UNIVERSITATEA BABES BOLYAI

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE SI ASISTENTA SOCIALA

Raport de practica
Prison Fellowship
-centrul de zi-

Jucan Lavinia Mariana

Anul II, Grupa B1
Sectia Asistenta Sociala

Coordonator de practica lector univ.dr. Cristina Baciu

Tutore practica Carmen Fiscuci
Cuprins
Istoricul organizatiei ..................................................................................................................................3
Criterii de selectare a beneficiarilor centrului ...........................................................................................4
Serviciile oferite de centru:........................................................................................................................5
Rolul asistentului social in cadrul Centrului de Zi ....................................................................................7
Instrumentele de lucru ale asistentului social ............................................................................................9
Interviul: ..................................................................................................................................................14
Concluzii..................................................................................................................................................16
1.Sarcinile de practica si rezultatele obtinute in urma lor........................................................................16
GHID DE INTERVIU 1...........................................................................................................................18
GHID DE INTERVIU II..........................................................................................................................20
Munca de teren.........................................................................................................................................23
GHID DE INTERVIU III.........................................................................................................................24

Perioada si durata practicii: 1 mai – 8 iunie 2009

Prison Fellowship

Centrul de zi pentru integrarea sociala a copiilor

delincventi
Locul de e desfasurare a practicii :

«Centrul de Zi pentru Integrarea Sociala a Copiilor «

LOCATIE

Centrul de zi se afla pe Strada Dragalina, nr. 86, 400024, Cluj-Napoca, jud. Cluj.
 Modul de functionare si organizare a agentiei

Istoricul organizatiei

Fundatia Prison Fellowship Romania - Misiunea crestina pentru inchisori s-a infiintat in anul
1993 si face parte dintr-o asociatie de 32 de astfel de organizatii PFR; prima organizatei PFR a luat
nastere in America si a fost infiintata de consilierul lui Nixon, un fost presedinte al Americii.
Fundatia beneficiaza de serviciile a 2150 de voluntari dintre care aproximativ 100 in centrele ;I
proiectele pe care le administreaza. Restul sunt voluntari crestini care lucreaza in toate inchisorile din
Romania.
In primii 3 ani de la infiintare PFR s-a preocupat mai mult de imbunatatirea conditiilor de viata
a detinutilor in penitenciar si de ajutorarea materiala a acestor si a familiilor lor. In acest sens PFR a
contribuit la zugravirea si iginienizarea camerelor de detentia, la imbogatirea bibliotecilor si a
cluburilor din penitenciar cu carti, jocul de sah, calculatoare. A dat pachete cu haine si obiecte de igiena
persponala detinutilor si pachete cu alimente familiilor pentru ca acestea sa-si poata vizita membrii
aflati in detentie.
Apoi a contribuit la construirea capelelor din inchisori, la dotarea cabinetelor medicale si
stomatologice din penitenciare, la aprovizionarea cu medicamente si materiale sanitare acestora.
Incepand cu anul 1996 PFR a simtit nevoia sa-si diversifice programele si interventia in
inchisoare si comunitate, de a da noua dimensiune profesionista activitatii sale, astfel ca angajat
personal de specialitate, asistenti sociali, juristi, psihologi, psihopedagogi, sociologi care s-au implicat
in diverse programe de integrare sociala a persoanelor cu comportament infractional sau de sprijinire a
reformei sistemului de justitie penala.

Centrul de zi pentru integrarea sociala a copiilor delincventi functioneaza in

cadrul Prison Followship Romania, fiind sustinut atat din fonduri locale, cat si din donatii si fonduri
din strainatate.
Scopul acestui program este sporirea sanselor de reintegrare sociala a copiilor delincventi care
nu raspund penal.
Obiectivele sunt:
  formarea si consolidarea valorilor, atitudinilor si abilitatilor pro-sociale ale copiilor
delincventi
 integrarea lor sociala prin activitati constructive de petrecere a timpului liber desfasurate în
comunitate si bazate pe resursele comunitare locale
 imbunatatirea performantelor scolare si/sau reintegrarea acestor copii în sistemul formal de
învatamânt
 imbunatatirea competentelor parentale de îngrijire, educare si supraveghere a copiilor
delincventi.
Organigrama cuprinde 5 angajati: coordonator, 2 asistenti sociali, un psiholog si un
pshihopedagog. Programul este de luni pana vineri, orele 13-19.
Capacitatea centrului este de 35 de copii, dar in acest moment beneficiarii sunt 15 copii, cu
varste cuprinse intre 9-17 ani, care sunt referiti din partea Directiei Generale de Asistenta Sociala si
Protectia Copilului, Serviciul Pentru Delicventa si Copiii Strazii. Fiecare copil nou venit în centru
beneficiază în primul rînd de un program special de acomodare cu grupul de copii şi cu echipa de
profesionisti, cu durata de minimum două saptămîni. În acest fel copilul îsi formează/dezvoltă
sentimentul apartenenţei la grup în avînd responsabilităţi concrete în cadrul centrului de zi. Fiecare
beneficiar este antrenat sa participe direct la amenajarea si întreţinerea centrului,să facă propuneri
pentru petrecerea timpului liber, să îşi exprime opiniile. Este antrenat în activităţi care presupun
relaţionarea cu ceilalţi copii si cu personalul centrului în condiţii de respect şi reciprocitate.Sunt
organizate activităţi care favorizează intercunoaşterea între copii şi consolidarea relaţiilor dintre aceştia.
Se urmăreşte de asemenea, conştientizarea benficiarilor că are drepturi si îndatoriri în cadrul centrului,
li se prezintă regulile de organizare şi funcţionare a centrului de zi.
Includerea copiilor în programul Centrului se face în baza hotărârii Comisiei de Protecţie a
Drepturilor Copilului sau a unei adrese oficiale de referire a cazului din partea unei instituţii /ong şi în
conformitate cu criteriile de admitere stabilite .
Beneficiarii sunt incluşi în toate activităţile, fără discriminare pe bază de etnie, virsta, religie,
provenienţă sociala, etc. Scopul este acela de a oferi servicii sociale integrate în conformitate cu
nevoile specifice identificate în cazul fiecărui copil în parte.

