191551 45,371271 -20210,97326 1,5039 0 0 0
5 6,142426587 10,05291677 -0,322807604 5,036109758 20,90864551 1,5039 -1 0 0
6 -1 -1,636636047 0,052553759 -0,819889288 -3,403971576 -3,40397158 -0,2448 0,1628 0 0
-0,687259083 -0,687259083 4070,054298549 23,818934969 116,44839 4160,541981365 0 0 -1 0
8 -0,105801121 -0,090741757 -0,133576021 59,50244133 -0,0044 0 0 0
9 -16,45296595 0,528318561 -8,242278765 -34,21984292 -2,4614 1,6366 0 0
10 4053,495531477 24,25651177 108,0725365 4185,82458 -2,4658 1,6366 -1 0
11 -1 -0,005984097 -0,026661565 -1,032645663 -1,032645663 0,0006 -0,0004 0,000246701 0
-0,035203269 -0,035203269 1,783589173 -1,70679 -27,743271434 0 0 0 -1
13 -0,07782589 -0,114563274 51,03307036 -0,0038 0 0 0
14 -0,016964753 0,264666496 1,098827908 0,0790 -0,0526 0 0
15 -0,145153327 -0,646716577 -25,04838168 0,0148 -0,0098 0,005984097 0
16 1,543645203 -2,203400046 -0,659754843 0,0900 -0,0623 0,005984097 -1
17 -1 1,427400573 0,427400572 0,427400573 -0,0583 0,0404 -0,0039 0,6478
1,427400573 1,427400573 179,26943 223,5074 0,3752 0,1660 0,0003 0,6478
-0,168642385 75,12301643
-4,129052442 -17,14277447
-2,881383009 -111,6006361
-3,145134488 -0,941734441
[vv]= 168,9452 168,9452

81
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

Am obţinut valoarea [vv] care se va utiliza la calculul erorii medii pătratice 𝐦𝟎 (abaterea standard) dată de relaţia:
[𝐯𝐯]
𝒎𝟎 = ±√𝒏−𝒌

unde: n - numărul de ecuaţii de corecţii din sistemul iniţial de ecuaţii


k – numărul de necunoscute din acelaşi sistem
Erorile necunoscutelor se calculează cu relaţia:
𝒎𝒙𝒊 = ±𝒎𝟎 √𝑸𝒊𝒊
Coefecienţii de pondere 𝑄𝑖𝑖 se calculează în patru coloane ataşate schemei Gauss. Vectorii termenilor liberi pentru cei patru coeficienţi de
pondere au valorile (-1,0,0,0), (0,-1,0,0) . ..(0,0,0,-1).
Tabelul 3.18 Eroarea medie pătratică și erorile necunoscutelor
m0 = 3,7522 cm
mΔXS1 = 2,2982 cm
mΔYS1 = 1,5287 cm
mΔXS2 = 0,0616 cm
mΔYS2 = 3,0200 cm

82
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

Obţinând corecţiile ∆x şi ∆y (calculate atasat schemei Gauss) vom obţine în final valorile cele mai probabile ale coordonatelor punctelor de
îndesire încadrate prin metoda intersecţiei înainte.
(𝑿𝒊 )= 𝑿𝒊 + ∆𝐱 𝒊 + 𝒎𝟎 ∆𝐱 𝒊
(𝒀𝒊 )= 𝒀𝒊 + ∆𝐲𝒊 + 𝒎𝟎 ∆𝐲𝒊
Tabelul 3.19 Calculul coordonatelor definitive ale punctelor de îndesire
Punct Coordonate provizorii Corecțíi Coordonate definitive
X Y ΔX ΔY X Y
[m] [m] [m] [m] [m] [m]
S1 584695,524 392361,511 -0,0100 0,0240 584695,514 392361,535

S2 584699,415 392424,450 -0,0060 -0,0140 584699,409 392424,436

83
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

Tabelul 3.20 Verificarea încadrării punctelor S1 și S2


Verificarea încadrării punctelor S1 și S2
Punct Coordonate definitive Orientări a c ΔX a*ΔX Orientări
definitive b*ΔY definitive
X Y θ b d ΔY Δθ=a*ΔX+b*ΔY θ = θc +Δθ
[m] [m] [g c cc] [cc/cm] [cc/cm] [cm] [cc] [g c cc]
Dealul Gîrbău 582640,2947 386991,0622 76,7319 -1,0340 -1,000 1,033982739 76,7321
S1 584695,5145 392361,5347 0,3957 2,400 0,949673569
Δ 2055,2198 5370,4725 1,983656308
Dealul Gîrbău 582640,2947 386991,0622 76,9384 -1,0245 -0,600 0,614721227 76,9384
S2 584699,4088 392424,4359 0,3883 -1,400 -0,543583132
Δ 2059,1141 5433,3737 0,071138095
Baciu 588584,0455 385761,9045 333,8964 -0,7160 -1,000 0,716048197 333,8964
S1 584695,5145 392361,5347 -0,4219 2,400 -1,012558039
Δ -3888,5310 6599,6302 -0,296509842
Baciu 588584,0455 385761,9045 333,6051 -71,3100 -0,600 42,78600333 333,6095
S2 584699,4088 392424,4359 -0,4158 -1,400 0,582087225
Δ -3884,6367 6662,5314 43,36809055
Someșeni Bis 588108,1912 397535,3581 262,8789 0,8574 -1,000 -0,857419106 262,8786
S1 584695,5145 392361,5347 -0,5656 2,400 -1,357327557

84
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

Δ -3412,6767 -5173,8234 -2,214746663


Someșeni Bis 588108,1912 397535,3581 262,5536 0,8621 -0,600 -0,517266795 262,5537
S2 584699,4088 392424,4359 -0,5750 -1,400 0,80499248
Δ -3408,7824 -5110,9222 0,287725685
Dealul Feleacului 581121,7145 394736,8743 357,6868 82,1204 -1,000 -82,12041811 357,7083
S1 584695,5145 392361,5347 123,5528 2,400 296,5266689
Δ 3573,8000 -2375,3396 214,4062508
Dealul Feleacului 582640,2947 386991,0622 76,9384 0,8112 -0,600 -0,486730266 76,9381
S2 584699,4088 392424,4359 1,2551 -1,400 -1,757120491
Δ 2059,1141 5433,3737 -2,243850758

85
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

3.5.4. Determinarea cotei punctelor încadrate S1 şi S2


Determinarea cotelor punctelor încadrate se poate realiza,cel mai uzual, prin două metode
în funcţie de precizia cerută şi de situaţia de pe teren şi anume:
-metoda nivelmentului trigonometric geodezic
-metoda nivelmentului geometric geodezic
Pentru determinarea cotelor punctelor îndesite se utilizează nivelmentul trigonometric
geodezic iar ca mod de realizare pentru acest nivelment s-a optat pentru metoda intersecţiei
înainte.
Diferenţa de nivel între cotele punctelor vechi şi cotele punctelor noi se calculează cu
următoarea relaţie:
∆ hij = Dij∙tgfi +iap-s+C

Unde:
• ∆ hij - diferenţa de nivel dintre punctele i, j;
• Dij - distanţa dintre punctul de staţie şi cel vizat;
• f- unghiul de pantă a terenului;
• 𝑖𝑎𝑝 - înălţime aparat;
• s - înălţimea semnalului;
• C - corecţia totală datorată curburii Pământului şi a refracţiei atmosferice.
1−K
C= D2
2R

Unde:
▪ K – coeficient de refracţie atmosferică, egal cu 0,13 pe teritoriul României;
▪ R = raza Pamântului la latitudinea medie a României, egală cu 6371 km;
▪ D = distanţa orizontală dintre puncte.
Pe baza diferenţelor de nivel determinate se calculează cotele punctelor îndesite cu relaţia:
i
HS1 = Hi + ∆hS1−i
i
HS2 = Hi + ∆hS2−i

Unde: i- punctele reţelei vechi

86
Frătean Tudor-Paul Proiect de diplomă

Valoarea cea mai probabilǎ a cotei fiecarui punct nou se determinǎ ca medie ponderată cu următoarea relaţie:

