Ghidul Integrității Judecătorilor PDF

HOTĂRÎRE
cu privire la aprobarea Ghidului integrității judecătorilor

03 iulie 2018 mun. Chișinău
nr. 318/16
Examinând Ghidul integrității judecătorilor, luând act de informația

Președintelui CSM, Victor Micu, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii,
C O N S T A T Ă:
În vederea apărării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, precum și
a intereselor acestora, în Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova
pentru perioada 2016–2018 a fost stabilit drept obiectiv principal creșterea bunăstării,
siguranței şi calității vieții cetățenilor, acesta urmând a fi atins, inclusiv, prin
eradicarea corupției şi garantarea supremației legii.
Respectiv, în vederea implementării obiectivului vizat, la data de 7 iulie 2017 a
intrat în vigoare Legea integrității nr.82 din 25 februarie 2017, menită să asigure
standarde uniforme minime de integritate în sectoarele public şi privat din Republica
Moldova. Din acest considerent a apărut exigența aprobării unor norme deontologice
specifice, care să detalieze cele stipulate în actul legislativ nominalizat.
Prin urmare, necesitatea elaborării Ghidului integrității judecătorilor derivă din
importanța consolidării integrității actorilor implicați în realizarea actului de justiție
(la caz, judecătorii), pe de o parte, dar și sporirea încrederii cetățenilor în sistemul
judecătoresc, pe de altă parte.
În vederea realizării obiectivelor menționate, precum și în scopul creării şi
consolidării mecanismelor eficiente pentru eficientizarea sistemului de integritate în
sistemul judecătoresc, Plenul CSM consideră oportun de a acorda o atenție deosebită
aprobării unor norme de conduită care să responsabilizeze activitatea judecătorilor,
astfel încât societatea să fie în prezența unui sistem orientat nemijlocit spre
respectarea drepturilor și intereselor fundamentale ale justițiabililor.
Ghidul vizat are drept scop sprijinirea magistraților în vederea respectării
standardelor naționale de integritate comune pentru sectorul public, iar complementar
acestora – rigorile specifice profesiei onorabile pe care o îmbrățișează.
Tradițional, normele deontologice ale judecătorilor sunt sistematizate conform
valorilor şi principiilor pe care le sprijină: independența, imparțialitatea, diligența,
egalitatea, corectitudinea, profesionalismul etc. (a se vedea Codul de etică și conduită
profesională din 2015, Principiile de la Bangalore privind conduita judiciară din
2002).
Referitor la structura Ghidului, se relevă faptul că acest urmează logica descrisă
în Legea integrităţii 82/2017, în partea ce se referă la cultivarea climatului de
integritate instituțională în cadrul entităţilor publice, abordând pe rând fiecare dintre
măsurile de asigurare a integrităţii.
Pornind de la cazuri reale, descrise în sentinţele din anii precedenţi ce vizează
atragerea la răspundere penală a judecătorilor, în Ghid au fost incluse exemple de
comportament ce ilustrează, în condiţiile specifice ale Republicii Moldova,
nerespectarea diferitor cerinţe de integritate în activitatea cotidiană a magistraţilor.
Pentru a ajuta judecătorii să se protejeze în situaţii în care integritatea lor
profesională poate fi pusă la dubiu, iar odată cu ea – imaginea şi prestigiul justiţiei –
Ghidul cuprinde un şir de anexe cu modele de acte, utilizarea cărora va simplifica
procesul de conformare la cerinţele de integritate ce le sunt aplicabile: modele de
declarare a influenţelor necorespunzătoare, a tentativelor de comunicare ex-parte, a
cadourilor, a conflictului de interese real, etc.
De asemenea, acesta conţine prevederi referitoare la angajarea pe bază de
integritate profesională a judecătorilor, averea şi interesele personale ale judecătorilor
incompatibilităţile în exercitarea funcţiei de judecător, restricţiile şi interdicţiile în
exercitarea funcţiei de judecător, influenţele necorespunzătoare şi comunicarea ex-
parte, conflictele de interese, favoritismul, cadourile, reacţia la manifestări de
corupţie, intoleranţa faţă de incidentele de integritate, etica şi deontologia
judecătorilor, transparenţa în procesul decizional, accesul la informaţii de interes
public, gestionarea resurselor financiare şi materiale ale instanţelor, limitările foştilor
judecători (pantuflajul) etc.
În această ordine de idei, luând în considerare aspectele structurale ale Ghidului
vizat, precum și scopul acestuia în ansamblu, Plenul CSM consideră imperioasă
aprobarea acestuia din următoarele considerente.
Cu titlu de raționament axiomatic, este cunoscut faptul că judecătorul trebuie
să aibă un înalt grad de conştiinţă profesională şi să muncească sârguincios pentru a
respecta obligaţia de a emite hotărârile într-o perioadă rezonabilă de timp și în
conformitate cu prevederile legale relevante speței, în mod independent și imparțial,
astfel încât să nu lezeze sub nici o formă drepturile și libertățile justițiabililor.
Respectiv, din acest considerent, considerăm că integritatea profesională și
personală a judecătorilor constituie pilonii esențiali care determină calitatea
hotărârilor emise/adoptate, precum și încrederea justițiabililor în viabilitatea
funcționalității sistemului judecătoresc în ansamblu.
Totodată, se remarcă faptul că una dintre cele mai importante cerințe față de
activitatea puterii judecătorești este echitatea. Societății și fiecărui om îi este necesară
o judecată echitabilă, ce este de partea adevărului, pe care îl apără activ și îl exprimă
în deciziile sale. Or, echitatea este condiționată în mod direct de comportamentul
integru și obiectiv al judecătorului, care este garantul respectării drepturilor
justițiabililor.
Astfel, având în vedere faptul că statutul funcției de judecător implică prin
definiție un etalon al comportamentului corect, obiectiv și imparțial, adoptarea unui
Ghid al integrității judecătorilor constituie premisa esențială a îmbunătățirii imaginii
sistemului judecătoresc, precum și a calității actelor judecătorești în calitate de
„produse finale” ale funcționalității sistemului.
Reieșind din cele expuse supra cu privire la Ghidul vizat, Plenul Consiliului
concluzionează că, acesta urmează a fi aprobat.
Astfel, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, conform prevederilor art. 4,
24 și 25 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii,
H O T Ă R Ă Ş T E:
1. Se aprobă Ghidul integrității judecătorilor, conform anexei, parte integrantă a
prezentei Hotărâri.
2. Prezenta Hotărâre poate fi contestată la Curtea Supremă de Justiție, de orice
persoană interesată, în termen de 15 zile din data comunicării.
3. Prezenta Hotărâre se publică pe pagina web a Consiliului Superior al
Magistraturii.
Președintele ședinței Plenului Victor MICU

Consiliului Superior al Magistraturii
GHIDUL INTEGRITĂŢII JUDECĂTORILOR
Chișinău, 2018
Pagina |1
CONŢINUT:
1. Introducere
1.1 Precizări terminologice referitoare la noțiunile de „etică” şi „integritate”
1.2 Semnificaţia noţiunilor utilizate în Ghid
1.3 Climatul de integritate al instanţei de judecată
2. Angajarea judecătorilor pe bază de integritate profesională
2.1 Criterii generale de apreciere a integrităţii profesionale
2.2 Criterii speciale de apreciere a reputaţiei ireproşabile
3. Averea şi interesele personale ale judecătorilor
4. Incompatibilităţile în exercitarea funcţiei de judecător
4.1 Incompatibilităţile generale cu activităţi în funcţii publice şi private
4.2 Incompatibilitatea cu activităţi politice
4.3 Incompatibilitatea cu activităţi de întreprinzător
4.4 Consecinţele constatării stărilor nesoluţionate de incompatibilitate
5. Restricţiile şi interdicţiile în exercitarea funcţiei de judecător
5.1 Ierarhia funcţiei
5.2 Publicitatea (reclama)
5.3 Consultaţii pe probleme de drept
5.4 Expunerea pe marginea politicii interne
5.5 Comunicarea pe marginea cauzelor pendinte
5.6 Exploatarea statutului de judecător în interes personal
5.7 Consecinţele nerespectării restricţiilor şi interdicţiilor
6. Influenţele necorespunzătoare şi comunicarea ex-parte
6.1 Regimul general al influenţelor necorespunzătoare
6.2 Comunicarea ex-parte
7. Conflictele de interese
7.1 Regimul general al conflictelor de interese
7.2 Abţinerea de la judecată
8. Favoritismul
9. Cadourile
10. Reacţia la manifestări de corupţie
10.1 Denunţarea obligatorie a corupţiei şi protecţia martorilor
10.2 Denunţarea facultativă a actelor de corupţie şi protecţia avertizorilor
11. Intoleranţa faţă de incidentele de integritate
12. Etica şi deontologia judecătorilor
12.1 Etica de imagine şi prestigiu a justiţiei, de demnitate a funcţiei de judecător
12.2 Etica în cadrul procedurilor de judecată
12.3 Etica administrativă în cadrul instanţei de judecată
12.4 Etica din viaţa privată
12.5 Etica de competenţa profesională
13. Transparenţa în procesul decizional
14. Accesul la informaţii de interes public
15. Gestionarea resurselor financiare şi materiale ale instanţelor
16. Limitările foştilor judecători (pantuflajul)
Bibliografie
Pagina |2
ANEXE:
 Anexa nr. 1: Model de solicitare a cazierului de integritate profesională
 Anexa nr. 2: Model de declarare a averii și intereselor personale
 Anexa nr. 3: Modele de denunţare a influenţelor necorespunzătoare
 Anexa nr. 4: Model de denunţare a comunicării interzise
 Anexa nr. 5: Model de declarare a conflictului de interese
 Anexa nr. 6: Modele de declarare a cadourilor admisibile şi inadmisibile şi modele de

registre de luare a lor la evidenţă
 Anexa nr. 7: Model de denunţare a unui act de corupţie

Pagina |3
1. Introducere
Judecătorii sunt exponenţi ai puterii de stat, înzestraţi cu prerogative legale ce influențează
însăţi viaţa oamenilor, contribuind definitoriu la realizarea drepturilor şi libertăţilor lor
fundamentale, a intereselor lor private legitime, susţinînd, totdată, interesul public în
activitatea instituţiilor statului. Realizarea acestor împuterniciri se atribuie judecătorilor
concomitent cu responsabilitatea de asumare de către ei a celor mai înalte standarde de
conduită profesională.
Sectorul justiţiei din Republica Moldova face obiectul unei atenții deosebite din partea
opiniei publice și a comunității internaționale. Sistemul judecătoresc este supus unor
transformări continue, menite să-i sporească eficiența, diligența, independența,
imparțialitatea, responsabilitatea şi, nu în ultimul rînd, etica şi integritatea. Totodată,
reformele din sectorul justiţiei nu se produc izolat, ci într-un cadru larg de reformare a
sectorului public în care evoluează și legislația naţională de prevenire şi combatere a
corupţiei.
Astfel, la 7 iulie 2017 a intrat în vigoare o lege nouă, complexă, menită să asigure standarde
uniforme minime de integritate în sectoarele public şi privat din Republica Moldova – Legea
integrităţii, nr.82 din 25 februarie 2017 (în continuare „Legea integrităţii 82/2017”), fiind
abrogată Legea cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei, nr.90 din 25.04.2008.
Deşi profesia de judecător are propriul specific, excepţii și rigori care, de multe ori, le
depășesc pe cele ale altor categorii de angajați din sectorul public, aceasta se aplică subsidiar
cadrului național general de integritate. Or, cultivarea sistematică a deprinderilor de
aplicare, pentru început, a unor standarde minime, sprijină mai apoi aplicarea unor cerinţe
cu grad de complexitate sporit, caracteristice exclusiv statutului de judecător.
Prezentul Ghid al integrităţii judecătorilor (în continuare „Ghid”) a fost elaborat în cadrul
Proiectului „Sporirea Eficienţei, Responsabilităţii şi Transparenţei Instanţelor Judecătoreşti
în Moldova” (ATRECO), implementat cu sprijinul Uniunii Europene. Scopul Ghidului este
de a sprijini magistrații moldoveni în respectarea standardelor naţionale de integritate
aplicabile sectorului public, iar complementar acestora - a rigorilor specifice profesiei
onorabile pe care o îmbrățișează.
Tradiţional, normele deontologice ale judecătorilor sunt sistematizate conform valorilor şi

principiilor pe care le sprijină: independenţa, imparţialitatea, diligenţa, egalitatea,
corectitudinea, profesionalismul, etc. (a se vedea Codul de etică şi conduită profesională din
2015, Principiile de la Bangalore privind conduita judiciară din 2002). Totodată, mai multe
norme susţin concomitent cîteva dintre aceste valori şi principii: obligaţia de a nu se lăsa
Pagina |4
influenţat contribuie atît la independenţa, cît şi la imparţialitatea, corectitudinea şi

profesionalismul judecătorilor.
În acest sens, structura Ghidului urmează logica descrisă în Legea integrităţii 82/2017, în
partea ce se referă la cultivarea climatului de integritate instituțională în cadrul entităţilor
publice1, abordînd pe rînd fiecare dintre măsurile de asigurare a integrităţii.
Pornind de la cazuri reale, descrise în sentinţele din anii precedenţi ce vizează atragerea la
răspundere penală a judecătorilor, în Ghid au fost incluse exemple de comportament ce
ilustrează, în condiţiile specifice ale Republicii Moldova, nerespectarea diferitor cerinţe de
integritate în activitatea cotidiană a magistraţilor. În acest sens, nu este relevantă soluţia
finală de condamnare sau achitare a inculpaţilor. Or, nu toate încălcările legislaţiei în
domeniul integrităţii sunt de natură penală. Totuşi, ignorarea măsurilor de precauţie
prevăzute de legislaţia menită să prevină actele de corupţie de multe ori duce direct la
atragerea judecători în săvîrşirea unor asemenea acte.
Pentru a ajuta judecătorii să se protejeze în situaţii în care integritatea lor profesională poate
fi pusă la dubiu, iar odată cu ea – imaginea şi prestigiul justiţiei – Ghidul cuprinde un şir de
anexe cu modele de acte, utilizarea cărora va simplifica procesul de conformare la cerinţele
de integritate ce le sunt aplicabile: modele de declarare a influenţelor necorespunzătoare, a
tentativelor de comunicare ex-parte, a cadourilor, a conflictului de interese real, etc.
1.1 Precizări terminologice referitoare la noțiunile de „etică” şi „integritate”
Noţiunea integru provine din latinescul „integer” (în franceză – „intègre”), ceea ce înseamnă
cinstit, onest incoruptibil2. Noţiunea de „integritate profesională”3 este calitatea de a fi
cinstit, onest şi incoruptibil în exercitarea profesiei.
De multe ori, noţiunile integritate şi etică sunt confundate şi se utilizează ca sinonime. Aceste
concepte, însă, diferă. Noţiunea de etică provine din grecescul „ethos” (în latină – „ethicus”,
în franceză „éthique”) şi presupune un ansamblu de norme în raport cu care un grup uman
își reglează comportamentul pentru a deosebi ce este legitim și acceptabil în realizarea
scopurilor. Noţiunea de integritate profesională este mai largă decît cea de etică, iar conceptul
de etică se include în conceptul de integritate profesională.
Normele de etică şi conduită profesională (deontologie) a judecătorilor au fost reglementate

prin Legea 514/1995 privind organizarea judecătorească, Legea 544/1995 cu privire la
statutul judecătorului, Legea 178/2014 privind răspunderea disciplinară a judecătorilor,
Codul de etică al judecătorului din anul 2007, substituit prin Codul de etică şi conduită
1
A se vedea art.10-24, secţiunea a 2-a, Capitolul II al Legii integrităţii, 82/2017.
2
Dicţionarul explicativ al limbii române, ediţia 2009.
3
Legea privind evaluarea integrităţii instituţionale, 325/2013.
Pagina |5
profesională al judecătorilor, din anul 2015, adoptat prin Hotărârea nr.8 al Adunării
Generale a Judecătorilor etc.
1.2 Semnificaţia noţiunilor utilizate în Ghid
Legea integrităţii 82/2017 a unificat standardele de integritate generale în sectorul public. În

sensul acestei Legi, Ghidul utilizează următoarele noțiuni4:
entitate publică – persoană juridică cu statut de:

o autoritate publică, autoritate centrală, autoritate publică centrală de specialitate,
autoritate publică locală, precum şi de structură organizaţională de pe lîngă sau din
sfera de competenţă a acestora;
o autoritate, instituţie, organ, organizaţie, oficiu sau agenţie de stat, autonomă,
independentă, de autoadministrare şi/sau de reglementare;
o Curte Constituţională, instanţă de judecată, procuratură;
o întreprindere de stat sau municipală, societate pe acţiuni în care statul deţine pachetul
majoritar de acţiuni;
agent public – persoană încadrată într-o entitate publică şi care exercită o funcţie publică, o
funcţie publică cu statut special, o funcţie de demnitate publică, este angajată în cabinetul
persoanei cu funcţie de demnitate publică sau prestează servicii de interes public, precum şi
alesul local;
integritate instituţională a instanţei de judecată – integritatea profesională a tuturor

judecătorilor şi a celorlalţi agenţi publici din cadrul instanţei de judecată, cultivată,
controlată şi consolidată de Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi toleranţa zero la
incidentele de integritate admise de judecători şi celelalte categorii de agenţi publici.
integritate profesională a judecătorului – capacitatea de a-şi desfăşura activitatea profesională în

mod etic, liber de influenţe necorespunzătoare şi manifestări de corupţie, cu respectarea
interesului public, a supremaţiei Constituţiei Republicii Moldova şi a legii;
influenţă necorespunzătoare – imixtiune în activitatea profesională a judecătorului din partea

terţelor persoane, manifestată prin presiuni, ameninţări sau rugăminţi, în vederea
determinării acestuia să își desfăşoare activitatea profesională într-un mod anumit, atunci
cînd imixtiunea dată este ilegală şi nu este însoţită de promisiunea, oferirea sau darea,
personal sau prin mijlocitor, de bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă, ce nu
i se cuvin (nu întruneşte elementele unei infracţiuni);
manifestări de corupţie – actele de corupţie şi cele conexe lor, precum şi faptele coruptibile5;
4
Legea integrităţii 82/2017, art.3, după cum noţiunea de „agent public” include şi categoria judecătorilor,
definiţia ce urmează au fost adaptate corespunzător.
Pagina |6
incident de integritate – manifestare de corupţie produsă în împrejurări reale, altă manifestare

similară manifestării de corupţie, produsă în cadrul unui test de integritate profesională;
favoritism6 – sprijin acordat în exercițiul funcţiunii de către agentul public persoanelor fizice
sau juridice la soluționarea problemelor acestora, indiferent de motive, care nu este prevăzut
de actele normative și care nu întrunește elementele unui conflict de interese sau elementele
unei infracțiuni;
plan de integritate7 – planul intern aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii în urma

evaluării integrităţii instituţionale, prin care climatul de integritate instituţională poate fi
dezvoltat şi consolidat în perioada de implementare.
1.3 Climatul de integritate al instanței de judecată
În corespundere cu prevederile Legii integrității 82/2017, climatul de integritate într-o

entitate publică, inclusiv în instanţele de judecată, se cultivă prin realizarea de către
judecători şi, după caz, de către Consiliul Superior al Magistraturii sau preşedinţii
instanțelor de judecată, a măsurilor de integritate valabile pentru tot sectorul public8.
În cele ce urmează, Ghidul abordează pe rînd toate măsurile generale de integritate

aplicabile judecătorilor, după cum acestea sunt completate cu prevederi specifice ce
le reglementează activitatea şi cu derogările de rigoare:
 angajarea pe bază de merit şi integritate profesională (Capitolul 2);
 respectarea regimului juridic al declarării averilor şi intereselor personale ale
judecătorilor (Capitolul 3);
 respectarea regimului juridic al incompatibilităţilor în exercitarea funcţiei de
judecător (Capitolul 4);
 respectarea regimului juridic al restricţiilor, limitărilor şi interdicţiilor în exercitarea
funcţiei de judecător (Capitolul 5);
 neadmiterea, denunţarea şi tratarea influenţelor necorespunzătoare şi a comunicării
ex-parte (Capitolul 6);
 respectarea regimului juridic al conflictelor de interese (Capitolul 7);
 neadmiterea favoritismului (Capitolul 8);
 respectarea regimului juridic al cadourilor (Capitolul 9);
5
Noţiunea de „fapte coruptible” a fost înlocuită de „fapte de comportament corupţional” anterior utilizată în
legislaţie. Faptele coruptibile, actele de corupţie şi conexe se prevăd în Capitolul IV al Legii integrităţii 82/2017.
6
Noţiunea de „favoritism” a fost înlocuită de „protecţionism” anterior utilizată în legislaţie.
7
Legea integrităţii 82/2017, art.36 alin.(1).
8
Legea integrităţii, 82 /2017, art.10 alin.(1) şi Legea evaluării integrităţii instituţionale, 325/2013, art.5 alin.(2).
Pagina |7
 neadmiterea, denunţarea manifestărilor de corupţie şi protecţia avertizorilor de

integritate (Capitolul 10);
 intoleranţa faţă de incidentele de integritate (Capitolul 11);
 respectarea normelor de etică şi deontologie a judecătorilor (Capitolul 12);
 asigurarea transparenţei în procesul decizional (Capitolul 13);
 asigurarea accesului la informaţii de interes public (Capitolul 14);
 gestionarea transparentă şi responsabilă a resurselor financiare şi materiale ale
instanţelor (Capitolul 15);
 respectarea regimului de restricţii şi în legătură cu încetarea mandatului de judecător
(pantuflajul) (Capitolul 16).
Nerealizarea măsurilor generale de integritate în sectorul public menţionate, precum şi a

măsurilor prevăzute de legislaţia specială ce reglementează activitatea judecătorilor conduce
la compromiterea climatului de integritate a instanţelor judecătoreşti şi a integrităţii în
sectorul public. La rîndul său, compromiterea climatului de integritate conduce la apariţia
manifestărilor de corupţie, la afectarea interesului public, declanşează măsuri de control al
integrităţii în sectorul public de către autoritățile anticorupţie şi atrage răspunderea
disciplinară, indiferent de survenirea răspunderii contravenţionale sau penale9.
Cerinţele specifice de integritate profesională a judecătorilor adoptate prin acte

departamentale de către Adunarea Generală a Judecătorilor, Consiliul Superior al
Magistraturii şi organelor acestora nu pot stabili derogări sau standarde de comportament
mai puţin riguroase decît cele prevăzute de Legea integrităţii, dacă aceste excepţii nu sînt
stabilite de legile speciale privind activitatea judecătorilor10.
9
Legea integrităţii, 82/2017, art.10 alin.(4), Legea 178/2014 cu privire la răspunderea disciplinară a
judecătorilor, art.3 alin.(1) lit.m).
10
Legea privind evaluarea integrităţii instituţionale, 325/2013, art.5 alin.(3) şi (4).
Pagina |8
2. Angajarea judecătorilor pe bază de

integritate profesională
Potrivit Legii 82/2017, recrutarea şi promovarea judecătorilor se efectuează prin concurs
public, conform criteriilor transparente și obiective de selectare în bază de merit, calificare
profesională, capacitate, competenţă şi integritate profesională, fără a admite favorizarea
intereselor private şi a oricăror forme de discriminare pe motiv de sex, rasă, limbă, religie,
opinii politice sau orice altă opinie, origine naţională sau socială, altor forme de
discriminare11.
Procedurile de angajare ale judecătorilor sunt reglementate detaliat în Constituţia Republicii