Criterii de selectare a beneficiarilor centrului

1. copiii care au săvârşit fapte penale şi nu răspund penal
 a) vârsta până la 14 ani sau între 14 şi 16 dacă se dovedeşte prin expertiza medico-legală că au
avut discernământ
b) se află în evidenţa DPC
c) domiciliază în Municipiul Cluj Napoca.
d) durata de timp rămasă până la ridicarea măsurii speciale să fie de minim 9 luni.

2. copiii cu risc infracţional

a) vârsta până la 16 ani
b) aflaţi în sistemul de învăţământ
c) domiciliază în Municipiul Cluj Napoca.

Serviciile oferite de centru:

 consiliere individuala si de grup (destinat formarii si consolidarii conduitei pro-sociale a copiilor
delincventi, vizează formarea remedierea problemelor de natură comportamentală si emoţională
relaţionate cu actele delincvente, creşterea motivaţiei pentru schimbare, formarea şi dezvoltarea
abilităţilor de luare a deciziilor).
 asistarea psihosocila si materiala a famililor (activitati de consiliere individuala destinate
atât copiilor, cât si parintilor acestora, Scopul principal al activităţii este acela de a
îmbunătăţi funcţionarea familiei în vederea asigurării unui suport familial pozitiv prin
dezvoltarea abilităţilor parentale şi menţinerea şi/sau îmbunătăţirea relaţiilor dintre
beneficiarii direcţi si familiile acestora. ).
 asistare educationala (sprijin in efectuarea temelor si meditatii) - Psihopedagogul
desfasoara programul de activităţi educaţionale pentru copii .Activitatea educaţională de
îmbunătăţire a performantelor şcolare se desfăşoară zilnic. Constă în supravegherea
efectuării temelor şi în meditaţii la materiile care prezintă dificultate.
 program de petrecere a timpului liber (excursii, tabere) (activitati
sportive, excursii desfasurate în perioada vacantelor scolare, precum si o
serie larga de activitati recreative ca de exemplu jocuri pe calculator,
vizionari de filme educative si desene animate, participarea la spectacole
pentru copii etc.).
 activităţi recreative
 Utilizarea calculatoarelor existente în cadrul Centrului de Zi, într-o sală special
 amenajată.Copiii au atât posibilitatea utilizării unor jocuri pe calculator cât şi învăţarea unor
abilităţi de bază în domeniul operării pe calculator (în funcţie de aptitudinile şi motivaţia
acestora).
 Organizarea de diverse activitati ludice in cadrul centrului
 Vizionări săptămânale de filme educative şi desene animate în cadrul centrului,vizitarea în
grupuri mici a unor muzee şi a Grădinii Botanice din Cluj-Napoca ,excursii in aer liber in
împrejurimile oraşului,organizarea de spectacole cu ocazia diferitelor evenimente (Crăciun,
Ziua copilului, etc.), la centru şi în comuniate,organizare zile naştere, carnavale, în cadrul
centrului sau în comunitate
- program de sprijin material si financiar (pranz, donatii) (oferirea de rechizite scolare, plata
unor cursuri extrascolare, plata transportului copiilor de la domiciliu la Centrul de Zi si oferirea
zilnica a unui pranz); sprijin financiar pentru familiile copiilor – plata energiei electrice, gaz, apa,
etc;periodic, pachete cu alimente, îmbrăcăminte, încălţăminte, materiale pentru igienă,

Obiective:
 Luarea unor masuri necesare combaterii comportamentului infractional;
 Scaderea gradului de implicare in activitati infractionale ;
 Imbunatatirea situatiilor scolare si /sau reintegrarea in sistemul formal de invatamant a
copiilor delincventi ;
 Imbunatatirea competentelor parentale de ingrijire, educarea si supravegherea copiilor
delincventi ;

Valori referindu-ne la misiune si la beneficiari, valorile se refera la :

 Respectarea persoanei,
 Respectarea unicitatii ei,
 Respectarea demnitatii persoanei,
 Nondiscriminarea,
 Acceptarea persoanei si nu a faptelor sale,
 Acceptarea diferentelor individuale ;
Rolul asistentului social in cadrul Centrului de Zi

Asistentul social lucreaza direct cu clientul sau cu grupurile de clienti prin contact direct (fata-in
fata). Tipurile de roluri pe care asistentul social le poate indeplinii sunt rolul de consilier individual si
responsabil de caz.
De asemenea mai poate indeplini: rolul de evaluator (evaluarea situatiei psiho-sociale a
copilului si familiei) rolul de planificator (planificarea interventiilor), rolul de educator (transmite
informatii cu privire la ingrijirea copilului, disciplinarea lui etc.), rolul de coordonator in cadrul
echipelor interdisciplinare, rolul de agent intermediar (broker) intre client si resursele comunitare,
instiutii; rolul de monitor (controlul calitatii muncii); rol de avocat (reprezentarea clientului); rol de
mobilizator al comunitatii.
a.Consilier- asistentul social in cadrul orelor de consiliere incearca sa stabileasca o relatie
de incredere cu copiii in scopul rezolvarii problemelor si al obtinerii unor schimbari in capacitatea lor
de a-si rezolva aceste probleme ;
- copiii sunt motivati sa se schimbe si sa reuseasca sa-si dea seama de propriile resurse si nevoi ;
- asistentul il ajuta pe copil sa realizeze ca el este cel care trebuie sa fie stapan pe problema si nu
problema sa fie cea care-l conduce ;
- comunicarea cu asistentul social ii da copilului sentimentul ca este implicat in procesul de asistare, ca
este competent si ca poate face fata rolului care ii revine in comunicare ;
- prin asistare asistentul ii da copilului convingerea ca este ascultat, ca problema sa este importanta si
ca tot ceea ce el spune este important;
- copilul simte un sprijin permanent din partea asistentului social care ii ofera un suport pe tot parcursul
de asistare;
- copilul se simte privit cu respect, cu acceptanta pentru ca asistentul ii respecta individualitatea,
specificitatea si unicitatea deoarece toti oamenii sunt unici ;
b. Avocat al intereselor- asistentul lupta pentru drepturile copilului, il reprezinta si-i
apara interesele;
 c. Agent de legatura- asistentul face legatura intre copii si serviciile care le ofera
acestora resursele necesare;
d. Mediator- asistenti lucreaza si cu familiile copiilor si incearca sa rezolve conflicte de la
nivel familial, ii ajuta pe membrii familiei sa ajunga la un acord, la o intelegere in cazul unui conflict;
- asistentii sociali fac si munca de teren si de multe ori ii ajuta si pe parintii copiilor sa-si rezolve
anumite probleme, ii ghideaza spre un potential loc de munca sau spre anumite activitati constructive;
- asistentii sociali incearca sa imbunatateasca relatiile si comunicarea din cadrul familiei ;
f. Arbitru- examineaza si evalueaza faptele si ia decizii in unele situatii conflictuale ;
- asistentii sociali intervin pentru a rezolva un conflict intre doi sau mai multi copii, au rolul de a
mentine o atmosfera placuta si linistita in cadrul institutiei ;
- in cazul unei neintelegeri el este cel care analizeaza faptele si cel care stabileste cum se rezolva
respectiva problema, ia decizii si aplica mustrari atunci cand este cazul ;