𝑺𝒐𝒎𝒆ș𝒆𝒏𝒊 𝑩𝒊𝒔
𝑷𝑫𝒆𝒂𝒍𝒖𝒍 𝑮î𝒓𝒃ă𝒖𝒍𝒖𝒊 ∙ 𝑯𝑫𝒆𝒂𝒍𝒖𝒍
𝑺𝟏
𝑮î𝒓𝒃ă𝒖𝒍𝒖𝒊
+ 𝑷𝑩𝒂𝒄𝒊𝒖 ∙ 𝑯𝑩𝒂𝒄𝒊𝒖
𝑺𝟏 +𝑷𝑺𝒐𝒎𝒆ș𝒆𝒏𝒊 𝑩𝒊𝒔 ∙ 𝑯𝑺𝟏 +𝑷𝑫𝒆𝒂𝒍𝒖𝒍 𝑭𝒆𝒍𝒆𝒂𝒄𝒖𝒍𝒖𝒊 ∙ 𝑯𝑫𝒆𝒂𝒍𝒖𝒍
𝑺𝟏
𝑭𝒆𝒍𝒆𝒂𝒄𝒖𝒍𝒖𝒊
(𝑯𝑺𝟏 ) =
𝑷𝑫𝒆𝒂𝒍𝒖𝒍 𝑮î𝒓𝒃ă𝒖𝒍𝒖𝒊 + 𝑷𝑩𝒂𝒄𝒊𝒖 +𝑷𝑺𝒐𝒎𝒆ș𝒆𝒏𝒊 𝑩𝒊𝒔 + 𝑷𝑫𝒆𝒂𝒍𝒖𝒍 𝑭𝒆𝒍𝒆𝒂𝒄𝒖𝒍𝒖𝒊

𝑺𝒐𝒎𝒆ș𝒆𝒏𝒊 𝑩𝒊𝒔
𝑷𝑫𝒆𝒂𝒍𝒖𝒍 𝑮î𝒓𝒃ă𝒖𝒍𝒖𝒊 ∙ 𝑯𝑫𝒆𝒂𝒍𝒖𝒍
𝑺𝟐
𝑮î𝒓𝒃ă𝒖𝒍𝒖𝒊
+ 𝑷𝑩𝒂𝒄𝒊𝒖 ∙ 𝑯𝑩𝒂𝒄𝒊𝒖
𝑺𝟐 +𝑷𝑺𝒐𝒎𝒆ș𝒆𝒏𝒊 𝑩𝒊𝒔 ∙ 𝑯𝑺𝟐 +𝑷𝑫𝒆𝒂𝒍𝒖𝒍 𝑭𝒆𝒍𝒆𝒂𝒄𝒖𝒍𝒖𝒊 ∙ 𝑯𝑫𝒆𝒂𝒍𝒖𝒍
𝑺𝟐
𝑭𝒆𝒍𝒆𝒂𝒄𝒖𝒍𝒖𝒊
(𝑯𝑺𝟐 ) =
𝑷𝑫𝒆𝒂𝒍𝒖𝒍 𝑮î𝒓𝒃ă𝒖𝒍𝒖𝒊 + 𝑷𝑩𝒂𝒄𝒊𝒖 +𝑷𝑺𝒐𝒎𝒆ș𝒆𝒏𝒊 𝑩𝒊𝒔 + 𝑷𝑫𝒆𝒂𝒍𝒖𝒍 𝑭𝒆𝒍𝒆𝒂𝒄𝒖𝒍𝒖𝒊

𝟏
unde: 𝑷𝑫𝒆𝒂𝒍𝒖𝒍 𝑮î𝒓𝒃ă𝒖𝒍𝒖𝒊 , 𝑷𝑩𝒂𝒄𝒊𝒖 , 𝑷𝑺𝒐𝒎𝒆ș𝒆𝒏𝒊 𝑩𝒊𝒔 , 𝑷𝑫𝒆𝒂𝒍𝒖𝒋𝒍 𝑭𝒆𝒍𝒆𝒂𝒄𝒖𝒍𝒖𝒊 – ponderile cotelor,care se determinǎ cu relaţia: 𝑷𝒊 = 𝑫𝟐
𝒊𝒋

Cotele finale ale punctelor îndesite şi carnetele de teren sunt prezentate în tabelul de mai jos.

87
Frătean Tudor-Paul Proiect de licență

Punct Unghiul Distanța Înalțime Înălțime Corecția Δh Cota Ponderea Pi Cota


Zenital Z aparat semnal punctului [m] finală
vizat
Statia Punct vizat [g c [m] [m] [m] [m] [m] [m]
cc]
Dealul Gîrbău S1 102,5030 5750,2771 1,570 1,20 2,254847386 -223,57555 346,743 0,000000030 411,059
Baciu 101,9979 7659,9868 1,610 4,001249668 -234,8606075 293,606 0,000000017
Someșeni Bis 101,7836 6197,9828 1,600 2,619632304 -169,472985 176,897 0,000000026
Dealul Feleacului 102,2425 4291,2084 1,580 1,255737374 -148,3850915 595,985 0,000000054
[ ]= 0,000000128
Dealul Gîrbău S2 104,7987 5810,4799 1,590 1,30 2,302309025 -436,2203037 134,099 0,000000030 339,184
Baciu 101,7067 7712,3192 1,610 4,056108766 -201,1413133 327,326 0,000000017
Someșeni Bis 102,2591 6143,3818 1,620 2,573680395 -213,9010568 132,469 0,000000026
Dealul Feleacului 102,9083 4259,9584 1,570 1,237514588 -191,9376621 552,432 0,000000055

88
Frătean Tudor-Paul Proiect de licență

3.6 Calculul cotelor punctelor rețelei de sprijin


Nivelmentul reprezintă ansamblul de operații și de lucrări tehnice, prin intermediul cărora se calculează cota punctelor ce ne interesează,
situate pe suprafața terestră, față de o suprafață de referință cunoscută.
Cota unui punct reprezintă distanța măsurată pe veritcala punctului respectiv, în metri, între o suprafață de nivel, luată drept s uprafața de
referintă și suprafața de nivel ce trece prin punctul respectiv. În România suprafața de nivel 0 pentru cote este consi derată suprafața Mării Negre.
Diferența de nivel între două puncte, notată cu ∆Z, distanța măsurată pe verticală, în metri, dintre suprafațele de nivel ce trec prin punctele
considerate.
Cota relativă sau convențională este o cotă stabilită față de o suprafață de nivel oarecare, diferită de suprafața de nivel zero. Cotele relative se
utilizează local când în zona ridicării nivelitice nu avem repere cu cote absolute cunoscute sau pentru lucrări independente.

3.6.1 Rețele de sprijin pentru nivelment

Reţeaua nivelmentului de stat reprezintă baza altimetrică a măsurătorilor geodezice şi topografice pe tot cuprinsul ţării. Această reţea mai poartă
denumirea şi de reţeaua nivelmentului general şi este compusă din nivelmente de ordinul I, ÎI, III şi IV. Pentru determinarea cotelor reperelor reţelei
nivelmentului de stat s-a utilizat nivelmentul geometric de mare precizie.
Rețelele de nivelment de ordinele I și II formează sistemul unic de cote pentru țara noastră, constituind baza determinării cotelor reperilor de
ordine III și IV și a urmăririi deplasării punctelor în plan vertical.
Pe lângă cele patru ordine ale rețelei de nivelment de stat, mai există nivelment de ordinul V, numit și nivelment tehnic, care se execută în
scopul asigurării densității de puncte cotate, respectiv pentru îndesirea rețelei.

89
Frătean Tudor-Paul Proiect de licență

3.6.2 Verificarea rețelei de nivelment

La distanţe mai mari de 500 m, pentru determinarea cotelor reperilor de nivelment sau a bornelor de planimetrie, îndeosebi pe terenuri
accidentate sau a celor din localităţi, se aplică nivelment trigonometric la distanţe mari. Chiar dacă nivelmentul geometric ar fi accesibil pe aceste
terenuri, acesta nu ar putea da , de regulă, o precizie mai mare decât cel trigonometric datorită numărului mare de staţii care măresc erorile de măsurare.
Nivelmentul trigonometric geodezic se utilizează la determnarea altitudinii punctelor rețelelor geodezice. Calculul cotelor în reţeaua de sprijin ,
în nivelmentul trigonometric se măsoară doar unghiul vertical, distanta calculându-se planimetric din coordonate cunoscute. Carnetul de teren este
prezentat în tabelul 3.22.