Moldova, Legea 514/1995 privind organizarea judecătorească, Legea 544/1995 privind
statutul judecătorului, Legea 947/1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, Legea
154/2012 privind selecţia, evaluarea performanţelor şi cariera judecătorilor, regulamentele
adoptate de Consiliul Superior al Magistraturii în acest sens etc. Selectarea şi numirea în
funcţia de judecător se face în conformitate cu prevederile legislaţiei speciale, cu
completările şi excepţiile de rigoare de la prevederile, însă fără a aduce atingere obligaţiei
de respectare a criteriului de selectare în bază de integritate profesională12.
Ghidul nu urmăreşte efectuarea unei treceri în revistă a procedurilor specifice de angajare a

judecătorilor, menite să asigure accederea în funcţie a celor mai potriviţi şi merituoşi
candidaţi. În acest capitol, Ghidul tratează doar două aspecte importante: criteriile generale
de integritate profesională, ce urmează a fi aplicate în procesul de selectare a agenţilor
publici, inclusiv a judecătorilor, precum şi criteriilor specifice de integritate a candidaţilor la
funcţia de judecător prin aprecierea reputaţiei lor ireproşabile.
2.1 Criterii generale de apreciere a integrităţii profesionale a candidaţilor
Întrunirea criteriului de integritate profesională a candidaților la funcția de judecător

urmează a fi verificată de Consiliul Superior al Magistraturii prin solicitarea:
 certificatului de cazier privind integritatea profesională;
 informației privind stările de incompatibilitate nesoluționate, declararea averilor ca
nejustificate și conflictele de interese sancționate;
 cazierului judiciar ce cuprinde informația despre privarea de dreptul de a ocupa
funcții publice13.
11
Legea integrităţii 82/2017, art.11 alin.(1).
12
Ibidem, art.11 alin.(3).
13
Ibidem, art.11 alin.(2) lit.a), Legea 133/2016 privind declararea averii şi intereselor personale, art.23 alin.(6).
Pagina |9
2.1.1 Cazierul privind integritatea profesională
Legea 325/2013 privind evaluarea integrităţii instituţionale prevede testarea integrităţii

agenţilor publici. Centrul Naţional Anticorupţie are competenţa de a testa toţi agenţii
publici, cu excepţia propriilor angajaţi şi ai angajaţilor Serviciului de Informaţii şi Securitate,
pe care îi testează acesta din urmă14. Rezultatele testării se fixează de către aceste două
organe, corespunzător cercului de subiecţi pe care îi supun testării15 şi se înscriu de către
acestea în cazierul privind integritatea profesională.
Cazierul privind integritatea profesională a agenţilor publici asigură evidenţa rezultatelor

testării integrităţii profesionale, necesare în cadrul procedurilor de angajare în entităţile
publice. Înregistrarea informaţiei în cazierul privind integritatea profesională are loc în baza
aprecierii rezultatelor testării integrităţii profesionale de către instanţa de judecată.
Informaţia despre rezultatul negativ al testului de integritate profesională se păstrează în
cazier timp de un an sau, după caz, 5 ani, în funcţie de tipul încălcării admise în cadrul
testului de integritate profesională.
Astfel, timp de 5 ani în cazierul de integritate profesională se păstrează informaţia privind

încălcarea comisă de către agentul public, în situaţia unui test de integritate profesională, a
obligaţiei de a nu admite manifestări de corupţie. Timp de 1 an se păstrează informaţia
despre încălcarea, în situaţi de teste de integritate profesională, a obligaţiilor de denunţare a
tentativelor de a fi implicat în manifestări de corupţie, a influenţelor necorespunzătoare, de
declarare a cadourilor şi/sau a conflictului de interese16.
Cazierul de integritate profesională se solicită pentru candidaţii care au depus cererea de

participare la concurs pentru ocuparea funcţiilor vacante de judecător, pentru ocuparea
funcţiilor de preşedinte şi vice-preşedinte al instanţei de judecată, precum şi în caz de
transfer, în situaţiile prevăzute de Legea 544/1995 privind statutul judecătorului.
Cazierul de integritate profesională se solicită, după depunerea setului de acte de către

candidaţi, de către Preşedintele Colegiului pentru selecţia şi cariera judecătorilor sau o altă
persoană împuternicită în acest sens de către Preşedintele Colegiului17. Solicitarea se
adresează în toate cazurile Centrului Naţional Anticorupţie, iar în cazul în care candidatul a
activat în ultimii 5 ani inclusiv în cadrul Centrului Naţional Anticorupţie şi/sau Serviciului
de Informaţii şi Securitate, o a doua solicitare se adresează Serviciului de informaţii şi
Securitate.
Procedura de ţinere şi utilizare a cazierului privind integritatea profesională a agenţilor

publici este reglementată în Anexa nr.2 a Hotărîrii Guvernului nr.767 din 19 septembrie 2014
14
Legea 325/2013 privind evaluarea integrităţii instituţionale, art.6
15
Ibidem, art.21 alin.(5)
16
Ibidem, art.21 alin.(7) şi Legea integrităţii 82/2017, art.29 alin.(7)
17
Legea 544/1995 cu privire la statutul judecătorului, art.9 alin.(8)
P a g i n a | 10
pentru implementarea Legii nr.325 din 23 decembrie 2013. În anexa 1 la Ghid este reflectat
un model de solicitare a cazierului de integritate profesională, adaptat după modelul inclus
în Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului 767/2014, menţionată supra.
2.1.2 Informația privind stările de incompatibilitate nesoluționate,

declararea averii ca nejustificate și conflictele de interese sancționate
Constatarea stării de incompatibilitate nesoluționate, declararea în tot sau în parte a averii ca

fiind nejustificate, precum şi sancţionarea conflictului de interese, pe lîngă diverse forme de
răspundere juridică prevăzute de legislaţie, constituie temei pentru încetarea mandatului, a
raporturilor de muncă ori de serviciu ale acestuia. Persoana care eliberată sau destituită din
funcţie din asemenea motive, este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie de
demnitate publică, inclusiv funcţia de judecător, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării
sau destituirii din funcţia respectivă18.
În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcţie publică sau de demnitate publică la data
constatării averii nejustificate, a stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese,
interdicţia de 3 ani se aplică potrivit legii, de la data la care a rămas definitiv actul de
constatare sau, respectiv, a rămas definitivă şi irevocabilă hotărîrea judecătorească prin care
se confirmă existenţa averii nejustificate, a stării de incompatibilitate ori a conflictului de
interese19.
Autoritatea Națională de Integritate ține Registrul de stat al persoanelor care au interdicție

de a ocupa o funcţie publică sau de demnitate publică, care este publicat pe pagina web
oficială a Autorității www.ani.md. Astfel, Consiliului Superior al Magistraturii îi revine
obligația să verifice din oficiu dacă persoanele care candidează la funcţia de judecător nu
sunt incluse în registrul menţionat20. Pînă la introducerea registrului pe site-ul Autorităţii,
Consiliul urmează să solicite, în scris, direct de la Autoritate informaţia respectivă.
2.1.3 Cazierul judiciar ce cuprinde informaţia despre privarea de dreptul de a

ocupa anumite funcţii
Cerinţa de verificare a cazierului judiciar ce atestă lipsa antecedentelor penale, inclusiv

stinse, informaţia despre neatragerea la răspundere penală în legătură cu amnistia sau
graţierea constituie condiţii speciale, mai riguroase în raport cu alte categorii de agenţi
publici, înaintate candidaţilor la funcţia de judecător şi verificate în condiţiile Legii 544/1996
privind statutul judecătorului.
18
Legea 133/2016 privind declararea averii şi intereselor personale, art.23 alin.(3)-(6).
19
Ibidem, art.23 alin.(7).
20
La momentul întocmirii Ghidului, Autoritatea Naţională de Integritate nu este pe deplin funcţională şi nu a
stabilit o practică de aplicare a noii legislaţii în domeniul său de activitate, iar prevederile menţionate au intrat
în vigoare la 1.06.2018, motiv pentru care pe site-ul Autorităţii acest Registru nu este disponibil.
P a g i n a | 11
Prin urmare, cerinţa Legii generale 82/201721 este acoperită integral prin cerinţa Legii
speciale 544/1996, nefiind necesară verificarea suplimentară a privării candidatului de
dreptul de a ocupa funcţii publice, ca parte a pedepsei penale ce-i putea fi aplicată care,
uneori, depăşeşte perioada de stingere a antecedentelor penale.
2.2 Criterii speciale de apreciere a reputaţiei ireproşabile a candidaţilor
Reputaţia ireproşabilă constituie cerinţa obligatorie pe care trebuie să o întrunească toţi

candidaţii la funcţia de judecător22, precum şi judecătorii care urmăresc să acceadă în funcție
în cadrul Inspecţiei Judiciare23 . Deşi este pe larg utilizată în legislaţie, în special în
reglementările privind ocuparea funcţiilor de demnitate publică, „reputaţia ireproşabilă” nu
este definită exact.
Noţiunea de „reputaţie” înseamnă părerea publică, favorabilă sau defavorabilă, despre

cineva, felul în care cineva este cunoscut sau apreciat24. Prin urmare, putem deduce că
„reputaţia ireproşabilă” este opinia publică despre o persoană formată în baza informaţiilor,
din care rezultă că acestei persoane nu-i pot fi făcute nici un fel de reproşuri.
Este evident că realităţile sociale se află în permanentă schimbare şi o anumită informaţie

despre o persoană poate fi considerată ca temei de reproş sau nu, în funcţie de mentalitatea
şi etapa de dezvoltare a fiecărei societăţi. Astăzi, opinia publică despre o persoană depinde
de foarte mulţi factori: materialele jurnalistice difuzate, profilul public de pe reţelele de
socializare etc. La rîndul lor, sursele media sunt diferite şi influenţate de politicile editoriale
ce pot fi diametral opuse, ceea ce conduce de multe ori la situaţii în care aceeaşi persoană
poate fi vizată pozitiv sau negativ în diferite surse media, impactul cărora, la fel, poate fi
foarte diferit.
Totodată, există persoane care niciodată nu au fost reflectate mediatic şi despre care lipseşte
o părere publică. În privinţa lor se consideră că au o reputaţie nepătată de informaţii
compromiţătoare, atîta timp cît întrunesc toate celelalte condiţii legale.
Prin urmare, unicele criterii ce puteau fi stabilite de legislaţie pentru verificarea existenţei
unei reputaţii ireproşabile, au fost fixate în Legea 544/1995 privind statutul judecătorului25.
Astfel, se consideră că nu are reputaţie ireproşabilă şi nu poate candida la funcţia de
judecător şi, respectiv, la funcţia de judecător inspector, persoana care:
21
Legea integrităţii 82/2017, art.11 alin.(2) lit.a) şi Legea 544/1995 privind statutul judecătorului, art.6 alin.(1)
lit.d) şi alin.(4) lit.a).
22
23 1
Legea 947/1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, art.7 alin.(3)
24
Dicţionarul explicativ al limbii române, ediţia 2009.
25
Art.6 alin.(4).
P a g i n a | 12
a) are antecedente penale, inclusiv stinse, sau a fost absolvită de răspundere penală
printr-un act de amnistie sau de graţiere;
b) a fost concediată din organele de drept din motive compromiţătoare sau a fost
eliberată, din aceleaşi motive, din funcţiile de judecător sau judecător-asistent al
Curţii Constituţionale, judecător în instanţele internaţionale, procuror, profesor de
drept titular în instituţiile de învăţămînt superior acreditate, avocat, asistent judiciar
sau grefier;
c) are un comportament incompatibil cu normele Codului de etică al judecătorilor sau

desfăşoară activitate incompatibilă cu normele acestui Cod;
d) a fost sancţionată disciplinar, în situaţia unui test de integritate, pentru

nerespectarea următoarelor obligaţii ale agenţilor publici26:
 să nu admită manifestări de corupţie;
 să denunţe imediat organelor competente orice tentativă de a fi implicaţi
în manifestări de corupţie;
 să denunţe imediat influenţele necorespunzătoare, să declare cadourile şi
conflictul de interese în conformitate cu legislaţia.
26
Legea 544/1995 cu privire la statutul judecătorului, art.6 alin.(4) lit.d) şi Legea 325/2013 privind evaluarea
integrităţii instituţionale, art.7 alin.(2).
P a g i n a | 13
3. Averea şi interesele personale ale

judecătorilor
Respectarea regimului juridic al declarării averilor şi intereselor personale de către
judecători urmăreşte prevenirea îmbogăţirii nejustificate şi ilicite şi a evitării conflictelor de
interese în activitatea lor, precum şi în vederea responsabilizării pentru asemenea fapte.
Judecătorii sunt obligaţi să depună declaraţia de avere şi interese personale în conformitate
cu prevederile Legii 133/2016 privind declararea averii şi a intereselor personale27.
În vederea asigurării depunerii declaraţiilor de către toţi judecătorii şi alţi agenţi publici din
sectorul justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii desemnează responsabili de ţinerea şi
actualizarea permanentă a informaţiei din Registrul electronic al subiecţilor declarării averii
şi a intereselor personale, precum şi asigură sancţionarea disciplinară a acestor persoane
pentru nerespectarea obligaţiilor ce le revin28.
Declaraţia de avere şi interese personale reprezintă un act personal şi irevocabil depus, pe

proprie răspundere, sub formă de document electronic sau, după caz, în formă scrisă pe
suport de hîrtie. Modelul declaraţiei este stabilit în Anexa nr.1 al Legii 133/2016 privind
declararea averii şi a intereselor personale29, fiind reflectat şi în anexa nr. 2 la Ghid.
Autoritatea Naţională de Integritate adoptă instrucţiuni de completare declaraţiilor,

publicate atît pe pagina sa web, cît şi pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii.
Obligaţia de depunere a declaraţiei de avere şi interese personale revine:
 candidaţilor la funcţia vacantă de judecător, de vicepreşedinte şi de preşedinte al instanţei

judecătoreşti, înscrişi în Registrul participanţilor la concurs pentru suplinirea acestor
funcţii – concomitent cu depunerea setului de documente pentru concurs30;
 judecătorilor numiţi în funcţie – în termen de 30 de zile de la validarea mandatului de

judecător prin decretul Preşedintelui Republicii Moldova sau, după caz, prin
hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova31;
 judecătorilor în exerciţiul funcţiei – anual, pînă la data de 31 martie32;
27
Legea 544/1995 cu privire la statutul judecătorului, art.15 alin.(1) lit.g) şi Legea integrităţii, 82/2017, art.13
alin.(1)
28
Legea 133/2016 privind declararea averii şi intereselor personale, art.23 alin.(2), Legea integrităţii 82/2017,
art.13 alin.(2) lit.a)
29
Legea 133/2016 privind declararea averii şi intereselor personale, art.5 alin.(1) şi (2)
30
Legea 544/1995 cu privire la statutul judecătorului, art.9 alin.(6) lit.h)
31
Legea 133/2016 privind declararea averii şi intereselor personale, art.6 alin.(2)
P a g i n a | 14
 judecătorilor care şi-au reluat activitatea după suspendarea din funcţie33 – în termen de 30
de zile după reluarea funcţiei de judecător, dacă perioada de suspendare a fost mai
mare de un an fiscal34;
 foştilor judecători – în termen de 30 de zile de la încetarea mandatului de judecător35.
În cazul promovării la o instanţă ierarhic superioară sau a transferului la o altă instanţă de

acelaşi nivel sau la o instanţă ierarhic inferioară nu este necesară depunerea unei noi
declaraţii de averi şi interese personale36.
Consecinţa nedepunerii declaraţiei de avere şi interese personale, a refuzului de a o depune,

precum şi dispunerea de către instanţa de judecată, prin hotărîre irevocabilă, a constatării şi
confiscării averii nejustificate – constituie abateri disciplinare sancţionate cu eliberarea din
funcţie a judecătorului de către organul care l-a numit37. Totodată, aceste încălcări atrag,
după caz, răspunderea contravenţională sau penală.
Confiscarea averii nejustificate se face în baza constatării de către Autoritatea Naţională de

Integritate a existenţei unei diferenţe substanţiale între veniturile realizate pe parcursul
exercitării mandatelor sau a funcțiilor publice ori de demnitate publică şi averea dobîndită
în aceeaşi perioadă şi nejustificată. Urmare a acestei constatări, Autoritatea adresează
instanței de judecată cereri în vederea dispunerii confiscării averii nejustificate38.
Mai mult ca atît, în anul 2013 în Codul penal a fost introdusă în art.3302, infracţiunea de
îmbogăţire ilicită, care, în cazul judecătorilor, incriminează deţinerea de către o persoană cu
funcţie de demnitate publică, personal sau prin intermediul unor terţi, a bunurilor în cazul
în care valoarea acestora depăşeşte substanţial mijloacele dobândite şi s-a constatat, în baza
probelor, că acestea nu aveau cum să fie obţinute licit se pedepsesc cu amendă în mărime de
la 8000 la 10000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 7 la 15 ani, în ambele cazuri cu
privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un
termen de la 10 la 15 ani.
În acelaşi an, în art.1061 Cod penal, a fost introdusă măsura confiscării extinse, aplicabilă în
cazul condamnării pentru infracţiuni de corupţie, inclusiv a infracţiunii de îmbogăţire ilicită.
Astfel, confiscarea extinsă se dispune dacă sînt întrunite cumulativ următoarele condiţii:
32
33
Temeiurile suspendării din funcţie a judecătorilor se prevăd în Legea 544/1995, art.24
34
Legea 133/2016 privind declararea averii şi intereselor personale, art.6 alin.(5) şi (6)
35
36
37 2 3
Legea 544/1995 cu privire la statutul judecătorului, art.25 alin.(1) lit.g )-g ), Legea 132/2016 cu privire la
Autoritatea Naţională de Integritate, art.27 alin.(8), Legea 133/2016 privind declararea averii şi intereselor
personale, art.23 alin.(9)
38
Legea 132/2016 cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate, art.7, alin.(1) lit.c)
P a g i n a | 15
a) valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată timp de 5 ani înainte şi după

săvârșirea infracţiunii, pînă la data adoptării sentinţei, depăşeşte substanţial veniturile
dobândite licit de aceasta;
b) instanţa de judecată constată, în baza probelor prezentate în dosar, că bunurile

respective provin din activităţi infracţionale de natura celor prevăzute.
Încălcarea a legislaţiei penală o constituie şi includerea intenţionată a unor date incomplete

sau false, precum şi neincluderea intenționată a unor date în declarația de avere și
interese personale39. Această infracţiunea se pedepseşte cu amendă în mărime de la 400 la
600 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 1 an, în ambele cazuri cu privarea de
dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la
2 la 5 ani.
Avînd în vedere cele expuse, judecătorii urmează să întocmească declaraţiile de averi şi

interese personale cu maximă diligenţă şi exactitate, deoarece acestea se supun controlului
administrativ din partea Autorităţii Naţionale de Integritate, dar şi controlului public. În
acest sens, toate declaraţiile de averi şi interese, cu excepţia anumitor date cu caracter
personal expres prevăzute de lege, se publică pe pagina web a Autorităţii40.
Conţinutul declaraţiilor de averi şi interese ale judecătorilor se află permanent în centrul

atenției publice, fiind reflectat în mass - media. Mai mult decît atât, presa a dezvoltat
deprinderea de a publica articole despre averea şi interesele personale ale judecătorilor care
examinează dosare de rezonanţă. În aceste condiții, concomitent cu atenția publică asupra
dosarelor examinate, societatea exercită o monitorizare și control public asupra declarațiilor
de avere și interese ale judecătorilor. Prin urmare, informația incorectă sau incompletă,
bunurile mobile și imobile sub-evaluate în raport cu valoarea de piață are mari șanse să fie
depistată de cetățeni și jurnaliști, precum și să fie solicitat controlul administrativ și
sancționarea corespunzătoare din partea Autorității Naționale de Integritate.
Mai mult ca atît, jurnaliștii vigilenți în raport cu judecătorii care examinează dosare de
rezonanță sau aduse în atenția publicului, vor atrage atenția nu doar asupra averilor, dar și
asupra intereselor personale ale judecătorului după cum au fost declarate, pentru a releva
existența potențialelor conflicte de interese în procesul de examinare.
Anume din aceste considerente, judecătorii trebuie să atragă o atenție deosebită asupra
procesului de completare a declarațiilor de averi și interese personale.
39 1
Codul penal al Republicii Moldova, art.352 alin.(2)
40
Legea 133/2016 privind declararea averilor, art.5 alin.(3), art.9 alin.(2) şi (3)
P a g i n a | 16
4. Incompatibilităţile în exercitarea funcţiei

de judecător
Pentru exercitarea eficientă şi dezinteresată a atribuţiilor, desfăşurarea activităţii
profesionale de judecător este incompatibilă cu alte funcții, calități sau activităţi41, cu
excepțiile prevăzute de legislaţia specială.
În virtutea statutului său special, judecătorul este obligat să respecte atât incompatibilităţi
generale, valabile pentru toţi agenţii publici, cât şi incompatibilităţi specifice, ce rezultă din
Legea 544/1995 cu privire la statutul judecătorului şi Codul de etică şi conduită profesională
al judecătorilor.
4.1 Incompatibilităţile generale cu activităţi în funcţii publice şi private
Judecătorul, în calitatea sa de agent public, se va considera că se află în stare de

incompatibilitate în cazul în care pe lîngă funcţia sa exercită simultan o altă funcţie, calitate
sau activitate, fapt interzis prin Constituţia Republicii Moldova şi alte acte legislative42.
Incompatibilitatea generală cu exercitarea funcţiei de judecător o constituie alte funcţii sau

activităţi remunerate, cu excepţia activităţilor didactice, ştiinţifice şi de creaţie43. Această
incompatibilitate generală, prevăzută şi de Legea 544/1995 cu privire la statutul
judecătorului, este comună pentru majoritatea categoriilor de agenţi publici.
În vederea asigurării respectării de către judecători a regimului de incompatibilităţi,