Legislatia dupa care se ghideaza profesionistii centrului de zi in acrivitatea cu beneficiarii este in

primul rind, Legea 272/2004 cu privire la protectia si promovarea drepturilor copilului.
Centrul de zi pentru integrarea sociala a copiiilor functioneaza in baza Ordinului nr. 24 din 4 martie
2004 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii pentru centrele de zi, H.G. din septembrie 2004
privind Serviciile specializate destinate copilului care a savarsit o fapta penala si nu raspunde penal,
Legea 68/2004 privind Serviciile sociale, Constitutia Romaniei.

Metodologie de lucru
Includerea copiilor în programul Centrului se face în baza hotărârii Comisiei de Protecţie a Drepturilor
Copilului sau a unei adrese oficiale de referire a cazului din partea unei scoli, pentru copii cu risc
infractional.
Cazul este inregistrat în Registrul de evidenţă a cazurilor, si coordonatorul desemnează responsabilul
de caz în funcţie de volumul de muncă al asistenţilor sociali.
Se realizează evaluarea iniţială a cazului şi se întocmeşte dosarul copilului.
 Evaluarea iniţială este realizată de către asistentul social şi psiholog.
 asistentul social evaluează copilul din punct de vedere psiho-social, adunând informaţii
relevante despre atitudinile şi valorile acestuia, conduita copilului în familie, la şcoală, în
grupul de prieteni precum şi informaţii legate de mediul familial în care copilul trăieşte.
 Metodele utilizate sunt în acest caz interviul, vizita la domiciliu, şi contactarea
organizaţiilor relevante (şcoală, poliţie, servicii sociale locale).
 psihologul evaluează caracteristicile de personalitate ale copilului, nivelul dezvoltării
emoţionale şi cognitive, credinţele şi atitudinile asociate cu conduita antisociala si
delincventă, identifica aspecte deficitare si problematice.
In functie de nevoile identificate in urma evaluarii initiale se realizeaxza un plan individualizat de
interventie pentru fiecare beneficiar.

Evaluarea periodică se face cel puţin o dată la trei luni (frecvenţa este dată de problemele copilului şi
de modificările intervenite în situaţia sa) în echipa multidisciplinara. In baza evaluarii periodice se
intocmesc Rapoartele de evolutie ale copilului, in care sunt evidentiate progresele copilului, atingerea
obiectivelor, rezultatele obtinute.

Dosarul copilului cuprinde toate datele despre copil si familie,.

- evaluare – initiala,continua,finala
- contractul de furnizare de servciii
- plan de interventie
- fise de monitorizare
- rapoarte de evolutie
- diferite teste de personalitate, de inteligenta, teste de dezvoltare si
cunostinte

Instrumentele de lucru ale asistentului social

Fisa de evaluare initiala (aceasta fisa contine informatii despre beneficiar, despre problemele lui,
despre modalitati de evaluare primare, initiale)
Raport psihosocial (raportul contine informatii legate de aria psihologica, sociala)
Plan personalizat de interventie (acest plan are in vedere masuri de interventie personalizate pe
beneficiarul in cauza)
Plan de interventie psihosocial (acest plan se axeaza pe raportul psihologic, social)
Raport de evolutie (se observa modalitatile de evolutie, de felul in care beneficiarul a evoluat din
 punct de vedere al masurilor de interventie folosute)
Fisa de inregistrare a sedintelor de informare si consiliere cu copilul si familia (aceste fise au
ca scop si informarea parintilor, cu privire la evolutia copilului)
Chestionar referitor la respectarea demnitatii pentru copil si familie (prin intermediul
chestionarului ii sunt atribuite niste intrebari care au ca scop identificarea nivelului in ceea ce
priveste demnitatea copilului)
Chestionar de evaluare a satisfactiei beneficiarului (acest chestionar ajuta la observarea
metodelor aplicate in ceea ce priveste demitatea beneficiarului)
Dosar cu acte de donatie (acet dosar mentine o evidenta clara daca beneficiarului i-au fost
acordate diferite donatii)
Ecoharta ( acest instrument ajuta la stabilirea si intelegerea mai buna a relatiilor dintre membrii
familiei)
Genograma (ca si instrument ajuta la observarea problemei din punct de vedere al generatiilor
beneficiarului)
Dosarul benficiarilor cuprinde:
 contractul cu beneficiarul si parintii (in acest contract sunt stabilite care sunt obiectivele,
obligatiile si datoriile fiecarei parti)
 regulament de ordine interioara (acest regulament trebuie prezentat si stiut de catre copii, si nu
este voie incalcarea lui)
 cartea drepturilor (Scopul Cartei drepturilor beneficiarului este de a informa beneficiarii
Centrului de Zi cu privire la drepturile pe care le au conform prevederilor legale în vigoare, a
Regulamentului de Ordine Interioară şi a Codului Etic.
 instrumentele enumerate mai sus

Contractul cu beneficiarul cuprinde urmatoarele obligatii specifice copiilor :

 de a frecventa centru de zi
 de a nu parasii centrul fara invoirea personalului dupa primirea in prealabil a acordului
parintilor
 de a frecventa regulat scoala
 de a participa la programul de interventie psihosociala, individuala si de grup stabilita in
ceea ce il priveste
 de a participa la programul de pregatire a temelor si de meditatii, stabilite in colaborare cu
 psihopedagogul centrului
 de a adopta un comportament pozitiv
 de a nu adopta un comportament agresiv (fizic, verbal)
 de a comunica cu parintii in scopul rezolvarii proprilor probleme
 de a pastra igiena corporala si a imbracamintii corespunzatoare
 de a fi acasa zilnic cel tarziu la ora 22