90
Frătean Tudor-Paul Proiect de licență

Punct statie Punct vizat Observatii zenitale Unghi de pantă Unghi


[g c cc] [g c cc] de pantă
Pozitia I Pozitia II Pozitia I Pozitia II [g c cc]
Dealul Gîrbău B 99,0355 300,9510 0,9645 0,9510 0,9578
C 101,7306 298,2693 -1,7306 -1,7307 -1,7307
D 101,7095 298,2897 -1,7095 -1,7103 -1,7099
hap=1,58 B 99,0356 300,9505 0,9644 0,9505 0,9574
Baciu C 99,7854 300,2152 0,2146 0,2152 0,2149
D 98,6825 301,3770 1,3175 1,3770 1,3473
A 102,1215 297,8778 -2,1215 -2,1222 -2,1219
hap=1,69 C 99,7855 300,2156 0,2145 0,2156 0,2150
Someșeni Bis D 99,2498 300,7497 0,7502 0,7497 0,7500
A 99,7936 300,2052 0,2064 0,2052 0,2058
B 98,2888 301,7120 1,7112 1,7120 1,7116
hap=1,65 D 99,2494 300,7501 0,7506 0,7501 0,7503
Dealul Feleacului A 97,0941 302,9055 2,9059 2,9055 2,9057
B 98,2435 301,7569 1,7565 1,7569 1,7567
C 100,1104 299,8901 -0,1104 -0,1099 -0,1101
hap=1,63 A 97,0944 302,9054 2,9056 2,9054 2,9055

91
Frătean Tudor-Paul Proiect de licență

Tabelul 3.22 Carnet de teren

Din coordonatele punctelor verificate mai sus determinam distanţele orizontale. Calculăm diferenţe de coordonate ΔX şi ΔY, ele folosindu-se
în formula distanţe:

𝑫 = √(∆𝒙)𝟐 + (∆𝒚)𝟐
Tabelul 3.23 Calcul de distanțe
Notație Punct Δz Δx Δy D0

De la Până la [m] [m] [m] [m]


A B -41,852 5943,751 -1229,157 6069,514
B C -182,097 -475,855 11573,453 11583,232
C D 398,000 -2986,476 -2598,484 3958,681
D A -174,051 -2481,420 -7745,812 8133,575
Cotele definitive ale punctelor se obţin din cotele provizorii la care se însumează corecţia unitară, corecţie obţinută în funcţie de distanţa
cumulată cu ajutorul urmatoarelor formule:
Z= C+S+hap
C=(1-k)D02/2R

92
Frătean Tudor-Paul Proiect de licență

Tabelul 3.24 Calculul cotelor


Unghi
Înălţimea Înălţimea Coeficintul de Diferenţe
Punct statie Punct vizat de D0 Cote Punct
aparatului semnalului corecţie de nivel
panta
ϕ tg ϕ D0*tg ϕ hap S C=(1-k)D02/2R DZ Z
[g c cc] [m] [m] [m] [m] [m] [m]
A B 0,9576 0,0150431 6069,514 91,30418916 1,580 2,80 2,483285471 92,57 570,319 A
B C 0,2150 0,0033768 11583,232 39,11462961 1,690 2,40 9,044368617 47,45 662,886 B
C D 0,7502 0,0117839 3958,681 46,64860232 1,650 3,00 1,056379270 46,35 710,335 C
D A 2,9056 0,0456728 8133,575 371,4829691 1,630 2,60 4,459454887 374,97 663,980 D

Din următorul tabel putem constata faptul că erorile se află în toleranțe, iar lucrarea noastră poate fi efectuată cu precizie ridicată.
Tabelul 3.25 Tabel comparativ al cotelor
Nr. punct Cote absolute Cote absolute Diferențe
inițiale din măsuratori [m]
A 570,319 570,319 0,000
B 528,467 744,360 215,893
C 346,370 719,738 373,368
D 744,370 749,737 5,367

93
Frătean Tudor-Paul Proiect de licență

CAPITOUL IV. DOCUMENTAȚIA NECESARĂ ÎN VEDEREA OBȚINERII


AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE

 borderoul;
 dovada achitării tarifelor legale;
 cererea de recepție;
 copia avizului de începere a lucrării, după caz;
 copia extrasului de carte funciară pentru informare;
 copia certificatului de urbanism;
 inventarul de coordonate al imobilului în format digital;
 calculul analitic al suprafețelor;
 memoriul tehnic, care va cuprinde: metodele de lucru, preciziile obținute, date referitoare la
imobil, suprafața pe care se execută lucrarea, date referitoare la situația existentă și la cea
propusă, specificarea modului de materializare a limitelor;
 planul de încadrare în zonă la scara 1:5 000-1:10 000planul topografic (în format analogic și
digital - format .dxf) la scara 1:5 000-1:100, dupa caz, care va cuprinde reprezentarea reliefului
pentru zona supusă investitiei;
 fisierul .cpxml pentru zona supusă investiției.

94
Frătean Tudor-Paul Proiect de licență

Nr. de înregistrare/data……………../…………..
BORDEROU
 Adresa imobilului: UAT CLUJ-NAPOCA
Adresă imobil Nr. CF/
Strada Număr Nr. cad
Localitate Bloc Scara Etaj Ap.
(Tarla) (Parcelă) (IE)
Cluj-Napoca Jupiter 66 - - - - 15553

 Proprietari:
Nume CNP
MOLDOVAN TEODOR 1 6 6 0 6 1 4 0 6 0 0 6 0

 Persoană autorizată:

Nume
Prenume CNP/CUI
(denumire PJA)

FRĂTEAN TUDOR 1 9 4 0 8 3 0 1 2 5 0 2 1

95
Frătean Tudor-Paul Proiect de licență

 Număr pagini documentaţie: 13


 Numarul de ordine al documentaţiei din registrul de evidenţă a lucrărilor: 23 / 2017
 Conţinutul documentaţiei:
 borderoul;
 dovada achitării tarifelor legale;
 cererea de recepție;
 copia avizului de începere a lucrării, după caz;
 copia extrasului de carte funciară pentru informare;
 copia certificatului de urbanism;
 inventarul de coordonate al imobilului în format digital;
 calculul analitic al suprafețelor;
 memoriul tehnic, care va cuprinde: metodele de lucru, preciziile obținute, date referitoare la
imobil, suprafața pe care se execută lucrarea, date referitoare la situația existentă și la cea
propusă, specificarea modului de materializare a limitelor;
 planul de încadrare în zonă la scara 1:5 000-1:10 000 planul topografic (în format analogic și
digital - format .dxf) la scara 1:5 000-1:100, dupa caz, care va cuprinde reprezentarea reliefului
pentru zona supusă investitiei;
 fisierul .cpxml pentru zona supusă investiției.

96
Frătean Tudor-Paul Proiect de licență

Serviciu achitat cu chitanţa nr. Data Suma Cod serviciu

CĂTRE
OFICIUL DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ CLUJ
BIROUL DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ CLUJ-NAPOCA
Nr. de înregistrare ………..…………/……..….……
CERERE PRIVIND SOLICITAREA AVIZULUI DE ÎNCEPERE / RECEPŢIE A
LUCRĂRII
Subsemnatul(a) FRĂTEAN TUDOR PAUL domiciliat(ă) în localitatea BISTRITA, str.
VALEA JELNEI, nr. 47, legitimat (ă) cu CI seria XB nr. 377756, CNP 1940830125487, tel./fax
0742202388 e-mail: FRATEAN.TUDOR30@GMAIL.COM , persoana fizică / juridică
autorizată, posesoare a certificatului de autorizare categorie B seriaRO-BN-F nr 0023. eliberat
de la data solicit:
I. OBIECTUL CERERII :
 - emiterea avizului de începere a lucrării;
x - recepţia tehnică a lucrării de specialitate:
II.TIPUL LUCRĂRII: PLAN TOPOGRAFIC ÎN VEDEREA OBȚINERII AUTORIZAȚIEI DE
CONSTRUIRE
III.EXECUTANT:. FRĂTEAN TUDOR
IV.BENEFICIAR:: MOLDOVAN TEODOR
IMOBILUL este identificat prin: UAT CLUJ-NAPOCA
Adresă imobil Nr. CF/
Strada Număr Nr. cad
Localitate Bloc Scara Etaj Ap.
(Tarla) (Parcelă) (IE)

CLUJ- JUPITER 66 - - - - 15553


NAPOCA

Semnătura şi ştampila
FRĂTEAN TUDOR

97
Frătean Tudor-Paul Proiect de licență

(persoană autorizată)

CARTE FUNCIARĂ NR.15553 Comuna/Oraş/Municipiu: Cluj-Napoca

Nr. cerere 141832


EXTRAS DE CARTE FUNCIARĂ
Ziua 15
pentru INFORMARE
Luna 05
Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Cluj
Anul 2017
Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Cluj-Napoca
A. Partea I. DESCRIEREA IMOBILULUI
TEREN intravilan
Adresa: JUPITER Nr. CF vechi: 15553
Nr.
Suprafața
cadastral /
Nr. crt. construita Observații / Referințe
Nr.
(mp)
topografic
A1 Cad: 15553 165m
Top: -