Consiliul Superior al Magistraturii este obligat să informeze judecătorii la începutul
mandatului lor despre regimul general şi special al incompatibilităţilor funcţiei de judecător,
precum şi să sesizeze Autoritatea Națională de Integritate cu privire la judecătorii care nu şi-
au soluţionat stările de incompatibilitate în termen de o lună din momentul începerii
mandatului44. Responsabilitatea judecătorului pentru încălcarea obligaţiei de soluţionare în
termenele stabilite a stărilor de incompatibilitate survine indiferent de îndeplinirea de către
Consiliul Superior al Magistraturii a obligaţiei sale de informare a judecătorilor despre
regimul de incompatibilităţi.
4.2 Incompatibilitatea cu activităţi politice
Potrivit reglementărilor speciale, judecătorul nu este în drept:
41
Legea integrităţii 82/2017, art.12 alin.(1)
42
Legea 133/2016 privind declararea averii şi intereselor personale, art.16
43
Legea 544/1995 cu privire la statutul judecătorului, art.8 alin.(1) lit.a)
44
Ibidem, art.12 alin.(3) lit.a) şi d)
P a g i n a | 17
 să fie deputat în Parlament sau consilier în autoritatea administraţiei publice locale45;

 să facă parte din partide sau să desfăşoare activităţi cu caracter politic46, inclusiv pe
perioada detaşării din funcţie47.
Judecătorul care a fost ales în funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, a fost ales
deputat în Parlament, consilier în autoritatea administraţiei publice locale sau a fost numit
membru al Guvernului, în termen de 30 de zile de la data validării/acceptării mandatului,
depune cerere de demisie onorabilă. În cazul în care judecătorul nu depune cerere de
demisie, după expirarea termenului de 30 de zile acesta este eliberat de drept din funcţia de
judecător48.
4.3 Incompatibilitatea cu activităţi de întreprinzător
De asemenea, judecătorului îi este interzisă:

 activitatea de întreprinzător;
 calitatea de membru al organului de conducere al unei organizaţii comerciale49.
Pentru a înțelege această incompatibilitate este important de stabilit semnificaţia juridică

exactă a noţiunii de “activitate de antreprenoriat” şi a celei de “organizaţie comercială”.
Activitatea de antreprenoriat este reglementată în Legea 845/1992 cu privire la
antreprenoriat şi întreprinderi. Potrivit acesteia, antreprenoriat este activitatea de fabricare a
producţiei, executare a lucrărilor şi prestare a serviciilor, desfăşurată de cetăţeni şi de
asociaţiile acestora în mod independent, din proprie iniţiativă, în numele lor, pe riscul
propriu şi sub răspunderea lor patrimonială cu scopul de a-şi asigura o sursă permanentă de
venituri50. Activitatea de antreprenoriat poate fi practicată sub următoarele forme
organizatorico-juridice:
 întreprindere individuală;
 societate în nume colectiv;
 societate în comandită;
 societate pe acţiuni;
 societate cu răspundere limitată;
 cooperativă de producţie;
 cooperativă de întreprinzător;
 întreprindere de arendă;
 întreprindere de stat şi întreprindere municipală.
45
Legea 544/1995 cu privire la statutul judecătorului, art.8 alin.(1) lit.b)
46
Codul de etică şi conduită profesională al judecătorilor din 11.09.2015, art.3 alin.(7)
47 1
Legea 544/1995 cu privire la statutul judecătorului, art.8 alin.(3 ) lit.b)
48
49
Ibidem, art.8 alin.(1) lit.c) şi lit.d)
50
Legea 845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, art.1 alin.(1)
P a g i n a | 18
Noţiunea de organizaţie comercială poate fi desprinsă din definiţia „societăţii comerciale”

oferită de legislaţia civilă. Astfel, societate comercială este organizaţia comercială cu capital
social constituit din participaţiuni ale fondatorilor (membrilor). Societatea comercială poate
fi constituită doar sub formă de:
 societate în nume colectiv;
 societate în comandită;
 societate cu răspundere limitată;
 societate pe acţiuni51.
Prin urmare, noţiunile de „activitate de antreprenoriat” şi „organizaţie comercială”se

suprapun parţial, cea dintâi fiind mai cuprinzătoare, incluzând-o pe cea de a doua.
Codul de etică şi conduită profesională a judecătorilor, adoptat prin Hotărîrea Adunării

Generale nr.8 din 11 septembrie 2015 oferă o abordare mai permisivă în raport cu
incompatibilitatea rigid formulată în Legea 544/1995 cu privire la statutul judecătorului.
Astfel, Codul de etică, în art.5 alin.(4) prevede că judecătorul poate deține şi administra
investiții, inclusiv bunuri imobile, să se implice în alte activități generatoare de profit, însă
nu va fi în drept de a fi funcționar, director, administrator sau angajat al nici unei bănci,
instituții de creditare, companii de asigurări, întreprinderi publice ori altor companii cu cotă
de participare publică sau structuri de stat.
Totodată, art.5 alin.(3) al Codului de etică prevede obligaţia de a se abţine de la orice

tranzacții financiare şi afaceri de natură să-i afecteze imparțialitatea, să influențeze
exercitarea îndatoririlor sale, să-i exploateze funcția sau să-l implice în convenții cu avocați
sau alte persoane care sunt participanți la procese în instanța de judecată în care activează.
4.4 Consecinţele constatării stărilor de incompatibilitate nesoluţionate
Potrivit regulilor generale, agentul public este obligat să îşi soluţioneze stările de
incompatibilitate în termen de o lună din momentul începerii mandatului său ori, în cazul în
care încetarea situaţiei de incompatibilitate în termenul dat nu depinde de voinţa sa, să
prezinte probe privind întreprinderea cu bună-credinţă a acţiunilor de eliminare a acestei
situaţii52.
Legislaţia specială însă exigă judecătorilor să-şi soluţioneze stările de incompatibilitate chiar
înainte de a începe să-şi exercite funcţia, cel tîrziu pînă la depunerea jurămîntului53.
51
Codul civil, art.106 alin.(1) şi (2)
52
Legea integrităţii 82/2017, art.12 alin.(2) lit.a)
53
P a g i n a | 19
Nesoluţionarea stărilor de incompatibilitate în termenul prevăzut de lege, constatată de

Autoritatea Naţională de Integritate, atrage răspunderea disciplinară a judecătorului54 ce se
sancţionează doar cu eliberarea din funcţie55.
Pe lîngă eliberarea din funcţie, constatarea stărilor de incompatibilitate nesoluţionate ale

judecătorului determină introducerea numelui său în Registrul de stat al persoanelor care
au interdicţie de a ocupa o funcţie publică sau de demnitate publică56, ţinut de Autoritatea
Naţională de Integritate şi publicat pe site-ul ei www.ani.md, iar persoanele incluse în acest
registru, după cum sugerează chiar denumirea lui, nu pot fi angajate în funcţii publice şi de
demnitate publică pentru o perioada de 3 ani57.
54
Legea 178/2014 privind răspunderea disciplinară a judecătorilor, art.4 alin.(1) lit.l)
55
Ibidem, art.6 alin.(8), Legea 544/1995 cu privire la statutul judecătorului, art.25 alin.(1) lit.i)
56
57
Ibidem, art.23 alin.(3) şi (6)
P a g i n a | 20
5. Restricţiile şi interdicţiile în exercitarea

funcţiei de judecător
În scopul evitării promovării intereselor personale şi asigurării respectării interesului public,
judecătorului i se impun anumite restricții, limitări şi interdicţii în exercitare funcției (numite
generic „interdicţii”), comune pentru toți agenții publici, cum ar fi cele ce țin de:
 ierarhia funcţiei publice;
 implicarea în publicitate (reclamă)58.
În cazul judecătorilor, regimul juridic al restricțiilor în ierarhie şi al limitărilor de publicitate

este completat cu un şir de restricţii specifice funcţiei de judecător, reglementate de Legea
544/1995 cu privire la statutul judecătorului şi Legea 178/2014 cu privire la răspunderea
disciplinară a judecătorilor. Aceste restricţii (interdicţii) se referă la:
 consultarea pe probleme de drept;
 expunerea opiniei pe marginea politicii interne;
 comunicarea pe marginea cauzelor pendinte;
 exploatarea poziţiei de judecător.
5.1 Ierarhia funcţiei publice

În exercitarea funcţiei, judecătorul este grevat de restricția de a desfăşura activitatea
profesională în raporturi ierarhice nemijlocite cu o rudă directă, o rudă prin afinitate sau
concubin în cadrul instanței de judecată59.
În cazul judecătorilor, raporturi ierarhice nemijlocite pot fi angajaţii instanţei de judecată,

care lucrează sub autoritatea sa nemijlocită, cum ar fi grefierii şi asistenţii judiciari60. În cazul
preşedinţilor şi vice-preşedinţilor instanţelor de judecată, cercul angajaţilor cărora acesta le
conduce activitatea este şi mai mare, incluzând secretariatului instanţei şi oricare alte
subdiviziuni care activează nemijlocit sub autoritatea lor61.
Uneori însă, relaţiile de rudenie pot să apară ulterior stabilirii raporturilor de serviciu ale
judecătorului, prin încheierea unei căsătorii, apariţia relaţiilor de concubinaj etc. Alteori, în
rezultatul unei promovări sau transferului la o altă funcţie sau într-o altă instanţă în care
activează rudele şi/sau concubina sa, judecătorul este pus în fața unui fapt împlinit.
58
59
Ibidem
60
Legea 514/1995 privind organizarea judecătorească, art.47, alin.(3) lit.d)
61
Ibidem, art.16 alin.(1) lit.p) şi lit.o)
P a g i n a | 21
În situaţii de acest gen, judecătorul va trebui să întreprindă acţiuni, în termen de două luni,
în vederea încetării raporturilor ierarhice nemijlocite cu rudele directe (părinte, frate, soră,
fiu, fiică) sau cu rudele prin afinitate (soţ/soţie, părinte, frate ori soră a soţului/soţiei), cu
concubinul/concubina în cadrul aceleiaşi instanţe de judecată62. De regulă, soluţionarea
situaţiei presupune depunerea unei cereri de transfer, fie din partea judecătorului, fie din
partea rudei sau a persoanei cu care acesta se află în concubinaj.
În vederea asigurării respectării de către judecători a regimului juridic al restricțiilor în

ierarhie, Consiliul Superior al Magistraturii este obligat să întreprindă următoarele măsuri:
 să informeze judecătorii la început de mandat despre regimul juridic al restricţiilor în

ierarhie;
 să nu admită cu bună ştiinţă raporturi ierarhice nemijlocite între judecători şi/sau

personalul instanţelor și rudele lor directe (părinte, frate, soră, fiu, fiică) sau rudele
prin afinitate (soţ/soţie, părinte, frate ori soră a soţului/soţiei), sau concubinul/
concubina în instanţelor de judecată;
 să transfere judecătorul care nu-şi îndeplineşte obligaţia de a-şi înceta raporturile

ierarhice într-o funcţie sau instanţă care ar exclude o astfel de subordonare;
 să pornească procedura disciplinară împotriva judecătorului în privinţa căruia s-a

constatat încălcarea regimului juridic al restricțiilor în ierarhie63.
5.2 Publicitatea (reclama)
Judecătorii au obligaţia să respecte şi limitările de publicitate (reclamă) pentru a evita

favorizarea exponenţilor din sectorul privat. În acest sens, legislaţia stabileşte următoarele
interdicţii pentru judecători:
 să nu folosească în scopuri personale simbolurile oficiale ale funcţiei de judecător;
 să nu permită de a folosi numele său, însoţit de indicarea funcţiei, precum și vocea

sau semnătura sa în orice formă de publicitate a unui agent economic sau a vreunui
produs comercial naţional ori străin64.
În vederea asigurării respectării de către judecători a regimului juridic al limitărilor de

publicitate, Consiliul Superior al Magistraturii este obligat să întreprindă următoarele
măsuri:
 să informeze judecătorii la început de mandat despre regimul juridic al limitărilor de

publicitate;
62
Legea integrităţii 82/2017, art.12 alin.(2) lit.b)
63
64
Legea 133/2016 privind declararea averii şi intereselor personale, art.21 şi Legea integrităţii 82/2017, art.12
alin.(2) lit.c) şi lit.d), Codul de etică şi conduită profesională al judecătorilor, 2015, art.5 alin.(13)
P a g i n a | 22
 să sesizeze Autoritatea Națională de Integritate cu privire la judecătorii care nu

respectă limitările de publicitate în activitatea profesională desfăşurată;
 să pornească procedura disciplinară împotriva judecătorului în privinţa căruia s-a

constatat încălcarea regimului juridic al limitărilor de publicitate65.
5.3 Consultaţii pe probleme de drept
Legislaţia specială stabileşte un şir de interdicţii specifice pentru judecători. Una dintre care
este să nu dea consultaţii scrise sau verbale în probleme litigioase66.
În acest sens, judecătorii pot oferi sfaturi/consultații numai părinților, soțului/soției, copiilor,
nepoților, precum și persoanelor aflate sub tutelă sau curatelă67.
Cît priveşte consultarea între diferiţi judecători pe marginea unei anumite cauze care se află
în curs de examinare, obiectul acestor consultaţii poate fi doar legislația de ordin material,
procedural, jurisprudență națională și internațională. Este important ca asemenea discuții ,
dacă au loc, să fie inițiate doar de judecătorul care examinează cauza respectivă şi să se
rezume exclusiv la probleme teoretice68 pentru a nu se considera ca fiind o încălcare a
interdicţiei stabilite.
5.4 Expunerea pe marginea politicii interne
Pornind de la interdicţia generală de a nu desfăşura alte activităţi remunerate publice şi

private, o altă interdicţie specifică funcţiei de judecător se referă la condițiile în care
judecătorul poate desfăşura ale activităţile permise – cele de cele didactice, ştiinţifice şi de
creaţie. Astfel, judecătorul poate colabora la publicaţii de specialitate cu caracter literar,
ştiinţific sau social, ori la emisiuni audiovizuale, fiindu-i interzis ca în studiile, articolele şi
intervenţiile sale să se pronunţe cu privire la problemele curente de politică internă69.
5.5 Comunicarea pe marginea cauzelor pendinte
Pe toată perioada examinării cauzelor în instanţa de judecată şi pînă la emiterea hotărîrii

irevocabile, judecătorilor le este interzis să comunice cu orice persoane pe marginea
dosarelor aflate în gestiunea lor, dacă această comunicare are loc în alt mod decît cel
prevăzut de regulile de procedură penală. Aşa cum subiectul comunicării ex-parte se apropie
65
66 2
Legea 544/1995 cu privire la statutul judecătorului, art.8 alin.(3 ) lit.a)
67
Codul de etică şi conduită profesională al judecătorilor, 2015, art.5 alin.(9)
68
69
P a g i n a | 23
foarte mult de cel al influenţelor necorespunzătoare, deşi constituie o interdicţie, va fi tratat

în mai multe detalii în cadrul capitolului 5 al Ghidului70.
Activitatea judecătorului este de interes public, iar cauzele pe care le examinează provoacă
de multe ori curiozitatea opiniei publice şi a jurnaliştilor. Indiferent dacă publicul în general
şi presa în special înţelege cauza deferită justiţie, judecătorul trebuie să-şi menţină
imparţialitatea şi să evite să se expună pe marginea cauzelor pendinte, indiferent dacă
acestea se află în procedura sa sau a unui alt coleg judecător.
Astfel, judecătorul nu este în drept să prezinte reprezentanţilor mass-mediei informaţii

despre cauzele aflate în procedură de examinare în instanţa judecătorească decît prin
intermediul persoanei responsabile pentru relaţiile cu mass-media.71
5.6 Exploatarea poziţiei de judecător în interes personal
Judecătorilor li se interzic intervenţiile ilegale sau exploatarea poziţiei de judecător în raport

cu alte autorităţi, instituţii sau funcţionari fie pentru soluţionarea unor cereri, pretinderea
sau acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale altor persoane, fie în scopul obţinerii
de foloase necuvenite72.
Mai mult ca atît, judecătorul nu poate utiliza informaţia obținută în calitatea sa oficială în
interese proprii, ale membrilor familiei sau ale altor persoane la efectuarea diferitor
tranzacții financiare ori în scopuri ce nu ţin de exercitarea funcției73. Mai mult ca atît
judecătorul trebuie să se abțină de la orice tranzacții financiare şi afaceri de natură să-i
exploateze funcția74.
5.7 Consecinţele nerespectării restricţiilor şi interdicţiilor
Nerespectarea regimului juridic al restricţiilor şi interdicţiilor în exercitarea funcţiei de

judecător atrage răspundere disciplinară, cu aplicarea diferitor tipuri de sancţiuni
disciplinare şi pecuniare.
După cum restricția ce ține de ierarhia funcției publice şi limitările de publicitate sunt
restricţii şi limitări generale, valabile pentru toate categoriile de agenţi publici, răspunderea
disciplinară pentru nerespectarea lor nu presupune aplicarea celei mai dure sancţiuni
disciplinare – eliberarea din serviciu, după cum se prevede în cazul încălcării regimului
restricţiilor şi interdicţiilor specifice funcţiei de judecător75.
70 1
Ibidem, art.8 alin.(3 )
71
72
Legea 178/2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, art.4 alin.(1) lit.e)
73
74
75
Legea 178/2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, art.4 alin.(1) lit.l) şi art.6 alin.(8)
P a g i n a | 24
Spre deosebire de restricţiile şi limitările generale, răspunderea disciplinară pentru

nerespectarea interdicţiei de:
 consultare pe probleme de drept,
 expunerea opiniei pe marginea politicii interne şi
 comunicarea pe marginea cauzelor pendinte, inclusiv comunicarea ex-parte
sînt interdicţii specifice funcţiei de judecător şi atrage după sine răspunderea disciplinară cu
aplicarea celei mai dure sancţiuni disciplinare – eliberarea din serviciu.
Mai mult decît atît, eliberarea din serviciu a judecătorului pe temeiul nerespectării
restricţiilor şi interdicţiilor specifice funcţiei de judecător atrage lipsirea acestuia de dreptul la
indemnizaţia unică de concediere și de dreptul la stabilirea pensiei conform legislației
referitoare la statutul judecătorilor, pensia în acest caz urmînd a fi stabilită pe baze generale76.
Deși interdicția exploatării poziției de judecător este specifică funcției date, legiuitorul nu a
inclus-o în Legea 544/1995 cu privire la statutul judecătorului, deşi o atribuie la lista
abaterilor disciplinare. Aşa fiind, această abatere disciplinară nu se sancționează în regimul
aplicat celorlalte interdicții specifice funcţiei de judecător menţionate supra, în acest caz
nefiind exclusă aplicarea oricăror altor tipuri de sancţiuni disciplinare.
76 1
Legea 544/1995 cu privire la statutul judecătorului, art.25 alin.(1) lit.i), alin.(3 ), Legea 178/2012 cu privire la
răspunderea disciplinară a judecătorilor, art.4 alin.(1) lit.l) şi art.6 alin.(8)
P a g i n a | 25
6. Influenţele necorespunzătoare şi
comunicarea ex-parte
Justiţia se înfăptuieşte în strictă conformitate cu legislaţia, imixtiunile fiind
interzise. Exercitarea de presiune asupra judecătorilor cu scopul de a împiedica judecarea
completă şi obiectivă a cauzei sau de a influenţa emiterea hotărârii judiciare atrage
răspundere contravenţională sau penală conform legii77.
Piatra de temelie a justiţiei sunt principiile de independenţă şi imparţialitate, fără de care nu

se poate vorbi despre corectitudinea, etica şi integritatea judecătorilor. Din aceste
considerente, aspectului influenţelor necorespunzătoare, indiferent de forma pe care o
îmbracă şi sursa care o exercită, le sunt consacrate prevederi extinse în Codul de etică şi
conduită profesională al judecătorilor, adoptat de Adunarea Generală a Judecătorilor în anul
2015. Iată prevederile care abordează acest subiect:
 în toate cazurile, judecătorul va acționa independent, fără orice influențe, îndrumări

sau control care poate periclita încrederea în independenta sa78;
 judecătorul va pronunța hotărîri independent, rămînînd fidel legii, menținîndu-și

autoritatea și competența profesională și nu se va lăsa influențat de contacte,
stimulente, informații sau sfaturi din partea oricăror persoane, structuri de stat sau
instituții publice, mijloace de informare în masă, interese de partid, interese publice,
doctrine politice, sentimente ori teama de eventuale critici imediate sau de durată79;
 judecătorul este independent în luarea deciziilor și la îndeplinirea atribuțiilor de

serviciu, asigurîndu-se respectarea principiului separării puterilor în stat, legalități,
independenței instituționale și responsabilității80;
 în activitatea judecătorului nu pot fi admise imixtiuni sau influențe din interiorul

sistemului, exterior, inclusiv din partea celor care activează în politică, economie,
finanțe, culte si media81;
 judecătorul trebuie sa judece toate cazurile imparțial, în conformitate cu legea, fără

restricții, influențe, presiuni, amenințări sau ingerințe, directe sau indirecte,
indiferent din partea cui sau pentru care motive ar veni ele82;
77
Legea 514/195 privind organizarea judecătorească, art.5 alin.(1) şi art.13 alin.(1) şi (2)
78
79
80
81
82
P a g i n a | 26
 judecătorul își va exercita funcțiile nepărtinitor și fără prejudecăți, nu va manifesta

atitudine preconcepută prin exprimare sau prin fapte și nu-și va permite cuvinte,
fraze, gesturi sau alte acțiuni care ar putea fi interpretate ca semne de părtinire sau
prejudecata83;
 judecătorul va evita discuții cu participanții la proces sau cu terţe persoane despre

alte cauze puse pe rol în instanță, decît în cazurile prevăzute de lege84.
Republica Moldova fiind un stat mic, în care populația se află în interacțiune în toate
domeniile, problema exercitării influenţelor necorespunzătoare a încetat să mai fie
preocuparea exclusivă a judecătorilor. De curînd, legiuitorul a reglementat denunţarea,
respingerea şi tratarea influenţelor necorespunzătoare de către toate categoriile de agenţi
publici, inclusiv de judecători.
6.1 Regimul general al influenţelor necorespunzătoare
În vederea asigurării servirii interesului public cu imparţialitate şi obiectivitate, activitatea

profesională a judecătorului trebuie să se desfăşoare în afara oricăror influenţe
necorespunzătoare85. Mecanismul de denunţare şi tratare a influenţelor necorespunzătoare
este reglementat de Guvern86.
În sensul Legii integrităţii 82/2017, prin influenţă necorespunzătoare se înţelege imixtiunea în

activitatea profesională a judecătorului din partea terţelor persoane, manifestată prin
presiuni, ameninţări sau rugăminţi, în vederea determinării acestuia să își desfăşoare
activitatea profesională într-un mod anumit, atunci cînd imixtiunea este ilegală şi nu este
însoţită de promisiunea, oferirea sau darea, personal sau prin mijlocitor, de bunuri, servicii,
privilegii sau avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvin (nu întruneşte elementele unei
infracţiuni).
Deşi influenţa necorespunzătoare este deseori confundată cu tentativa săvîrşirii unei

infracţiuni de corupţie, aceste categorii se deosebesc radical:
 în cazul influenţei necorespunzătoare lipseşte contraprestaţia din partea subiectului care

exercită influenţa, pe cînd în cazul unui infracţiuni, corupătorul oferă neapărat ceva în
schimb: bani, bunuri, avantaje, favoruri, oferte ale unei remunerări ilegale sau
promisiuni de a oferi în viitor o asemenea remunerare.
 altfel spus, persoana care exercită influenţa necorespunzătoare o face prin intermediul
presiunilor, ameninţărilor şi rugăminţilor, fără a oferi nimic, iar persoana influenţată îşi
83
84
85
86
Hotărîrea Guvernului nr.767 din 19.09.2014 pentru implementarea Legii nr.325 din 23 decembrie 2013
privind testarea integrităţii profesionale.
P a g i n a | 27
schimbă ilegal comportamentul pentru că s-a lăsat intimidată sau înduplecată, fără a
urmări un interes material propriu;
 persoana care exercită influenţa necorespunzătoare o face neapărat pentru a determina

persoana pe care încearcă să o influenţeze să-şi schimbe comportamentul de o manieră
ilegală, pe cînd în cazul unei infracţiuni, corupătorul oferă remunerarea ilicită pentru
a obţine un comportament conform sau contrar atribuţiilor de serviciu ale persoanei
pe care o corupe.
Deşi influenţele necorespunzătoare se deosebesc de infracţiunile de corupţie, deseori

influenţa necorespunzătoare netratată degenerează în tentativă de săvârșire a unui act de
corupţie, fapt care va necesita o cu totul altă abordare.
Judecătorul supus influenţei necorespunzătoare trebuie să respingă expres influenţa

necorespunzătoare şi să desfăşoare legal activitatea pentru care a intervenit influenţa87.
În cazul imposibilităţii judecătorului de a respinge expres influenţa necorespunzătoare şi al

afectării activităţii sale profesionale drept urmare a acesteia, judecătorul trebuie să depună
un denunţ scris despre exercitarea influenţei necorespunzătoare, în termen de 3 zile
lucrătoare, la persoana responsabilă desemnată de Consiliul Superior al Magistraturii.
Denunţul de influenţe poate fi depus la Centrul Naţional Anticorupţie doar în două
cazuri:
 Consiliul Superior al Magistraturii nu asigură înregistrarea în modul prevăzut al

denunţului judecătorului; sau
 însăşi Consiliul este sursa influenţei necorespunzătoare88.
Modele de denunţuri a influenţelor necorespunzătoare adresate Consiliului Superior al