Obligatiile specifice parintiilor stabilite in contract:

 de a satisface nevoile de hrana, imbracaminte, incaltaminte, rechizite scolare
 de a monitoriza frecvent activitatiile copilului, situatia scolara
 de a comunica cu personalul centrului
 de a informa asistentul social in caz de probleme
 de a pastra igiena corporala a copilului corespunzatoare
 de a nu retine copilul acasa pentru rezolvarea problemelor familiare in timpul programului
de scoala

Activitati desfasurate in stagiul de practica :

In perioada de practica la Centrului de Zi Prison Fellowship am participat la diverse activitati cum ar

fi : activitati educational, activitati de grup, activitati de petrecerea timpului liber, activitati de
socializare, studierea dosarelor,studierea metodologiei de lucru si instrumentelor asistentului social,
observarea rolului asistentului social , observarea comportamentului copiilor, studierea si intelegerea
cauzelor comportamentelor delincvente si a modalitatilor eficiente de interventie pentru schimbare
comportamentala.
Prima intalnire de organizare a fost coordodnata de dna Carmen Fiscuci., tutorele de practica Scopul
intalnirii a fost acela de familiarizare cu centrul, impartirea pe grupe si pe asistent social si stabilirea
orarului de practica. Am fost foarte entuziasmata de la inceput despre cum vor decurge intalnirile, pot
spune ca aveam o idee pentru ca si anul trecut am facut practica tot in cadrul acestui centru, si mi-a
placut foarte mult.
La aceasta intalnire am stabilit obiectivelor ce tin de stagiul de practica, spre ce trebuie sa tindem si ce
sa realizam. In prima parte am vorbit despre obiective:
- realizarea unui set de interviuri cu copii
- realizarea unor vizite de teren
- realizarea unor programe/activitati cu copii

Am stabilit cand si cum vom atinge cele de mai sus, si pentru ultimul obiectiv am ales doua jocuri care
am putea sa le facem in grup cu beneficiarii.
Am citit regulile de la centru pentru a ma familiariza cu ele si pentru a intelege mai bine de ce
asistentul social va interveni in anumite situatii.

Activitatile educationale:
Am ajutat pe copii la rezolvare temelor, am citi impreuna lectiile, am verificat temele si am discutat
despre lectia respectiva,am despartit in silabe. La aceasta activitate am invatat sa am rabdare si sa il ajut
cum pot eu mai bine. Ceea ce am constientizat este faptul ca deja uitasem de mult anumite notiuni cu
care copilul lucra la limba romana, notiuni de gramatica.

In cadrul unei alte intilniri cu beneficiarii am initiat un joc cu beneficiarii. Tema acestei joc, scopul, era
identificarea modului de manifestare a violentei. Ne-am gandit sa facem un joc, care are ca rol
familiarizarea copiilor cu noi, cu colectivul in care vom lucra. Jocul era acela de a avea un ghem de ata
in mana si de a-l pasa la fiecare membru, fiecare copil trebuie sa spuna mancarea preferata si pe parcurs
ce ghemul trecea de la unul la altul, ei trebuia sa fie atenti si ultimul sa retina mancarurile preferate de
la toti copii.
In partea a doua a jocului, trebuia pe o coala mare de hartie sa desenam un cerc unde sa
delimitam spatiile si fiecare copil sa deseneze ce intelege el printr-o scena de violenta.
Ultima parte a jocului era interpretarea desenelor de catre copii si realizarea unei scenete.

Actitvititati de socializare:
In cadrul activitati de socializare am organizat jocuri de cunastere de comunicare de relationare.
Alte activitati cum ar fi petrecerea timpului liber, de grup, iesire in parc cu voluntari avea ca scop
conasterea, construirea relatie dintre noi si copii. Timp de trei ore am stat de vorba cu ei, ne-am
cunoscut. Ne-am jucat pe calculator si am facut temele cu unul dintre ei. Cand ne-am jucat pe
calculator, am observat ca ei urmareau sa se joace jocuri cu tenta violenta, cu impuscaturi. La un
moment dat unul dintre copii a devenit nervos si a batut cu pumnul in masa pentru ca nu i-a mers
calculatorul. Noi am intervenit spunandu-i ca nu este bine sa reactioneze asa de violent pentru o fapta
asa de inofensiva ca si aceasta. E bine sa se stapaneasca si sa se controleze.
Am participat si eu la grupul de desen, organizat la centru de catre o absolventa de Asistenta Sociala.
Ea vroia sa realizeze in cadrul facultatii o expozitie a copiilor din centru, tema fiind legata de muzica.
Astfel, copiii au primit diferite fotografii cu artisti pentru a ajuta pe ei sa inspire din ele, ei trebuia sa
deseneze cantaretele sau cantareti preferati.
Am avut ocazia sa observ comportamentul copiiilor atuci can reuseau sa deseneze ce si-au
propus si ce se bucurau pentru reusita lor, dar si coportotamentul copiiilor carora nu iesa desenul si se
enerveau foarte repede si renuntau, aproape nu se pute calma pe ei. In partea a doua a intalnirii am
intrat in contact cu copii si am pregatit o activitate pentru Paste, am desenat oua rosii. La aceasta
activitate au parciticat doar 3 copii, si a fost interesant faptul ca unul intre ei au incercat sa copieze
modelul de pe oul pe care l-am desenat eu. De aici am observat ca este mai atractiv sa copiezi pe cineva
pe care stii de putin timp. Am mai observat faptul ca unul dintre copii nu i-a placut cum a desenat si a
dorit sa inceapa alt ou, insa asistenta sociala a intervenit si i-a spus sa il continue si ceea ce incepe sa il
duca la bun sfarsit. In cazul in care nu ii place cum a desenat pana acum, sa incerce sa se organizeze si
sa il infrumuseteasca. Aceasta se poate lua ca o lectie de viata, daca nu iti place ce ai facut cu viata ta
pana in momentul acela, incearca sa iei atitudine, sa infrumusetezi ceea ce doresti sa schimbi.
Am observat cat de mult le place sa se joace barbut sau orce joc cu carti si zaruri.
Cand am jucat barbut de exemplu pe echipe am observat ca se pote forte bine colabora cu ei in echipa,
nu se pune problema ca numai o persona sa joca.