B. Partea II. PROPRIETAR si ACTE

Nr. Înscrieri privitoare la dreptul de proprietate și alte drepturi Observații /


crt. reale Referințe
80875 / 05.05.2015
Act nr.1806, din 04.05.2015, emis de BNP Frătean Tudor Paul
B1 Intabulare, drept de PROPRIETATE, cu titlu de drept cumpărare A1
și dezmembrare dobândit prin Convenție, cota actuală 1 / 1 (provenită din
conversia CF 15553)
1) Moldovan Teodor

C. Partea III. SARCINI

Înscrieri privind dezmembrămintele dreptului de proprietate, Observații /


drepturile reale de garanție și sarcini Referințe

98
Frătean Tudor-Paul Proiect de licență

ROMÂNIA
CONSILIUL LOCAL CLUJ-NAPOCA
Nr. 36956 DIN 03.04.2017
CERTIFICAT DE URBANISM
NR.765 din 03.04.2017
In scopul : CONSTRUIRE CASA DE LOCUIT P+1E
Ca urmare a cererii adresate de : Moldovan Teodor
Cu domiciliul in județul Bistrița-Năsăud orașul/ municipiul Bistrița, cod poștal 440029 strada
Valea Jelnei, nr 47, bl. sc. telefon /fax 0749979267, e-mail moldovan.teodor66@gmail.com
inregistrată la nr.36956/ 03.04.2017.
Pentru imobilul – teren și/sau construcții – situat în județul Cluj, mun. Cluj-Napoca, cod
poștal 400501 str.JUPITER nr.66 bl. Sc. Et. Ap. cu C.F. nr.15553 NR.CAD.15553 sau identificat
prin plan de încadrare în zonă, plan de situație.
În temeiul reglementărilor Documentației de urbanism.
Faza P.U.G. CLUJ-NAPOCA aprobată cu hotărârea Consiliului Local nr.06/11.01.2005
completat prin hotărârile ulterioare ale Consiliului Local Cluj-Napoca.
În conformitate cu prevederile legii nr.50/191 privind autorizarea executării lucrărilor de
construcții, republicata, cu modificările și completările ulterioare.

99
Frătean Tudor-Paul Proiect de licență

SE CERTIFICĂ
1.REGIMUL JURIDIC
Terenul este situat în intravilanul municipiului Cluj-Napoca, în afara perimetrului de protecție a
valorilor istorice sau arhitecturale urbanistice.
Teren în proprietate particulară.
2.REGIMUL ECONOMIC
FOLOSINȚA ACTUALĂ (conform CF) TEREN
DESTINAȚIA ZONEI (CONFORM PUG) - ZONA DE LOCUINȚE COLECTIVE
CONFORM PUD APROBAT PRIN HCL NR.228/04.11.2008
UTILIZĂRI ADMISE(CONFORM PUD) – LOCUINȚE COLECTIVE
FUNCȚIUNI INTERZISE(CONFORM PUG) – ACTIVITĂȚI SERVICII ȘI PRODUCȚIE
CARE GENEREAZĂ POLUARE SAU IMPLICĂ UN TRAFIC IMPORTANT DE MĂRFURI
3.REGIMUL TEHNIC
UTR conform HCL nr.228/04.11.2008
Steren = 847 MP
POT MAX va fi de cel mult : 35%
CUT MAX – 1,2
Zona cu(fară) dotări edilitare:
CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (conform PUD)- aprobat prin HCL
NR.228/04.11.2008
APLASAREA CLĂDIRILOR FAȚĂ DE ALINIAMENT - (proiect PUD) – aprobat prin HCL
NR.228/04.11.2008.

100
Frătean Tudor-Paul Proiect de licență

INVENTAR DE COORDONATE
Sistem de proiecție Stereografic 1970.
Sistem de cote Marea Neagră 1975.
1 584.695.514 392.361.535 442.240 99126 584.702.719 392.359.194 441.870 85
2 584.699.409 392.424.436 445.490 99127 584.703.684 392.358.736 441.780 50
3 584.722.086 392.370.783 442.170 99128 584.704.202 392.358.068 441.360 17
4 584.746.251 392.365.725 440.470 99129 584.704.306 392.354.642 441.300 17
100 584.702.050 392.393.058 444.760 88130 584.704.429 392.351.549 440.170 17
101 584.701.055 392.392.884 444.690 3131 584.704.530 392.348.091 440.160 17
102 584.701.079 392.392.859 444.760 85132 584.704.557 392.345.999 440.050 11
103 584.702.119 392.392.317 444.690 17133 584.704.469 392.344.918 439.900 60
104 584.702.167 392.391.427 444.670 17134 584.705.022 392.345.964 439.990 35
105 584.702.284 392.389.869 444.490 17135 584.704.722 392.339.236 439.120 88
106 584.702.505 392.385.868 444.390 17136 584.703.567 392.340.637 439.200 85
107 584.702.590 392.385.062 444.280 60137 584.703.602 392.340.634 439.330 85
108 584.702.202 392.384.452 444.260 50138 584.697.125 392.341.044 439.290 3
109 584.702.580 392.383.735 444.170 17139 584.697.107 392.341.039 439.460 85
110 584.702.869 392.379.859 443.960 17140 584.695.685 392.341.159 439.330 82
111 584.703.010 392.379.102 443.860 11141 584.695.906 392.345.971 440.190 60
112 584.702.301 392.390.711 444.630 11142 584.695.670 392.346.444 440.210 82
113 584.702.942 392.378.305 443.810 17143 584.694.996 392.346.822 440.200 17
114 584.702.999 392.377.312 443.740 17144 584.695.205 392.351.676 440.390 17
115 584.703.072 392.376.419 443.690 88145 584.695.251 392.351.906 440.800 88
116 584.703.165 392.375.218 443.440 17146 584.696.600 392.353.946 441.060 3
117 584.703.155 392.375.752 443.620 35147 584.696.531 392.353.922 441.210 85
118 584.702.613 392.372.205 443.280 50148 584.695.398 392.358.960 441.880 50
119 584.703.397 392.370.458 443.120 17149 584.696.145 392.364.489 442.460 3
120 584.702.101 392.370.359 443.020 85150 584.696.114 392.364.497 442.590 85
121 584.702.133 392.370.362 443.120 85151 584.694.833 392.364.944 442.690 60
122 584.703.294 392.369.343 443.020 60152 584.694.612 392.368.493 443.200 17
123 584.701.244 392.369.162 442.890 61153 584.694.671 392.369.638 443.230 17
124 584.704.032 392.359.332 441.870 88154 584.694.558 392.371.045 443.410 17
125 584.702.698 392.359.176 441.730 3155 584.694.383 392.374.890 443.730 17

