Colegiul Naţional “Elena Cuza” Craiova

Anul şcolar 2018-2019

Prof. Trincă Ileana
Vizat Director, Responsabil comisie metodica,
Manual Editura: Corint
Curriculum aplicat T.C. 4 ore

PLANIFICARE ANUALĂ - CLASA a XII-a

Sem Unitatea de învăţare Nr. de ore Săptămâna Observaţii

I Lecţii introductive 2 S1
Recapitulare – în vederea pregătirii testului de evaluare iniţială 6 S2

I Perioada interbelică – Poezia

►George Bacovia; 6 S3
S4
I ► Tudor Arghezi; 6 S4- S5;
Lucian Blaga; 6 S6- S7
Ion Barbu 6 S7-S8
I ► Curente culturale / literare: modernism vs. tradiţionalism 8 S9-S10

I ► S.C. Diversitate tematică, stilistică şi de viziune în perioada interbelică 4 S11;

L.C. Noile norme lingvistice (ortografice, ortoepice si morfologice) conform DOOM 2; Noutăţi
în Gramatica Academiei
I ►Recapitulare pentru lucrarea de evaluare semestrială 6 S12
Lucrare scrisă semestrială ; 2 S13
I ► Curente culturale / literare: orientări avangardiste 4 S14

I ► S.C. Fronda în literatura interbelică 4 S15

I ► L. C. Tehnici de documentare (actualizare); 1

1
 ► L.C. Argumentarea; dezbaterea în spaţiul public şi în spaţiul privat; regulile unui dialog / unei 1 S16
polemici civilizate; ascultarea activă; exprimarea opiniei; discuţia; conversaţia; dezbaterea; S17
monologul informativ şi argumentativ; prezentarea orală a rezultatului unor documentări 2
► Dezbatere: Identitate culturală în context european
S18
8 S19
Recapitulare

Sem Perioada postbelică – Poezia

II ► S.C.: Literatura aservită ideologiei comuniste
► Cercul literar de la Sibiu (Radu Stanca); Al doilea val al suprarealismului (Gellu Naum) 4 S1

II ► Neomodernismul – Nichita Stănescu; 12 S2, S3,

Marin Sorescu S4
►Recapitulare - Poezia
II Perioada postbelică – Romanul
► Marin Preda 8 S5,6

L.C. Exprimarea corecta si nuantata: evitarea anacolutului, a confuziilor paronimice, a

pleonasmului si tautologiei, a cacofoniei. Adecvarea / inadecvarea stilistica. Norma literara,
variante libere 2
► un roman postbelic
S7
L.C. Discursul politic. Discursul publicistic. Prezentarea operei autorului preferat. Scrierea unei
prefeţe pentru cartea preferată. 2
II ► S.C. Tipuri de roman în perioada postbelică 2 S8
II ► Curente culturale / literare: postmodernismul 2 S8

II ► Recapitulare pentru teză 6 S9

II. Lucrarea scrisă semestrială 2 S10
II Perioada postbelică – Dramaturgia S11
► un text dramatic 6
,,O scrisoare pierdută” de I.L.Caragiale S 12
II ► Marin Sorescu, un text dramatic 6 S 12
Iona S13
II Recapitulare finală 8 S 14, 15, 16

2
 PLANIFICARE SEMESTRIALĂ - CLASA a XII-a
An şcolar 2016-2017

Semestrul I
Unitatea de învăţare Competenţe specifice
Activităţi de învăţare Săptămâna Observaţii
1.1.Aplicarea cunoştinţelor de limbă în
receptarea mesajelor orale şi scrise. Recapitulare:
1.3.Folosirea adecvată a strategiilor de  Genul epic şi genul dramatic S1,2
comuncare orală în monolog şi dialog.  Genul liric
1. Introducere 1.4.Utilizarea adecvată a tehnicilor de Test predictiv
redactare.  Interpretarea cantitativă şi
2.1.Utilizarea strategiilor de lectură în calitativă a testului; măsuri de S2
vederea înţelegerii adecvate a textelor remediere
studiate.
2.2.Compararea viziunilor despre lume,
despre condiţia umană sau despre artă
reflectate în texte literare, nonliterare sau în
alte arte.
► GEORGE BACOVIA
2. Poezia interbelică 3.1. Analiza relaţiilor dintre o operă studiată ● Plumb
şi contextul cultural în care a apărut aceasta; - Lectură-înţelegere (înţelegerea globală
2.1. Adecvarea strategiilor de lectură la a textului, analiza unor elemente ce pot S3
specificul textelor literare studiate, în conduce la înţelegerea textului,
vederea înţelegerii şi interpretării anticipări); chei de lectură (titlu, incipit,
personalizate; simbol central etc.)
2.3. Compararea propriei interpretări a - Lectură critică (elevii evaluează ceea ce
textelor studiate cu altele, realizate de colegi au citit), lectură creativă (elevii
sau de critici şi istorici literari; extrapolează, formulează interpretări
3
1.4. Utilizarea adecvată a tehnicilor de
redactare, în vederea realizării unei
comunicări eficiente şi personalizate;
4.2. Compararea şi evaluarea unor
argumente diferite, pentru a formula
judecăţi proprii
3.2. Integrarea cunoştinţelor privind limba si
literatura română într-o viziune coerentă
asupra culturii româneşti
2.1. Adecvarea strategiilor de lectură la
specificul textelor literare studiate, în
vederea înţelegerii şi interpretării
personalizate;
2.3. Compararea propriei interpretări a
textelor studiate cu altele, realizate de colegi
sau de critici şi istorici literari;
2.2. Compararea, pe baza unor criterii clar
formulate, a unor viziuni despre lume,
despre condiţia umană sau despre artă
reflectate în textele studiate;
1.1. Aplicarea achiziţiilor lingvistice în
receptarea mesajelor orale şi scrise, cu
explicarea rolului acestora în reliefarea
mesajului
2.1. Adecvarea strategiilor de lectură la
specificul textelor literare studiate, în
personale, prin raportări la propria
sensibilitate, experienţă de viaţă şi de
lectură)
● Sonet S4 (2)
– Lectură – înţelegere; lectură critică;
● Bacovia – dosarul critic / receptare
critică
– eseu structurat şi argumentativ
► TUDOR ARGHEZI
● lectură selectivă; prezentare generală;
● Testament S4
- Lectură înţelegere ; (înţelegerea globală
a textului, analiza unor elemente ce pot
conduce la înţelegerea textului,
anticipări); chei de lectură…
- Lectură critică (elevii evaluează ceea ce
au citit), lectură creativă (elevii
extrapolează, formulează interpretări
personale, prin raportări la propria
sensibilitate, experienţă de viaţă şi de
lectură)
● un psalm
- Lectură înţelegere (înţelegerea globală
a textului, analiza unor elemente ce pot S5
conduce la înţelegerea textului);
- Viziune despre lume, teme şi motive;
- Achiziţiile din clasele anterioare în
domeniul limbii şi al vocabularului
► LUCIAN BLAGA
4
Poezia interbelică vederea înţelegerii şi interpretării
personalizate;
2.3. Compararea propriei interpretări a
textelor studiate cu altele, realizate de colegi
sau de critici şi istorici literari;
4.1. Adecvarea tehnicilor şi strategiilor
argumentative la situaţii de comunicare
diverse (scrise sau orale)
2.2. Compararea, pe baza unor criterii clar
formulate, a unor viziuni despre lume,
despre condiţia umană sau despre artă
reflectate în textele studiate;
1.4. Utilizarea adecvată a tehnicilor de
redactare, în vederea realizării unei
comunicări eficiente şi personalizate;
2.1. Adecvarea strategiilor de lectură la
specificul textelor literare studiate, în
vederea înţelegerii şi interpretării
personalizate;
2.3. Compararea propriei interpretări a
textelor studiate cu altele, realizate de colegi
sau de critici şi istorici literari;
4.2. Compararea şi evaluarea unor
argumente diferite, pentru a formula
judecăţi proprii
1.4. Utilizarea adecvată a tehnicilor de
redactare, în vederea realizării unei
comunicări eficiente şi personalizate;
● Eu nu strivesc corola de minuni a
lumii S6
- Lectură înţelegere ; (înţelegerea globală
a textului, analiza unor elemente ce pot
conduce la înţelegerea textului,
anticipări); chei de lectură…
- Lectură critică (elevii evaluează ceea ce
au citit), lectură creativă (elevii
extrapolează, formulează interpretări
personale, prin raportări la propria
sensibilitate, experienţă de viaţă şi de
lectură)
● un alt text S7(2)
- Lectură înţelegere ; Lectură critică
- Viziune despre lume, teme şi motive;
► ION BARBU
● Joc secund S7
- Lectură înţelegere ; Lectură critică
● Riga Crypto şi lapona Enigel
- Lectură înţelegere ; (înţelegerea
globală a textului, analiza unor elemente S8
ce pot conduce la înţelegerea textului,
anticipări); chei de lectură…
- Lectură critică (elevii evaluează ceea ce
au citit), lectură creativă (elevii
extrapolează, formulează interpretări
personale, prin raportări la propria
sensibilitate, experienţă de viaţă şi de
lectură)
5
 3. Modernism versus
tradiţionalism
3.1. Analiza relaţiilor dintre o operă studiată
şi contextul cultural în care a apărut aceasta;
3.2. Integrarea cunoştinţelor privind limba şi
literatura română într-o viziune coerentă
asupra culturii româneşti
1.4. Utilizarea adecvată a tehnicilor de
redactare, în vederea realizării unei
comunicări eficiente şi personalizate;
3.4. Selectarea unor tehnici adecvate de
documentare şi cercetare a unei teme;
3.2. Integrarea cunoştinţelor privind limba şi
literatura română într-o viziune coerentă
asupra culturii româneşti
1.2. Utilizarea achiziţiilor lingvistice, cu
accent pe aspectele normative, cu explicarea
rolului acestora în reliefarea mesajului
► Curente culturale / literare:
modernism vs. tradiţionalism S9
- context istoric, social-politic,
evenimenţial; trăsături ale curentelor
culturale / literare reflectate în textele
studiate;
- Eugen Lovinescu; gruparea Sburătorul; S10
- revista Gândirea; N. Crainic, Sensul
tradiţiei;
► S.C. Diversitate tematică, stilistică şi
de viziune în perioada interbelică
S11
► L.C. Noile norme lingvistice
(ortografice, ortoepice şi morfologice)
conform DOOM2; Noutăţi în Gramatica
Academiei