Magistraturii şi Centrului Naţional Anticorupţie sunt prezentate în Anexa nr. 3 la Ghid.
La rîndul său, Consiliul Superior al Magistraturii pentru a nu admite, a denunţa şi trata

adecvat influenţele necorespunzătoare exercitate asupra judecătorilor a adoptat
Regulamentul cu privire la evidenţa cazurilor de influenţă necorespunzătoare în Consiliul Superior al
Magistraturii şi instanţele judecătoreşti, anexat la Hotărîrea Consiliului nr.964/31 din 02 decembrie
2014, a instituit registrul de evidenţă a denunţurilor, desemnând responsabilul de ţinerea
acestuia.
În aceste condiţii, Consiliul Superior al Magistraturii poate întreprinde măsuri de prevenire

a cazurilor de influenţă necorespunzătoare, prin implicarea nemijlocită în soluţionarea lor
(de exemplu, atenţionarea prin expedierea sesizărilor oficiale, descurajarea persoanei care
generează influenţa necorespunzătoare, precum şi identificarea altor măsuri legale).
87
Legea integrităţii 82/2017, art.17 alin.(3) lit.a) şi lit.b)
88
Ibidem, art.17 alin.(3) lit.c) şi lit.d)
P a g i n a | 28
Nedenunţarea influenţelor necorespunzătoare constituie abateri disciplinare. Constituie

abatere disciplinară şi imixtiunea în activitatea de înfăptuire a justiţiei a altui judecător89;
6.2 Comunicarea ex-parte
Pe lîngă reglementările generale, judecătorilor le este impusă interdicţia comunicării cu

participanţii la proces sau cu alte persoane, inclusiv cu persoane cu funcţii de demnitate
publică, dacă o astfel de comunicare este legată de dosarul aflat în procedura judecătorului
şi are loc în alt mod decît cel prevăzut de regulile de procedură. Comunicarea este interzisă
din momentul de înregistrare a dosarului în instanţa de judecată şi pînă la emiterea hotărîrii
irevocabile privind dosarul. Orice comunicare în afara şedinţelor de judecată se face în scris
şi se anexează obligatoriu la dosar90.
În cazul în care a fost admisă comunicarea sau tentativa de comunicare interzisă a unui
participant la proces sau a altor persoane, inclusiv a persoanelor cu funcţii de demnitate
publică, cu judecătorul în circumstanţele prevăzute supra, judecătorul este obligat să
informeze în scris, în aceeaşi zi, Consiliul Superior al Magistraturii despre producerea
acestui fapt91.
Modele de informare a Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la încercările de

comunicare interzisă au fost incluse în anexa nr. 4 la Ghid. Înregistrarea acestor informaţii se
poate face, la fel, în registrul de evidenţă a cazurile de influenţă necorespunzătoare.
Studiu de caz 1. COMUNICARE EX-PARTE
2014, Extras din sentinţă de condamnare a judecătorului pentru acte de corupţie, instanţa de fond
Din depoziţiile judecătorului inculpat, la data de 08.10.2013, aproximativ la orele 12:00, în biroul său
a intrat avocatul pîrîtului. Întrebat ce căuta, a răspuns că a adus legitimaţia. Judecătorul i-a
comunicat să plece la grefieră pentru a scrie toate datele. La data de 09.10.2013, aproximativ în
timpul mesei în biroul judecătorului au intrat pîrîtul cu avocatul său, văzîndu-i s-a mirat şi a crezut că
au încurcat dăţile şi le-a comunicat că şedinţa este a doua zi, pe 10.10.2013. La ce avocatul pîrîtului i-
a răspuns că ştie acest lucru, dar a venit să facă cunoştinţă cu materialele cauzei. Tot atunci a avut un
demers de a scoate cererea de pe rol deoarece cererea de încasare a datoriei fusese primită fără
achitarea taxei de stat, la ce judecătorul i-a reproşat că toate cererile şi demersurile se înaintează în
şedinţa de judecată cînd este prezentă şi a doua parte. Însă pîrîtul a intrat în discuţie cu ultimul,
spunînd că a achitat o mare parte din împrumut, la ce judecătorul i-a comunicat să prezinte
documentele confirmatoare în şedinţa de judecată. Pîrîtul i-a spus că nu are careva documente,
deoarece îi dădea banii pur şi simplu reclamantului pentru că erau prieteni. Judecătorul i-a
comunicat că să vină reclamantul să facă declaraţii cu referire la sumă, cît a primit şi cît îi datorează.
89
Legea integrităţii 82/2017, art.17 alin.(2) lit.f) şi Legea 178/2014 cu privire la răspunderea disciplinară a
judecătorilor, art.4 alin.(1) lit.d)
90 1
Legea 544/1995 cu privire la statutul judecătorului, art.8 alin.(3 )
91
P a g i n a | 29
Şi tot el i-a comunicat că, dacă i-a mai rămas o sumă, părţile pot încheia o tranzacţie de împăcare. La
10.10.2013, orele 11:00, grefiera i-a comunicat că pe dosarul în cauză este doar avocatul pîrîtului şi
pîrîtul, iar avocatul reclamantului lipseşte, după care i-a transmis grefierei ca părţile să mai aştepte.
Apoi judecătorul i-a spus grefierei să cheme părţile în birou. Primul în birou a intrat pîrîtul, la ce
judecătorul l-a întrebat undei îi este avocatul şi el a răspuns că este pe loc. În şedinţa de judecată,
judecătorul i-a întrebat despre cereri şi demersuri la care avocatul pîrîtului a comunicat că are un
demers de scoatere a cererii de pe rol din motiv că nu este achitată taxa de stat, la care judecătorul
i-a declarat că respinge acest demers deoarece conform art.267 CPC nu prevede acest lucru şi că
este prerogativa judecătorului, după care instanţa s-a retras în deliberare. Apoi i-a comunicat
grefierei să-i cheme pe pîrît şi avocat şi le-a citit încheierea de scoatere a cererii de pe rol din motivul
neprezentării reclamantului. Totodată, le-a comunicat să aştepte în coridor ca să primească copia
încheierii. […]
Din depoziţiile avocatului pîrîtului, martor pe dosarul de inculpare a judecătorului pentru acte de
corupţie, dînsul s-a prezentat în instanţă, a depus mandatul şi făcînd cunoştinţă cu materialele
cauzei, condiţiile cererii de chemare în judecată a observat că nu este achitată taxa de stat. Acest
lucru l-a determinat pe avocatul pîrîtului să întrebe pe judecător dacă există vre-o încheiere de
scutire de la plata taxei de stat, la care judecătorul i-a răspuns că nu este şi contra unui „mohorici” o
va scoate de pe rol. În ziua stabilită, avocatul pîrîtului s-a prezentat împreună cu clientul său la
şedinţa de judecată. Din cauza că avocatul reclamantului a întîrziat, cererea a fost scoasă de pe rol,
respectiv avocatul pîrîtului l-a întrebat pe judecător despre încheiere şi ce cu „mohoriciul” la care
ultimul a dat din cap afirmativ şi, prin gesturi, i-a indicat suma. […]
Avocatul pîrîtului a mai menţionat faptul că, în discuţiile cu judecătorul, ultimul nu i-a interzis
intrarea în birou în afara şedinţelor de judecată.
P a g i n a | 30
7. Conflictele de interese
În vederea asigurării servirii interesului public cu imparţialitate şi obiectivitate, judecătorii
sînt obligaţi să identifice şi să trateze conflictele de interese care apar în activitatea lor
profesională în termenele şi modul prevăzute de Legea 133/2016 privind declararea averii şi
a intereselor personale92.
În sensul acestei Legi, conflictul de interese al judecătorului este situaţia în care judecătorul are
un interes personal ce influențează sau ar putea influența exercitarea imparţială şi obiectivă
a obligaţiilor şi responsabilităţilor ce îi revin potrivit legii.
Prin interes personal al judecătorului se înţelege orice interes material sau nematerial al
subiectului declarării ce rezultă din activităţile sale în calitate de persoană privată, din
relaţiile sale cu persoane apropiate sau cu persoane juridice și alți agenți economici,
indiferent de tipul de proprietate, din relaţiile sau afiliaţiile sale cu organizaţii necomerciale,
inclusiv cu partidele politice şi cu organizaţiile internaţionale.
Totodată, persoană apropiată judecătorului este considerat soțul/soția, copilul,

concubinul/concubina subiectului declarării, persoana aflată la întreținerea judecătorului93,
de asemenea persoana înrudită prin sânge sau prin adopție cu subiectul declarării (părinte,
frate/soră, bunic/bunică, nepot/nepoată, unchi/mătușă) și persoana înrudită prin afinitate cu
subiectul declarării (cumnat/cumnată, socru/soacră, ginere/noră) 94.
În situaţiile în care situaţiile de conflict de interese apar în cadrul examinării cauzelor,

judecătorul, în condiţiile legislaţiei procesuale, poate fi recuzat de către părţi sau, se poate
autorecuza. În acest caz, judecătorul se abţine de la examinare, urmînd ca, în condiţiile
legislaţiei procesuale civile, penale sau contravenţionale, pricina să fie distribuită, pe baze
generale, unui alt judecător.
Deşi abţinerea procesuală este o forma specifică de soluţionare a conflictelor de interese de

către judecători, în cazul declarării conflictelor de interese, subiectul declarării la fel este
obligat să se abţină de la exercitarea atribuțiilor sale până la soluționarea lor definitivă.
Întinderea intereselor personale ale judecătorului în cazul abţinerii procesuale este mai largă
decît întinderea lor, după cum este definită în legislaţia referitoare la tratarea conflictelor de
interese.
92
Legea integrităţii, 82/2017, art.14 alin.(1)
93
Legea 133/2016 stabileşte în art.3 că persoană aflată la întreţinere este persoana care întruneşte cumulativ
următoarele condiții: a) locuieşte împreună cu subiectul declarării sau este întreţinută de acesta, inclusiv în
baza unui contract de întreţinere pe viaţă; b) are un venit anual ce nu depăşeşte două salarii medii lunare pe
economie.
94
Legea 133/2016 cu privire la declararea averilor şi intereselor personale, art.3
P a g i n a | 31
7.1 Regimul general al conflictelor de interese

Codul de etică şi conduită profesională al judecătorului statuează că judecătorul, în toate
cazurile, va acționa independent, fără orice influențe, îndrumări sau control și nu-și va
permite comportament inadecvat și/sau ilegal, care poate genera conflicte de interese95.
Conform Legii 133/2016 privind declararea averii şi a intereselor personale, se deosebesc

următoarele tipuri de conflicte:
 conflict de interese potenţial – situația în care interesele personale ale judecătorului ar

putea conduce la apariția unui conflict de interese real;
 conflict de interese real – apare în cazul în care judecătorul este chemat să rezolve o
cerere/un demers, să emită un act administrativ, să încheie direct sau prin
intermediul unei persoane terțe un act juridic, să ia o decizie sau să participe la
luarea unei decizii în care are interese personale sau care vizează persoane ce îi sînt
apropiate, persoanele fizice şi juridice cu care are relații cu caracter patrimonial și
care influențează sau pot influența exercitarea imparțială și obiectivă a funcţiei de
judecător;
 conflict de interese consumat – reprezintă fapta judecătorului de a admite un conflict de

interese real, fără să fi respectat obligaţia de abţinere înainte de declarare şi
soluţionare, şi/sau fără a-l fi declarat96.
Judecătorul are următoarele obligaţii în legătură cu identificarea şi tratarea conflictelor de

interese, care se îndeplinesc în condiţiile legislaţiei speciale:
a) să declare în scris, în termen de 3 zile, Consiliului Superior al Magistraturii despre

conflictul de interese real apărut în cadrul activităţii sale profesionale, explicând
natura conflictului de interese şi cum acesta influenţează sau poate influența asupra
exercitării imparțiale şi obiective a atribuţiilor sale;
b) să evite consumarea conflictului de interese prin abţinere de la exercitarea atribuţiilor

sale în măsura în care acestea sînt ameninţate de conflictul de interese, pînă la
soluţionarea acestuia97.
Pentru a evita consumarea conflictului de interese, judecătorul este obligat să nu rezolve

cererea/demersul, să nu emită actul administrativ, să nu încheie, direct sau prin intermediul
unei persoane terțe, actul juridic, să nu ia sau să nu participe la luarea deciziei în exercitarea
funcției sale pînă la soluționarea conflictului de interese98.
95
96
Ibidem, art.12 alin.(1)-(3) şi alin.(10)
97
Legea 133/2016 privind declararea averilor şi intereselor personale, art.12 alin.(4) şi Legea integrităţii
82/2017, art.14 alin.(2)
98
Legea 133/2016 privind declararea averilor şi intereselor personale, art.12 alin.(4) lit.b)
P a g i n a | 32
Informarea despre apariția unui conflict de interese real se va face pînă la soluționarea
cererii/demersului, emiterea actului administrativ, încheierea, directă sau prin intermediul
unei persoane terțe, a actului juridic, participarea la luarea deciziei sau luarea deciziei și va
lua forma unei declarații scrise ce trebuie să conțină date despre natura conflictului de
interese şi despre modul în care acesta influențează sau poate influenta îndeplinirea
imparțială şi obiectivă a funcţiei de judecător99. În acest sens, Ghidul conţine în Anexa nr. 5
un model de declarare a conflictului de interese real de către judecători.
Consiliului Superior al Magistraturii îi revin următoarele obligaţii în legătură cu

identificarea şi tratarea conflictelor de interese:
a) să nu admită cu bună ştiinţă exercitarea atribuţiilor de serviciu de către judecători în

situaţii de conflict de interese real;
b) să asigure ţinerea evidenţei declaraţiilor de conflict de interese în Registrul

declaraţiilor privind conflicte de interese100 şi să desemneze persoana responsabilă în
acest sens;
c) să soluţioneze conflictul de interese declarat în termen de cel mult 3 zile de la data

aducerii la cunoştinţă, aplicînd opţiunile de soluţionare prevăzute de legislaţia
specială, luînd în considerare interesele instanţei de judecată, interesul public şi
interesele legitime ale judecătorului, nivelul, tipul funcţiei deţinute de acesta, natura
conflictului de interese, precum şi alţi factori;
d) să se adreseze Autorității Naționale de Integritate în cazul în care nu poate soluţiona

conflictul de interese declarat de judecător;
e) să informeze semestrial, în formă scrisă, Autoritatea Națională de Integritate despre

conflictele de interese consumate depistate şi măsurile întreprinse101.
Soluţionarea unui conflict de interese real se face prin examinarea situaţiei de conflict și
prin determinarea şi aplicarea opțiunii pentru soluționarea conflictului. Conflictul de
interese real se soluționează de către judecător, Consiliul Superior al Magistraturii, sau,
după caz, Autoritatea Națională de Integritate. Pînă la soluționarea conflictului de interese
real, judecătorului îi este interzisă întreprinderea oricărei acțiuni pe cauza dată, cu excepția
abţinerii.
Judecătorul poate soluționa conflictul de interese real în care se află prin abținerea de la
rezolvarea cererii/demersului, de la emiterea/adoptarea actului, de la încheierea actului
juridic, de la participarea la luarea unei decizii sau luarea deciziei/votare, informînd toate
99
100
Modelul Registrului privind declaraţiilor privind conflictele de interese este prevăzut în Anexa nr.4 la Legea
133/2016 privind declararea averilor şi intereselor personale.
101
Legea 133/2016 privind declararea averilor şi intereselor personale, art.12 alin.(6), art.13 alin.(1) şi Legea
integrităţii 82/2017, art.14 alin.(3)
P a g i n a | 33
părţile vizate de decizia respectivă în privința măsurilor luate pentru a proteja

corectitudinea procesului de luare a deciziilor102.
În cazul relevării unui conflict de interese în cadrul examinării unei cauze de către judecător,
acesta se soluţionează similar procedurii generale, în condiţiile legislaţiei procesuale, prin
intermediul înaintării recuzării sau declarării autorecuzării, nefiind însă necesară informarea
Consiliului Superior al Magistraturii.
În toate celelalte cazuri în care au fost declarate situaţii de conflict de interese de către
judecători, Consiliul Superior al Magistraturii, iar, după caz, Autoritatea Națională de
Integritate, în termen de 3 zile de la data la care a fost informat despre conflictul de interese
real al judecătorului, are obligația să soluționeze conflictul de interese, aplicînd una dintre
următoarele opțiuni, în măsura în care legile speciale nu prevăd altfel:
 restricţionarea accesului judecătorului, afectat de un conflict de interese, la anumite

informaţii sau restricţionarea participării lui la examinarea situațiilor care au legătură
cu interesul său personal;
 transferul judecătorului într-o altă funcţie, cu acordul scris al acestuia;
 redistribuirea sarcinilor şi responsabilităţilor judecătorului, atunci cînd se consideră

că un anume conflict de interese real va continua să existe (spre exemplu,
judecătorului care exercită funcţia de preşedinte sau vice-preşedinte, judecător de
instrucţie, responsabil de relaţii cu presa etc.)103.
Legea prevede expres obligaţia judecătorului care şi-a declarat conflictul de interese real în
care se află să se conformeze deciziei de soluționare a acestuia104.
Efectul actelor emise, adoptate sau încheiate cu încălcarea dispoziţiilor privind conflictul
de interese este nulitatea absolută, constatat de instanţa de judecată, la cererea Autorităţii
Naţionale de Integritate sau a persoanelor care se consideră lezate în drepturi ca urmare a
conflictului de interese.
Nulitatea absolută nu survine doar în situaţia în care anularea actului ar aduce daune
interesului public.
Sub incidenţa efectului general al nulităţii absolute al actelor adoptate în conflict de interese
nu nimeresc actele judiciare105, deoarece pentru ele există procedura specială de contestare
în ordinea procesuală.
102
Legea 133/2016 privind declararea averilor şi intereselor personale, art.14 alin.(4)
103
104
105
Ibidem, art.15
P a g i n a | 34
Judecătorul este eliberat din funcţie de organul care l-a numit în cazul stabilirii, prin actul de
constatare rămas definitiv, a încheierii directe sau prin intermediul unei persoane terțe a
unui act juridic, luării sau participării la luarea unei decizii fără soluționarea conflictului de
interese real în conformitate cu prevederile legislației privind reglementarea conflictului de
interese106.
Pe lîngă eliberarea din funcţie, constatarea conflictelor de interese consumate ale

judecătorului determină introducerea numelui său în Registrul de stat al persoanelor care
au interdicţie de a ocupa o funcţie publică sau de demnitate publică107, ţinut de Autoritatea
Naţională de Integritate şi publicat pe site-ul ei www.ani.md, iar persoanele incluse în acest
registru, după cum sugerează chiar denumirea lui, nu pot fi angajate în funcţii publice şi de
demnitate publică pentru o perioada de 3 ani108.
Totodată, încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese constituie temei pentru
răspunderea contravențională sau penală și pentru revocarea, destituirea sau, după caz,
încetarea mandatului, a raporturilor de muncă ori de serviciu ale subiectului în cauză109.
Astfel, nedeclararea şi nesoluţionarea conflictului de interese atrage răspundere

contravenţională, în conformitate cu prevederile art.3132 ale Codului contravenţional, care se
pedepseşte cu amendă între 200 şi 400 unităţi convenţionale şi privare de dreptul de a ocupa
anume funcţii pînă la un an.
Începînd cu 1 iunie 2018, prin art.3261 Cod penal a fost incriminată exercitarea atribuţiilor în
sectorul public în situaţie de conflict de interese, în vederea obținerii, directe sau indirecte, a
unui avantaj patrimonial, a cărui valoare depășește 10000 de unități convenționale, pentru
sine sau pentru o persoană apropiată în sensul Legii nr. 133/2016 privind declararea averii și
a intereselor personale, dacă conflictul de interese nu a fost declarat și soluționat în
conformitate cu legislația privind declararea și controlul averii și a intereselor personale. În
cazul judecătorilor, sancţiunea stabilită este amendă în mărime de la 15000 până la 20000 de
unități convenționale sau cu închisoare de la 2 la 5 ani, în ambele cazuri cu privarea de
dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de la 5 la 10 ani
7.2 Abţinerea de la judecată
Judecătorul se va abține de la luarea deciziilor, atunci cînd interesele sale, ale persoanelor
înrudite prin sânge, adopție, afinitate sau ale altor persoane care au legături apropiate cu
familia sa, ar putea influența corectitudinea deciziilor110. Relațiile de familie şi sociale ale
106 1
Legea 544/1995 cu privire la statutul judecătorului, art.25 alin.(1) lit.g )
107
108
Ibidem, art.23 alin.(3) şi (6)
109
110
P a g i n a | 35
judecătorului nu trebuie să influențeze hotărârile judecătorești pe care le adoptă în

exercitarea atribuțiilor profesionale111.
Judecătorul se va abține de la oricare proces în care imparțialitatea sa ar putea fi pusă la