101
Frătean Tudor-Paul Proiect de licență

156 584.695.633 392.375.764 443.730 3189 584.716.583 392.376.204 446.380 12


157 584.695.582 392.375.791 443.860 85190 584.710.367 392.376.839 446.220 12
158 584.694.196 392.379.034 444.240 60191 584.711.526 392.376.730 449.650 12
159 584.695.280 392.382.099 444.250 3192 584.709.547 392.378.126 448.590 12
160 584.695.243 392.382.083 444.370 85193 584.713.074 392.390.554 450.530 12
161 584.694.220 392.377.235 444.060 88194 584.707.725 392.393.792 447.990 12
162 584.695.058 392.386.731 444.580 3195 584.708.564 392.402.118 449.390 12
163 584.694.988 392.386.728 444.720 85196 584.729.814 392.374.286 449.320 12
164 584.693.830 392.394.329 445.250 35197 584.709.904 392.367.291 442.310 93
165 584.694.739 392.394.344 445.000 3198 584.709.515 392.364.087 441.980 93
166 584.694.675 392.394.359 445.180 85199 584.709.243 392.360.448 441.620 93
167 584.701.498 392.384.467 444.150 3200 584.705.447 392.360.025 441.720 1
168 584.701.590 392.384.479 444.190 85201 584.705.330 392.363.220 442.130 1
169 584.700.441 392.385.441 444.250 61202 584.705.490 392.367.762 442.530 1
170 584.698.732 392.376.326 443.670 50203 584.705.638 392.369.543 442.730 1
171 584.701.834 392.375.780 443.520 3204 584.711.827 392.368.654 442.380 1
172 584.701.897 392.375.788 443.650 85205 584.711.361 392.365.893 442.100 1
173 584.702.404 392.364.981 442.410 3206 584.711.380 392.363.166 441.830 1
174 584.702.447 392.364.980 442.530 85207 584.711.119 392.359.649 441.500 1
175 584.702.784 392.358.103 441.580 3208 584.703.549 392.370.397 443.080 80
176 584.702.863 392.358.108 441.740 85209 584.703.543 392.371.474 443.090 85
177 584.703.002 392.353.392 440.940 3210 584.713.405 392.369.312 442.540 80
178 584.703.081 392.353.372 441.080 85211 584.713.458 392.370.355 442.560 85
179 584.699.906 392.351.227 440.690 50212 584.717.926 392.369.859 442.440 85
180 584.709.414 392.341.923 441.740 12213 584.717.772 392.368.094 442.500 85
181 584.710.716 392.348.925 441.970 12214 584.717.394 392.368.565 442.480 53
182 584.711.775 392.349.153 442.680 12215 584.717.590 392.369.098 442.500 55
183 584.712.697 392.354.184 440.740 12216 584.719.015 392.373.609 442.560 1
184 584.720.526 392.352.689 441.680 12217 584.715.304 392.373.826 442.650 1
185 584.712.351 392.359.535 442.740 12218 584.711.165 392.374.027 442.770 1
186 584.713.083 392.366.681 442.790 12219 584.707.207 392.374.285 443.070 1
187 584.722.797 392.375.090 449.140 12220 584.704.538 392.374.883 443.260 1
188 584.722.897 392.375.980 449.570 12221 584.704.541 392.372.371 443.090 1

102
Frătean Tudor-Paul Proiect de licență

222 584.707.214 392.372.203 442.920 1306 584.751.370 392.370.015 440.410 1


223 584.710.042 392.371.829 442.780 1307 584.753.788 392.369.838 440.240 1
224 584.712.887 392.371.648 442.700 1308 584.755.248 392.370.452 440.080 88
225 584.715.966 392.371.250 442.490 1309 584.754.251 392.365.706 439.940 80
226 584.719.047 392.370.861 442.460 1310 584.752.366 392.365.981 440.110 1
227 584.709.398 392.375.678 443.240 83311 584.749.308 392.366.588 440.330 1
228 584.716.217 392.374.893 442.830 83312 584.746.004 392.367.047 440.590 1
229 584.717.543 392.374.820 443.410 83313 584.741.524 392.367.588 440.870 1
230 584.719.834 392.374.619 443.310 83314 584.737.439 392.368.058 441.100 1
231 584.719.845 392.374.664 444.500 12315 584.737.032 392.367.197 441.120 93
232 584.723.213 392.374.197 444.820 12316 584.734.989 392.367.068 441.130 93
233 584.722.017 392.372.690 442.730 12317 584.727.940 392.369.304 441.680 1
234 584.723.467 392.372.619 442.570 12318 584.724.859 392.369.809 441.940 1
235 584.722.147 392.373.806 442.290 12319 584.723.755 392.366.852 441.790 1
236 584.724.005 392.373.294 443.960 12320 584.729.517 392.366.011 441.390 1
237 584.723.868 392.372.280 443.910 12321 584.734.531 392.365.177 440.980 1
238 584.724.782 392.372.113 444.190 12322 584.739.229 392.364.281 440.750 1
239 584.727.437 392.373.682 441.950 83323 584.743.788 392.363.307 440.380 1
240 584.720.175 392.367.858 442.310 85324 584.748.539 392.363.150 440.100 1
241 584.719.970 392.365.893 444.810 12325 584.751.641 392.362.307 439.880 1
242 584.722.956 392.365.138 441.900 85326 584.753.357 392.361.674 439.630 80
243 584.726.054 392.365.150 441.570 85327 584.752.591 392.358.503 439.460 80
244 584.720.068 392.365.365 442.150 85328 584.749.759 392.357.960 439.490 1
245 584.725.493 392.361.620 441.210 85329 584.745.948 392.358.273 439.740 1
246 584.725.434 392.360.196 441.250 85330 584.746.496 392.360.363 439.980 93
247 584.719.500 392.361.011 444.280 85331 584.742.413 392.358.551 439.940 1
248 584.719.242 392.358.862 445.360 12332 584.741.182 392.361.021 440.270 93
300 584.721.957 392.368.901 442.050 1333 584.738.384 392.359.821 440.240 1
301 584.733.007 392.371.951 441.550 1334 584.734.503 392.360.398 440.490 1
302 584.735.980 392.371.681 441.360 1335 584.731.096 392.360.656 440.730 1
303 584.739.398 392.371.375 441.190 1336 584.727.032 392.360.968 441.040 1
304 584.743.472 392.370.905 440.930 1337 584.725.880 392.361.197 441.080 1
305 584.747.945 392.370.633 440.580 1338 584.724.211 392.358.721 440.960 1

103
Frătean Tudor-Paul Proiect de licență

339 584.728.415 392.357.352 440.590 1400 584.699.888 392.351.260 440.690 50


340 584.734.418 392.356.687 440.110 1401 584.699.878 392.351.249 438.430 1
341 584.731.539 392.358.462 440.550 93402 584.698.726 392.376.350 441.430 1
342 584.736.125 392.358.050 440.240 93405 584.715.827 392.368.320 442.750 85
343 584.740.057 392.356.085 439.830 1406 584.713.339 392.368.551 442.820 85
344 584.745.883 392.355.528 439.520 1000
1 584.712.068 392.354.238 443.080 1
345 584.749.875 392.354.958 439.210 1001
1 584.715.769 392.349.026 446.350 1
346 584.751.400 392.353.934 439.020 88
1002 584.712.473 392.365.457 445.620 1
347 584.751.533 392.353.883 439.050 83
1003 584.716.129 392.362.228 447.570 1
348 584.736.627 392.355.613 439.940 83
1004 584.710.206 392.376.211 450.570 1
349 584.724.633 392.357.012 440.680 83
1005 584.710.895 392.383.808 455.150 1
350 584.730.148 392.377.736 445.210 12
1007 584.707.184 392.393.331 448.830 1
351 584.731.612 392.377.613 445.110 12
1008 584.707.896 392.398.672 452.540 1
352 584.732.494 392.385.382 446.730 12
1010 584.724.837 392.365.900 443.980 1
353 584.731.443 392.388.927 447.790 12
1011 584.722.037 392.372.578 444.120 1
354 584.758.899 392.365.573 445.490 12
1012 584.723.744 392.372.115 444.470 1
355 584.758.055 392.357.586 444.920 12
1013 584.744.839 392.352.419 441.640 1
356 584.767.339 392.346.508 439.940 12
1014 584.744.678 392.349.834 443.000 1
357 584.755.161 392.347.774 445.180 12
1015 584.755.277 392.347.765 445.000 1
358 584.754.249 392.339.797 440.740 12
1016 584.756.026 392.343.727 447.320 1
359 584.749.530 392.351.116 439.970 12
1017 584.757.994 392.357.714 446.240 1
360 584.742.183 392.352.097 440.030 12
1018 584.758.438 392.361.581 447.920 1

ÎNTOCMIT: FRĂTEAN TUDOR

104
Frătean Tudor-Paul Proiect de licență

Calculul Suprafețelor
115 584.703.072 392.376.419 443.690 88
116 584.703.165 392.375.218 443.440 17
119 584.703.397 392.370.458 443.120 17
124 584.704.032 392.359.332 441.870 88
227 584.709.398 392.375.678 443.240 83
228 584.716.217 392.374.893 442.830 83
229 584.717.543 392.374.820 443.410 83
230 584.719.834 392.374.619 443.310 83
231 584.719.845 392.374.664 444.500 12
232 584.723.213 392.374.197 444.820 12
239 584.727.437 392.373.682 441.950 83
305 584.747.945 392.370.633 440.580 1
308 584.755.248 392.370.452 440.080 88
309 584.754.251 392.365.706 439.940 80
326 584.753.357 392.361.674 439.630 80
327 584.752.591 392.358.503 439.460 80
346 584.751.400 392.353.934 439.020 88
348 584.736.627 392.355.613 439.940 83
349 584.724.633 392.357.012 440.680 83

S=487mp

105
Frătean Tudor-Paul Proiect de licență

ÎNTOCMIT: FRĂTEAN TUDOR

MEMORIU TEHNIC

1. Metodele de lucru: Măsurătorile pe conturul terenului s-au efectuat cu ajutorul stației totale
Leica TS 06 prin metoda radierii. Raportarea punctelor s-a realizat cu programul TOPOLT , la
reprezentarea reliefului s-a folosit metoda planului cotat. Calculul punctelor şi al suprafeţei s-a
efectuat pe calculator prin metoda analitica .
2. Preciziile obținute: Măsurătorile s-au efectuat cu ajutorul stației totale Leica TS 06 utilizand
metoda radierii asigurandu-se o precizie pe X de ± 0.002 m, pe Y intre ± 0.002 m și pe Z intre ±
0.003 m.
3. Date referitoare la imobil: Imobilul este situat în Mun. Cluj-Napoca, județul Cluj, este
inscris în C.F. Nr. 15553, Nr. Cad. 15553 și este proprietate privată a lui MOLDOVAN
TEODOR
4. Suprafața pe care se execută lucrarea: Suprafața imobilului înscris în C.F. Nr. 15553,
CLUJ-NAPOCA este de 847 m.p., iar categoria de folosință a imobilului este curți construcții.
5. Date referitoare la situația existentă și la cea propusă: Pe imobilul în cauză nu este
edificată nicio construcție. Se propun următoarele: construire clădire de locuit P+1E.
6. Specificarea modului de materilizare a limitelor: Terenul este împrejmuit cu gard de
beton.