Recapitulare pentru teză S12,13

3. Orientări avangardiste
3.3. Analiza unor conexiuni între literatura
română şi cea universală;
3.2. Integrarea cunoştinţelor privind limba şi culturale / literare reflectate în textele
literatura română într-o viziune coerentă
asupra culturii româneşti;
3.4. Selectarea unor tehnici adecvate de
documentare şi cercetare a unei teme
Lucrare de evaluare semestrială
► Curente culturale / literare: orientări
avangardiste;
- context istoric, social-politic, S14
evenimenţial; trăsături ale curentelor
studiate
► S.C. Fronda în literatura interbelică S15
► L. C. Tehnici de documentare
(actualizare);

6
 S16
4. Recapitulare ► Dezbatere: Identitate culturală în
context european S17,18,19
Recapitulare; evaluare
Semestrul al II-lea

Nr. Unitatea de Competenţe specifice Conţinuturi asociate Nr. Săpt. Obser

crt. învăţare de vaţii
ore

Perioada 3.4. Selectarea unor tehnici adecvate
1. postbelică- de documentare şi cercetare a unei
Poezia teme;
3.1. Analiza relaţiilor dintre o operă
studiată şi contextul cultural în care a
apărut aceasta;
2.1. Adecvarea strategiilor de lectură
la specificul textelor literare studiate,
în vederea înţelegerii şi interpretării
personalizate;
1.1. Aplicarea achiziţiilor lingvistice
în receptarea mesajelor orale şi
scrise, cu explicarea rolului acestora
în reliefarea mesajului
► S.C.: Literatura aservită ideologiei
comuniste 1
► Cercul literar de la Sibiu (Radu Stanca);
Al doilea val al suprarealismului (Gellu 2
Naum)
- Lectură înţelegere ; ( analiza unor
elemente ce pot conduce la înţelegerea S1
textului, anticipări); chei de lectură…
►Paralelă între poezia postbelică şi 1
interbelică
- Lectură critică (elevii evaluează ceea ce
au citit), lectură creativă (extrapolează,
formulează interpretări personale, prin
raportări la propria sensibilitate, experienţă
de lectură)

2. Perioada
postbelică – 3.1. Analiza relaţiilor dintre o operă ► Neomodernismul –
Poezia studiată şi contextul cultural în care a NICHITA STĂNESCU S2
apărut aceasta; ● Leoaică tânără-iubirea 4
2.1. Adecvarea strategiilor de lectură - Lectură-înţelegere (înţelegerea globală a
la specificul textelor literare studiate, textului, analiza unor elemente ce pot

7
 în vederea înţelegerii şi interpretării
personalizate;
2.3. Compararea propriei interpretări
a textelor studiate cu altele, realizate
de colegi sau de critici şi istorici
literari;
1.4. Utilizarea adecvată a tehnicilor
de redactare, în vederea realizării
unei comunicări eficiente şi
personalizate;
4.2. Compararea şi evaluarea unor
argumente diferite, pentru a formula
judecăţi proprii
1.1. Aplicarea achiziţiilor lingvistice
în receptarea mesajelor orale şi
scrise, cu explicarea rolului acestora
în reliefarea mesajului
2.1. Adecvarea strategiilor de lectură
la specificul textelor literare studiate,
în vederea înţelegerii şi interpretării
personalizate;
conduce la înţelegerea textului, anticipări);
chei de lectură (titlu, incipit, simbol central
etc.)
● Altă matematică 2
- Lectură-înţelegere (înţelegerea globală a
textului, analiza unor elemente ce pot S3
conduce la înţelegerea textului, anticipări);
chei de lectură
● În dulcele stil clasic
- Lectură critică (elevii evaluează ceea ce 2
au citit), lectură creativă (elevii
extrapolează, formulează interpretări
personale, prin raportări la propria
sensibilitate, experienţă de lectură)
L.C. Denotaţie şi conotaţie. Sensul
cuvintelor în context.
- Achiziţiile din clasele anterioare în
domeniul limbii şi al vocabularului
MARIN SORESCU
● Poveste 2 S4
– Lectură – înţelegere; lectură critică;
lectură creativă;
●Paralelă între poezia interbelică şi 1
postbelică

Evaluare 1
Recapitulare

3. Perioada ► MARIN PREDA

postbelică 2.1. Adecvarea strategiilor de lectură ● Moromeţii
Romanul la specificul textelor literare studiate,

8
în vederea înţelegerii şi interpretării
personalizate;
2.3. Compararea propriei interpretări
a textelor studiate cu altele, realizate
de colegi sau de critici şi istorici
literari;
4.1. Adecvarea tehnicilor şi
strategiilor argumentative la situaţii
de comunicare diverse (scrise sau
orale)
2.2. Compararea, pe baza unor
criterii clar formulate, a unor viziuni
despre lume, despre condiţia umană
sau despre artă reflectate în textele
studiate;
1.2. Utilizarea achiziţiilor lingvistice,
cu accent pe aspectele normative, cu
explicarea rolului acestora în
reliefarea mesajului
3.1. Analiza relaţiilor dintre o operă
studiată şi contextul cultural în care a
apărut aceasta;
1.1. Aplicarea achiziţiilor lingvistice
în receptarea mesajelor orale şi
scrise, cu explicarea rolului acestora
în reliefarea mesajului
3.4. Selectarea unor tehnici adecvate
de documentare şi cercetare a unei
teme;
3.1. Analiza relaţiilor dintre o operă
studiată şi contextul cultural în care a
apărut aceasta;
- Lectură-înţelegere (înţelegerea globală a 4 S5
textului, analiza unor elemente ce pot
conduce la înţelegerea textului, anticipări);
chei de lectură
- Lectură critică (elevii evaluează ceea ce
au citit), lectură creativă (elevii
extrapolează, formulează interpretări
personale, prin raportări la propria 4
sensibilitate, experienţă de viaţă şi de S6
lectură)
-- Viziune despre lume, teme şi motive;
L.C. Exprimarea corectă şi nuanţată:
evitarea anacolutului, a confuziilor
paronimice, a pleonasmului si tautologiei,
a cacofoniei. Adecvarea / inadecvarea
stilistică. Norma literară, variante libere 1
► Mircea Nedelciu, un roman
– Lectură – înţelegere; lectură critică; S7
lectură creativă;
- trăsături ale curentelor culturale / literare
reflectate în textele studiate; 1
L.C. Discursul politic. Discursul
publicistic. Prezentarea operei autorului
preferat. Scrierea unei prefeţe pentru cartea
preferată. 2
► S.C. Tipuri de roman în perioada
postbelică
- Fişe de lucru, materiale documentare
asupra unei epoci, a unui curent literar,
sinopsis privind dinamica fenomenului
literar / cultural în diferite epoci, surse de
documentare (inclusiv internetul)
9
 3.2. Integrarea cunoştinţelor privind
limba şi literatura română într-o
viziune coerentă asupra culturii
româneşti;
3.3. Analiza unor conexiuni între
literatura română şi cea universală;
3.2. Integrarea cunoştinţelor privind
limba şi literatura română într-o
viziune coerentă asupra culturii
româneşti;
2.2. Compararea, pe baza unor
criterii clar formulate, a unor viziuni
despre lume, despre condiţia umană
sau despre artă reflectate în textele
studiate;
3. Perioada 3.3. Analiza unor conexiuni între
postbelică – literatura română şi cea universală;
Dramaturgia 2.1. Adecvarea strategiilor de lectură
la specificul textelor literare studiate,
în vederea înţelegerii şi interpretării
personalizate;
2.2. Compararea, pe baza unor
criterii clar formulate, a unor viziuni
despre lume, despre condiţia umană
sau despre artă reflectate în textele
studiate;
► Curente culturale / literare:
postmodernismul
● MIRCEA CĂRTĂRESCU S8
Levantul
– Lectură – înţelegere; lectură critică; 2
lectură creativă;
- trăsături ale curentelor culturale / literare 1
reflectate în textele studiate;
► Literatura si muzica (limbajul literaturii,
limbajul muzicii): Phoenix si Cantofabule 1
- limbajul literaturii, limbajul muzicii
Recapitulare pentru teză 6 S9
Lucrare scrisă semestrială 2 10
► un text dramatic postmodernist
► Marin Sorescu - Iona
- Lectură înţelegere ; (înţelegerea globală a
textului, analiza unor elemente ce pot
conduce la înţelegerea textului, anticipări); 4 S11
chei de lectură…
- Lectură critică (elevii evaluează ceea ce 2 S12
au citit), lectură creativă (elevii
extrapolează, formulează interpretări
personale, prin raportări la propria
sensibilitate, experienţă de viaţă şi de
lectură)
10
2.3. Compararea propriei interpretări -- Viziune despre lume, teme;
a textelor studiate cu altele, realizate
de colegi sau de critici şi istorici ►Recapitulare : Comedia
literari; O scrisoare pierdută 2 S12
1.4. Utilizarea adecvată a tehnicilor 4 S13
de redactare, în vederea realizării
unei comunicări eficiente şi
personalizate;
4.2. Compararea şi evaluarea unor
argumente diferite, pentru a formula
judecăţi proprii
3.1. Analiza relaţiilor dintre o operă
studiată şi contextul cultural în care a
apărut aceasta; 4 S14
3.2. Integrarea cunoştinţelor privind Recapitulare finală
limba şi literatura română într-o 4 S 15,
viziune coerentă asupra culturii 16
româneşti;