îndoială într-un proces în care aceasta este impusă de lege, inclusiv în cazurile în care, știe că
el, personal sau ca custode, sau soțul său (soția) sau orice alte rude, au un interes financiar în
obiectul disputei sau orice alt interes, care ar putea afecta rezultatul procesului112.
Temeiurile de recuzare a judecătorului se prevăd în Codul de procedură civilă şi Codul de

procedură penală.
În procedura civilă, judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă:
 la judecarea anterioară a cauzei a participat în calitate de martor, expert, specialist,

interpret, reprezentant, grefier, executor judecătoresc, arbitru sau mediator;
 se află în raporturi de rudenie pînă la al patrulea grad, inclusiv sau de afinitate pînă
la al treilea grad inclusiv, cu vreuna dintre părţi, cu alţi participanţi la proces sau cu
reprezentanţii acestora;
 rudă sa pînă la al patrulea grad inclusiv sau un afin pînă la al treilea grad inclusiv a
participat, ca judecător, la judecarea aceleiaşi cauză;
 este rudă pînă la al patrulea grad inclusiv sau afin pînă la al treilea grad inclusiv cu
un alt membru al completului de judecată;
 este tutore, curator sau adoptator al uneia dintre părţi;
 şi-a expus opinia asupra cauzei care se judecă;
 are un interes personal, direct sau indirect, în soluţionarea cauzei ori există alte
împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea lui113.
În procedura penală, judecătorul nu poate participa la judecarea cauzei şi urmează a fi

recuzat:
 dacă el personal, soţul său, ascendenţii ori descendenţii lor, fraţii sau surorile şi copiii
acestora, afinii şi persoanele devenite prin înfiere, potrivit legii, astfel de rude,
precum şi alte rude ale lui, sînt direct sau indirect interesate în proces;
 dacă el este parte vătămată sau reprezentant al ei, parte civilă, parte civilmente
responsabilă, soţ sau rudă cu vreuna din aceste persoane ori cu reprezentantul lor,
soţ sau rudă cu învinuitul, inculpatul în proces ori cu apărătorul acestuia;
111
112
113
Codul de procedură civilă, 225/2003, art.50
P a g i n a | 36
 dacă a participat în acest proces în calitate de martor, expert, specialist, interpret,

traducător, grefier, persoană care a efectuat urmărirea penală, procuror, judecător de
instrucţie, apărător, reprezentant legal al învinuitului, inculpatului, reprezentant al
părţii vătămate, părţii civile sau părţii civilmente responsabile;
 dacă a efectuat o cercetare sau un control administrativ al circumstanţelor cauzei sau

a participat la adoptarea unei hotărâri referitoare la această cauză în orice organ
obştesc sau de stat;
 dacă a luat în această cauză hotărâri anterioare judecăţii în care şi-a expus opinia
asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei inculpatului;
 dacă există alte circumstanţe care pun la îndoială rezonabilă imparţialitatea

judecătorului114.
Pentru a preveni apariţia ulterioară a situaţiilor de conflict de interese ale judecătorului la

examinarea cauzelor, normele de deontologie judiciară impun judecătorului obligaţia ca,
atunci cînd încheie tranzacții cu privire la proprietatea personală, să o facă într-un mod care
să nu provoace îndoieli, sau să nu afecteze independența şi imparțialitatea sa sau să
provoace conflicte de interese115. Judecătorul se va abține de la orice tranzacții financiare şi
afaceri de natură să-l implice în convenții cu avocați sau alte persoane care sunt participanți
la procese în instanța de judecată în care activează116.
Constituie abatere disciplinară nerespectarea îndatoririi de a se abţine atunci cînd

judecătorul ştie sau trebuia să ştie că există una dintre circumstanţele prevăzute de lege
pentru abţinerea sa, precum şi formularea de declaraţii repetate şi nejustificate de abţinere în
aceeaşi cauză, care are ca efect tergiversarea examinării cauzei117.
Studiu de caz 2. CONFLICT DE INTERESE, NEABŢINERE DE LA JUDECATĂ, COMUNICARE EX-PARTE
2014, Extras din sentinţă de condamnare a judecătorului pentru acte de corupţie, instanţa de fond
Din depoziţiile judecătorului inculpat, că îl cunoştea pe avocatul MF pe cauza penală pe care o avea
în procedură. Astfel, judecătorul a declarat că avocatul MF îi era cunoscut din activitatea anterioară
a acestuia în calitate de procuror.[…] Judecătorul a mai declarat că anterior, în vara anului 2011, cînd
avocatul MF activa în funcţie de procuror, s-a întîlnit cu ultimul în transportul public în timpul
deplasării spre domiciliu. Atunci avocatul MF (pe atunci procuror) i-a solicitat un împrumut în sumă
de 1000 euro. Judecătorul i-a comunicat că nu dispune de aceşti bani, dar că poate să o întrebe pe
mama sa, care deţine economii din pensie. […] La sfîrşitul lunii august judecătorul se afla la domiciliul
mamei sale, cînd a fost contactată telefonic de avocatul MF (pe atunci procuror), care i-a comunicat
că va trece pe la dînsul şi în jurul orelor 17:00 a venit cu fiica lui. După ce au servit puţine fructe,
114
Codul de procedură penală, 122/2003, art.33 alin.(2)
115
116
Ibim, art.5 alin.(3)
117
Legea 178/2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, art.4 alin.(1) lit.a)
P a g i n a | 37
avocatul MF (pe atunci procuror) s-a interesat de împrumut, judecătorul răspunzîndu-i afirmativ. A
luat suma de 1000 de euro de la locul de păstrare şi i-a transmis avocatului MF (pe atunci procuror).
Nu i-a solicitat recipisă, deoarece anterior, în anul 2009, şi el a beneficiat de un împrumut de la
avocatul MF (pe atunci procuror) în valoare de 10.000 lei, bani necesari tratamentului fiului şi pe
care i-a restituit pe măsura posibilităţilor în 2009-2010. Banii în mărime de 1000 euro i-a transmis
fără indicarea datei scadenţei, or erau bani din rezervă.
Din depoziţiile martorului CM, clientul reprezentat de avocatul MF în dosarul penal, a declarat că din
discuţiile purtate cu avocatul MF în biroul său, acesta a pretins suma de 2000 de euro, revendicînd-o
pînă la şedinţa de judecată din 3 octombrie 2013, susţinînd că dacă nu dispun de ea, să simuleze
boala unuia din inculpaţi, ceea ce ar facilita amînarea procesului. Astfel au procedat în modul indicat.
În cadrul discuţiilor purtate au insistat să discute personal cu judecătorul, însă avocatul MF categoric
le-a interzis, spunînd că anterior l-a ajutat într-o problemă personală, iar acum domnul judecător îl
va ajuta. […]
Din depoziţiile martorului VR, grefierul la acea vreme a judecătorului inculpat, a declarat că îşi
aminteşte că la 2 octombrie 2013 în biroul judecătorului a intrat avocatul MF, unde s-a aflat 10-20 de
minute, după care a ieşit şi, la indicaţia judecătorului, s-a deplasat împreună cu avocatul la biroul lui,
de unde a primit un tabel de termene. Nu îşi aminteşte dacă în acea zi s-a desfăşurat şedinţă de
judecată în cauza penală nominalizată. […]
P a g i n a | 38
8. Favoritismul
În vederea asigurării servirii interesului public cu imparţialitate şi obiectivitate, practicile de
favoritism în cadrul entităţilor publice, inclusiv în cadrul instanţelor de judecată, sînt
inadmisibile118.
Potrivit legii, favoritismul este sprijinul acordat în exercițiul funcţiunii de către agentul public
persoanelor fizice sau juridice la soluționarea problemelor acestora, indiferent de motive,
care nu este prevăzut de actele normative și care nu întrunește elementele unui conflict de
interese sau elementele unei infracțiuni119.
La modul practic, conceptul de „favoritism” se deosebeşte de conceptul „conflictului de

interese” prin faptul că favoritismul se referă la un cerc mai larg de persoane decît
persoanele apropiate, în sensul legislaţiei ce reglementează conflictul de interese. Totodată,
conflictul de interese presupune existenţa unui interes personal, pe cînd calificarea
favoritismului (protecţionismului) nu necesită demonstrarea acestuia. Suficient pentru
încadrarea juridică a favoritismului (protecţionismului) este acordarea sprijinului în
exerciţiul funcţiei, dacă acest sprijin nu este prevăzut de legislaţie.
Judecătorii au obligaţia să nu admită favoritism în activitatea lor profesională120.
La rîndul său, Consiliul Superior al Magistraturii are următoarele obligaţii în vederea

neadmiterii favoritismului:
 să nu admită cu bună ştiinţă practici de favoritism în activitatea profesională a

judecătorilor;
 să denunţe cazurile de favoritism despre care a aflat la Centrul Naţional

Anticorupţie121.
Răspunderea pentru favoritism este prevăzută în Codul contravenţional. Art.3131 al Codului

reglementează contravenţia de „protecţionism”, pentru care se aplică sancţiunea amenzii de
la 60 până la 90 de unități convenționale, în cazul persoanei fizice, şi de la 72 până la 150 de
unități convenționale în cazul persoanei cu funcție de răspundere.
Constatarea contravenţiei de protecţionism este atribuită competenţelor Centrului Naţional

Anticorupţie.
118
119
Noţiunea de „favoritism” a fost înlocuită de „protecţionism” anterior utilizată în legislaţia privind prevenirea
şi combaterea corupţiei. Sintagma „protecţionism” este utilizat în continuare în legislaţia contravenţională
1
(art.313 ). Definiţia „favoritismului” este prevăzută în Legea integrităţii 82/2017, art.3
120
121
P a g i n a | 39
9. Cadourile
Conform normelor de etică specifice funcţiei de demnitate publică pe care o deţin,
judecătorii nu sunt în drept să ceară, să accepte ori să primească cadouri, favoruri sau
beneficii pentru îndeplinirea ori neîndeplinirea atribuțiilor funcționale sau în virtutea
funcției deținute. Mai mult ca atât, judecătorilor li se interzice să solicite sau să accepte,
direct ori indirect, cadouri în numele său, ai membrilor familiei sale ori prietenilor, ca
prețuire pentru exercitarea sau abținerea de la îndeplinirea obligațiilor sale în legătură cu o
cauză care urmează a fi examinată de către acesta.
Regimul juridic al cadourilor oferite judecătorilor este acelaşi cu regimul juridic general
stabilit pentru celelalte categorii de agenţi publici, fiind reglementat în art.16 al Legii
integrităţii 82/2017.
Pentru a evita apariţia manifestărilor de corupţie în activitatea instanţelor de judecată,

Consiliului Superior al Magistraturii, preşedinţilor instanţelor de judecată, judecătorilor şi
altor categorii de agenţi publici încadraţi în sectorul justiţiei le este interzis să solicite sau să
accepte cadouri (bunuri, servicii, favoruri, invitaţii sau orice alt avantaj) care le sînt destinate
personal sau familiei lor, dacă oferirea sau acordarea lor este legată direct sau indirect de
desfăşurarea activităţii lor profesionale (cadouri inadmisibile). Solicitarea sau acceptarea
cadourilor inadmisibile constituie acte de corupţie în sensul Codului penal122.
Legislaţia stabileşte însă şi o anumită categorie de cadouri admisibile, oferite din politeţe
sau primite cu prilejul acţiunilor de protocol, care pot fi acceptate de agenţii publici, inclusiv
de către judecători. Din categoria cadourilor admisibile nu fac parte:
 banii aflați în circulație, în monedă naţională sau străină (cu excepția monedelor
metalice jubiliare și comemorative);
 mijloacele şi instrumentele financiare de plată.
Toate cadourile se supun declarării şi evidenţei obligatorii în cadrul instanţelor de

judecată123. Cadourile admisibile se declară şi se înscriu într-un registru public, ţinut de
fiecare instanţă de judecată în parte. Cadourile admisibile a căror valoare nu depăşeşte
limitele stabilite de Guvern124 pot fi păstrate de judecătorul care le-a primit sau pot fi
transmise în gestiunea instanţei de judecată, în ambele cazuri, după declarare.
Cadourile admisibile a căror valoare depăşeşte limita stabilită se transmit în gestiunea

instanţei de judecată după ce sînt declarate. În cazul în care judecătorul îşi anunţă intenţia de
122
123
În acest sens, Consiliul Superior al Magistraturii ţine propria evidenţă a cadourilor oferite membrilor şi
lucrătorilor aparatului.
124
La moment, limita admisibilă stabilită de Guvern este de 1000 de lei (Hotărîrea Guvernului 134/2013)
P a g i n a | 40
a păstra cadoul admisibil a cărui valoare depăşeşte limita stabilită, aceasta este în drept să-l
răscumpere, achitând în bugetul instanţei de judecată diferenţa dintre valoarea cadoului și
limita stabilită125.
Dacă judecătorului i se propune un cadou inadmisibil, acesta are următoarele obligaţii:
a) să refuze cadoul;
b) să se asigure cu martori, inclusiv dintre colegii de serviciu, conform posibilităților;
c) să raporteze imediat această tentativă autorității anticorupţie responsabile;
d) să anunţe preşedintele judecătoriei sau, după caz, Consiliul Superior al Magistraturii;
e) să transmită cadoul preşedintelui instanţei de judecată sau, după caz, Consiliului

Superior al Magistraturii, în cazul oferirii cadoului fără ştirea sa (lăsat în birou, în
anticameră etc.), concomitent cu întreprinderea acţiunii prevăzute la lit.d);
f) să îşi exercite activitatea profesională în mod corespunzător, în special cea pentru

care i s-a oferit cadoul126.
Dacă judecătorului i se oferă un cadou admisibil, acesta are următoarele obligaţii:
a) să predea cadoul comisiei de evidență și evaluare a cadourilor din cadrul instanţei de

judecată în termen de 3 zile din momentul primirii sau din momentul revenirii din
deplasarea de serviciu în timpul căreia l-a primit;
b) să declare împrejurările în care i-a fost oferit cadoul, cu precizarea intenţiei de a-l
păstra sau de a-l transmite în gestiunea instanţei de judecată;
c) să răscumpere cadoul dacă a decis să-l păstreze, achitînd în bugetul instanţei de

judecată diferența dintre valoarea cadoului, estimată de către comisia de evidență și
evaluare a cadourilor, și limita stabilită127.
Preşedinţii instanţelor de judecată au următoarele obligaţii în legătură cu asigurarea

respectării regimului juridic al cadourilor:
a) să adopte acte administrative de stabilire a regulilor de organizare a activităţilor

aferente respectării regimului juridic al cadourilor în cadrul instanţei de judecată;
b) să desemneze membrii comisiei de evidență și evaluare a cadourilor şi să asigure

condiţiile necesare activităţii lor;
c) să asigure evidența, într-un registru special, inclusiv electronic, a tuturor cadourilor

primite de către judecători şi alte categorii de agenţi publici încadraţi în instanţa de
judecată;
125
126
127
P a g i n a | 41
d) să asigure încasarea în bugetul entităţii publice a sumelor ce rezultă din

răscumpărarea cadourilor admisibile, în cazurile în care răscumpărarea lor este
posibilă;
e) să predea Procuraturii Anticorupţie sau, după caz, Centrului Naţional Anticorupţie

cadoul inadmisibil care i-a fost transmis de judecători, în cazurile prevăzute mai sus;
f) să asigure desfăşurarea corespunzătoare a activităţii profesionale a judecătorilor şi,

după caz, a altor categorii de agenţi publici din cadrul instanţei de judecată, cărora
le-au fost oferite cadouri inadmisibile;
g) să asigure publicarea pe pagina web a instanţei de judecată a registrului special de

evidenţă a cadourilor;
h) să tragă la răspundere disciplinară agenţii publici din cadrul instanţei de judecată

care încalcă regimul juridic al cadourilor, precum şi să informeze Consiliul Superior
al Magistraturii despre judecătorii care comit astfel de încălcări128.
Registrul de evidenţă a cadourilor va conţine următoarele date:

 descrierea cadourilor,
 specificarea dacă sînt cadouri admisibile sau inadmisibile,
 circumstanţele în care au fost transmise
În cazul cadourilor admisibile se indică:

 valoarea estimată de comisia de evaluare;
 menţiunea despre transmiterea acestora în gestiunea instanţei de judecată sau, după
caz, restituirea lor judecătorilor / altor categorii de agenţi publici încadraţi în instanţa
de judecată, specificîndu-se datele despre răscumpărarea lor.
În cazul cadourilor inadmisibile se indică date despre transmiterea lor, în calitate de probă
Procuraturii Anticorupţie sau, după caz, Centrului Naţional Anticorupţie, sesizate asupra
acestui fapt129.
Cât priveşte publicarea registrelor de cadouri pe pagina web, o practică bună în acest sens a
fost dezvoltată de Curtea Supremă de Justiţie începînd cu anul 2013.
Pentru a facilita declararea cadourilor de către judecători şi alţi agenţi publici încadraţi în
instanţa de judecată, Ghidul include în Anexa nr. 6 Modele de declarare a cadourilor admisibile şi
inadmisibile şi modele de registre de luare a lor la evidenţă.
128
129
Ibidem, art.5 lit.c)
P a g i n a | 42
10. Reacţia la manifestări de corupţie

Pentru a asigura încrederea societății în instanțe, judecătorul este obligat să respecte cele mai
înalte standarde de integritate și responsabilitate. Judecătorul trebuie să fie mereu conștient
de riscurile corupției și să nu admită sau să creeze aparența unui comportament coruptibil în
activitatea sa; să nu ceară, accepte ori primească cadouri, favoruri sau beneficii pentru
îndeplinirea ori neîndeplinirea atribuțiilor funcționale sau în virtutea funcției deținute130.
Astfel, judecătorul nu este în drept de a solicita sau accepta, direct ori indirect, plăți, cadouri,
servicii sau alte beneficii, în numele său, ai membrilor familiei sale ori prietenilor, ca prețuire
pentru exercitarea sau abținerea de la îndeplinirea obligațiilor sale în legătură cu o cauză
care urmează a fi examinată de către acesta131.
Legislaţia ce reglementează statutul judecătorului stabileşte obligaţia acestuia de a declara

actele de corupţie şi actele conexe acestora, faptele coruptibile, care i-au devenit cunoscute în
exercitarea atribuţiilor de serviciu132. Cînd judecătorul este ţinta unor atare manifestări de
corupţie, neonorarea obligaţiei de declarare a lor constituie abatere disciplinară133.
Pentru buna funcţionare a instanţelor de judecată, în conformitate cu mandatul său legal de

servire a interesului public şi pentru asigurarea neafectării drepturilor omului, a imaginii şi
reputaţiei entităţii publice, Consiliul Superior al Magistraturii şi judecătorii sunt obligaţi să
nu admită şi să denunţe neîntârziat încercările de implicare a lor în manifestări de corupţie
acte de corupție, conexe corupției și fapte coruptibile134.
Judecătorii şi alţi agenţi publici din cadrul instanţelor de judecată, cărora le sînt cunoscute
cazuri de manifestări de corupţie, practici ilegale şi lipsite de etică ce ameninţă interesul
public, ce au loc în cadrul instanţelor de judecată din care fac parte sînt în drept să depună o
sesizare la Consiliul Superior al Magistraturii (în cazul judecătorilor), la preşedintele
instanţei (în cazul agenţilor publici angajaţi în instanţă) sau, după caz, la autoritatea
anticorupţie responsabilă, la alte autorităţi publice competente135.
Pentru a întruni cerințele de integritate profesională, reacția judecătorilor impusă de lege la

manifestări de corupţie, trebuie să fie:
 denunţarea obligatorie a încercărilor terţilor de a-i atrage în manifestări de corupţie;
 denunţarea facultativă a manifestărilor de corupţie săvârșite de alte persoane.
130
131
132 1
Legea 544/1995 cu privire la statutul judecătorului, art.15 alin.(1) lit.f )
133 1
Legea 178/2014 privind răspunderea disciplinară a judecătorilor, art.4 alin.(1) lit.m )
134
Legea integrităţii, art.3
135
P a g i n a | 43
10.1 Denunţarea obligatorie a corupţiei şi protecţia martorilor
Atunci cînd este ţinta unei manifestări de corupţie (act de corupţie, conex corupţiei şi faptă
coruptibilă) din partea unui terţ, judecătorul este obligat prin lege:
a) să refuze expres încercarea de implicare a sa în manifestări de corupţie şi să

atenţioneze, după posibilitate, persoana asupra caracterului ilegal al acestei încercări;
b) să se asigure cu martori, inclusiv dintre colegii de serviciu, după posibilitate;
c) să informeze neîntîrziat Centrul Naţional Anticorupţie despre încercările de

implicare a sa în manifestări de corupţie, dacă acestea întrunesc elementele unei
infracţiuni sau contravenţii;
d) să informeze neîntîrziat Consiliul Superior al Magistraturii despre încercările de

implicare a sa în manifestări de corupţie în cazul în care acestea reprezintă alte tipuri
de încălcări decît de ordin penal ori contravenţional;
e) să îşi exercite activitatea profesională în mod corespunzător, în special cea pentru

care s-a încercat implicarea sa în manifestarea de corupţie136.
Consiliul Superior al Magistraturii (în privinţa membrilor, aparatului şi a judecătorilor) şi

conducerea instanţelor de judecată (în privinţa aparatului) au următoarele obligaţii în
vederea neadmiterii manifestărilor de corupţie şi asigurării denunţării acestora:
a) să transmită neîntîrziat Centrului Naţional Anticorupţie informaţiile care i-au fost

comunicate de către judecători şi alţi agenţi publici din aparat cu privire la
manifestările de corupţie în care s-a încercat implicarea lor, dacă acestea întrunesc
elementele unei infracţiuni sau contravenţii şi dacă aceste informaţii nu au fost
comunicate Centrului nemijlocit de către judecătorii şi agenţii publici respectivi;
b) să asigure desfăşurarea corespunzătoare a activităţii profesionale a judecătorilor şi a

agenţilor publici din aparat în privinţa cărora au fost întreprinse încercări de
implicare în manifestări de corupţie;
c) să asigure luarea măsurilor administrative în vederea prevenirii altor încercări de

implicare a judecătorilor şi a agenţilor publici din cadrul aparatului în manifestări de
corupţie, similare celor care au fost denunţate;
d) să tragă la răspundere disciplinară judecătorii (atribuţia Consiliului Superior al