Pe langa activitatii realiazate cu copii, am studiat un dosar al uni copil beneficiar al centrului Prison
Fellowship si am putut sa ma uit peste actele intocmite pentru evaluarea necesara a copilului si planului
individualizat de interventie.
Am avut mai multe intilniri de evaluare a practicii, cu tutorele. Am discutat despre modul in acre se
desfasoara activitatile, greutati cu care ne confruntam, cum decurge relationarea cu beneficiarii,
probleme de comportament. Am discutat despre modul de intocmire a ghidului de interviu si modul in
care va decurge aplicarae interviului. Am primit un plan de intocmire a raportului de practica pe care l-
am discutat. M-au ajutat foarte mult intalnirile de evaluare pentru ca am inteles clar ce trebuie sa
urmaresc la plan, si pe ce sa ma axez. In cadrul evaluarii am avut ocazia sa pun intrebari daca nu am
inteles ceva.

Interviul:

Interviul l-am aplicat unei fete de la centru. M. Am stabilit cu ea o relatie mai apropiata, am avut
discutii infoemale cu ea , am studiat dosarul acestei fete si am purtat discutii cu asistentul social cu
privire la problemele sociale ale fetei si familiei acesteia. Apoi i-am explicat lui M ca , asa dupa cum au
aflat la prima intilnire, sunt studenta la facultatea de asistenta sociala, ma pregatesc sa devin asistent
social si pentru aceasta facem practica in centru, ca sa invatam cum sa lucram cu copiii. I-am spus ca
pentru a finaliza practica in bune conditii, trebuie sa fac un interviu si as dori sa-l fac cu ea. M a
acceptat si a fost dornica sa raspunda la intrebari.
Inca de la primele intrebari, M a raspuns cu usurinta, limbajul non verbal si paraverbal a sustinut
atmosfera destinsa, insa mai spre final s-a intristat brusc, isi misca piciorul, a tacut pentru cateva
secunde. Nu a dorit sa vorbeasca despre sentimentele ei si cauza acestora.

M-am bucurat ca am avut ocazia sa fac acest interviu deoarece pentru mine a fost foarte
important ca teoria care am invatat-o de-a lungul primului an, sa o pun in practica sub forma catorva
inrebari. La inceput am avut nevoie de timp pentru acomodare pentru ca a fost emotionant pentru mine
sa pun intrebari unei fetite, despre viata ei.
Pe parcurs m-am acomodat si am gasit modalitatea optima de a comunica. A fost dificil pentru mine sa
pun in practica teoria invatata si sa respect cerintele dupa care se structureaza un interviu.

In ceea ce priveste pregatirea pentru aplicarea ghidului de interviu, pot spune ca nu a fost deloc usoara.
Pentru ca stabili, tematica, obiectivele si intrebarile am lucrat aproximativ 5 ore. A fost destul de greu
sa formulez intrebarile pe limbajul lor, sa pun intrebari deschise, sa vad daca la felul cum am aplicat
intrebarea voi primii si raspuns. Dupa ce am scris intrebarile si le-am structurat dupa un fir logic si
coerent, m-am intors din nou la tema, obiective si am realizat ca nu sunt in totala masura cu ceea ce am
scris la intrebari.
Dupa ce am pregatit interviul initial, am facut un joc de rol cu asistentul social.
Ceea ce a fost putin dificil a fost faptul ca eu am pus multe intrebari, dar unele dintre ele nu aveau
legatura cu scopul si obiectivele interviului, fixate de mine anterior.. La unele intrebari nu puteam sa
exprim ceea ce doresc prin simplul fapt ca nu gaseam cuvinte potrivite si pe intelesulbeneficiarilor .
In final, am jucat un joc de rol unde eu am fost asistentul social si asistentul social era un copil de la
centru. In momentul in care am fost in rolul de asistent social, parca m-a pierdut si nu mai puteam sa
ma ghidez dupa acel ghid. Asistentul social a jucat foarte bine rolul sau de beneficiar, de unde se vede
ca isi cunostea foarte bine clientii cu care lucreaza, si de aceea m-am pierdut. La acest joc de rol mi s-a
parut ca mi-a fost mult mai greu decat la interviul cu copii.

Primele doua interviuri le-am facut cu M, fetita de care am vorbit mai su, iar cel de al treilea interviu, l-
am facut cu un baiat de la centru de zi.

In cadrul primului interviu, au fost cateva elemente care pot fi clasificate ca si minusuri dar pe
parcurs am reusit sa imi dau seama si sa redresez situatia in favoarea mea si a clientului.
La inceputul interviului am uitat sa ii prezint clientului scopul intervievarii, durata interviului si
conditiile de confidentialitate impreuna cu rolul asistentului social care este prezent si asista la
desfasurarea interviului.
Am avut pauze mari intre intrebari si trebuia sa folosesc mai mult intrebari care sa deschida
conversatia si care sa il ajute pe client sa exploreze mai mult faptele din trecut si ideile sale personale.
Am fost centrat mai mult pe ideile mele, in ideea de a respecta structura pe care mi-am propus-o
in ghidul de interviu ceea ce m-a pus in postura de a-l bloca pe client sa-si exprime punctele de vedere.
Este necesar sa imi centrez mai mult atentia pe mesajele non-verbale pe care le emite clientul,
pentru a intelege mai mult sentimentele care sunt puse in joc.
Am trecut prea repede de la un subiect la altul si consider ca au existat unele intrebari care
puteau fi explorate mai mult.
Poate ca toate aceste idei, suna mai mult ca esecuri dar pentru mine ele sunt vazute ca si
realizari deoarece am reusit sa le identific si mi-au fost folositoare pentru viitoarea activitate in cadrul
intervievarii, ele fiind adevarate resurse atunci cand am aplicat ultimul interviue.
Am reusit sa fac mai multe sumarizari si clarificari, care au adus un plus de informatie si au
ajutat clientul pentru a merge mai departe cu explicarea problemelor si exprimarea sentimentelor, a
pozitionarilor personale.
 Concluzii
Reflectii asupra experientei de practica