11
 PLANIFICARE PE UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
Clasa a XII-a – An şcolar 2016-2017
Semestrul I
Conţinuturi ( detalieri ) Competenţe specifice
Activităţi de învăţare Resurse Evaluare
► GEORGE BACOVIA 3.1. Analiza relaţiilor dintre o operă ▪ Activităţi de lectură
● Plumb studiată şi contextul cultural în care corespunzătoare etapelor ● jurnalul de
- Lectură-înţelegere (înţelegerea a apărut aceasta; lecturii - prelectură, lectură şi lectură;
globală a textului, analiza unor 2.1. Adecvarea strategiilor de postlectură; ● observare
elemente ce pot conduce la înţelegerea lectură la specificul textelor literare ▪ Activităţi de comunicare sistematică;
textului, anticipări); chei de lectură studiate, în vederea înţelegerii şi orală – ascultare activă şi ● grilă de
(titlu, incipit, simbol central etc.) interpretării personalizate; exerciţii de exprimare a unei evaluare a
● volume de
- Lectură critică (elevii evaluează ceea 2.3. Compararea propriei opinii argumentate;
poezii; comunicării orale;
ce au citit), lectură creativă (elevii interpretări a textelor studiate cu ▪ Exerciţii de analiză a ● grilă de
extrapolează, formulează interpretări altele, realizate de colegi sau de nivelurilor textului liric; ● fişe de lucru; evaluare a
personale, prin raportări la propria critici şi istorici literari; ▪ Activităţi de aplicare a ● flip-chart; comunicării
sensibilitate, experienţă de viaţă şi de 1.4. Utilizarea adecvată a tehnicilor noţiunilor de teorie literară; ● manual; scrise;
lectură) de redactare, în vederea realizării ▪ Exerciţii de ilustrare a ● autoevaluare;
● Sonet unei comunicări eficiente şi caracteristicilor limbajului ● dosarul critic;
– Lectură – înţelegere; lectură critică; personalizate; poetic; ● investigaţia;
● Bacovia – dosarul critic / receptare 4.2. Compararea şi evaluarea unor ▪ Activităţi de comunicare
critică argumente diferite, pentru a formula scrisă: redactarea eseului
– eseu structurat şi argumentativ judecăţi proprii structurat /argumentativ;

12
► TUDOR ARGHEZI
● lectură selectivă; prezentare generală;
● Testament
- Lectură înţelegere ; (înţelegerea
globală a textului, analiza unor
elemente ce pot conduce la înţelegerea
textului, anticipări); chei de lectură…
- Lectură critică (elevii evaluează ceea
ce au citit), lectură creativă (elevii
extrapolează, formulează interpretări
personale, prin raportări la propria
sensibilitate, experienţă de viaţă şi de
lectură)
● un psalm
- Lectură înţelegere (înţelegerea globală
a textului, analiza unor elemente ce pot
conduce la înţelegerea textului);
- Viziune despre lume, teme şi motive;
- Achiziţiile din clasele anterioare în
domeniul limbii şi al vocabularului
► LUCIAN BLAGA
● Eu nu strivesc corola de minuni a
lumii
- Lectură înţelegere ; (înţelegerea
globală a textului, analiza unor
elemente ce pot conduce la înţelegerea
textului, anticipări); chei de lectură…
3.2. Integrarea cunoştinţelor privind
limba si literatura română într-o ▪ Activităţi de lectură ● observare
viziune coerentă asupra culturii corespunzătoare etapelor sistematică;
româneşti lecturii - prelectură, lectură şi ● evaluarea
2.1. Adecvarea strategiilor de postlectură; realizată pe grupe
lectură la specificul textelor literare de elevi;
studiate, în vederea înţelegerii şi ▪ Activităţi de comunicare ● tehnica 3-2-1;
orală – ascultare activă şi ● volume de
interpretării personalizate;
poezii; ● autoevaluarea;
2.3. Compararea propriei producere de monolog oral
interpretări a textelor studiate cu argumentativ; ● fişe de lucru; ● test de
altele, realizate de colegi sau de ▪ Exerciţii de analiză a ● flip-chart; evaluare;
critici şi istorici literari; elementelor de compoziţie; ● manual; ● jurnalul
2.2. Compararea, pe baza unor ▪ Activităţi de înţelegere şi reflexiv;
criterii clar formulate, a unor aplicare a noţiunilor de teorie ● dosarul de
viziuni despre lume, despre condiţia literară; lectură;
umană sau despre artă reflectate în ▪ Exerciţii de analiză a ● grilă de
textele studiate; nivelurilor textului liric; evaluare a
1.1. Aplicarea achiziţiilor ▪ Activităţi de comunicare monologului oral
lingvistice în receptarea mesajelor scrisă: eseul liber; de tip
orale şi scrise, cu explicarea rolului ▪ Exerciţii de exprimare a argumentativ;
acestora în reliefarea mesajului unui punct de vedere
argumentat despre
semnificaţia / mesajul
textului;
2.1. Adecvarea strategiilor de
lectură la specificul textelor literare ▪ Activităţi de lectură ● observare
studiate, în vederea înţelegerii şi corespunzătoare etapelor sistematică a
interpretării personalizate; ● prezentare în
2.3. Compararea propriei power-point
interpretări a textelor studiate cu (video proiector)
altele, realizate de colegi sau de
critici şi istorici literari;
13
- Lectură critică (elevii evaluează ceea 4.1. Adecvarea tehnicilor şi lecturii - prelectură, lectură şi comportamentului
ce au citit), lectură creativă (elevii strategiilor argumentative la situaţii postlectură; ● volume de elevilor;
extrapolează, formulează interpretări de comunicare diverse (scrise sau poezii;
personale, prin raportări la propria orale) ▪ Exerciţii de analiză a ● fişe de lucru; ● jurnalul de
sensibilitate, experienţă de viaţă şi de 2.2. Compararea, pe baza unor elementelor de compoziţie; ● flip-chart; lectură;
lectură) criterii clar formulate, a unor ▪ Exerciţii de analiză a ● manual; ● autoevaluare;
● un alt text viziuni despre lume, despre condiţia nivelurilor textului liric; ● grilă de
- Lectură înţelegere ; Lectură critică umană sau despre artă reflectate în ▪ Activităţi de înţelegere şi evaluare a
- Viziune despre lume, teme şi motive; textele studiate; aplicare a noţiunilor de teorie monologului oral
1.4. Utilizarea adecvată a tehnicilor literară; de tip
de redactare, în vederea realizării ▪ Activităţi de comunicare argumentativ;
unei comunicări eficiente şi orală – ascultare activă şi
personalizate; exerciţii de exprimare a unei
opinii argumentate;

