,,Chemarea omului spre asemănarea cu Dumnezeu”

Ideile principale ale lecţiei:

 vederea lui Dumnezeu este o vedere suprafirească, prin ascultare, prin puterea lui
Dumnezeu şi prin credinţă;
 Dumnezeu are plenitudinea frumuseţii;
 omul trebuie să tindă spre desăvârşire;
 Dumnezeu iubeşte pe toţi oamenii în chip desăvârşit;
 credinţa curată în Dumnezeu şi stăruinţa în rugăciune prelungeşte viaţa sufletească şi
trupească;
 Iubirea de Dumnezeu şi de aproapele ne conduce spre asemănarea cu El;
 prin unirea cu Hristos devenim o făptură nouă.

Învăţături:
 să conştientizăm importanţa sfinţeniei;
 să- L iubim pe Dumnezeu şi pe aproapele;
 să fim ascultători;
 să credem că Dumnezeu împlineşte toate promisiunile.

CURS DE RELIGIE
CHEMAREA OMULUI SPRE ASEMĂNAREA CU DUMNEZEU
A. Ascultarea
a) Prin ascultare noi putem ,,să vedem” pe Dumnezeu în mod suprafiresc cu ajutorul lui
Dumnezeu şi prin credinţă.
B. Atributele divine
b) Gândindu-ne la fiinţa lui Dumnezeu nu putem decât ,,să ne uimim”, iar dacă ne gândim la
atributele Lui, putem să cugetăm că Dumnezeu are plenitudinea frumuseţii.
C. Porunca asemănării cu Dumnezeu
c) Purtând numele de creştin trebuie să tindem spre desăvârşirea care ne-o imprimă acest
nume.
D. Dragostea lui Dumnezeu
d) Omului, fiindu-i specifice bucuria şi dragostea, pe acestea le află desăvârşit în ,,fiinţa”
divină, deoarece Dumnezeu iubeşte pe toţi oamenii în chip desăvârşit.
e) Chiar în cele mai grele clipe ale vieţii noastre Dumnezeu ne ajută, chiar dacă nu înţelegem
acest ajutor. Credinţa curată în Dumnezeu şi stăruinţa în rugăciune prelungeşte viaţa
sufletească şi trupească
E. Despătimirea
f) Iubirea de Dumnezeu şi de aproapele ne conduce treptat spre sfinţenie, despătimire şi spre
asemănarea cu Chipul lui Dumnezeu, adică cu Mântuitorul Iisus Hristos.
F. Dobândirea Duhului Sfânt
g) Unindu-ne cu Mântuitorul nostru Iisus Hristos sufleteşte, prin poruncile şi învăţăturile
Sale, prin canoanele şi învăţăturile Sfinţilor Părinţi, şi trupeşte, prin Sfintele Taine, prin
participarea la Sfânta Liturghie, prin fapte bune, prin smerenie, sârguinţă, dreaptă judecată,
dreaptă măsură, ne ,,sădim în Dumnezeu”, adică ne îndumnezeim şi devenim o făptură nouă,
adică ne împlinim menirea de a fi ,,după Chipul şi Asemănarea lui Dumnezeu”, hristoşi,
fructe ale pomului vieţii, spiritualizate şi veşnic fericite.