Magistraturii) şi agenţii publici din cadrul aparatului care au evitat denunțarea
încercărilor de implicare a lor în manifestări de corupţie;
136
Legea integrităţii, art.18 alin.(4)
P a g i n a | 44
e) să ofere Centrului Naţional Anticorupţie, la solicitarea acestuia, informaţii cu privire

la denunţarea manifestărilor de corupţie de către judecători şi agenţii publici din
cadrul aparatului137.
Denunţarea unui act de corupţie se poate face prin depunerea unei sesizări on-line prin
intermediul paginii web a Centrului Naţional Anticorupţie (www.cna.md / Contacte /
Sesizaţi CNA), telefonic la linia naţională anticorupţie 0 800 55555 sau prin depunerea unei
plîngeri scrise. În acest sens, Ghidul conţine în Anexa nr. 7 un model de denunţare a unui act de
corupţie.
Denunţarea actelor de corupţie se face în condiţiile Codului de procedură penală, iar

denunţătorii care nu se simt în siguranţă pe parcursul urmăririi penale, pot solicita aplicarea
mecanismului prevăzut pentru protecţia martorilor.
10.2 Denunţarea facultativă a corupţiei şi protecţia avertizorilor
Atunci cînd le devin cunoscute acte de corupţie săvîrşite de alte persoane, inclusiv din
cadrul instanţelor de judecată din care fac parte sau din cadrul Consiliului Superior al
Magistraturii, judecătorii urmează să le denunţe în procedura generală, după cum se
prevede în secţiunea 10.1 supra, dacă nu se simt ameninţaţi să facă.
În asemenea, dar şi în alte situaţii prevăzute de legislaţia în domeniu, judecătorii sunt în

drept să depună cu bună-credinţă o avertizare de integritate, fiind obligaţi să suporte
consecinţele demonstrării cu probe că a inclus cu rea-credinţă informaţii neveridice în
avertizarea depusă.
Procedura de depunere, examinare, păstrare a avertizărilor de integritate şi de sancţionare a

conducătorilor entităţilor publice pentru neluarea măsurilor de protecţie, pentru
întreprinderea acţiunilor de răzbunare împotriva avertizorilor de integritate de bună-
credinţă, precum şi procedura de sancţionare a agenţilor publici de rea-credinţă, care depun
cu bună ştiinţă avertizări de integritate ce conţin informaţii neveridice, se reglementează de
legislația privind protecţia avertizorilor de integritate şi alte legi138.
Dacă avertizarea a fost depusă cu bună-credinţă, judecătorul şi agenţii publici din aparat
au dreptul să le fie asigurate, la solicitare, măsurile de protecţie pe care trebuie să le asigure
Consiliul Superior al Magistraturii şi conducerea instanţelor de judecată, să conteste
neaplicarea acestor măsuri şi să solicite autorității anticorupţie responsabile sau, după caz,
altor autorităţi publice competente tragerea la răspundere a persoanelor care au întreprins
acţiuni de răzbunare în privinţa sa139.
137
138
139
Legea integrităţii, art.18 alin.(4)
P a g i n a | 45
La rîndul lor, Consiliul Superior al Magistraturii (în cazul judecătorilor, membrilor şi a

propriului aparat) şi conducerea instanţelor de judecată (în cazul aparatului) le revin
următoarele obligaţii în vederea asigurării protecţiei avertizorilor de integritate:
a) să adopte actele administrative de stabilire a regulilor de organizare a activităţilor de

denunţare a manifestărilor de corupţie, de depunere a avertizărilor de integritate şi
de asigurare a protecţiei judecătorilor şi a altor agenţi publici;
b) să desemneze structura specializată responsabilă de înregistrarea avertizărilor de

integritate;
c) să asigure, prin intermediul structurii specializate, înregistrarea în condiţii de

confidenţialitate a avertizărilor de integritate depuse de către judecători şi alţi agenţii
publici din cadrul aparatului în registrul avertizărilor de integritate al instanţei de
judecată sau, după caz, al Consiliului Superior al Magistraturii;
d) să asigure examinarea avertizării de integritate şi comunicarea rezultatelor

examinării în termen de cel mult 30 de zile din momentul înregistrării ei;
e) să transmită Centrului Naţional Anticorupţie sau, după caz, unei alte autorități
anticorupţie responsabile ori autorităţi publice competente informaţia, cuprinsă în
avertizarea de integritate, cu privire la manifestările de corupţie și/sau practicile
ilegale şi lipsite de etică ce ameninţă interesul public, care au loc în cadrul instanţelor
de judecată sau al Consiliului Superior al Magistraturii, dacă acestea întrunesc
elementele unei infracţiuni sau contravenţii;
f) să asigure măsurile de protecţie a avertizorului de integritate care invocă riscuri reale

de întreprindere a acţiunilor de răzbunare împotriva sa din partea persoanei ale cărei
acţiuni sau omisiuni le denunţă în avertizare,
g) să tragă la răspundere disciplinară persoanele responsabile din cadrul structurii

specializate pentru neasigurarea înregistrării şi examinării avertizărilor de integritate
ale judecătorilor şi agenţilor publici din aparat, pentru necomunicarea rezultatului
examinării avertizării de integritate în termenul legal, precum şi pentru neasigurarea
protecţiei datelor cu caracter personal ale avertizorului de integritate;
h) să tragă la răspundere disciplinară judecătorii şi agenţii publici din cadrul aparatului,

în privinţa cărora a fost demonstrată rea-credinţa în depunerea avertizărilor de
integritate ce conţin informaţii neveridice;
i) să suporte consecinţele tragerii la răspundere disciplinară, contravenţională sau,

după caz, penală în cazul neasigurării măsurilor de protecţie şi admiterii cu bună
ştiinţă a acţiunilor de răzbunare împotriva judecătorului sau a agentului public din
cadrul aparatului care a depus o avertizare de integritate140.
140
P a g i n a | 46
În sensul Legii integrităţii 82/2017, măsurile de protecţie puse în seama Consiliului Superior
al Magistraturii şi a conducerii instanţelor de judecată, conform competenţelor, sînt:
 tratarea avertizării ca fiind depusă cu bună-credinţă de către judecător, agentul

public, pînă la proba contrarie;
 protecţia datelor cu caracter personal ale avertizorului de integritate, sub rezerva

garantării unui proces echitabil, în condiţiile legislaţiei speciale în domeniu;
 asigurarea transferului la un alt loc de muncă, cu acordul avertizorului de integritate;
 neaplicarea sancţiunilor disciplinare în legătură cu avertizarea de integritate depusă

cu bună-credinţă141.
În condiţiile intrării în vigoare a Legii integrităţii 82/2017, prevederile anterioare adoptate la

nivel de Guvern au devenit caduce, iar regulamentele adoptate prin acte departamentale ale
Consiliului Superior al Magistraturii şi ale instanţelor de judecată pentru asigurarea
protecţiei avertizorilor de integritate urmează a fi actualizate prin prisma noilor prevederi142.
141
Ibidem, art.18 alin.(3) lit.f)
142
La momentul scrierii Ghidului, în Parlamentul Republicii Moldova se examinează proiectul Legii cu privire la
avertizorii de integritate înainte de a doua lectură.
P a g i n a | 47
11. Intoleranţa faţă de incidentele de

integritate
Consiliul Superior al Magistraturii, preşedinţii instanţelor de judecată şi judecătorii asigură
credibilitatea şi susţinerea publică a mandatului lor prin manifestarea spiritului de
intoleranţă faţă de incidentele de integritate în cadrul sistemului judecătoresc143.
Prin incident de integritate se subînţelege manifestarea de corupţie (act de corupţie, conex

corupţiei sau faptă coruptibilă) produsă în împrejurări reale, precum şi alte manifestări
similare, produse în cadrul unui test de integritate profesională144.Incidentele de integritate
ce constituie abateri disciplinare reglementate prin legislaţia specială de profil145 şi, după caz,
Codul muncii, iar cele ce constituie contravenţii şi infracţiuni sînt prevăzute de Codul
contravenţional şi Codul penal146.
Pentru a respecta politica naţională de intoleranţă a incidentelor de integritate, judecătorii

au următoarele obligaţii:
a) să refuze implicarea sa în incidente de integritate şi să denunţe asemenea încercări,
inclusiv cele referitoare la oferirea cadourilor inadmisibile, exercitarea influenţelor
necorespunzătoare şi implicarea în manifestări de corupţie;
b) să includă cu bună-credinţă informaţii în avertizările de integritate pe care a ales să le
facă în condiţiile expuse supra;
c) să sprijine neimplicarea în incidente de integritate a altor judecători147.
Pe de altă parte, Consiliului Superior al Magistraturii (în cazul judecătorilor, membrilor şi

a propriului aparat) şi conducerii instanţelor de judecată (în cazul aparatului) le revin
următoarele obligaţii pentru asigurarea intoleranţei faţă de incidentele de integritate:
a) să demonstreze judecătorilor şi agenţilor publici din aparat exemplul propriu de

respectare a interesului public şi de neadmitere a incidentelor de integritate în
activitatea profesională;
b) să asigure sancţionarea disciplinară a tuturor incidentelor de integritate ce constituie
abateri disciplinare admise de judecători şi agenţii publici din aparat;
c) să sesizeze autoritatea anticorupţie responsabilă despre incidentele de integritate ce
constituie contravenţii şi infracţiuni, săvîrșite de judecători şi alţi agenţi publici 148.
143
144
Ibidem, art.3
145 1
Legea 178/2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, art.4 alin.(1) lit.m) şi m )
146
147
148
P a g i n a | 48
12. Etica şi deontologia judecătorilor

În vederea instituirii unui climat de încredere şi respect reciproc între cetăţeni şi sistemul
judecătoresc, urmărind scopul creării şi menţinerii prestigiului, sporirii prestaţiei, eliminării
manifestărilor de corupţie din cadrul instanţelor de judecată, Consiliul Superior al
Magistraturii, conducerea instanţelor de judecată şi judecătorii promovează normele
Codului de etică şi conduită profesională al judecătorilor, adoptat de Adunarea generală a
Judecătorilor prin hotărârea nr.8 din 11 septembrie 2015 şi informează publicul cu privire la
conduita etică şi profesională la care cetăţenii sînt îndreptăţiţi să se aştepte din partea
judecătorilor149.
În acest sens, judecătorilor le revine obligaţia de a cunoaşte şi respecta normele de etică150.
La rîndul său, Consiliului Superior al Magistraturii, în acest sens, îi revine:
a) să asigure instruirea îndrumarea judecătorilor cu privire la normele de etică şi

deontologie, în comun cu Institutul Național al Justiţiei şi Comisia de etică şi
conduită profesională a judecătorilor;
b) să ofere agenţilor publici exemplul propriilor membri de respectare a normelor de

etică şi deontologie în activitatea pe care o desfăşoară;
c) să asigure responsabilizarea judecătorilor pentru încălcările respective admise,

împreună cu Inspecţia judiciară şi Colegiul disciplinar151.
Potrivit Codului de etică şi de conduită profesională al judecătorilor din 2015, față de

judecători, ca exponenți ai puterii judecătorești, sînt înaintate un șir de cerințe morale și de
conduită specifice, o parte din ele fiind incluse în acte normative, altele urmînd a fi însușite
și respectate ca deziderate ale eticii profesionale.
Judecătorul trebuie să participe activ la stabilirea, menținerea, aplicarea normelor de

conduită, pe care le va respecta personal, astfel încît să fie asigurată integritatea și
independența sistemului judecătoresc152.
Toate normele de etică ale judecătorilor sunt sistematizate în Codul de etică şi conduită
profesională a judecătorilor conform principiilor fundamentale cărora acestea servesc.
Aceste principiile sunt: independența, imparțialitatea, integritatea, profesionalismul,
149
150
Legea 544/1995 cu privire la statutul judecătorului, art.15 alin.(1) lit.e)
151
Legea integrităţii 82/2017, art.23 alin.(2) şi (3)
152
Codul de etică şi conduită profesională al judecătorilor, 2015, preambul
P a g i n a | 49
corectitudinea, colegialitatea, transparența şi confidențialitatea, ce vor servi de asemenea, ca

o sursă de informare pentru judecători și justițiabili153.
Totodată, în funcţie de sfera din viaţa judecătorului la care se referă, normele de etică pot fi
sistematizate în felul următor:
 etica de imagine şi prestigiu al justiţiei, de demnitate a funcţiei de judecător;
 etica în cadrul procedurilor de judecată;
 etica administrativă în raport cu instanţa în care activează;
 etica din viaţa privată;
 etica de competenţă profesională.
12.1 Etica de imagine şi prestigiu a justiţiei, de demnitate a funcţiei de

judecător
Una din principalele obligaţii etice ale judecătorilor, caracteristică aproape în exclusivitate
acestei profesii este de a se abține de la orice comportament, acțiune sau manifestare, care ar
putea prejudicia încrederea publicului în sistemul judecătoresc154.
În acest sens, legislaţia specială stabileşte că judecătorii sunt obligaţi să se abţină de la fapte
care dăunează intereselor serviciului şi prestigiului justiţiei, care compromit cinstea şi
demnitatea de judecător, provoacă îndoieli faţă de obiectivitatea lor155.
Această obligaţie a fost stabilită de legiuitor pentru a atenţiona magistraţii cu privire la

repercusiunile asupra imaginii întregului sistem judecătoresc pe care le au acţiunile şi
comportamentul fiecărui judecător în parte. Uneori, decizia unui singur judecător, o replică
dată în public, o poză care-l surprinde într-o anumită ipostază – în dependenţă de specificul
contextului social şi politic – este de natură să schimbe opinia publică față de toți judecătorii
și de sistemul justiției în întregime.
Opinia publică nu taxează judecătorii priviţi izolat, ci pe toţi judecătorii în ansamblu, chiar
dacă în rîndul judecătorilor există şi mulţi magistraţi etica, reputaţia şi cultura cărora de
departe nu merită să fie discreditate din cauza comportamentului judecătorilor care se
îngrijesc mai puţin de aceste importante. Tocmai din asemenea raționamente legislația care
reglementează răspunderea disciplinară a judecătorilor prevede posibilitatea aplicării celei
mai grave pedepse disciplinare – cu excluderea sin sistem – a judecătorilor care au admis:
 comiterea unei fapte ce întruneşte elementele unei infracţiuni sau contravenţii, dacă
aceasta a adus atingere prestigiului justiţiei
153
Ibidem, 2015, art.2
154
155
Legea 544/1995 cu privire la statutul judecătorului, art.15 alin.(1) lit.d)
P a g i n a | 50
 alte manifestări care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului
justiţiei, comise în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în afara acestora156.
Judecătorii sancționați pentru fapte care au adus atingere onoarei sau probităţii profesionale
ori prestigiului justiţiei pierd dreptul la demisie de onoare, iar odată cu ea și garanţiile
sociale aferente statutului de judecător, fiindu-le stabilită pensia în condiţii generale şi lipsiţi
de dreptul la indemnizaţia unică de concediere egală cu 50% din produsul înmulţirii
salariului său mediu lunar la numărul de ani complet lucraţi în funcţia de judecător157.
Mai mult ca atît, judecătorul este considerat demisionat de onoare atîta timp, cît nu comite
fapte ce discreditează justiţia sau compromit cinstea şi demnitatea de judecător, în caz
contrar riscînd, la fel, să piardă garanțiile sociale ale judecătorilor158.
12.2 Etica în cadrul procedurilor de judecată
În cadrul examinării cauzelor şi procesele de judecată pe care le desfăşoară, judecătorul are

următoarele obligaţii etice:
 să respecte egalitatea persoanelor în fața legii, asigurându-le un tratament respectuos

prin apărarea demnității şi onoarei lor, precum și integritatea fizică și morală a
tuturor participanților la procedurile judiciare. Atitudinea corectă, imparțială față de
om ca valoare supremă, respectarea drepturilor și libertăților fundamentale în
conformitate cu normele de drept naționale și internaționale și cu principiile morale
general-recunoscute sunt cerințe obligatorii față de judecător159;
 să decidă prompt, eficient şi obiectiv în toate cauzele judiciare, acționând cu diligență

şi în timp util, să respecte termenele legale, iar în cazul în care legea nu prevede
astfel de limite, să-şi îndeplinească îndatoririle într-o perioadă de timp rezonabilă160;
 să exercite responsabilitățile juridice ce îi revin în măsura în care să se asigure de

aplicarea corectă a legii şi instrumentarea cauzelor în mod echitabil, eficient şi fără
întârziere161;
 să respecte dreptul tuturor persoanelor de a fi tratate în mod egal în fața legii și nu va

discrimina persoanele indiferent de naționalitate origine etnică și statut social, sex,
156
Legea 178/2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, art.4 alin.(1) lit.m) şi lit.p)
157 1
Legea 544/1995 cu privire la statutul judecătorului, art.25 alin.(3 )
158
159
160
Ibidem, art.6 alin.(3) lit.c)
161
Ibidem, art.6 alin.(3) lit.f)
P a g i n a | 51
rasă, dizabilitate, avere, limbă, vîrstă, religie, viziuni politice, orientarea sexuală sau
în baza altor criterii162;
 să mențină ordinea şi atmosfera respectuoasă în ședințele de judecată, asigurînd

disciplina şi solemnitatea desfășurării procesului, fie în biroul său, fie în sala de
judecată să dea dovadă de demnitate, respect şi răbdare față de toți participanții la
proces163;
 să dea dovadă permanent un comportament oficial, sobru, politicos în comunicarea

cu alte persoane. El va cere tuturor participanților la proces şi altor funcționari ai
sistemului judiciar să se abţină de la manifestarea, prin cuvinte sau atitudine, a
părtinirii sau prejudecăților împotriva părților, martorilor, avocaților sau altor
persoane164;
 să-şi conformeze exteriorul şi vestimentația în timpul exercitării funcției la cerințele

legii şi prestigiul profesiei165;
 să evite aroganța, să trateze cu respect și politețe colegii săi, participanții la proces,

colaboratorii organelor de ocrotire a normelor de drept, reprezentanții autorităților
publice, să reacționeze tacticos, cu diligență166;
 să nu folosească telefonul sau orice alt dispozitiv electronic pentru comunicare în

timpul ședințelor de judecată şi al deliberărilor167.
12.3 Etica administrativă în cadrul instanţei de judecată
În cadrul instanţei de judecată în care activează, judecătorul are următoarele obligaţii etice:
 să cultive o relație cu colectivul de muncă bazată pe respect şi bună-credinţă,

comportamentul exemplar fiind un model de comunicare şi atitudine reciprocă
adecvată168;
 să îndeplinească îndatoririle şi funcțiile de serviciu profesionist, competent, inclusiv

toate sarcinile administrative date conform legii169;
162
163
164
165
166
167
168
169
Ibidem, art.6 alin.(3) lit.a)
P a g i n a | 52
 să întreprindă, în exercițiul funcției, măsurile necesare pentru păstrarea sau sigilarea

cuvenită a informațiilor, materialelor confidențiale obținute, potrivit legii, şi să
asigure prevenirea dezvăluirii neautorizate a acestora170;
 să folosească resursele disponibile într-un mod optim și responsabil171.
12.4 Etica din viaţa privată
În viaţa personală, judecătorului îi revin următoarele obligaţii etice:
 să-şi organizeze toate activitățile extrajudiciare astfel încît să mențină autoritatea şi

demnitatea funcției sale, precum și prestigiul sistemului judecătoresc172;
 să se implice în activități sociale în măsura în care acestea nu prejudiciază autoritatea

puterii judecătorești, prestigiul profesiei sau executarea obligațiilor profesionale173;
 să nu utilizeze rețelele de socializare, în modul în care ar putea fi afectată imaginea și

statutul de judecător, imaginea și prestigiul sistemului judecătoresc în ansamblu174;
 să dea dovadă de precauție și responsabilitate la frecventarea locurilor publice și

private; la luarea deciziei de a frecventa aceste locuri, el va lua în considerație
reputația localului și a persoanelor care-l frecventează175;
 să nu provoace îndoieli cu privire la imparțialitatea, obiectivitatea sau integritatea sa

în calitate de judecător prin activităţile sale extrajudiciare176;
 să evite relațiile cu persoane care ar putea compromite reputația judecătorului177;
 să nu denigreze în public probitatea profesională şi morală a colegilor săi178;
 să se abțină de la comentarii publice despre activitatea altor judecători, fiind solidar

cu colegii săi împotriva acuzelor nefondate, declarațiilor ofensatoare și discriminării
profesionale179.
12.5 Etica de competenţă profesională
170
Ibidem, art.6 alin.(3) lit.e)
171
172
173
174
175
Ibidem, 2015, art.7 alin.(4)
176
177
178
179
Ibidem, 2015, art.8 alin.(3)
P a g i n a | 53
Judecătorul trebuie să-şi cultive capacităţile profesionale având în acest scop următoarele
obligaţii etice:
 să-şi mențină la nivel înalt şi să-şi perfecționeze permanent cunoștințele,

competențele şi abilitățile sale profesionale prin autoinstruire, instruire continuă şi
educație întru executarea adecvată a îndatoririlor de administrare a justiției180;
 să valorifice cunoștințele și aptitudinile profesionale la un nivel înalt, în special în

ceea ce privește gestionarea, comunicarea și cooperarea181.
Incompetenţa profesională a judecătorului se califica drept abateri disciplinare următoarele

în cazuri:
 aplicarea în mod intenţionat, cu rea-voinţă sau aplicarea repetată din neglijenţă

gravă a legislaţiei contrar practicii judiciare uniforme;
 acţiunile judecătorului în procesul de înfăptuire a justiţiei care fac dovada

incompetenţei profesionale grave şi evidente;
 utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti ori

motivarea în mod vădit contrară raţionamentului juridic, de natură să afecteze
prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de judecător182.
Primele două abateri menționate supra constituie temei pentru aplicarea celei mai aspre
sancțiuni disciplinare – eliberarea din funcție183.
180
Ibidem, art.6 alin.(3) lit.b)
181
182
Legea 178/2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, art.4 alin.(1) lit.b), c) şi lit.o)
183
P a g i n a | 54
13. Transparenţa procesului decizional

Aplicarea regulilor generale de asigurare a transparenței procesului decizional ca parte a
politicii naţionale de integritate184, în sensul Legii 239/2008 privind transparența în procesul
decizional, nu este o politică națională aplicabilă nemijlocit judecătorilor, ci se adresează în
special preşedinţilor instanţelor de judecată, Consiliului Superior al Magistraturii şi
organelor acestuia în activitatea administrativă pe care o desfășoară.
Activitatea judecătorilor se desfăşoară în baza principiului publicităţii procesului, conform

regulilor şi excepţiilor stabilite în codurile de procedură.
În acest sens, legislația privind organizarea judecătorească prevede că:
 ședințele de judecată sunt publice, iar judecarea cauzelor în şedinţă închisă se

admite numai în cazurile stabilite prin lege, cu respectarea procedurii.
 hotărârile instanţelor judecătoreşti se pronunţă public;
 hotărârile judecătoriilor, ale curţilor de apel şi ale Curţii Supreme de Justiţie se

publică pe pagina web din internet, modul de publicare a hotărârilor judecătoreşti
fiind stabilit prin Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor
judecătoreşti, aprobat de către Consiliul Superior al Magistraturii185.
184
Legea integrităţii 82/2017, art.20
185
Legea 514/1995 privind organizarea judecătorească, art.10
P a g i n a | 55
14. Accesul la informaţii de interes public