● grilă de
▪ Activităţi de comunicare evaluare a eseului
scrisă: paralela; de tip paralelă;

► ION BARBU 2.1. Adecvarea strategiilor de ▪ Activităţi de lectură

● Joc secund lectură la specificul textelor literare corespunzătoare etapelor ● volume de ● observare
- Lectură înţelegere ; Lectură critică studiate, în vederea înţelegerii şi lecturii - prelectură, lectură şi poezii; sistematică a
● Riga Crypto şi lapona Enigel interpretării personalizate; postlectură; ● fişe de lucru; comportamentului
- Lectură înţelegere ; (înţelegerea 2.3. Compararea propriei ▪ Exerciţii de exprimare a ● fişe de elevilor;
globală a textului, analiza unor interpretări a textelor studiate cu unui punct de vedere evaluare; ● autoevaluare;
elemente ce pot conduce la înţelegerea altele, realizate de colegi sau de argumentat despre ● flip-chart; ● grilă de
textului, anticipări); chei de lectură… critici şi istorici literari; semnificaţia / mesajul ● manual; evaluare a
- Lectură critică (elevii evaluează ceea 4.2. Compararea şi evaluarea unor textului; monologului oral
ce au citit), lectură creativă (elevii argumente diferite, pentru a formula ▪ Exerciţii de analiză a de tip
extrapolează, formulează interpretări judecăţi proprii nivelurilor textului liric; argumentativ;
personale, prin raportări la propria

14
sensibilitate, experienţă de viaţă şi de 1.4. Utilizarea adecvată a tehnicilor ▪ Activităţi de aplicare a
lectură) de redactare, în vederea realizării noţiunilor de teorie literară; ● grilă de
unei comunicări eficiente şi evaluare a eseului
personalizate; ▪ Activităţi de comunicare structurat;
scrisă: eseu structurat
► Curente culturale / literare: 3.1. Analiza relaţiilor dintre o operă
modernism vs. tradiţionalism studiată şi contextul cultural în care ▪ Activităţi de lectură ● fişa de ● Philips 6/6;
- context istoric, social-politic, a apărut aceasta; corespunzătoare textelor prezentare
evenimenţial; trăsături ale curentelor 3.2. Integrarea cunoştinţelor privind selectate (critic, literar etc.); sintetică; ● dezbaterea
culturale / literare reflectate în textele limba şi literatura română într-o ▪ Activităţi de formare / ● fragmente din (foaia de arbitraj);
studiate; viziune coerentă asupra culturii evaluare a competenţei texte de doctrină ● investigaţia;
- Eugen Lovinescu; gruparea româneşti culturale: exerciţii de sau studii legate
Sburătorul; 1.4. Utilizarea adecvată a tehnicilor identificare a ideilor, de temă ● observare
- revista Gândirea; N. Crainic, Sensul de redactare, în vederea realizării argumentelor, opiniilor; aparţinând unor sistematică a
tradiţiei; unei comunicări eficiente şi exerciţii de formulare în scris istorici, ideologi, comportamentului
personalizate; sau oral a unor argumente / eseişti, filosofi, elevilor;
contraargumente etc. critici şi istorici ● autoevaluare;
▪ Activităţi de comunicare literari ● test de
orală – ascultare activă şi interbelici sau evaluare;
exerciţii de exprimare a unei contemporani: ● harta
opinii argumentate despre E. Lovinescu, conceptuală;
texte din poeţii studiaţi sau N.Crainic, Matei
din opera altor poeţi Călinescu, Ion
interbelici; Bogdan Lefter
etc.

15
► S.C. Diversitate tematică, stilistică şi 3.4. Selectarea unor tehnici
de viziune în perioada interbelică
► L.C. Noile norme lingvistice
(ortografice, ortoepice şi morfologice)
conform DOOM2; Noutăţi în
Gramatica Academiei
► Curente culturale / literare: orientări
avangardiste;
- context istoric, social-politic,
evenimenţial; trăsături ale curentelor
culturale / literare reflectate în textele
studiate
► S.C. Fronda în literatura interbelică
adecvate de documentare şi ▪ activităţi de cercetare a unei ● selecţii din Investigaţia
cercetare a unei teme; teme, desfăşurate încă de la texte literare ale Proiectul:
3.2. Integrarea cunoştinţelor privind începutul semestrului; poeţilor
limba şi literatura română într-o ▪ activităţi de prezentare / interbelici ● evaluarea de
viziune coerentă asupra culturii evaluare / autoevaluare a studiaţi; proces;
româneşti rezultatelor unei investigaţii; ● istorii literare, ● evaluarea de
1.2. Utilizarea achiziţiilor ▪ activităţi de comunicare eseuri şi studii produs;
lingvistice, cu accent pe aspectele orală – ascultare activă, dedicate temei; ● grilă de
normative, cu explicarea rolului producere de monolog oral etc ● videoproiector evaluare a
acestora în reliefarea mesajului ▪ activităţi de utilizare a prezentării;
elementelor de limbă în
receptarea şi producerea
mesajelor orale şi scrise.
3.3. Analiza unor conexiuni între
literatura română şi cea universală; ▪ Activităţi de lectură ● texte poetice, Investigaţia
3.2. Integrarea cunoştinţelor privind corespunzătoare textelor fragmente de Proiectul:
limba şi literatura română într-o selectate (critic, literar etc.);proză
viziune coerentă asupra culturii contestatară, ● evaluarea de
româneşti; ▪ activităţi de cercetare a unei manifeste proces;
3.4. Selectarea unor tehnici teme, desfăşurate încă de la literare; ● evaluarea de
adecvate de documentare şi începutul semestrului; ● antologii ale produs;
cercetare a unei teme ▪ activităţi de prezentare / literaturii de
evaluare / autoevaluare a avangardă ● grilă de
rezultatelor unei investigaţii; (realizate de evaluare a
▪ activităţi de comunicare Saşa Pană, prezentării;
orală – ascultare activă, Marin Mincu;
producere de monolog oral etc Gabriela Duda) ● observare
▪ activităţi de utilizare a sistematică a
elementelor de limbă în comportamentului
receptarea şi producerea elevilor;
mesajelor orale şi scrise.
16
 PLANIFICAREA PE UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
An şcolar 2016 – 2017
Semestrul I

Conţinuturi (detalieri) Competenţe specifice

Activităţi Resurse Evaluare

de învăţare
PERIOADA INTERBELICĂ. POEZIA 1.1 aplicarea achiziţiilor lingvistice în
Poezia interbelică. Prezentare generală. receptarea mesajelor orale şi scrise cu

17
 - modernism poetic, expresionism, tradiţionalism, explicarea rolurilor acestora în Expunerea
avangardă – prezentare sintetică reliefarea mesajului; Repere
- definirea termenilor de modern, modernitate, istorico-
modernism 1.2 utilizarea achiziţiilor lingvistice, cu literare
accent pe aspecte normative cu Observaţie
 George Bacovia explicarea rolurilor acestora în Exerciţii de permanentă
- Simbolismul, ca formă a modernismului: reliefarea mesajului; identificare a
definiţie, trăsături, reprezentanţi, etape ale conceptelor
simbolismului românesc 1.3 folosirea adecvată a strategiilor de operaţionale
- Universul liric bacovian: debut, volume de comunicare orală în monolog şi dialog, Portofoliile
versuri; teme, motive fundamentale, universul în vederea realizării unei comunicări elevilor
creaţiei, imaginarul poetic. eficiente şi personalizate;
 Plumb
- structură, compoziţie; Problematizarea
- simboluri (plumbul ca simbol central al textului),
semnificaţii;
- cromatism poetic, atmosfera sufocantă; 1.4 utilizarea adecvată a tehnicilor de Prezentare
- elemente de compoziţie în textul poetic (teme, redactare, în vederea realizării unei Power Point
motive, laitmotiv, idee poetică, secvenţe poetice, comunicări eficiente şi personalizate; Probe orale
imagini artistice, elemente de opoziţie şi simetrie, Exerciţii de
titlu, incipit, final); comentare a ideilor
- niveluri de interpretare; poetice
- limbaj şi expresivitate; 2.1 adecvarea strategiilor de lectură la
- imaginarul poetic, figuri de stil; specificul textelor literare studiate, în Schema
- elemente de versificaţie (strofă, ritm, rimă, vederea înţelegerii şi interpretării Demonstraţia
măsură); personalizate;
- analiza nivelurilor textului poetic;
- particularităţi simboliste în poezia studiată Teme pentru acasă
(identificarea elementelor simboliste şi realizarea Fişe de lucru
unui eseu în care să se demonstreze că poezia 2.2 compararea pe baza unor criterii clar
aparţine curentului simbolist); formulate a unor viziunii despre lume,