ÎNTOCMIT : FRĂTEAN TUDOR

106
Frătean Tudor-Paul Proiect de licență

CAPITOLUL V. TRASAREA ÎN TEREN A OBIECTIVULUI PROIECTAT

5.1 Considerații generale


Aplicarea pe teren a proiectelor de construcții în vederea execuției implică efectuarea de
lucrări topografie de birou și de teren. Lucrările de birou presupun pregătirea topografică a
proiectului în vederea aplicării acestuia pe teren. Lucrările de teren sunt formate din lucrări de
trasare pe teren a axelor construcțiilor, conturelor obiectelor și a detaliilor în timpul execuției,
precum și din măsurători, la montarea elementelor de construcții (prefabricate din beton).
La aplicarea proiectului pe teren, lucrările de trasare trebuie să asigure respectarea formei
și dimensiunilor proiectate ale construcției, inclusiv poziția reciprocă în raport cu alte construcții.
Realizarea acestei importante cerințe impune ca lucrările topografice să fie efectuate cu o
anumită precizie de trasare. Stabilirea corectă a preciziei necesare trasării construcțiilor este
foarte importantă, deoarece o precizie insuficientă poate duce la o execuție necorespunzătoare,
iar o precizie exagerată a lucrărilor de trasare provoacă o pierdere nejustificată de timp și de
resure, prelungind termenul de execuție al construcției.

5.2 Pregătirea topografică a proiectului în vederea aplicării pe teren


Documentele grafice necesare pentru pregătirea topografică sunt:
 Plan de încadrare în zonă – realizat la scară mică (1:5000, 1:1000), prezintă raportul obiectivului
proiectat cu vecinătățile;
 Planul general al construcției – (1:500, 1:2000) – este planul topografic de situație cu cote sau
curbe de nivel, pe care s-a trecut conturul construcțiilor proiectate, coordonatele proiectate ale
punctelor principale și cotele suprafețelor caracteristice;
 Plan cu stâlpi, grinzi și celelalte elemente structurale ale obiectivului trasat în funcție de natura
structurii de rezistență.
Pentru a asigura trasarea, este necesar ca sistemul de sprijin utilizat să fie reprezentat în zonă,
astfel că pentru obiectivul trasat se va asigura o bază de trasare și un reper nivelitic în apropierea
acesteia.
Pentru partea de planimetrie se va utiliza sistemul de proiecție Stereo 1970, iar sistemul de
cote utilizat va fi RMN 75.

107
Frătean Tudor-Paul Proiect de licență

Pregătirea topografică a proiectului constă în realizarea schemelor de trasare și legarea axelor


principale de punctele bazei topografice ( rețeaua de sprijin), precum și elaborarea proiectului
lucrărilor topografice de trasare.

Proiectul lucrărilor topografice de trasare va fi structurat după cum urmează:


 Realizarea rețelei de sprijin pentru trasare (baza de trasare);
 Trasarea axelor principale ale construcției;
 Trasarea săpăturii generale și pentru fundații;
 Montarea fundațiilor;
 Montarea stâlpilor și grinzilor din beton prefabricat.
Pentru aplicarea pe teren a proiectului construcției, este necesar ca în primă fază să se
determine elementele topografice ale proiectului, folosite la materializarea în teren a axelor și
punctelor caracteristice ale construcției.

5.3 Metode utilizate la trasarea punctelor


Alegerea metodei de trasare care se va utiliza se face în funcție de mai mulți factori:
condițiile de măsurare, gradul de accidentare al terenului, apariția obstacolelor ce împiedică
vizele, natura obiectivului trasat, precizia cerută la trasare, modul de realizare a rețelei de trasare,
aparatura avută la dispoziție.
În funcție de condițiile prezentate mai sus, atât pentru partea planimetrică, cât și pentru
nivelment, pot fi utilizate mai multe metode, dar pentru lucrarea noastră am ales Metoda
coordonatelor polare duble

5.3.1 Trasarea în plan a punctelor – Metoda coordonatelor polare duble

Metoda coordonatelor polare se folosește la trasarea pe teren a punctelor din proiect, în


situațiile în care sunt posibile atât măsurătorile unghiulare cât și cele liniare, fiind una din cele
mai des utilizate în practică deoarece este rapidă și eficientă. Orice metodă de trasare are ca
element de sprijin o bază formată din doi reperi de trasare, practic o latură a rețelei de trasare.
Trasare pe teren al punctului 1 se face prin aplicarea din punctul A al bazei de trasare, a
unghiului orizontal din proiect β (unghi polar), față de latura bazei (directive de referință) și a
distanței D din proiect (fig. 5.3.1).

108
Frătean Tudor-Paul Proiect de licență

Fig. 5.3.1 Metoda coordonatelor polare duble(poza)


Sursa: Gheorghe M.T. RADULESCU, ADRIAN TRAIAN RADULESCU – Topografie
Inginereasca, Editura U.T.PRESS, Cluj-Napoca 2012
Valorile elementelor topografice ce urmează a fi trasate (β,D) se determină în faza de
pregătire topografică, utilizând relațiile:
∆𝑌𝐴−𝐵
𝑡𝑔𝜃𝐴−𝐵 =
∆𝑋𝐴−𝐵
∆𝑌𝐵−1
𝑡𝑔𝜃𝐵−1 =
∆𝑋𝐵−1
𝜃𝐵−𝐴 + 𝛽 = 400𝑔 + 𝜃𝐵−1
𝛽 = 𝜃𝐵−1 − 𝜃𝐵−𝐴 + 400 𝑔

2 2
𝐷 = √∆𝑋𝐵−1 + ∆𝑌𝐵−1

Coordonatele rectangulare ale punctelor A și B sunt cunoscute de la alcătuirea bazei de


trasare, iar coordonatele rectangulare ale punctului 1 sunt date din proiect.
Trasarea punctului 1 se realizează astfel:
 Se instalează aparatul în reperul B și se pregătește pentru măsurători (centrare, calare);
 Se trasează simplu unghiul 𝛽 și distanța DB-1 obținându-se poziția provizorie a punctului trasat 1,
unde se va amplasa un suport de trasare, în funcție de distanță un țăruș sau o baliză din lemn;
 Se materializează pe suport printr-un cui punctual trasat;

109
Frătean Tudor-Paul Proiect de licență

 Se verifică prin măsurare (unghiul 𝛽 și distanța DB-1) în raport de precizia folosită la trasare, se
aduc mici corecții până când mărimile măsurate coincid cu cele calculate
Apoi se repetă operațiile anterioare dar staționând în reperul A:
 Se instalează aparatul în reperul A și se pregătește pentru măsurători (centrare, calare);
 Se măsoară unghiul γ corespunzător preciziei de trasare folosită la trasarea reperului A;
 Se măsoară distanța DA-1

Eroarea totală de poziție a punctului trasat se calculează cu relația:

mc = ±√(𝐷𝐵−1 𝑠𝑖𝑛𝑚𝛽 )2 + 𝑚𝐷2 𝐵−1

sau
𝑚𝑐𝑐 𝛽 2
mc = ±√(𝐷𝐵−1 ) + 𝑚𝐷2 𝐵−1
𝜌𝑐𝑐

unde:
- 𝑚𝛽 – eroarea de trasare a unghiului 𝛽
- 𝑚𝐷𝐵−1 - eroarea de trasare a distanței 𝐷𝐵−1
Respectând metoda de trasare, ar trebui ca elementele măsurate să coincidă sau să se
înscrie în toleranțele de trasare a elementelor simple topografice ca cele calculate. În caz contrar
în funcție de abaterile constatate se caută cauza și se reface trasarea, până când această ultimă
condiție este îndeplinită.