La fel ca și în cazul politicii generale de asigurare a transparenței în procesul decizional,
implementarea politicii naţionale de integritate privind accesul la informații de interes
public186 se desfășoară, conform regulilor speciale aplicabile activității instanțelor de
judecată și judecătorilor.
Mai mult ca atît, pentru a-și menține independența și imparțialitatea în plan profesional,
magistrații trebuie să respecte un șir de restricții, elucidate în Capitolul 3 supra, precum și
cerințele generale ale Legii nr. 982/2000 privind accesul la informaţie.
Astfel, judecătorul nu este în drept să prezinte reprezentanţilor mass-mediei informaţii

despre cauzele aflate în procedură de examinare în instanţa judecătorească doar prin
intermediul persoanei responsabile pentru relaţiile cu mass-media187, riscând cele mai grave
consecinţe de ordin disciplinar pentru nerespectarea acestei interdicţii.
În fiecare instanţă judecătorească este desemnat un angajat al secretariatului responsabil de

relaţiile cu publicul.
Orice persoană are dreptul să solicite şi să primească informaţii referitoare la activitatea

instanţei judecătoreşti sau la o anumită cauză. Informaţia se acordă în forma solicitată
(telefon, fax, poştă, poştă electronică, precum şi în alte forme de furnizare a informaţiei), cu
respectarea normelor privind protecţia datelor cu caracter personal şi privind
confidenţialitatea procesului188.
Lista cauzelor fixate pentru judecare se plasează pe pagina web a instanţei judecătoreşti,
precum şi pe un panou public, cu cel puţin 3 zile înainte de data şedinţei de judecată,
indicîndu-se numărul dosarului, numele judecătorului (judecătorilor) care examinează
cauza, data, ora şi locul desfăşurării şedinţei, numele sau denumirea părţilor, obiectul
cauzei, precum şi alte date referitoare la publicitatea şedinţei de judecată189.
Codul de etică şi de conduită profesională a judecătorilor atrage o atenţie deosebită relaţiei

dintre judecător şi mass-media, stabilind un şir de norme etice în acest sens:
 judecătorul beneficiază de dreptul la libera exprimare cu respectarea următoarelor

prevederi: nu va divulga, comenta și folosi în scopuri personale informațiile
confidențiale sau secretizate de care a luat cunoștință în exercitarea atribuțiilor190;
186
187
188 2
Legea 514/1995 privind organizarea judecătorească, art.56 alin.(1) şi (2)
189 2
190
P a g i n a | 56
 judecătorul va păstra secretul profesional ce ţine de deliberările sale şi de informațiile

confidențiale obținute în timpul îndeplinirii atribuțiilor legate de ședințele de
judecată şi în afara acestora191;
 judecătorul îşi poate exprima opinia prin declarații publice, realizîndu-şi dreptul la
replică, pentru a infirma oricare afirmație falsă sau defăimătoare, inclusiv publicată
în mijloacele de informare în masă, la adresa sa. În cazul cînd va face declarații
publice, se va conduce de criterii de rezonabilitate şi măsură192;
 cu excepția cazurilor permise de lege, judecătorul nu va admite intervievări,

argumentări sau comunicări private, menite să-i influențeze acțiunile sale
profesionale în orice cauză aflata pe rolul instanțelor193;
 judecătorul nu va face comentarii publice, inclusiv în mijloacele de informare în

masă, pe marginea cauzelor aflate pe rol în instanță pînă la intrarea în vigoare a
hotărârilor adoptate194;
 în comunicarea dintre judecător și mass-media se va ține cont de: prezumția

nevinovăției, viața și demnitatea persoanei, libertatea presei, dreptul la un proces
echitabil, dreptul la apărare, eficiența și confidențialitatea procesului judiciar195;
 judecătorul nu-și va folosi statutul de judecător pentru a obține acces la informația

despre alte cauze aflate pe rolul instanței, cu excepția cazurilor prevăzute de lege196.
191
Ibidem, art.6 alin.(3) lit.d)
192
193
194
195
196
P a g i n a | 57
15. Gestionarea resurselor financiare şi

materiale ale instanţelor de judecată
Politicile naţionale de integritate prin care este asigurată gestionarea transparentă şi
responsabilă a patrimoniului public, a finanţelor rambursabile şi nerambursabile197 nu
impune careva obligaţii exprese nici judecătorilor, nici preşedinţilor instanţelor de judecată.
Asemenea responsabilităţi revin secretariatului instanţelor judecătoreşti.
Astfel, șeful Secretariatului are atribuţii de gestionare a mijloacelor financiare alocate

instanţei judecătoreşti, asigură administrarea şi utilizarea optimă a resurselor financiare şi
materiale. În cadrul secretariatului instanţelor judecătoreşti funcţionează serviciul
administrativ care, la rîndul său, cuprinde subdiviziunea financiar-economică198.
Judecătorului, potrivit Codului de etică şi de conduită profesională din 2015, îi revine

folosirea resursele disponibile într-un mod optim şi responsabil199.
197
198
Legea 514/1995 privind organizarea judecătorească, art.45 alin.(3) lit.d) şi art.46 alin.(3).
199
Art.6 alin.(4).
P a g i n a | 58
16. Limitările foştilor judecători

(pantuflajul)
Pentru asigurarea funcţionării instanţelor de judecată în interes public şi în afara conflictelor
de interese, persoanele care au ocupat o funcţie de judecător, dar care au migrat în sectorul
privat şi Consiliul Superior al Magistraturii urmează să asigure respectarea regimului de
restricţii şi limitări în legătură cu încetarea raporturilor de serviciu comune pentru toţi
agenţii publici subiecţi ai declarării averilor şi intereselor personale (în continuare numit
regimul juridic al restricţiilor şi limitărilor postangajare)200.
Judecătorii sunt obligați să comunice Consiliului Superior al Magistraturii sau, după caz,
Autorității Naționale de Integritate despre toate ofertele de muncă pe care aceștia
intenționează să le accepte, dacă aceste locuri de muncă pot genera un conflict de interese.
Comunicarea se face în scris, în termen de 3 zile de la primirea ofertei de muncă.
Foştii judecători nu pot să obţină beneficii neprevăzute de lege sau de contractul

individual de muncă datorită funcţiei de judecător deţinute anterior, inclusiv datorită
informațiilor de serviciu obţinute în exercitarea funcţiei respective201.
În cazul în care judecătorul a încetat să-şi îndeplinească obligaţiile în sistemul judecătoresc,

întreprinderea în care el sau persoanele apropiate lui deţin cote în capitalul social ori
lucrează în structuri de conducere sau de revizie nu are dreptul timp de un an, să încheie
contracte comerciale cu instanţa de judecată în care a activat judecătorul. Aceste restricţii
nu se aplică în cazul în care contractul a fost încheiat pînă la angajarea în întreprinderea
respectivă a fostului judecător202.
Judecătorii care și-au încetat raporturile de serviciu nu pot reprezenta, timp de un an,
interesele persoanelor fizice sau juridice în faţa instanţei de judecată în care au activat,
nici nu pot reprezenta persoane fizice sau juridice în probleme ce ţin de atribuţiile de
serviciu îndeplinite anterior203.
La rîndul său, Consiliul Superior al Magistraturii este obligat să întreprindă următoarele

măsuri de asigurare a respectării regimului juridic al restricţiilor şi limitărilor
postangajare ale judecătorilor:
a) să dispună acţiunile administrative necesare pentru ca, timp de un an, să evite

conflictele de interese în cadrul entităţii publice în legătură cu angajarea fostului
200
201
Legea 133/2016 privind declararea averilor şi intereselor personale, art.18 alin.(1) şi (2)
202
Ibidem, art.19
203
Ibidem, art.20
P a g i n a | 59
judecător în cadrul organizaţiilor comerciale şi necomerciale după încetarea

raporturilor de serviciu;
b) să evite, timp de un an, încheierea contractelor comerciale cu organizaţia comercială

în care fostul judecător sau persoanele apropiate acestuia deţin cote în capitalul
social ori lucrează în structuri de conducere sau de revizie;
c) să dispună acţiunile administrative necesare pentru ca, timp de un an, să fie refuzată
reprezentarea de către fostul judecător a intereselor persoanelor fizice şi juridice în
faţa instanţei de judecată în care a activat204.
204
P a g i n a | 60
BIBLIOGRAFIE:
Legislaţia naţională în domeniul integrităţii şi anticorupţie
1. Legea nr.82 din 25.05.2017 integrităţii
2. Legea nr.133 din 17.06.2016 privind declararea averii şi intereselor personale
3. Legea nr.132 din 17.06.2016 cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate
4. Legea nr.325 din 23.12.2013 privind evaluarea integrităţii instituţionale (anterior

numită „privind testarea integrităţii profesionale”)
5. Hotărîrea Guvernului nr.767 din 19.09.2014 pentru implementarea Legii nr.325 din
23 decembrie 2013 privind testarea integrităţii profesionale
6. Hotărîrea Guvernului nr.134 din 22.02.2013 privind stabilirea valorii admise a

cadourilor simbolice, a celor oferite din politeţe sau cu prilejul anumitor acţiuni de
protocol şi aprobarea Regulamentului cu privire la evidenţa, evaluarea, păstrarea,
utilizarea şi răscumpărarea cadourilor simbolice, a celor oferite din politeţe sau cu
prilejul anumitor acţiuni de protocol
7. Legea nr.239 din 13.11.2008 privind transparenţa în procesul decizional
8. Legea nr.982 din 11.05.2000 privind accesul la informaţii
Legislaţia naţională aplicabilă în sectorul justiţiei
9. Codul de etică şi conduită profesională, adoptat de Adunarea Generală a

Judecătorilor, prin Hotărârea nr.8 din 11.09.2015
10. Legea nr.178 din 25.07.2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor
11. Legea nr.947 din 19.07.1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii
12. Legea nr.544 din 20.07.1995 privind statutul judecătorului
13. Legea nr.514 din 06.07.1995 cu privire la organizarea judecătorească
Legislaţie din alte domenii
14. Codul contravenţional, nr.218 din 24.10.2008
15. Codul de procedură civilă, nr.225 din 30.05.2003
16. Codul de procedură penală, nr.122 din 14.03.2003

P a g i n a | 61
17. Codul civil, nr.1107 din 06.06.2002
18. Codul penal, nr.985 din 18.04.2002
19. Legea nr.845 din 03.01.1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi
Standarde internaţionale de integritate şi anticorupţie aplicabile în sectorul justiţiei
20. Principiile de la Bangalore privind conduita judiciară 2002 (adoptate de Grupul

Judiciar pentru Întărirea Integrităţii Justiţiei, revizuit la Masa Rotundă a Preşedinţilor
Curţilor Supreme ţinută la Palatul Păcii, Haga, 25-26 noiembrie 2002)
21. Avizul nr.3 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) în atenţia

Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei asupra Principiilor şi Regulilor
privind Imperativele Profesionale aplicabile Judecătorilor şi în Mod Deosebit a
Deontologiei, Comportamentelor Incompatibile şi Imparţialităţii, Strasbourg, 19
noiembrie 2002
P a g i n a | 62
ANEXA nr.1:
Model de solicitare a cazierului
de integritate profesională205
205
Adaptat după modelul inclus în Regulamentul cu privire la ţinerea şi utilizarea cazierului privind integritatea
profesională a agenţilor publici, inclus în Anexa nr.2 la Hotărîrea Guvernului nr.767 din 19 septembrie 2014
(anexa nr.1 la Regulament).
P a g i n a | 63
Centrului Naţional Anticorupţie sau, după caz,
Serviciului de Informaţii şi Securitate
SOLICITARE
privind eliberarea certificatului

de cazier privind integritatea profesională
Numele, prenumele candidatului ______________________________________________
Data naşterii _________________ Numărul de identificare _________________________
Funcţia la care candidează ____________________________________________________
Motivul solicitării (bifaţi):

încadrare în funcţie (urmînd a fi numit de către autoritatea competentă)
□ prin concurs
□ prin transfer la o instanţă de acelaşi nivel sau la o instanţă inferioară, la cerere
Menţiune privind activitatea anterioară în CNA şi/sau SIS, conform înscrierilor din carnetul
de muncă (bifaţi):
□ a activat în CNA în perioada _____________________________________________
□ a activat în SIS în perioada _____________________________________________
□ nu a activat în CNA sau SIS
Numele, prenumele solicitantului________________________________________________
Funcţia publică a solicitantului:

□ Preşedintele Colegiului pentru selecţia şi cariera judecătorilor, în baza art.9 alin.(8) al
Legii 544/1995 cu privire la statutul judecătorului
□ Persoana împuternicită prin dispoziţia Preşedintelui Colegiului pentru selecţia şi

cariera judecătorilor nr.______________din data „______”________________ 20____
Semnătura___________________ L.Ş. Data „______”________________ 20____

P a g i n a | 64
ANEXA nr.2:
Model de declaraţie a
averilor şi intereselor personale206
206
Conform Anexei nr.2 la Legea 133/2016 privind declararea averilor şi intereselor personale.
P a g i n a | 65
DECLARAŢIE DE AVERE ŞI INTERESE PERSONALE
I. INFORMAȚII GENERALE DESPRE SUBIECTUL DECLARĂRII

1. Numele, prenumele, patronimicul și numărul de identificare:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
2. Domiciliul şi numărul de telefon:

_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
3. Funcția ocupată (organizația publică în care activează, tipul şi numărul actului de

numire/angajare/eliberare):
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
4. Tipul declaraţiei:
Anuală La angajare/numire La eliberare/încetarea mandatului
5. Numele, prenumele, patronimicul și numărul de identificare ale soțului/soției sau ale

concubinului/concubinei:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
6. Numele, prenumele, patronimicul, anul nașterii și numărul de identificare ale copiilor minori:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
7. Numele, prenumele, patronimicul, anul nașterii și numărul de identificare ale persoanelor aflate la
întreținere:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
P a g i n a | 66
II. VENITURILE OBȚINUTE DE SUBIECTUL DECLARĂRII, DE MEMBRII FAMILIEI LUI ȘI DE

CONCUBINUL/CONCUBINA LUI, ATÎT ÎN ȚARĂ, CÎT ȘI ÎN STRĂINĂTATE, PE PARCURSUL ANULUI 20___
Nr. Cine a realizat venitul Sursa venitului: Serviciul Suma venitului
crt. (numele/denumire prestat/obiectu
a persoanei l generator de
fizice/juridice) venit
1. Venitul obținut la locul de muncă de bază
1.1 Subiectul declarării
1.2 Soțul/soția sau
concubinul/concubina
1.3 Copiii minori
1.4 Persoanele aflate la întreținere
2. Venitul obținut din activități didactice, științifice și de creație
2.3 Copiii minori
3. Venitul obținut din depuneri la instituțiile financiare
3.3 Copiii minori
4. Venitul obținut din activitatea de reprezentant al statului în societăți comerciale
4.3 Copiii minori
5. Venitul obținut din donații și moșteniri
5.3 Copiii minori
6. Venitul obținut din înstrăinarea și/sau deținerea valorilor mobiliare și/sau a cotelor-părți în
capitalul social al societăților comerciale
P a g i n a | 67
6.3 Copiii minori
7. Venitul obținut din înstrăinarea bunurilor mobile sau imobile
7.3 Copiii minori
8. Venitul obținut din alte surse legale (pensii, burse, indemnizații, premii, drepturi de proprietate
intelectuală etc.)
8.3 Copiii minori
III. BUNURI IMOBILE ÎN ȚARĂ ȘI/SAU ÎN STRĂINĂTATE
A. Terenuri
Numele Numă Cate- Modul Anul Supra- Cota- Actul care Valoarea Titularul Tipul Informații
benefici rul goria de dobî fața parte confirmă bunului bunu- titula- de
arului cadas dobîn- ndirii provenien lui rului identifi-
efectiv tral/ dire ța bunului care a
localit titularului
atea altul decît
beneficia-
rul efectiv
Numele beneficiarului efectiv: numele subiectului declarării, al membrului familiei sau al concubinului/concubinei acestuia.
Categoria: (1) agricol; (2) forestier; (3) intravilan; (4) extravilan; (5) alte categorii de terenuri aflate în circuitul civil.
Modul de dobîndire: (1) proprietate; (2) posesie; (3) alte contracte translative de posesie și de folosință.
Valoarea bunului: (1) valoarea cadastrală sau (2) valoarea terenului conform documentului care certifică proveniența
acestuia, doar în cazul în care terenul nu a fost evaluat de organele cadastrale.
Titularul bunului: numele persoanei fizice sau juridice care posedă bunul.
Tipul titularului: (1) persoană fizică rezidentă; (2) persoană fizică nerezidentă; (3) persoană juridică rezidentă; (4) persoană
juridică nerezidentă. Acest cîmp se completează doar în cazul în care titularul este altul decît beneficiarul efectiv.
Informații de identificare a titularului altul decît beneficiarul efectiv: în cazul persoanei fizice rezidente în Republica Moldova
P a g i n a | 68
se indică numărul de identificare personal. În cazul persoanei fizice nerezidente se indică țara de reședință și numărul de
identificare național (dacă numărul de identificare nu este aplicabil, se indică numărul de identificare fiscal).
În cazul persoanei juridice rezidente se indică codul de identificare. În cazul persoanei juridice nerezidente se indică țara sau
jurisdicția în care este înregistrată persoana juridică și numărul de înregistrare în registrul comerțului din țara/jurisdicția
respectivă.
Subiecții declarării care nu dețin bunurile în proprietate vor indica următoarele informații: localitatea (fără număr cadastral);
categoria bunului; modul de dobândire; anul dobândirii; suprafața și titularul bunului.
B. Clădiri și construcții
Numele Adresa Catego- Modul Anul Supra- Cota- Actul Valoa Titula- Tipul Informa
beneficia / ria de dobîn- fața parte care -rea rul titular ții de
rului numă- dobîn- dirii confir- bunu- bunu- ului identific
efectiv rul dire mă lui lui are a
cadas- proveni titularul
tral -ența ui altul
bunului decît
benefici
arul
efectiv
Numele beneficiarului efectiv: numele subiectului declarării, al membrului de familie sau al concubinului/concubinei acestuia.
Categoria: (1) apartament; (2) casă de locuit; (3) vilă; (4) spațiu comercial sau de producție; (5) garaj; (6) alte bunuri imobile,
inclusiv cele nefinalizate.
Modul de dobîndire: (1) proprietate; (2) posesie; (3) uzufruct; (4) uz; (5) abitație; (6) alte contracte translative de posesie și de
folosință.
Valoarea bunului: (1) valoarea cadastrală sau (2) valoarea bunului conform documentului care certifică proveniența acestuia,
doar dacă bunul nu a fost evaluat de organele cadastrale
respectivă.
Subiecții declarării care nu dețin bunurile în proprietate vor indica următoarele informații: adresa (fără număr cadastral);
categoria bunului; modul de dobândire; anul dobândirii; suprafața și titularul bunului.
P a g i n a | 69
IV. BUNURI MOBILE ÎN ȚARĂ ȘI/SAU ÎN STRĂINĂTATE
A. Autoturisme, camioane, remorci, vehicule motorizate, mașini agricole, mijloace de transport naval/aerian,
alte mijloace de transport supuse înmatriculării
Numele Tipul/ Anul Locul Anul Modul de Valoarea Titularul Tipul Informa-
beneficia- mode fabric înregis- dobând dobândire bunului bunului titula- ții de
rului lul ării trării/ irii conform rului identifi-
efectiv număr de documentul care a
înmatri- ui care îi titularu-
culare certifică lui altul
proveniența decît
benefici-
arul
efectiv
Modul de dobîndire: (1) proprietate;(2) posesie;(3) alte contracte translative de posesie și de folosință.
Titularul: numele persoanei fizice sau juridice care posedă bunul.
respectivă.
B. Bunuri sub formă de metale și/sau pietre prețioase, obiecte de artă și de cult, obiecte ce fac parte din
patrimoniul cultural național sau universal, a căror valoare unitară depășește suma a 15 salarii medii pe
economie
Nr. Numele Descriere Anul Valoare Titularul Tipul titularului Informații de
crt. beneficiaru sumară dobândirii a bunului identificare a
lui efectiv estimat titularului altul decît
ăa beneficiarul efectiv
bunului
1
2
3
P a g i n a | 70
Titularul bunului: numele subiectului declarării, al membrului de familie sau al concubinului/concubinei acestuia.
respectivă.
C. Colecții de artă, de numismatică, de filatelie, de arme sau alte bunuri, a căror valoare depășește suma a 20 de
salarii medii pe economie
Nr. Numele Descriere Anul Valoarea Titularul Tipul titularului Informații de
crt. beneficiarului sumară dobândirii estimată bunului identificare a
efectiv a titularului altul decît
bunului beneficiarul efectiv
1
2
3
juridică nerezidentă. Acest câmp se completează doar în cazul în care titularul este altul decît beneficiarul efectiv.
respectivă.
D. Bunuri transmise cu titlu oneros sau gratuit, personal sau de către membrii familiei, concubin/concubină,
unor persoane fizice sau juridice în perioada declarării, dacă valoarea fiecărui bun depășește suma a 10 salarii
medii pe economie
Nr. Descrierea Modul de Data transmiterii Persoana Valoare Titularul bunului
crt. bunului transmis transmitere căreia i-a fost a transmis
transmis bunului
1
2
3
Titularul bunului transmis: numele subiectului declarării, al membrului de familie sau al concubinului/concubinei acestuia.
E. Alte bunuri mobile a căror valoare unitară depășește suma a 10 salarii medii pe economie
P a g i n a | 71
Nr. Numele Descrier Modul Data Valoarea Titularul Tipul Informații

crt. beneficiarului ea de dobândir estimată a bunului titularului de
efectiv bunului dobândi ii bunului identificare
re a titularului
altul decît
beneficiarul
efectiv
1
2
3
Titularul bunului: numele subiectului declarării, al membrului de familie sau al concubinului/concubinei acestuia.
Informații de identificare a titularului, altul decît beneficiarul efectiv: în cazul persoanei fizice rezidente în Republica
Moldova se indică numărul de identificare personal. În cazul persoanei fizice nerezidente se indică țara de reședință și numărul
de identificare național (dacă numărul de identificare nu este aplicabil se indică numărul de identificare fiscal).
respectivă.
V. ACTIVE FINANCIARE ÎN ȚARĂ ȘI/SAU ÎN STRĂINĂTATE