18
 - caracterul de artă poetică (cu realizarea unui eseu despre condiţia umană sau despre artă Exerciţii de analiză
argumentativ). reflectate în textele studiate; a nivelurilor
textului poetic
 Sonet
- definirea conceptului operaţional de „sonet”; Teste formative
- structură, compoziţie; 2.3 compararea propriei interpretări a
- elemente de compoziţie în textul poetic (teme, textelor studiate cu altele, realizate de Repere
motive, laitmotiv, idee poetică, secvenţe poetice, colegi sau de critici şi istorici literari; critice
imagini artistice, elemente de opoziţie şi simetrie,
titlu, incipit, final);
- limbaj şi expresivitate; Paralela
- imaginarul poetic, figuri de stil; 3.1 analiza relaţiilor dintre o operă
- cromatismul discret; literară studiată şi contextul cultural în
- elemente de versificaţie (strofă, ritm, rimă, care a apărut aceasta; Referate
măsură);
- analiza nivelurilor textului poetic; 3.2 integrarea cunoştinţelor privind
- particularităţi simboliste în poezia studiată; limba şi literature română într-o viziune
- eseu de tip paralelă cu sonetul eminescian Afară-i coerentă asupra culturii româneşti; Repere
toamnă; istorico-
- semnificaţia griului în poezia bacoviană; Expunerea literare

 Ipostaze ale naturii în poezia romantică vs.

ipostaze ale naturii în poezia simbolistă
- Motive poetice 3.3 analiza unor conexiuni între Observaţie
- Ipostaze ale eului liric literatura română şi cea universală; permanentă

 Tudor Arghezi Exerciţii de analiză

- Modernismul eclectic (amestecarea opţiunilor structurală
ideologice tradiţionale cu unele moderne, în care, 3.4 selectarea unor tehnici adecvate de Schema
sub aspect formal,apare încă prozodia clasică). documentare şi cercetare a unei teme;
Teme pentru acasă

19
- Universul liric arghezian; debut, volume de
versuri; teme, motive fundamentale, universul Exerciţii de Planşa
creaţiei, imaginarul poetic. argumentare
 Testament 4.1 adecvarea tehnicilor şi strategiilor
- structura, compoziţia poeziei; argumentative la situaţii de comunicare
- sursele poeziei, rolul şi importanţa cărţii ca diverse (scrise sau orale);
moştenire spirituală;
- estetica urâtului;
- metamorfoza materialului în spiritual; Exerciţii de Textele
- elemente de compoziţie în textul poetic (temă, comentare a ideilor suport
motiv, laitmotiv, idee poetică, secvenţe poetice, 4.2 compararea şi evaluarea unor poetice
imagini artistice, elemente de opoziţie şi simetrie, argumente diferite pentru formularea
titlu, incipit, final); unor judecăţi proprii. Referate
- limbaj şi expresivitate;
- imaginarul poetic, figuri de stil;
- elemente de versificaţie (strofă, ritm, rimă,
măsură); Exerciţii de analiză
- analiza nivelurilor textului poetic. structurală Fişe de lucru
- condiţia operei de artă - demonstraţia că opera 1.1 aplicarea achiziţiilor lingvistice în
studiată este artă poetică; receptarea mesajelor orale şi scrise cu
explicarea rolurilor acestora în
 Psalm (Te drămuiesc în zgomot şi-n tăcere) reliefarea mesajului;
- Psalmul – definiţie, trăsături; Expunerea
- psalmul arghezian: problematică; stratul liric
religios şi substratul demonic; Teste formative
- pendularea între credinţă şi tăgadă;
- „hybrisul” arghezian; 1.2 utilizarea achiziţiilor lingvistice, cu Repere
- conceptul de „teologie negativă”, specific accent pe aspecte normative cu Problematizarea istorico-
expresionismului; explicarea rolurilor acestora în literare
- elemente de compoziţie în textul poetic (temă, reliefarea mesajului;
motiv, laitmotiv, idee poetică, secvenţe poetice,

20
 imagini artistice, elemente de opoziţie şi simetrie, Exerciţii de
titlu, incipit, final ); comentare a
- limbaj şi expresivitate; figuri de stil; elementelor de
- imaginarul poetic (vânătoarea în absolut, căutarea 1.3 folosirea adecvată a strategiilor de compoziţie Teme pentru acasă
şi formele Divinului, priveghiul psalmistului); comunicare orală în monolog şi dialog,
- raportul poet – divinitate în lirica argheziană în vederea realizării unei comunicări Fişe de lucru
eficiente şi personalizate;
 Lucian Blaga
- Modernismul sincron (expresionismul – patos, Brainstormingul
subiectivism, vitalism)
- Universul filozofic – prezentare generală Schiţa
(conceptul de „mister”, cenzura transcendentă 1.4 utilizarea adecvată a tehnicilor de
impusă de Marele Anonim, tipuri de cunoaştere – redactare, în vederea realizării unei
paradisiacă şi luciferică; metafora revelatorie şi comunicări eficiente şi personalizate; Demonstraţia Observaţie
plasticizantă) permanentă
- Universul liric: etape ale creaţiei (debut, volume
de versuri), teme, motive fundamentale,
simboluri, imaginarul poetic blagian;
 Eu nu strivesc corola de minuni a lumii Exerciţii de
- structură, compoziţie; identificare Fişe de idei
- panteismul – asociat unui tradiţionalism de
factură estetică; Referate
- metafora luminii; accepţii ale termenului: 2.1 adecvarea strategiilor de lectură la
conştiinţă, creativitate, revelare a misterelor, specificul textelor literare studiate, în
comunicare a mesajelor, iubire spiritualizată; vederea înţelegerii şi interpretării
- cunoaştere paradisiacă / cunoaştere luciferică; personalizate;
- antiteza eu – alţii; concret – abstract; Problematizarea
- elemente de compoziţie în textul poetic (temă,
motiv, laitmotiv, idee poetică, secvenţe poetice, Portofolii
imagine artistică, elemente de opoziţie şi simetrie,
titlu, incipit, final); Teste
- limbaj şi expresivitate; formative

21
 - imaginarul poetic, figuri de stil; Expunerea
- elemente de versificaţie (strofă, ritm, rimă, 2.2 compararea pe baza unor criterii clar
măsură); formulate a unor viziunii despre lume,
- analiza nivelurilor textului poetic. despre condiţia umană sau despre artă Repere
- conexiuni cu poezii precum Lumina, Izvorul reflectate în textele studiate; istorico-
nopţii, Lumina raiului etc.; literare
- demonstraţia că opera studiată este artă poetică; Exerciţii de
- particularităţi moderniste în poezia studiată; comentare a ideilor
2.3 compararea propriei interpretări a poetice Teme pentru acasă
 Daţi-mi un trup voi munţilor textelor studiate cu altele, realizate de
- elemente de compoziţie în textul poetic (temă, colegi sau de critici şi istorici literari;
motiv, laitmotiv, idee poetică, secvenţe poetice,
imagine artistică, elemente de opoziţie şi simetrie, Schema
titlu, incipit, final);
- limbaj şi expresivitate;
- imaginarul poetic, figuri de stil; Demonstraţia
- elemente de versificaţie (strofă, ritm, rimă, Fişe de lucru
măsură);
- analiza nivelurilor textului poetic. 3.1 analiza relaţiilor dintre o operă
- „autopertretul” eului liric; literară studiată şi contextul cultural în
- invocaţia elementelor veşnicului; care a apărut aceasta; Problematizarea Referate
- nevoia de absolut;
- revenirea în contingent;
- manifestare a expresionismului blagian; Exerciţii de analiză
a limbajului poetic
 Ion Barbu Portofolii
- Modernismul ermetic (încifrarea mesajului prin
limbaj, poezie greu de înţeles);
- Universul liric barbian: etape ale creaţiei (debut, Paralela
volume de versuri), teme, motive fundamentale,
simboluri, imaginarul poetic;
 Joc secund (Din ceas, dedus)

22
- lumea materială / lumea Ideilor; 3.2 integrarea cunoştinţelor privind Fişe de lucru
- negaţia priorităţii concretului în lume; limba şi literature română într-o viziune Teste formative
- mitul oglinzii; coerentă asupra culturii româneşti; Exerciţii de
- arta – proces şi produs exclusiv intelectual; identificare
- ermetismul barbian;
- elemente de compoziţie în textul poetic (temă,
motiv, laitmotiv, idee poetică, secvenţă poetică,
imagine artistică, elemente de opoziţie şi simetrie, Tabelul
titlu, incipit, final);
- limbaj şi expresivitate; Exerciţii de
- imaginarul poetic, figuri de stil; comentare a Observaţie
- elemente de versificaţie (strofă, ritm, rimă, 3.3 analiza unor conexiuni între figurilor de stil permanentă
măsură); literatura română şi cea universală;
- analiza nivelurilor textului poetic.
- demonstraţia că opera studiată este artă poetică;
- particularităţi moderniste în poezia strudiată; Schiţa