1.Sarcinile de practica si rezultatele obtinute in urma lor

 Am reusit sa privesc si sa vad ce se ascunde in spatele cuvintelor copiilor

 Am invatat sa ma adaptez unui nou colectiv
 Am observat ca pentru fiecare beneficiar trebuie sa adopti un alt stil de abordare si un alt tip de
comportament ;
 Am povestit cu copiii despre activitatile lor si despre modul in care isi petrec timpul liber
 Am stabilit o relatie placuta cu colectivul centrului
 Am facut teme, dar prin intermediul acestei activitati am reusit sa vad cum reactioneaza fiecare
atunci cand dau de greu, cand se impotmolesc
 Am participat la diverse activitati si i-am ajutat pe copii sa-si dezvolte propriile abilitati si sa
capate incredere in ei ;
 Am incercat sa le arat copiilor ca fiecare este competent, este capabil de a face fata unor
sarcini ;
 Am comunicat cu asistentii sociali ori de cate ori am vrut sa aflu ceva sau am intampinat
anumite dificultati
 Am invatat cum sa-mi stapanesc reactiile negative si am reusit sa invat sa cedez atunci cand este
cazul
  Am reusit sa impartasec anumite experiente cu copiii si ei la randul lor sa-mi impartaseasca
anumite intamplari, evenimente si trairi personale

Nu este usor sa faci practica, sa iti insusesti activitatiile si deprinderile ce le-am insusit de-a
lungul unui an de zile. Nu este usor sa faci un interviu, dar asa cum am scris mai sus, interviul te ajuta
foarte mult si este uma dintre metodele cele mai cautate in cercetare. Ma bucur mult ca la aceasta
facultate pot sa imi inclin deprinderile spre cazuri speciale, cu totul valoroase.

2. Puncte tari/ slabe ale stagiului de practica :

a) in ansamblu :
-am avut ocazia sa imi exersez capacitatea de a ma integra intr-un grup nou de tineri , recunosc
ca la inceput nu a fost foarte usor pentru ca a trebuit sa invat valorile lor, sa le respect si sa le accept
-unul dintre punctele tari de asemenea a fost sa lucrez cu adevarati profesionisti, atunci cand
mie mi s-a parut prea greu si am avut tendinta de a ma plafona, asistentul social care m-a coordonat, m-
a ajutat sa inteleg ca in aceasta munca trebuie sa folosim toate resursele care exista
-cateodata tinerii care sunt clienti ai centrului au tendinta de a se uni pentru a lupta sub diferite
forme impotriva celor care nu sunt clienti si anume : impotriva asistentilor sociali sau ai practicantilor.
Unul dintre punctele slabe a fost lipsa de unitate intre practicanti

b) din punctul de vedere al oportunitatilor de invatare a intervievarii in asistenta sociala :

-am avut libertatea de a alege cu cine doresc sa fac interviul
- am avut parte de o buna coordonare
-locul in care s-a desfasurat interviul a fost adecvat
-nu am avut posibilitatea de a inregistra interviul ceea ce m-a ajutat sa imi imbunatatesc
abilitatile de a realiza un protocol de interviu
-am avut la dispozitie suficient timp pentru a stabili o legatura cu clientul pe care l-am
intervievat

A fost un privilegiu sa am ocazia sa fac practica la centrul Prison Fellowship, pentru ca aici, in timpul
practicii am putut sa invat foarte multe si pur si simplu in aceasta perioada m-am batut de lucruri cu
totul noi pentru mine.Am putut sa observ copii, cu bune cu rele, felul cum vin de la scoala la centru, ce
activitati au, pentru unii este o ocazie de bucurie sa vina, pentru cei care inca nu s-au adaptat nu este o
bucurie, insa ceea ce ii asteapta aici – o masa calda , o mana darnica sa le ofere meditatii si cuvinte
politicoase sunt chiar asitentii sociali si voluntarii.
Consider ca a face practica este un lucru benefic, si daca as putea sa schimb ceva in aceasta societate ar
fi sa le ofer copiilor, atat in gimnaziu cat si in liceu, sa le ofer cel putin o vizita intr-un centru.
O vizita iti poate chimba orizonturile si chiar si modul de a trai, pur si simplu modul de viata.

GHID DE INTERVIU 1
1.Scopul – perceptia beneficiarului asupra centrului de zi si a beneficiilor acestuia asupra vietii sale
2.Obiective
-atingerea unor teme de interes pentru client
-identificarea unor posibile probleme
-o cunoastere mai apropiata a clientului
3.Durata interviului
- aproximativ 30 de minute
4. Prezentarea conditiilor de confidentialitate
Vreau sa te anunt inainte de inceperea acestui interviu ca absolut tot ceea ce imi vei spune este
confidential si nu poate fi folosit in alt scop decat cel propus in randurile de mai sus

1. De cat timp vii la centru?

M: de cateva luni vin si aproape zilnic.

2. Cat de des vi pe saptamana?

M : De foarte putine ori intarziu sau nu vin.

3. Cati frati ai?

M: Suntem 9 frati : 4 fete si 5 baieti. 3 dintre ei sunt in Italia la lucru, unul este in inchisoare, si
una este maritata si traieste in Romania.

4. Vorbesti cu ei despre problemele tale?

M :Vorbesc des cu ei la telefon, mai mult cu mama povestesc. Pe ea o ajut la curatenie in casa
dimineata dupa ce ma spal.

5. Care este relatia cu mama ta de cand vi la centru?

M: Mama ma incurajeaza sa vin aici, ma inteleg foarte bine cu ea, in Italia mi-a dat sa fac multe
lucruri importante, chiar si aici in Romania ma pune sa fiu responsabila cu curatenia. Mama imi
zice de multe ori sa vin la centru.

6. Povesteste-mi o zi de la centru, cum ti-o petreci?

M: Vin la centru dupa ce termin orele la scoala, aici mi se ofera o masa calda, de la 4 la 5. Apoi
pana la 6 fac temele, lectiile, invat sa scriu mai bine si sa citesc.
Apoi am timp liber sa ma uit la televizor sa ma joc, sa scriu sa colorez, sa ma joc bascket, sa
ascult manele, sa ma joc remi, aici mai sarbatorim zilele de nastere care mi-au placut cel mai
mult, pentru ca mancam tort si cantam “la multi ani”.

7. Ce relatie ai cu copii?
M: Foarte buna.

8.Petreci timp imrpreuna cu ei?

M: Tot timpul cat sunt aici suntem impreuna, ne jucam si facem teme.

9. Cum te simti cand esti cu ei? Povesteste-mi o intamplare.

M: Ma simt bine. (s-a intristrat brusc, isi misca piciorul continuu, tacere brusca)
Cel mai mult mi-a placut de ziua lui P si M cand am mancat tort, le-am cantat “la multi ani” si
ne-am bucurat impreuna.