5.3.2 Trasarea cotelor – Nivelmentul geometric de mijloc

Trasarea pe teren a cotelor din proiect se va efectua utilizând metoda nivelmentului


geometric de mijloc, porrind de la reperul de nivelment de execuție de cotă cunoscută cel mai
apropiat. Este recomandată pentru trasarea cu precizie ridicată, distanțele la care se poate efectua
trasare fiind limitate de panta terenului și de precizia solicitată ( la precizii mari lungimea porteei
nu poate depăși 20 m).
Aplicarea pe teren a cotelor din proiect prin nivelment geometric se execută folosind cota
orizontului instrumentului sau a planului de vizare Hv. În paralel se recalculează cotele față de
nivelul pardoselii finite de la parterul construcției (cota ±0.00 𝑚) în același sistem de cote în
care sunt date cotele reperelor de execuție și în care a fost efectuată ridicarea nivelitică a
terenului.

110
Frătean Tudor-Paul Proiect de licență

Figura 5.3.2.A Trasarea cotelor prin nivelment geometric de mijloc


Sursa: Gheorghe M.T. RADULESCU, ADRIAN TRAIAN RADULESCU – Topografie
Inginereasca, Editura U.T.PRESS, Cluj-Napoca 2012
Trasarea cotelor se efectuează astfel:
 Se materializează un suport de trasare în zona unde se dorește amplasarea punctului 1, eventual
viitor reper de cotă pentru un obiectiv construit;
 Se instalează nivelul la o distanță egală de reperul A și suportul de trasare;
 Se citește pe mira din A mărimea a;
 Se calculează mărimea b necesară în punctul trasat
Zi = ZA + a
b = Zi - Zl
∆ZA-1 = Zl – ZA
b = a - ∆ZA-1
 Se aduce mira lângă suportul de trasare și se ridică(coboară) până când se citește mărimea b,
materializând la bază punctul 1 pe suport;
 Se verifică trasarea, citind din nou a’, b’ (reale), calculând corecția necesară, aplicând corecția.

111
Frătean Tudor-Paul Proiect de licență

O altă metodă de trasare a cotei se poate face prin calcularea cotei de lucru 𝐶𝐿 , care va fi

practic înălţimea ţăruşului deasupra solului, obţinându-se cu relaţia:


𝐶𝐿 = 𝑏 𝑇 − 𝑏 𝑃
în care 𝑏 𝑇 reprezintă citirea efectuată pe mira aşezată în punctul B la nivelul solului.
Atunci când apare necesitatea trasării mai multor puncte la cota din proiect, se marchează
altitudinea planului de vizare 𝐻𝑉 pe pereţi sau cofraje, faţă de care se măsoară cu ruleta sau cu
mira în sus sau în jos citirea 𝑏 𝑃 , calculată conform relaţiei de mai sus.
Pentru control se efectuează citiri pe mirele din reperul R şi din punctul trasat B cu ajutorul
cărora se determină cota reală a punctului trasat (𝐻𝐵𝑚𝑎𝑠 ), care se va compara cu cota din proiect.
Trasarea se va considera efectuată corect, dacă va fi satisfăcută relaţia:
(𝐻𝐵𝑚𝑎𝑠 − 𝐻𝐵𝑃 ) ≤ ∆
unde ∆ reprezintă abaterea maximă admisă, cunoscută din proiect.

5.4 Realizarea bazei de trasare


Rețeaua de sprijin pentru trasare, sau baza de trasare, se realizează pe șantierul în scopul:
 Definirii metodelor de trasare pentru fiecare obiectiv trasat;
 Stabilirii caracteristicilor definitorii ale acesteia;
 Identificarii preciziei cerută de beneficiar la trasarea fiecărui punct, ax și suprafață trasate;
 Stabilirii pe baza precizărilor anterioare a preciziei de realizare a rețelei de trasare.
Laturile rețelei de trasare, devenite baze de trasare vor fi astfel proiectate încât să asigure
trasarea cu precizie a :
 Axelor principale ale construcției proiectate;
 Axelor secundare;
 Axele și punctele caracteristice speciale, de exemplu de montaj al unor utilaje.
Bazele de trasare trebuie să asigure verificarea periodică a punctelor/axelor/suprafețelor
trasate și reconstituirea poziției acestora în caz de dispariție, astfel acestea trebuie amplasate în
locurile cele mai stabile a căror integritate s-ar putea păstra, pe cât posibil pe toată perioada de
construcție. Bazele de trasare pot sta la baza ridicărilor de execuție (verificarea lucrărilor
executate) sau la monitorizarea deplasărilor și deformațiilor construcțiilor, a urmăririi
comportării în timp a construcțiilor trasate încă din faza de execuție.

112
Frătean Tudor-Paul Proiect de licență

Precizări referitoare la proiectarea rețelelor de sprijin planimetric:


 Dacă rețeaua de ridicare se găsește încă în zonă, se trasează obiective izolate, fără cerințe de
precizie ridicată (în special ce se referă la lucrări de terasamente), rețeaua de trasare poate fi
chiar rețeaua de ridicare menționată;
 În cazul trasării unor construcții de forme rectangulare, dispuse cu laturile paralele pe
amplasamente gen platforme industriale, cartiere rezidențiale, incinte ale infrastructurilor de
transport se pot realiza rețele de trasare sub formă de pătrate/dreptunghiuri care acoperă întreaga
zonă construită, denumite Rețele topografice de construcție;
 Trasare unor obiective speciale, foarte înalte sau montaj de prefabricate sau elemente metalice se
face prin intermediul Rețelelor spațiale inginerești, dezvoltate din rețeaua curentă de trasare;
 Trasarea unor obiective ce se desfășoară pe distanțe/suprafețe mari se face prin intermediul unor
rețele de precizie ridicată de microtriangulație, microtrilaterație sau poligonometrice.
Baza de trasare va fi alcătuită din punctele de stație S1 și S2 a căror coordonate, cote si
orientări sunt prezentate în tabelul 5.4
Punct X[m] Y[m] Orientarea Z[m]
S1 584695,514 392361,535 21,321 442,24
S2 584722,086 392370,783 221,321 442,17

Tabelul 5.4 Coordonatele bazei de trasare

5.4.1 Trasarea axelor construcției

Pentru trasarea imobilului ales, am folosit metoda de trasare metoda coordonatelor polare
duble, pentru trasarea axelor de baza: 3-3 și B-B și principale: A-A, D-D, 1-1, 5-5
Axele principale se constituie din două linii drepte, perpendiculare, dispuse simetric în
raport cu construcția care se trasează. Acestea se aplică pe teren, de regulă, pentru construcțiile
ce au o suprafață mare și o configurație complexă. Axele principale și de bază se leagă de
punctele rețelei de trasare, coordonatele acestora fiind date din proiect. Pentru trasarea
construcției se fixează și se materializează la început pe teren axele principale sau conturul
construcției.

113
Frătean Tudor-Paul Proiect de licență

În vederea efectuării trasării construcției, a fost nevoie de mai mulți pași de urmat. S-a
întocmit un plan topografic(anexa 5) care s-a înmânat proiectantului pentru ca acesta să poată
realiza sistemul de axe necesar pentru realizarea construcției.
În urma întocmirii sistemului de axe, acesta a fost transmis inginerului topograf pentru
ca acesta să iși poată efectua calculele necesare în vederea trasării axelor construcției.
Pregătirea topografică a proiectului de execuție cuprinde următoarele etape:
 Realizarea planului de trasare(anexa 6 și subanexa 6.1) prin aducerea la scară și suprapunerea
sistemului de axe întocmit de către proiectant peste planul topografic;
 Alegerea metodei de trasare și calculul elementelor necesare.