Exerciţii de Referate
 Riga Crypto şi lapona Enigel 3.4 selectarea unor tehnici adecvate de redactare
- balada: definiţie, caracteristici, evoluţie; documentare şi cercetare a unei teme;
- elemente de compoziţie în textul poetic (temă,
motiv, laitmotiv, idee poetică, secvenţă poetică,
imagine artistică, elemente de opoziţie şi simetrie,
titlu, incipit, final);
- limbaj şi expresivitate;
- imaginarul poetic, figuri de stil; semnificaţii;
- elemente de versificaţie (strofă, ritm, rimă, 4.1 adecvarea tehnicilor şi strategiilor Proiectul
măsură); argumentative la situaţii de comunicare Conversaţia
- analiza nivelurilor textului poetic; diverse (scrise sau orale); euristică
- paralelă cu poemul Luceafărul, de Mihai Repere
Eminescu. istorico-
literare

23
 Expunerea
LIMBĂ ŞI COMUNICARE:
 Figuri de stil. Procedee de expresivitate 4.2 compararea şi evaluarea unor
- Figuri semantice (tropi): figuri de analogie (epitet, argumente diferite pentru formularea
comparaţie, metaforă, personificare, hiperbolă, unor judecăţi proprii.
oximoron, simbol, alegorie, sinestezie) şi figuri de Paralela Teme pentru acasă
contiguitate (metonimia şi sinecdoca);
- Figuri sintactice şi de construcţie: figuri ale
amplificării (repetiţia, anafora, epifora,refrenul,
enumeraţia); figuri ale contrastului (antiteza); Fişe de
figuri de adresare (interogaţia retorică, exclamaţia portofoliu
retorică, invocaţia retorică);
- Figuri de sunet: aliteraţia, asonanţa, onomatopeea,
eufonia, armonia imitativă; Exerciţii de
- Elemente de prozodie: rimă, ritm; identificare şi
- Deixis (personal, spaţial, temporal, social); redactare
- Anafora.

Proiectul
 Etapele redactării unui eseu şcolar - eseul DOOM 2
nestructurat, eseul structurat, paralela, sinteza,
analiza literară, comentariul literar
- Pregătirea redactării
- Realizarea lucrării Dezbaterea
- Verificarea lucrării

Curente culturale/literare: Modernism vs.

Tradiţionalism. Prezentare sintetică Exerciţii de
 Texte suport: E. Lovinescu, Istoria literaturii exprimare a unui
române contemporane şi N. Crainic, Sensul punct de vedere Investigaţia Teste formative

24
 tradiţiei; I. Pillat, Aci sosi pe vremuri – omul în
oglinda timpului, un fel de artă poetică. Sinteza
- Modernismul – trăsături, reprezentanţi,
reviste
- Modernismul românesc – modernismul
lovinescian (teoria sincronismului, Exerciţii de
principiul diferenţierii) documentare
- Tradiţionalismul – trăsături, reprezentanţi Fişe de lucru
- Grupări, reviste

STUDIU DE CAZ: Diversitate tematică, stilistică şi de

viziune în poezia interbelică
- simbolismul ca formă a modernismului – George Dezbaterea
Bacovia;
- modernismul sincron – Lucian Blaga;
- modernismul eclectic – Tudor Arghezi;
- modernismul ermetic – Ion Barbu; Test sumativ
- tradiţionalismul sau modernismul autohton.

LIMBĂ ȘI COMUNICARE Sugestiile

 Norme lingvistice ortografice, ortoepice, bibliografice
morfologice și de punctuație, conform DOOM
2 Exerciţii
- Componenta semantic, Componenta gramaticală argumentative
- Aspectul semantic
- Reguli generale
- Scrierea cu majusculă
- Scrierea cu/fără cratimă
- Accentuarea cuvintelor
- Cuvinte compuse, dublete Tabelul
- Despărţirea în silabe

25
Curente culturale/literare: Orientări avangardiste.
Prezentare sintetică – dadaism – constructivism –
suprarealism.
 Text suport: Saşa Pană, Manifest
- Trăsături definitorii ale mişcării de avangardă
- Reviste şi grupări româneşti
- o alternativă la arta momentului;
- imperativul schimbării
- lectura altor texte avangardiste

STUDIU DE CAZ: Fronda în literatura interbelică

- începuturile avangardei artistice europene;
cronologie;
- grupări, reviste şi manifeste artistice în România
interbelică
- efemeritate şi durată în literatura de avangardă
interbelică

LIMBĂ ŞI COMUNICARE:
 Tehnici de documentare (actualizare):
- etape ale documentării;
- surse de documentare;
- organizarea timpului de lucru.
 Argumentarea
- dezbaterea în spaţiul public şi în spaţiul privat;
- regulile unui dialog/ unei polemici civilizate;
- ascultarea activă,
- exprimarea opiniei;
- discuţia; conversaţia;
- monologul informativ şi argumentativ;
- prezentarea orală a rezultatului unor documentări.
 EVALUAREA UNITĂŢII

26
 1.4 utilizarea adecvată a tehnicilor de
EVALUARE SEMESTRIALĂ redactare, în vederea realizării unei
comunicări eficiente şi personalizate;
2.2 compararea pe baza unor criterii clar Conversaţia Test sumativ
 Recapitulare pentru testul de evaluare semestrială formulate a unor viziunii despre lume, catihetică
despre condiţia umană sau despre artă
reflectate în textele studiate; Fişe
 Testul de evaluare semestrială 4.1 adecvarea tehnicilor şi strategiilor individuale
argumentative la situaţii de comunicare de lucru
diverse (scrise sau orale); Exerciţii de Fişe de
 Discutarea testului de evaluare semestrială redactare autoevaluare

27
 PLANIFICAREA PE UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
An şcolar 2016 – 2017
Semestrul al II-lea

Conţinuturi (detalieri) Competenţe specifice

Activităţi Resurse Evaluare

de învăţare
POEZIA POSTBELICĂ 1.3 folosirea adecvată a
STUDIU DE CAZ: Literatura aservită ideologiei comuniste strategiilor de comunicare orală
- repere ale cazului; formularea cazului; în monolog şi dialog, în vederea Activitate pe grupe
- descrierea şi analiza cazului; realizării unei comunicări
- proletcultismul; eficiente şi personalizate;
- realismul socialist; Investigaţia
- etapa stalinistă;
- etapa relativei liberalizări; 1.4 utilizarea adecvată a Proiectul
- etapa naţionalismului comunist; tehnicilor de redactare, în Exerciţii de
- finalizarea cazului. vederea realizării unei documentare
 Texte suport: comunicări eficiente şi
- Lucrare scrisă: Lenin, de Nicolae Tăutu personalizate;
- De ziua tovarăşului Stalin, de Marcel Breslaşu Microantolo
- Fiul patriei, de Mihai Beniuc Sinteza gia
- Şedinţa, de Mihu Dragomir
- Să mai vii tu pe la gârlă, de M. Andriescu 2.1 adecvarea strategiilor de
- Cântec, de Victor Tulbure lectură la specificul textelor
literare studiate, în vederea
POEZIA înţelegerii şi interpretării Exerciţii
 Al doilea val de suprarealism: personalizate; argumentative
 Radu Stanca. Buffalo Bill Teme pentru acasă
- Structura epico-dramatică a baladei
- Livrescul evocării

28
 - Tema timpului Paralela Repere
- Paralela cu Riga Crypto şi lapona Enigel, de Ion Barbu 2.2 compararea pe baza unor istorico-
 Gellu Naum, Oglinda oarbă criterii clar formulate a unor literare
- sintaxa perfectă în contradicţie cu semantica absolută; viziunii despre lume, despre
- insolitul scriiturii; condiţia umană sau despre artă
- figuri delirante; reflectate în textele studiate; Exerciţii de analiză
- libertatea imaginarului structurală
- Observația permanentă
 Paralelă între poezia postbelică şi interbelică 2.3 compararea propriei
interpretări a textelor studiate cu Portofolii
 „O viziune a sentimentelor”: altele, realizate de colegi sau de
 Nichita Stănescu, Leoaică tânără, iubirea critici şi istorici literari;
- Evidenţierea relaţiei dintre conţinutul de idei şi formă
- Teme, motive
- Mijloace de realizare a expresivităţii - titlu, eu liric, 3.1 analiza relaţiilor dintre o
cuvinte cheie operă literară studiată şi Exerciţii de
- Particularităţi stilistice contextul cultural în care a comentare a ideilor
- Apartenenţa la curentul neomodernist apărut aceasta; poetice Schema
 Nichita Stănescu, Altă matematică
- plan concret vs. plan abstract Teste formative
- jocul asocierilor lexicale 3.3 analiza unor conexiuni între
- punerea titlului în corelaţie cu textul poeziei literatura română şi cea
 Nichita Stănescu, Lecţia despre cub universală;
- frumosul născut din imperfecţiune
- etapele muncii artistului în înceracrea de a atinge
perfecţiunea 4.1 adecvarea tehnicilor şi
- punerea titlului în corelaţie cu textul poeziei strategiilor argumentative la Exerciţii de Fişe de
situaţii de comunicare diverse comentare a lucru
(scrise sau orale); limbajului poetic
 Dragostea şi timpul
 Marin Sorescu, Poveste
- refuzul dialogului cu vechile idealuri ale fiinţei;