10. Vad ca te-ai intristat si ai devenit tacuta. Ce s-a intamplat ?

M : Mi-a venit ceva in minte, dar mai bine continuam discutia.

10. Ce s-a schimbat la tine de cand vi aici?

M: De cand vin aici sunt mai bucuroasa pentru ca pot invata, pentru ca sunt copii de varsta mea
cu care pot vorbi, ma pot juca, pot invata cu ei. Imi place sa facem glume si sa ne jucam remi.
Acasa de multe ori trebuie sa fac curatenie si nu am timp si cadru sa pot invata, dar aici am tot ce
trebuie. Imi place ca daca am ceva intrebari pot intreba pe oricine si am parte aici si de sedinte
de consiliere.
Dupa acest interviu cu M, si pentru ca am fost si la ea acasa cu asistenta sociala si ii cunosteam cat de
cat cazul, am decis sa fac un nou interviu cu ea.

GHID DE INTERVIU II
Scopul: am dorit sa observ si sa ma familiarizez cu situatia unui beneficiar

Obiective: cunoasterea unui caz concret

analiza relatiilor cu parintii
evaluarea clientului fata se serviciile oferite
influenta centrului asupra clientului

Tematica: aspecte din viata unui tanar delincvent, legat se familie, serviciile de care
beneficiaza la centru si prietenii lui

Cum te numesti?
M.
Ce varsta ai?
13
La ce scoala mergi?
De pe strada Bucurestiului

Cunosteai centru inainte sa vi aici?

Nu
De cat timp frecventezi centrul?
De un an
Care este motivul pentru care te afli aici?
Nu stiu
Cat de des vi la centru?
Aproape zilnic
Respecti regulile din centru?
Cateodata
Care sunt activitatile tale preferate pe care le faci aici?
Desenez, ma joc, stau cu copii
Ce nu iti place la centru?
Nu imi place de A.
In ce fel te ajuta centrul?
Sa scriu, sa ma joc, sa desenez, sa mananc
Ai observat schimbari la tine de cand vi aici?
Nu, sunt la fel
Cum te-ai simtit cand ai venit pentru prima data la centru?
Mi-a fost rusine sa o intreb pe L. daca pot sa beau suc, sa mananc, sa o intreb daca pot sa
merg sa ma joc pe calculator, mi-a fost rusine si de o alta fata de la centru, dar am aflat apoi
ca si ei de mine si ne-am imprietenit pe parcurs
Copii te-au acceptat in grupul lor?
Da
Ti-ai facut prieteni noi?
Da
Ai povestit prietenilor tai despre centru?
Da
Ei ce parere au despre faptul ca vi aici?
Le place

Parintii tai sunt de acord ca tu sa vi la centru?

Da
Parintii tai au fost la centru?
Da
Ce parerea au despre centru?
Buna
Daca ai o problema discuti cu parintii tai despre ea?
Da cu mama. Tata a murit
Ei te asculta cand vrei sa vorbesti cu ei?
Sigur
Parintii te ajuta sa-ti rezolvi problema?
Da
Cat timp petreci intr-o zi cu parintii?
Putin
Ce faci cand esti impreuna cu ei?
Fac curat in casa, spal vase
Iti multumesc ca mi-ai raspuns.
 Munca de teren

Am fost pe teren, la o familie, cu asistentul social si cu o stundeta din anul trei. Scopul acestei vizite a
fost observarea modului in care asistenta sociala pune problema, modul de relationare cu parintii
copiilor de la centru. Familia V are 3 copii care vin la centru in prezent. Asistentul social stia ca unul
dintre copii a fost exmatriculat din scoala si dorea sa verifice daca parintii cunosc acest lucru si sa cum
se raporteaza parintii la acaesat problema a copilului. .
In momentul in care am intrat in casa am putut vedea mediul familial: copii strigau si se jucau, tatal nu
era atent la ei, se uita la o caseta video cu imagini de la ceva petrecere, pe masa era o sticla cu bere,
inca 3 membrii ai familiei dormeau in aceeasi camera.
Condiile de locuit sunt urmatoarele: strictul necesar era asigurat, mobila nu era intr-o stare foarte buna,
conditiile igienice erau precare, 14 oameni erau adapostiti intr-o camera.
Assietntul social a stabilit impreuna cu parintii sarcinile pe care le au cu privire la problema copilului,
si anume, ca acestia sa meraga la scoala, sa afle care este motivul pentru care copilul lor a fost
exmatriculat. Apoi sa sune asistentul social si sa-i relateze discutia cu dirigintele si conducerea scolii..
Munca de aisstent social presupune mult efort si intelepciune in jocul de cuvinte. Trebuie sa iti
formezi vocabularul asa incat sa fi inteles si in acelasi timp sa-l motivezi pe client pentru luarea
deciziilor optime si punerea in paractica a acestora.
Asistentul social pe care l-am insotit in vizita a avut foarte multa rabdare si intelegere fata de
familia in cauza.
Este foarte important felul in care asistentul social s-a luptat pentru o cauza mai buna si pentru o
conditie de viata mai buna, astfel incat beneficiarul. sa poata sa aiba o diploma si sa se poata integra
mai usor pe piata muncii.
Ceea ce am invatat in aceasta vizita a fost modalitatile de motivarea clientului in luarea unei
decizii, care ii va influenta viitorul. Consider ca este foarte important sa ai rabdare sa analizezi
impreuna cu clientul consecintele pozitive si negative a deciziilor lui si a modului de viata.
 Imi place munca de asistent social, deoarece aduce cu sine mult spirit de compasiune,
convingere, ambitie, deschide un orizont mai larg persoanelor cu probleme si le ajuta prin oferirea de
posibilitati sa aiba o viata mai buna. Este o lupta grea, dar merita incercat si dus pana la sfarsit,
deoarece satisfacerea este mult mai mare cand obtii ceea ce ti-ai propus.