5.4.1.1 Trasarea axelor principale și de bază prin metoda coordonatelor polare

Prin această metodă se vor trasa axele de baza: A-A, D-D, 1-1, 5-5 și principale: 3-3 și
B-B, restul axelor fiind trasate prin metoda coordonatelor rectangulare.
Trasarea propriu-zisă se va face din punctul S2, iar din S1 se va efectua verificarea
fiecărui punct trasat, acordând o mare atenție preciziei.
Pentru folosirea acestei metode, în etapa de birou, au fost calculate orientările și distanța
dintre cele două puncte din baza topografică, precum și față de punctele ce urmează a fi trasate.
În urma obținerii orientărilor, s-au calculat unghiurile α și β prin diferență de orientări. Pentru
obținerea coordonatelor planimetrice pentru fiecare intersecție de axe, s-a folosit planul de
trasare(anexa 6 și subanexa 6.1).
Yij Yij
tgij   ij  arctg
X ij X ij

Dij  X 2  Y 2
α =Θînainte-Θ1-2 pentru unghiurile din stația S1
b=400 – (Θ1-2 - Θînainte ) pentru unghiurile din stația S2
Pe baza utilizării acestor formule obținem valorile următoare care sunt prezentate în
tabelele următoare fiind folosite la trasarea constructiei

114
Frătean Tudor-Paul Proiect de licență

Trasare din statia S1


Denumire punct Intersectie Ax X[m] Y[m] Orientarea α Distanta
D1 584725,12 392370,839 19,3843 398,0624 31,034
B1 584724,362 392365,14 7,9145 386,5926 29,072
B2 584728,848 392364,543 5,7292 384,4073 33,469
B3 584731,103 392364,244 4,8366 383,5147 35,692
A3 584730,392 392358,891 395,1832 373,8613 34,978
A5 584735,05 392358,272 394,7577 373,4358 39,670
C5 584735,795 392363,872 3,6894 382,3675 40,349
B4 584734,572 392363,783 3,6601 382,3382 39,123
C4 584734,605 392364,031 4,0594 382,7375 39,171
D4 584735,33 392.369 12,5432 391,2213 40,602
D3 584731,86 392.370 14,4741 393,1522 37,306
D2 584729,605 392.370 15,9210 394,5991 35,186

Tabelul 5.4.1.1 Trasarea din stația S1


Trasare din statia S2
Denumire punct Intersectie Ax X[m] Y[m] Orientarea α Distanta
D1 584725,12 392370,839 1,1749 379,8530 3,035
B1 584724,362 392365,14 324,4064 303,0845 6,085
B2 584728,848 392364,543 352,5545 331,2326 9,201
B3 584731,103 392364,244 360,0566 338,7347 11,138
A3 584730,392 392358,891 338,8139 317,4920 14,505
A5 584735,05 392358,272 351,1319 329,8100 18,016
C5 584735,795 392363,872 370,2737 348,9518 15,352
B4 584734,572 392363,783 367,4709 346,1490 14,314
C4 584734,605 392364,031 368,5114 347,1895 14,224
D4 584735,33 392.369 393,7710 372,4491 13,308
D3 584731,86 392.370 394,5486 373,2267 9,810
D2 584729,605 392.370 395,4358 374,1139 7,538

115
Frătean Tudor-Paul Proiect de licență

Tabelul 5.4.1.2 Trasarea din stația S2

Fig.5.4.1.1 Trasarea punctului B1


Pentru celelalte puncte și axe, principiile folosite au fost la fel.
Pentru început se staționează cu aparatul pe punctul S2 și se efectuează operațiunile de centrare,
calare și setare a aparatului. Se setează în aparat orientarea S2-S1, se vizează punctul S1 și se
înregistrează. Se calculează unghiul β necesar trasării. Se rotește aparatul până când citirea la
cercul orizontal este apropiată de cea dorită, se blochează mișcarea orizontală și cu ajutorul
șuruburilor de reglare fină, se setează orientarea dorită.
Pe direcția obținută, S2-B1, se trece la trasarea distanței DS2-B1, deplansând prisma pe
această direcție, până ce distanța indicată în aparat este egală cu cea calculată. Punctul se
materializează în teren cu un țăruș, iar pentru o verificare se ține prisma pe tăruș. Dacă vârful
prismei se găsește la distanța și orientarea dorită, la baza prismei(vârful acesteia) se bate un cui,

116
Frătean Tudor-Paul Proiect de licență

ulterior realizându-se încă o verificare, pentru ca țărușul să nu se fi deplasat în momentul în care


a fost bătut cuiul.
Lucrându-se corect s-a obținut o precizie de trasare de ±2 mm, suficientă pentru lucrarea
de față, respectându-se astfel calitățile geometrice ale construcției.
Axele secundare s-au trasat tot prin metoda coordonatelor polare.
Ultima operație constă în verificarea egalității lungimii diagonalelor cu o marjă de eroare de 1 –
2 cm. Dacă și această condiție este respectată, se consideră că trasarea a fost bine executată.
Lungimea diagonalelor a fost calculată pentru două corpuri, datorită complexității construcției,
valorile fiind prezentate în tabelul 5.4.1.3 și tabelul 5.4.3.1.4:

Corp 1 - Verificarea diagonalelor


A5 584735,05 392358,272 Diagonala A5-B3(calculata) Diagonala A5-B3(masurata)
B3 584731,103 392364,244 7,158 7,158
A3 584730,392 392358,891 Diagonala A3-C5(calculata) Diagonala A3-C5(masurata)
B5 584.735,762 392363,624 7,158 7,158

Tabelul 5.4.1.3 Verificarea diagonalelor Corp1

Corp 2 - Verificarea diagonalelor


B4 584734,572 392363,783 DiagonalaC4-D1(calculata) Diagonala C4-D1(masurata)
D1 584725,12 392370,839 11,795 11,795
B1 584724,362 392365,14 Diagonala B1-D4(calculata) Diagonala B1-D4(masurata)
D4 584735,33 392.369 11,797 11,797

Tabelul 5.4.1.3 Verificarea diagonalelor Corp2

117
Frătean Tudor-Paul Proiect de licență

4.4.3 Executarea împrejmuirii


În momentul executării gropii de fundație, intersecțiile axelor materializate pe teren prin
țăruși dispar, astfel se preferă ca aceste axe să fie materializate pe împrejmuiri. Ele se
amplasează nu foarte departe de conturul exterior al gropii de fundație, dar suficient de
îndepărtate, încât acestea să nu fie atinse de utilajele care execută groapa de fundație.
Împrejmuirile pot fi continue, existând o deschidere astfel încât utilajele să aiba acces, sau de tip
discontinuu, sub forma balizelor, plasate doar în dreptul axelor. Acestea sunt realizate din doi
țăruși verticali, bătuți în pământ și o scândură orizontală fixată transversal pe aceștia. Pe aceste
scânduri se vor marca prin cuie punctele ce definesc axele construcției, care au posibilitatea de a
fi reconstituite oricând în teren prin întinderea unor sârme de trasare.

118
Frătean Tudor-Paul Proiect de licență

119
Frătean Tudor-Paul Proiect de licență

CAPITOLUL VI. CONCLUZII

Ingineria topografică este o meserie frumoasă, satisfăcătoare și extrem de utilă pentru


domeniul construcțiilor. În cadrul acestei lucrări am prezentat doar o mica parte din plenitudinea
operațiilor care pot fi realizate de către un inginer topograf.
În acest proiect, cu ajutorul tehnicilor de măsurare și prelucrare topografice, am
realizat operațiunile necesare pentru trasarea obiectivului propus. Am verificat rețeaua geodezică
și am constatat că este stabilă. Am ridicat toate punctele de detaliu ale terenului și am întocmit
planul de situație. Pe baza planului primit de la proiectant, am stabilit elementele necesare
trasării constructiei atât în plan cât și pe verticală.

120
Frătean Tudor-Paul Proiect de licență

Bibliografie

Surse cărți:
Prof. Coord. Nicolae Oprescu – Manualul inginerului geodez - volumul I, II şi III – Editura
Tehnică, Bucureşti
N. Cristescu - Topografie inginerească – Editura Matrix Rom, Bucureşti 2003
C. Nuţiu, M. Bondrea – INSTRUMENTE TOPOGRAFICE ŞI GEODEZICE – Lucrări de laborator
C. Nuţiu – TOPOGRAFIE – Editura U.T. Pres, Cluj-Napoca 2006
Gheorghe M.T. Rădulescu, Adrian Traian G.M. Rădulescu – Topografie inginerască – Note
de curs – Editura U.T. PRESS, Cluj-Napoca, 2012
Ortelecan, M. : Geodezie, Editura AcademicPres, Cluj-Napoca, 2006.

Note de curs:
S. Naş – TOPOGRAFIE GENERALĂ – Note de curs
C. Spătar – METODE NUMERICE – Note de curs

Surse internet:
www.google.ro

www.wikipedia.com

www.scritub.com

www.ancpi.ro

www.topo-online.ro

121