29
 - deziluzia, prozaismul existenţei, banalul 4.2 compararea şi evaluarea Teme pentru acasă
- caracterul parodic şi ironic al viziunii unor argumente diferite pentru
- viziunea întoarsă asupra lumii formularea unor judecăţi proprii.
- „depoetizarea” iubirii Exerciţii
argumentative
Activitate
LIMBĂ ŞI COMUNICARE: pe grupe
 Denotaţie şi conotaţie. Sensul cuvintelor în context
- funcţia expresivă a comunicării
- încifrarea, ambiguizarea sensurilor
- caracteristici ale stilului beletristic

PROZA POSTBELICĂ
 Marin Preda, Moromeţii
- nuvelele – nuclee epice care prefigurează romanul; 1.1 aplicarea achiziţiilor
- continuitate şi profundă originalitate; lingvistice în receptarea Exerciţii de
- roman al lumii rurale, al vieţii de familie, roman social; mesajelor orale şi scrise cu argumentare a unui Repere
- Ilie Moromete – exponent al lumii rurale, „ţăranul explicarea rolurilor acestora în punct de vedere istorico-
filozof”; prototip al ţăranului patriarhal; reliefarea mesajului; literare
- identificarea stărilor de comportament ale personajului: Test de verificare a
spiritul arhaic, firea contemplativă, darul vorbirii şi lecturii
plăcerea de a vorbi, ironia ascuţită, spiritul jucăuş; 1.2 utilizarea achiziţiilor
- atitudinea autoritară, evoluţia relaţiei dintre Moromete şi lingvistice, cu accent pe aspecte
fiii săi; normative cu explicarea
- drama eroului: neliniştea existenţială – dispariţia lui rolurilor acestora în reliefarea Paralela
Moromete reprezintă dispariţia unei civilizaţii mesajului; Textul
străvechi; suport
- tipul ţăranului în literatura română (paralelă cu
personajul Ion din romanul omonim de Liviu 1.3 folosirea adecvată a
Rebreanu); strategiilor de comunicare orală Problematizarea
- aspecte monografice (descrierea satului, a categoriilor în monolog şi dialog, în vederea
sociale, casa primarului, cârciuma, banca populară, casa

30
 parohială, biserica, şcoala primară, casa notarului, a realizării unei comunicări
învăţătorului Todelici, primăria, magazinul, fierăria lui eficiente şi personalizate;
Iocan etc.); prezentarea unor aspecte din viaţa Fişe de Observație permanentă
colectivităţii satului tradiţional: căluşarii, aldămaşul, lucru
parastasul, spălatul picioarelor de Rusalii, secerişul cu Brainstormingul
regulile lui, cina tradiţională, corvoada premilităriei. 1.4 utilizarea adecvată a
- instanţele comunicării narative (autor, narator, tehnicilor de redactare, în
naraţiune, perspectivă narativă, personaj ); vederea realizării unei
- relaţii temporale şi spaţiale; comunicări eficiente şi
- construcţia subiectului şi a discursului narativ (motiv, personalizate;
laitmotiv, secvenţă, temă, acţiune, episod, conflict, Exerciţii de
incipit, final) identificare
- demonstraţia că opera literară studiată este roman
realist modern. 2.1 adecvarea strategiilor de Teme pentru acasă
lectură la specificul textelor
LIMBĂ ŞI COMUNICARE: literare studiate, în vederea Activitate Fişe de idei
 Exprimarea corectă şi nuanţată înţelegerii şi interpretării independentă
- anacolutul; evitarea anacolutului; personalizate;
- atracţia/ confuzia paronimică; eviatrea confuziilor
paronimice;
- pleonasmul; Exerciţii de
- tautologia; 2.2 compararea pe baza unor argumentare a unui
- cacofonia; criterii clar formulate a unor punct de vedere Manualul
- adecvarea/ inadecvarea stilistică; viziunii despre lume, despre Observație permanentă
- norma literară, variante libere. condiţia umană sau despre artă
reflectate în textele studiate; Lucrul în perechi
 Mircea Nedelciu, Zmeura de câmpie
- definirea termenilor de metaliteratură,
autoreferenţialitate, colaj, intertextualitate, parodie, Expunerea
pastişă; 2.3 compararea propriei Problematizarea
- metaromanul; interpretări a textelor studiate cu

31
 - perspectivă narativă (punct de vedere/ focalizare/ altele, realizate de colegi sau de
viziune); critici şi istorici literari;
- particularităţi ale comunicării orale în conversaţie Exerciţii de
(formule de salut şi de adresare, formule de politeţe, identificare
formule de acceptare şi de refuz); Teme pentru acasă
- forme ale discursului epic; 3.1 analiza relaţiilor dintre o
- căutarea identităţii; operă literară studiată şi
- un roman împotriva memoriei; contextul cultural în care a Explicaţia Activitate
- avangardism vs. postmodernism. apărut aceasta; independent
ă
3.2 integrarea cunoştinţelor
LIMBĂ ŞI COMUNICARE: privind limba şi literatura Exerciţii de
 Discursul politic: reacţii ale receptorului: efectul de română într-o viziune coerentă redactare
obişnuinţă, efectul de frondă. asupra culturii româneşti;
 Discursul publicistic: ancheta, interviul, mica
publicitate, reportajul, ştirea, grupajul de ştiri;
diversitate lexicală; caracteristici; scopul discursului Proiectul
publicistic.
 Prezentarea operei autorului preferat 3.3 analiza unor conexiuni între Activitate pe grupe
- etape ale prezentării literatura română şi cea
- aspecte de care trebuie să se ţină cont universală;
- realizarea unei prezentări
 Scrierea unei prefeţe pentru cartea preferată Fişe de
- caracteristicile unei prefeţe 3.4 selectarea unor tehnici Sinteza lucru
- clasificarea prefeţelor adecvate de documentare şi
- realizarea unei prefeţe cercetare a unei teme;
Probe orale
STUDIU DE CAZ: Tipuri de roman în perioada postbelică 4.1 adecvarea tehnicilor şi Expunerea
- romanul realist-psihologic (Marin Preda, strategiilor argumentative la
Moromeţii, vol. I); situaţii de comunicare diverse
- romanul cu elemente eseistice sau eseul romanesc (scrise sau orale);
(Marin Preda, Moromeţii, vol. II);

32
 - romanul psihologic (Nicolae Breban, Animale
bolnave, Augustin Buzura, Absenţii); 4.2 compararea şi evaluarea Exerciţii de
- romanul „obsedantului deceniu” sau romanul politic unor argumente diferite pentru comentare a Expunerea
(Marin Preda, Cel mai iubit dintre pământeni, formularea unor judecăţi proprii. efectelor artistice
Constantin Ţoiu, Galeria cu viţă sălbatică);
- proza postmodernă, romanele „optzeciştilor”
(Mircea Nedelciu, Zmeura de câmpie). Teme pentru acasă
Exerciţii de
Curente culturale/literare: Postmodernismul (prezentare argumentare a unui
sintetică) punct de vedere
- scurt istoric; trăsături; Activitate
- postmodernismul românesc independent
ă
 Epopeea postmodernă: Mircea Cărtărescu, Levantul
- un poem de montaj;
- folosirea anacronismelor;
- arta cinematografică; tehnica utilizării stop-cadrului, a
gros-planului, a focalizării şi a ralanti-ului; Albumul
- universul domestic;
- naturaleţea detaliului;
- valenţe lirice ale limbajului familiar;
- trăsături postmoderne prezente în poezie.