GHID DE INTERVIU III

1. scop
Identificarea unei posibile legaturi intre comportamentele abordate in grupul de prieteni si
comportamentele infractionale
2.obiective
-identificarea comportamentelor infractionale in cadrul grupului de prieteni
-identificarea rolurilor si a regulilor in cadrul grupului
-identificarea modelelor de comunicare
3. clarificarea conditiilor de confidentialitate
Vreau sa te anunt inainte de inceperea acestui interviu ca absolut tot ceea ce imi vei spune este
confidential si nu poate fi folosit in alt scop decat cel propus in randurile de mai sus.
Notarile pe care le voi face , ma vor ajuta pe mine mai tarziu pentru a-mi transcrie interviul.
4.durata interviului
durata interviului va fi de aproximativ patruzeci de minute

a) scurta introducere in lumea prietenilor :

pentru inceput as vrea sa imi spui la ce te gendesti prima data cand auzi cuvantul “prieteni”
P :la cineva cu care poti vorbi orice si in care poti avea incredere
crezi ca pentru a fi prieten cu cineva trebuie sa fiti la fel sau diferiti ?
P :si la fel si diferiti..
intr-o relatie de prietenie preferi mai mult sa primesti sau sa oferi ?
P :cred ca depinde de context, daca trebuie sa primesti, atunci primesti cu bucurie, iar daca trebuie sa
oferi, atunci trebuie sa fi fericit ca ai avut ocazia sa iti ajuti prietenul
ce este mai important pentru tine, familia sau prietenii
P :Familia este mai importanta decat prietenii
ai putea sa iti minti familia pentru prieteni ?
P : nu
ti-ai dorit sa fi prieten cu cineva doar pentru a fi popular ?
P :nu
cati prieteni ai ?
P :destul de multi
care este prietenul tau cel mai bun ?
P : Norbi
in ce imprejurari s-a legat prietenia voastra ?
P: la fotbal
care este cel mai de valoare lucru pe care il aveti in comun?
P :avem incredere unul in celalalt ;in Norbi chiar am incredere, putem vorbi orice
care este lucrul de care esti mandru ca l-ai invatat de la el?
P : am invatat sa inot

b) mediul grupului de prieteni

unde te intalnesti cu prietenii tai ?
P :pe terenul de fotbal, in parc
cat de des te intalnesti cu prietenii tai ?
P :in fiecare zi
cat timp iti petreci cu ei ?
P doua trei ore poate si mai mult
cand va intalniti, ce faceti de obicei ?
P :povestim, jucam fotbal..
cine mai este prezent acolo unde va intalniti ?
P :sunt multi oameni batrani cu copii
se intampla sa ramaneti afara pana noaptea tarziu ?
P :da ; cateodata mai stam si noaptea
este cineva care este deranjat de voi cand va intalniti, in sensul ca faceti mizerie sau galagie ?
P :nu

c) modele de comunicare
cand esti cu prietenii tai, poti spune tot ce gandesti sau trebuie sa fi atent la ceea ce spui ?
P :e ok, pot sa spun tot ce imi trece prin minte
de obicei intre prieteni exista un atasament care se exprima, care este modul in care tu ti-l
exprimi, verbal sau prin gesturi ?
P : eu cred ca de cele mai multe ori este verbal, le spun prietenilor mei ca sunt importanti pentru mine...
Ai putea sa iti dai seama ca un prieten are probleme daca inainte nu ti-a spus nimic despre asta ?
P :da pentru ca atunci cand are probleme se comporta diferit, il simti

d) roluri in grupul de prieteni

cat de importanta este parerea ta pentru prietenii tai ?
P :ma sculta si tin cont de parerea mea
care crezi ca este valoarea ta in grup ?
 esti cel mai important
 se poate si fara tine
P:cred ca sunt important pentru prietenii mei, nu cred ca au gandit vreodata altfel despre mine...

e) reguli in grupul de prieteni

cine are ultimul cuvant in grupul de prieteni ?
P : nimeni, de obicei cand se iveste o problema si trebuie luata o decizie, suntem toti implicati la fel
cel care este considerat cel mai slab, este ascultat atunci cand isi spune parerea ?
P :da

f) comportamente abordate in grupul de prieteni

prietenii tai au cateodata manifestari violente ?
P :depinde de imprejurari
prietenii tai folosesc limbaj obscen ?
P :cand se mai enerveaza cate unul, incepe si injura dar nu tot timpul...
care este comportamentul tau cand vrei sa te impui ?
 esti foarte ambitios
 ai curajul sa te impui
 renunti foarte repede
P :daca am ceva de spus, le spun indiferent ca le place sau nu, le spun si gata, nu pot sa tac
se intampla cateodata ca un prieten de-al tau sa aiba un comportament exagerat de agresiv daca
cineva i-a gresit putin ?
P :nu imi aduc aminte sa se fi intamplat asa ceva, dar poate in conditii iesite din comun, sub influenta
altor probleme...
ai prieteni care consuma frecvent alcool sau tutun ?
P: nu n, pentru ca eu nu suport nici tutunul si nici alcoolul, deci am prieteni care nu consuma nici una
nici alta
Fiind impreuna cu prietenii tai, ai fost vreodata implicat in vre infractiune ?
P : niciodata
in grupul de prieteni trebuie sa demonstrezi cateodata ca meriti sa faci parte di grup, facand vreo
fapta imorala sau ilegala ?
P :nu
exista prieteni de-ai tai care pun accent foarte mult pe sex ?
P : din cate stiu eu, nu...
cum se rezolva conflictele in interiorul grupului?
P: daca exista o cearta intre doi prieteni din grupul nostru, toti incercam sa le spunem sa nu se mai certe
sau sa gasim o cale de intelegere.
dar conflictele care sunt cu alte persoane din afara grupului ?
P: odata a fost cineva care a vrut sa se bata cu unul de la noi, eram la fotbal, dar am sarit toti si i-am
despartit, le-am spus ca nu este bine sa isi rezolve problemele cu bataie, este mai bine sa vorbeasca
frumos.
poti sa imi povestesti o intamplare reala in care un prieten de-al tau a avut probleme si tu l-ai
ajuatat sa si le rezolve ?
P :l-am ajutat pe Norbi cand a avut nevoie de bani pentru carti, l-am imprumutatcu bani
dar el nu are parinti ?
P:ba da si i-or dat bani pentru carti de mai multe ori da si-o cumparat alte lucruri...
care este bucuria cea mai mare pe care o poti face unui prieten ?
P :nu stiu, cred ca daca ar avea probleme, as fi foarte fericit sa stiu ca il pot ajuta
in cadrul interviului au fost intrebari care te-au pus in dificultate ?
P :nu
iti multumesc ca ai acceptat sa vorbesti cu mine si ai raspuns la toate intrebarile mele