A. Conturi bancare, plasamente în fonduri de investiții și/sau în alte forme echivalente de economisire și
investire în țară și/sau în străinătate
Nr. Numele Denumirea Numărul Categoria Suma Dobîndă Titularul Tipul Informații
crt. beneficiarul instituției contului și valuta / bunului titularu- de
ui efectiv care bancar/ dividen- lui identificar
administrea date despre de ea
ză contul fondul de titularului
bancar, a investiții/ altul decît
fondului de alte forme beneficiar
investiții echivalente ul efectiv
etc./adresa de
economisire
1
2
3
Categoria: (1) cont curent sau forme echivalente (inclusiv card de credit, menționînd tipul acestuia); (2) depozit bancar sau
forme echivalente; (3) fond de investiții sau forme echivalente, inclusiv fonduri private de pensii sau alte sisteme cu
acumulare.
P a g i n a | 72
respectivă.
B. Plasamente, obligațiuni, cecuri, cambii, certificate de împrumut, investiții directe în monedă

națională sau în valută străină
Nr. Numele Emitentul Categoria Numărul Dobân- Titu- Tipul Informații
crt. beneficiaru titlului/societa- de da larul titula- de iden-
lui efectiv tea la care titluri/ bunu- rului tificare a
persoana este cota- lui titularului,
acționar, parte altul decît
fondator sau beneficiaru
asociat/ l efectiv
beneficiar de
împrumut
1
2
3
Categoria: (1) hârtii de valoare (titluri de stat, certificate, obligațiuni); (2) cecuri; (3) cambii; (4) certificate de împrumut; (5)
alte forme de investiții directe.
Informații de identificare a titularului, altul decît beneficiarul efectiv: în cazul persoanei fizice rezidente în Republica
Moldova se indică numărul de identificare personal. În cazul persoanei fizice nerezidente se indică țara de reședință și numărul
de identificare național (dacă numărul de identificare nu este aplicabil, se indică numărul de identificare fiscal).
respectivă.
C. Numerar în monedă națională și/sau în valută străină care depășește suma a 15 salarii medii pe economie și
care nu face obiectul unor depuneri în instituții financiare și alte documente ce încorporează drepturi
patrimoniale
P a g i n a | 73
Nr. Numele beneficiarului Suma Valuta Titularul Tipul titularului Informații de

crt. efectiv bunului identificare a
titularului altul decît
beneficiarul efectiv
1
2
3
4
Titularul bunului: numele persoanei fizice sau juridice care poseda numerarul.
respectivă.
VI. COTE-PĂRȚI/ACȚIUNI ÎN CAPITALUL SOCIAL AL UNUI AGENT ECONOMIC

Numele Denumirea Sediul, Tipul Valoa- Cota de Titula- Tipul Informații de
beneficiarulu agentului adresa de rea de partici- rul titularu- identificare a
i efectiv economic juridică activita cumpă- pare bunului titularului
te rare lui altul decît
beneficiarul
efectiv
Titularul bunului: numele persoanei fizice sau juridice care posedă numerarul.
respectivă.
P a g i n a | 74
VII. DATORII
Debite (inclusiv taxe) neachitate, ipoteci, garanții emise în beneficiul unor terți, împrumuturi și credite
Creditor Anul Scadent la Rata Suma inițială Valuta Debitor
contractării dobînzii
VIII. INTERESE PERSONALE

A. Calitatea de asociat, de acționar sau de membru al unui agent economic, de membru al organelor de
conducere, de administrare, de revizie sau de control în cadrul unor organizații necomerciale sau societăți
comerciale ori calitatea de membru al unor organizații necomerciale sau internaționale
Denumirea și adresa Calitatea deținută Documentul care certifică calitatea
organizației/societății respectivă
B. Contracte, încheiate sau aflate în derulare de către subiectul declarării, soțul/soția sau concubinul/concubina
acestuia, inclusiv persoanele juridice în care aceștia sînt beneficiari efectivi, care sînt finanțate de la bugetul de
stat, din bugetul local și/sau din fonduri externe ori încheiate cu societăți comerciale cu capital de stat
Nr. Beneficiarul Instituția/ Tipul Data Durata Valoarea totală a
crt. contractului organizația contractului încheierii contractului contractului
contractului
Subiectul declarării
1
2
Soțul/soția sau concubinul/concubina subiectului declarării
1
2
Persoanele juridice în care declarantul sau soțul/soția ori concubinul/concubina acestuia sînt beneficiari efectivi
1
2
Prezenta declaraţie este un act public şi răspund potrivit legii pentru caracterul inexact sau
incomplet al datelor prezentate.
Data completării _________________________ Semnătura_________________________

P a g i n a | 75
ANEXA nr.3:
Modele de denunţare a
influenţelor necorespunzătoare207
207
Conform Regulamentului-cadru cu privire la evidenţa cazurilor de influenţă necorespunzătoare, inclus în
Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.767 din 19 septembrie 2014 (anexa nr.3 la Regulamentul-cadru).
P a g i n a | 76
DENUNŢ DE INFLUENŢĂ NECORESPUNZĂTOARE

către Consiliului Superior al Magistraturii
Prin prezenta, subsemnatul/subsemnata ___________________________________________________
(numele şi prenumele judecătorului)
deţinînd funcţia de _______________________________________________________________________

(funcţia de judecător și/sau funcţie administrativă în cadrul instanţei de judecată)
în cadrul _______________________________________________________________________________
(denumirea instanţei de judecată)
comunic că la data de ____________________________________________________________________

(data şi ora)
asupra mea a fost întreprinsă tentativa de influenţare din partea_______________________________
_________________________________________________________________________________________
(datele de identificare ale persoanei care a încercat influenţa, dacă sunt cunoscute)
Influenţa necorespunzătoare s-a manifestat prin _____________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
Influenţa necorespunzătoare poate fi confirmată de către/prin _________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
Am discutat / nu am discutat cu alte persoane despre influenţa necorespunzătoare asupra mea.

(se subliniază)
__________________________ _______________________ _______________________

(numele, prenumele) (semnătura) (data)
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
COTOR
Denunţul este recepţionat de ______________________________________________________________

(numele, prenumele şi semnătura persoanei responsabile care recepţionează denunţul)
Nr. de ordine din registru:__________________ Data recepţionării denunţului ___________________

P a g i n a | 77
DENUNŢ DE INFLUENŢĂ NECORESPUNZĂTOARE

către Centrul Naţional Anticorupţie
Prin prezenta, subsemnatul/subsemnata ___________________________________________________
deţinînd funcţia de _______________________________________________________________________

în cadrul _______________________________________________________________________________
comunic că la data de ____________________________________________________________________

(data şi ora)
asupra mea a fost întreprinsă tentativa de influenţare din partea_______________________________
_________________________________________________________________________________________
(datele de identificare ale persoanei care a încercat influenţa, dacă sunt cunoscute)
Influenţa necorespunzătoare s-a manifestat prin _____________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
Influenţa necorespunzătoare poate fi confirmată de către/prin _________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
Am discutat / nu am discutat cu alte persoane despre influenţa necorespunzătoare asupra mea

(se subliniază)
__________________________ _______________________ _______________________

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
COTOR
Denunţul este recepţionat de ______________________________________________________________

(numele, prenumele şi semnătura persoanei responsabile care recepţionează denunţul)
Nr. de ordine din registru:__________________ Data recepţionării denunţului ___________________

P a g i n a | 78
ANEXA nr.4:
Model de informare
despre încercarea de comunicare interzisă
(comunicare ex-parte)
P a g i n a | 79
INFORMARE DESPRE ÎNCERCAREA DE COMUNICARE INTERZISĂ

către Consiliul Superior al Magistraturii
Prin prezenta, subsemnatul/subsemnata ____________________________________________________
deținând funcţia de ________________________________________________________________________

în cadrul _________________________________________________________________________________
comunic că la data de ______________________________________________________________________

(data şi ora)
asupra mea a fost întreprinsă tentativa de comunicare interzisă din partea (bifaţi şi completaţi):
 Participantului în proces _______________________________________________________________

(numele, prenumele şi calitatea procesuală)
 Judecătorului/
angajatului instanţei __________________________________________________________________
(numele, prenumele şi funcţia)
 Agentului public (inclusiv cu
funcţie de demnitate publică) __________________________________________________________
(numele, prenumele şi funcţia)
 Altor persoane _______________________________________________________________________

(numele, prenumele şi calitatea procesuală)
Încercarea de comunicare interzisă s-a făcut în legătură cu următorul dosar aflat în procedura mea:
_________________________________________________________________________________
(tipul, denumirea şi numărul dosarului)
_________________________________________________________________________________
La momentul comunicării interzise,

examinarea dosarului se afla la etapa: _______________________________________________________
Presupun că scopul comunicării interzise a fost de a mă influenţa în următorul mod:
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
P a g i n a | 80
Încercarea de comunicare interzisă s-a

desfăşurat în următoarele împrejurări: _____________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
Încercarea de comunicare interzisă poate fi confirmată

de către următoarele persoane şi/sau prin următoarele dovezi: ____________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
Despre încercarea comunicării interzise

asupra mea am discutat cu următoarele persoane:______________________________________
________________________________________________________________________________
În legătură cu informarea depusă, rog respectuos Consiliul Superior al Magistraturii să întreprindă

măsurile ce se impun. Despre măsurile luate, rog să fiu informat(ă).
__________________________ _______________________ _______________________

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
CONFIRMAREA RECEPŢIONĂRII INFORMĂRII
Informarea este recepţionată de

______________________________________________________________
(numele, prenumele şi semnătura persoanei responsabile care a recepţionat)
Nr. de ordine din Registrul

P a g i n a | 81
influenţelor necorespunzătoare:______________ Data recepţionării informării _____________________

P a g i n a | 82
ANEXA nr.5:
Model de declarare
a conflictului de interese real
P a g i n a | 83
DECLARAŢIE DE CONFLICT DE INTERESE

către Consiliului Superior al Magistraturii
(numele şi prenumele judecătorului/agentului public)
deținând funcţia de ________________________________________________________________________

(funcţia de judecător și/sau altă funcţie în cadrul instanţei de judecată)
în cadrul ____________________________________________ declar, că la data de __________________

am constatat că mă aflu în situaţie de conflict de interese, în legătură cu:

(bifaţi şi completaţi una din opţiuni)
 soluţionarea următoarei
cereri/demers: _______________________________________________________________________
(numele, prenumele persoanei care a depus cererea/demersul)
_______________________________________________________________________________________________
 emiterea următorului
act administrativ ______________________________________________________________________
(denumirea actului administrativ)
_______________________________________________________________________________________________
 încheierea, direct sau prin

intermediul unui terţ, a
următorului act juridic: ________________________________________________________________
(denumirea actului juridic)
_______________________________________________________________________________________________
 luarea
următoarei decizii _____________________________________________________________________
(denumirea actului administrativ)
_______________________________________________________________________________________________
 participarea la luarea
următoarei decizii: ____________________________________________________________________
(denumirea deciziei şi denumirea organului colegial din care faceţi parte la luarea deciziei)
_______________________________________________________________________________________________
Declar, că situaţia dată generează pentru mine un conflict de interese real, ce influenţează sau ar
putea influenţa îndeplinirea imparţială şi obiectivă a funcţiei mele, din următoarele considerente:
__________________________________________________________________________________________
(Date despre natura conflictului de interese şi modul în care acestea influenţează sau pot influenţa exercitarea funcţiei )
____________________________________________________________________________________________________
P a g i n a | 84
__________________________________________________________________________________________
(Date despre natura conflictului de interese şi modul în care acestea influenţează sau pot influenţa exercitarea funcţiei )
____________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________
Înțelegând că opinia mea, în acest sens, nu prevalează asupra opiniei Consiliului Superior al
Magistraturii, propun identificarea următoarei soluţii pentru situaţia de conflict de interese:
 restricţionarea accesului declarantului

la următoarele informaţii: _____________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________
 restricţionarea participării declarantului

la examinarea următoarelor situaţii care
au legătură cu interesul său personal ____________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________
 transferul declarantului, cu acordul său

scris, în următoarea funcţie: ____________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________
 redistribuirea următoarelor responsabilităţi

şi sarcini ale declarantului, deoarece
conflictul său de interese va continua ____________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________
 luarea următoarei soluţii, prevăzute

de legislaţia specială din domeniul justiţiei________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________
P a g i n a | 85
Declar că, pînă la depunerea prezentei declaraţii, m-am abţinut de la exercitarea atribuţiilor care îmi
revin în legătură cu situaţia care generează pentru mine un conflict de interese.
În legătură cu declaraţia depusă, rog respectuos Consiliul Superior al Magistraturii să identifice în

termen de pînă la 3 zile cea mai bună soluţie pentru rezolvarea situației asupra căreia am informat
Consiliul, pornind de la interesele justiţiei, interesul public, interesele legitime ale judecătorilor şi ale
altor angajaţi ai instanţei de judecată, nivelul funcţiei de judecător pe care o deţin, natura
conflictului de interese pe care l-am declarat, precum şi de la alţi factori relevanţi.
Rog să mă informaţi cu privire la soluţia adoptată în legătură cu prezenta declaraţie.
__________________________ _______________________ _______________________

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
CONFIRMAREA RECEPŢIONĂRII DECLARAŢIEI
Declaraţia a fost recepţionată de ___________________________________________________________

(numele, prenumele şi semnătura persoanei responsabile care a recepţionat)
Nr. de ordine din Registrul

conflictelor de interese: ______________ Data recepţionării declaraţiei _____________________
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
P a g i n a | 86
ANEXA nr. 6:
Modele de declarare
a cadourilor admisibile şi inadmisibile
şi modele de registre de luare
a lor la evidenţă
P a g i n a | 87
DECLARAŢIE DE PRIMIRE A CADOURILOR ADMISIBILE
către Comisia de evidenţă şi evaluare a cadourilor
din cadrul ________________________________


deţinînd funcţia de ________________________________________________________________________


am primit următorul cadou/cadouri:
1._________________________________________________________________________________________________
(tipul şi descrierea cadoului)
2._________________________________________________________________________________________________
3._________________________________________________________________________________________________
în virtutea unei situaţii de
(bifaţi şi completaţi)
 protocol: ____________________________________________________________________________
(circumstanţele primirii cadoului)
_______________________________________________________________________________________________
 politeţe,
cu ocazia _____________________________________________________________________________
(circumstanţele primirii cadoului, cine l-a oferit)
_______________________________________________________________________________________________
Cu privire la cadourile primite, intenţionez să:
 păstrez
următoarele cadouri: __________________________________________________________________
(enumeraţi cadourile)
 transmit în gestiunea
instanţei următoarele cadouri ___________________________________________________________
(enumeraţi cadourile)
__________________________ _______________________ _______________________

P a g i n a | 88
DECLARAŢIE PRIVIND TRANSMITEREA CADOURILOR INADMISIBILE
către Preşedintele/vicepreşedintele
________________________________

deţinînd funcţia de ________________________________________________________________________


mi-a fost transmis/lăsat, contrar voinţei mele, următorul cadou/cadouri inadmisibile:
___________________________________________________________________________________________________
(descrierea cadoului/cadourilor inadmisibile)
___________________________________________________________________________________________________
de către: __________________________________________________________________________________________
(numele persoanei, dacă este cunoscut sau se indică faptul transmiterii de către persoană necunoscută)
Circumstanţele în care a fost transmis cadoul inadmisibil au fost următoarele:
__________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________
Circumstanţele transmiterii cadoului inadmisibil:
 pot fi confirmate de
următorii martori: _____________________________________________________________________
(enumeraţi martorii)
 nu pot fi confirmate de
martori, din motivul că: ________________________________________________________________
(explicaţi motivul)
__________________________ _______________________ _______________________

P a g i n a | 89
REGISTRUL DE EVIDENŢĂ A CADOURILOR ADMISIBILE
________________________________
PENTRU ANUL 20___
Nr de Data Numele şi Numele şi Împrejurările Descrierea Valoarea Soarta Diferenţa Semnătura

înregis- predării funcţia funcţia primirii cadoului/ estimată cadoului - achitată declaran-
trare cadoului declarantului persoanelor/ cadoului cadourilor în MDL a transmis în de tului
cadoului denumirea cadoului gestiunea declarant
instituţiei instituţiei pentru
care a oferit sau cadoul
cadoul restituit restituit, a
declaran- cărui
tului valoare a
depăşit
limita
stabilită
REGISTRUL DE EVIDENŢĂ A CADOURILOR INADMISIBILE

________________________________
PENTRU ANUL 20___
Nr de Data Numele şi Numele şi Împrejurările Numele şi Descrierea Informaţii Menţiune Semnătura

înregis- predării funcţia funcţia transmiterii funcţia cadoului despre despre persoanei
trare cadoului persoanei din agentului cadoului martorilor inadmisi- persoana transmite- din
inadmi- conducere public căruia inadmisibil care bil care a rea cadoului conducere
sibil care solicită i-a fost confirmă transmis inadmisibil care
luarea la transmis, împrejură- cadoul ca probă solicită
evidenţă a contrar rile inadmisibil (data luarea la
cadoului voinţei, transmiterii transmiterii, evidenţă a
inadmisibil cadoul cadoului instituția cadoului
(preşedintele, inadmisibil inadmisibil căreia i-a inadmisibil
vice- fost
preşedintele) transmis
pentru
investigaţii,
numele
persoanei
care l-a
primit din
partea
instituţiei)
P a g i n a | 90
ANEXA nr. 7:
Model de denunţare
a unui act de corupţie
P a g i n a | 91
Procuraturii Anticorupţie /
Centrului Naţional Anticorupţie
MD 2004, mun. Chişinău
bd. Ştefan cel Mare, 198
PLÎNGERE
Subsemnatul(a) ___________________________________________________________,
domiciliat(ă) în (localitatea) ______________________________________________, strada
_________________________, nr. __________, bl. ________, ap. ___________, titular al
buletinului de identitate seria ____, nr. ___________, IDNP _________________ ,
în temeiul art. 263 din Codul procedură penală, formulez prezenta plîngere împotriva
numitului(ei)**_____________________________________________________________,
domiciliat(ă) în (localitatea) __________________________________________________,
strada _________________________, nr. __________, bl. ________, ap. ______________,
care la (se descriu faptele şi împrejurările)________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
Dovada săvârşirii infracţiunilor o fac următorii martori/ mijloace de probă:

____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________ _ _____________________ ______________________

* Sesizările anonime nu se examinează.

** În cazul în care nu este cunoscută identitatea făptuitorului, se descriu faptele şi împrejurările.

Ghidul Integrității Judecătorilor PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghidul Integrității Judecătorilor PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

HOTĂRÎRE

cu privire la aprobarea Ghidului integrității judecătorilor

Examinând Ghidul integrității judecătorilor, luând act de informația

Președintele ședinței Plenului Victor MICU

 Anexa nr. 2: Model de declarare a averii și intereselor personale

 Anexa nr. 3: Modele de denunţare a influenţelor necorespunzătoare

 Anexa nr. 4: Model de denunţare a comunicării interzise

 Anexa nr. 5: Model de declarare a conflictului de interese

 Anexa nr. 6: Modele de declarare a cadourilor admisibile şi inadmisibile şi modele de

 Anexa nr. 7: Model de denunţare a unui act de corupţie

Tradiţional, normele deontologice ale judecătorilor sunt sistematizate conform valorilor şi

influenţat contribuie atît la independenţa, cît şi la imparţialitatea, corectitudinea şi

1.1 Precizări terminologice referitoare la noțiunile de „etică” şi „integritate”

Normele de etică şi conduită profesională (deontologie) a judecătorilor au fost reglementate

1.2 Semnificaţia noţiunilor utilizate în Ghid

Legea integrităţii 82/2017 a unificat standardele de integritate generale în sectorul public. În

entitate publică – persoană juridică cu statut de:

integritate instituţională a instanţei de judecată – integritatea profesională a tuturor

integritate profesională a judecătorului – capacitatea de a-şi desfăşura activitatea profesională în

influenţă necorespunzătoare – imixtiune în activitatea profesională a judecătorului din partea

incident de integritate – manifestare de corupţie produsă în împrejurări reale, altă manifestare

plan de integritate7 – planul intern aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii în urma

1.3 Climatul de integritate al instanței de judecată

În corespundere cu prevederile Legii integrității 82/2017, climatul de integritate într-o

În cele ce urmează, Ghidul abordează pe rînd toate măsurile generale de integritate

 neadmiterea, denunţarea manifestărilor de corupţie şi protecţia avertizorilor de

Nerealizarea măsurilor generale de integritate în sectorul public menţionate, precum şi a

Cerinţele specifice de integritate profesională a judecătorilor adoptate prin acte

2. Angajarea judecătorilor pe bază de

Procedurile de angajare ale judecătorilor sunt reglementate detaliat în Constituţia Republicii

Ghidul nu urmăreşte efectuarea unei treceri în revistă a procedurilor specifice de angajare a

2.1 Criterii generale de apreciere a integrităţii profesionale a candidaţilor

Întrunirea criteriului de integritate profesională a candidaților la funcția de judecător

2.1.1 Cazierul privind integritatea profesională

Legea 325/2013 privind evaluarea integrităţii instituţionale prevede testarea integrităţii

Cazierul privind integritatea profesională a agenţilor publici asigură evidenţa rezultatelor

Astfel, timp de 5 ani în cazierul de integritate profesională se păstrează informaţia privind

Cazierul de integritate profesională se solicită pentru candidaţii care au depus cererea de

Cazierul de integritate profesională se solicită, după depunerea setului de acte de către

Procedura de ţinere şi utilizare a cazierului privind integritatea profesională a agenţilor

2.1.2 Informația privind stările de incompatibilitate nesoluționate,

Constatarea stării de incompatibilitate nesoluționate, declararea în tot sau în parte a averii ca

Autoritatea Națională de Integritate ține Registrul de stat al persoanelor care au interdicție

2.1.3 Cazierul judiciar ce cuprinde informaţia despre privarea de dreptul de a

Cerinţa de verificare a cazierului judiciar ce atestă lipsa antecedentelor penale, inclusiv

2.2 Criterii speciale de apreciere a reputaţiei ireproşabile a candidaţilor

Reputaţia ireproşabilă constituie cerinţa obligatorie pe care trebuie să o întrunească toţi

Noţiunea de „reputaţie” înseamnă părerea publică, favorabilă sau defavorabilă, despre

Este evident că realităţile sociale se află în permanentă schimbare şi o anumită informaţie

c) are un comportament incompatibil cu normele Codului de etică al judecătorilor sau

d) a fost sancţionată disciplinar, în situaţia unui test de integritate, pentru

3. Averea şi interesele personale ale

Declaraţia de avere şi interese personale reprezintă un act personal şi irevocabil depus, pe

Autoritatea Naţională de Integritate adoptă instrucţiuni de completare declaraţiilor,

Obligaţia de depunere a declaraţiei de avere şi interese personale revine:

 candidaţilor la funcţia vacantă de judecător, de vicepreşedinte şi de preşedinte al instanţei

 judecătorilor numiţi în funcţie – în termen de 30 de zile de la validarea mandatului de

 judecătorilor în exerciţiul funcţiei – anual, pînă la data de 31 martie32;

 foştilor judecători – în termen de 30 de zile de la încetarea mandatului de judecător35.

În cazul promovării la o instanţă ierarhic superioară sau a transferului la o altă instanţă de

Consecinţa nedepunerii declaraţiei de avere şi interese personale, a refuzului de a o depune,

Confiscarea averii nejustificate se face în baza constatării de către Autoritatea Naţională de

a) valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată timp de 5 ani înainte şi după