 Literatura şi muzica (limbajul literaturii, limbajul

muzicii)
- relaţia dintre litaratură şi muzică;
- cel mai bun album din istoria muzicii rock româneşti.
1.1 aplicarea achiziţiilor
DRAMATURGIA POSTBELICĂ lingvistice în receptarea
 Teatrul parabolă – Marin Sorescu, Iona mesajelor orale şi scrise cu Exerciţii de
- parabola biblică despre Iona; explicarea rolurilor acestora în comentare a Textul
- semnificaţia aventurii profetului în plan religios; reliefarea mesajului; semnificaţiilor suport

33
 - structura textului dramatic : subiectul dramatic, 1.3 folosirea adecvată a
conflictul dramatic, relaţii temporale şi spaţiale, intriga, strategiilor de comunicare orală
actul, replica, indicaţiile scenice; în monolog şi dialog, în vederea Eseul argumentativ
- teatrul de idei; realizării unei comunicări Exerciţii de
- monologul dramatic; eficiente şi personalizate; caracterizare a
- destinul tragic al eroului; personajului
- Iona – „un erou singular” (N. Manolescu); 1.4 utilizarea adecvată a
- categoria estetică a absurdului; tehnicilor de redactare, în
- semnificaţii ale finalului; vederea realizării unei Dicţionarul
- modernism şi modernitate în opera studiată; comunicări eficiente şi de simboluri
- demonstraţia că opera literară studiată este o dramă; personalizate; Demonstraţia
STUDIU DE CAZ: Dinamica unor specii după 1990:
jurnalul, memoriile

 Experienţa universului concentraţionar 2.1 adecvarea strategiilor de

 N. Steinhardt, Jurnalul fericirii lectură la specificul textelor
- importanţa credinţei în viaţa deţinutului; literare studiate, în vederea
- lumea anchetelor Securităţii şi a închisorilor comuniste; înţelegerii şi interpretării Investigaţia Proiectul
- adecvarea titlului la conţinutul şi la mesajul cărţii. personalizate; individuală Fişe de
2.2 compararea pe baza unor lucru
 Experienţa exilului. Destinul unui spirit criterii clar formulate a unor
encyclopedic viziunii despre lume, despre
 Mircea Eliade, Memorii condiţia umană sau despre artă
- dificultăţile şi şansele vieţii în exil; reflectate în textele studiate; Exerciţii Observație permanentă
- între jurnal şi memorii; argumentative
- caracterul literar al unei scrieri nonficţionale;
2.3 compararea propriei Activitate
STUDIU DE CAZ: Forme ale istoriei şi criticii literare interpretări a textelor studiate cu independent
 Istoria literară: George Călinescu, Istoria literaturii altele, realizate de colegi sau de ă
române de la origini până în prezent critici şi istorici literari;
- condiţia creatorului şi condiţia criticului în viziunea Exerciţii
călinesciană; explicative

34
- responsabilitatea sporită a criticului; 3.2 integrarea cunoştinţelor
- separarea omului de operă în actul critic. privind limba şi literature
română într-o viziune coerentă
 Monografia critică: E. Lovinescu, Titu Maiorescu asupra culturii româneşti; Fragmente
- monografia – definiţie, trăsături; din textele
- idei de bază în cercetarea critică; Exerciţii de analiză suport
- rolul lui Maiorescu în evoluţia criticii literare 3.3 analiza unor conexiuni între
româneşti; literatura română şi cea
- încadrarea lucrării lui Lovinescu în categoria universală; Activitate
monografiilor litarare. independentă Proiectul

 Eseul critic: Nicolae Manolescu, Arca lui Noe 4.1 adecvarea tehnicilor şi
- eseul – definiţie, caracteristici; strategiilor argumentative la Manualul
- romanul – o „arcă a lui Noe” în viziunea lui situaţii de comunicare diverse
Manolescu; (scrise sau orale); Exerciţii de
- relaţia ficţiune-realitate într-un roman studiat (la exprimare a unui
alegere); punct de vedere
- romanul ca „reconstituire a universului, nu o restituire 4.2 compararea şi evaluarea
a lui”; unor argumente diferite pentru
formularea unor judecăţi proprii. Teme pentru acasă
 Studiul critic: Mircea Cărtărescu,Postmodernismul Fişe de
românesc Exerciţii de lucru
- studiul critic – definiţie, caracteristici; argumentare
- schimbări produse în domeniul cultural românesc după
prăbuşirea regimului comunist;
- înclinarea către non-fiction, în defavoarea ficţiunii;
- literatura română în perioada postcomunistă.

 Cronica literară/recenzia: cronici literare despre Repere

romanul Maitreyi, de Mircea Eliade istorico-
- cronica literară/recenzia – definiţie, caracteristici; literare
- impresia asupra recenzenţilor;

35
 - influenţa unei cronici literare asupra cititorului.

RECAPITULARE FINALĂ 1.1. Utilizarea adecvată a

Sistematizarea materiei în vederea pregătirii examenului de strategiilor şi a regulilor de
Bacalaureat exprimare orală în monolog şi în
 proză scurtă: dialog, în vederea realizării unei
- basm cult comunicări corecte, eficiente şi Expunerea
- nuvelă personalizate, adaptate unor
 roman: texte reprezentative pentru aspectele situaţii de comunicare diverse
esenţiale ale genului şi ale evoluţiei acestuia; 1.2. Utilizarea adecvată a
 poezie: texte poetice care să ilustreze aspecte tehnicilor de redactare şi a Portofoliile
esenţiale ale genului şi ale evoluţiei acestuia; formelor exprimării scrise elevilor
 dramaturgie: compatibile cu situaţia de
- comedia comunicare în elaborarea unor
- texte dramatice care să ilustreze aspecte texte diverse
specifice şi diferite ale genului şi ale evoluţiei 1.3. Identificarea particularităţilor Conversaţia
acestuia. şi a funcţiilor stilistice ale limbii
în receptarea diferitelor tipuri de
Niveluri de constituire a mesajului mesaje/ texte
- aplicarea, în diverse situaţii de comunicare, a normelor 1.5. Utilizarea adecvată a
ortografice, ortoepice, de punctuaţie, morfosintactice şi achiziţiilor lingvistice în
folosirea adecvată a unităţilor lexico-semantice; producerea şi în receptarea
- aplicarea cunoştinţelor de limbă în exprimarea corectă şi diverselor texte orale şi scrise, Observație
în receptarea textelor studiate sau la prima vedere. cu explicarea rolului acestora în Fişe de permanentă
construirea mesajului Dezbaterea lucru
Nivelul fonetic 2.2. Identificarea şi analiza
- pronunţii corecte / incorecte ale neologismelor; hiat, principalelor componente de
diftong, triftong; accentul; structură, de compoziţie şi de
- cacofonia; hipercorectitudinea limbaj specifice textului narativ
- pronunţare nuanţată a enunţurilor (ton, pauză, intonaţie) 2.3. Identificarea şi analiza
principalelor componente de
structură şi de limbaj specifice
36
Nivelul lexico-semantic textului dramatic Exerciţii de
- variante lexicale; câmpuri semantice 2.4. Identificarea şi analiza redactare
- erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia elementelor de compoziţie şi de
paronimică limbaj în textul poetic
- derivate şi compuse (prefixe, sufixe, prefixoide, 2.6. Interpretarea textelor
sufixoide) studiate sau la prima vedere prin
- relaţii semantice (polisemie; sinonimie, antonimie, prisma propriilor valori şi a
omonimie) propriei experienţe de lectură Schema
- sensul corect al cuvintelor (în special al neologismelor) 3.1. Identificarea şi explicarea Teme pentru acasă
- unităţi frazeologice relaţiilor dintre opere literare şi
- etimologia populară, hipercorectitudinea contextul cultural în care au
- sensul cuvintelor în context; sens denotativ şi sens apărut acestea
conotativ 4.1. Identificarea structurilor
argumentative în texte literare şi
Nivelul morfosintactic nonliterare studiate sau la prima
- valori expresive ale părţilor de vorbire; vedere
- mijloace lingvistice de realizare a subiectivităţii 4.2. Argumentarea unui punct de
vorbitorului vedere privind textele literare şi
- elemente de acord gramatical; (între predicat şi subiect – nonliterare studiate sau la prima
acordul logic, acordul prin atracţie; acordul atributului vedere
cu partea de vorbire determinată); 4.3. Compararea şi evaluarea
- anacolutul unor argumente diferite, pentru Activitate
formularea unor judecăţi proprii individuală
Nivelul ortografic şi de punctuaţie NOTĂ: Competenţele
- norme ortografice şi de punctuaţie în constituirea enunțate sunt cele din
mesajului scris (scrierea corectă a cuvintelor, scrierea cu programa pentru Bacalaureat
majusculă, despărţirea cuvintelor în silabe, folosirea Exerciţii
corectă a semnelor de ortografie şi de punctuaţie) argumentative
- rolul semnelor ortografice şi de punctuaţie în înţelegerea
mesajelor scrise

Nivelul stilistico-textual

37
- registre stilistice (standard, colocvial, specializat etc.)
adecvate situaţiei de comunicare
- coerenţă şi coeziune în exprimarea orală şi scrisă
- tipuri de texte şi structura acestora: narativ, descriptiv,
informativ, argumentativ
- stiluri funcţionale adecvate situaţiei de comunicare
- limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj
popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon
- stil direct, stil indirect, stil indirect liber Teste formative
- rolul figurilor de stil şi al procedeelor artistice în
constituirea sensului

38