FACTORII CARE CONDITIONEAZA RECOLTA .

IMPORTANTA.

HORTICULTURA  are o importanta deosebita pentru dezvoltarea agriculturii si economiei

romanesti datorita produselor de caslitate si cu valoare terapeutica superioara pe care le furnizeaza
populatiei .

Numele sau provine din limba latina “Hortus” – cultivarea plantelor de gradina.

Produse obtinute de la culturile horticole sunt solicitate de catre consumatori si industrie

intr-un sortiment mult mai vast comparativ cu celaltate produse de origine vegetala si animala.

Sunt : - 35 de sortimente de legume

- 25 de sortimente de fructe
- 4 sortimente de strugur, la care se adauga si produse rezultate din vinificatie si
industrializarea legumelor si fructelor

Prin continutul bogat in aminoacizi, saruri minerale, acizi organici si vitamine, produsele
horticole indeplinesc functii terapeutice, energetice si nutritive.

Horticultura valorifica toate formele de relief si este una din principalele resurse de obtinere
a productiei agricole.

FACTORII CARE CONDITIONEAZA RECOLTA.

Fotosinteza  reprezinta capacitatea plantelor cultivate de a-si desfasura ciclul biologic, de a
se reproduce si a realiza recolta prin transofrmarea energiei cinetice a radiatiei solare in energie
potentiala.

Apa  este abosribta prin radacina; in cursul vietii plantelor se stabileste un raport intre
cnatitatea de apa absorbita (A) si cea eliminata prin transpiratie (T), care esre variabil si poarta
denumirea de bilantul de apa al plantelor

RAPORTUL OPTIM PENTRU PLANTE ESTEE EGAL CU :

𝑨
=𝟏
𝑻

Substantele nutritive  sunt preluate de planta prin radacinile active ce se gasesc in

contact direct si permantent cu solulu si Solutia solului. Absorbtia elementelor nutritive este
conditionata de procese schimbului de ioni din solutia solului, influentate la randul lor de
reactive chimica (pH) a acestuia.
CLIMA.

Clima in tara noastra este temprata, cu o mare variabilitate a principalelor elemente

meteorologice in interval de 24h, sau pe perioade mai lungi. Ca urmare a acestui fapt, in diferitele
regiuni ale tarii, se inregistreaza fenomene meteorologice cum ar fii:

- Brume si ingheturi tarzii – primavara si timpurii – toamna

- Variatii de temperature de la zi la noapte
- Reveniri din geruri primavara, cu ninosri, caderi de grindina, arsite si secete in anotimpul
cald
Clima este influentata de :

- Regimul precipitatiilor
- Regimul radiatiilor
- Regimul vanturilor

SOLUL.

Solul constituie o resursa inepuizabila a mediului, o adevarata fabrica de producere a

substantelor nutritive, un urias accumulator de energie potentiala si constituie mediul nutritiv, cel
mai economic pentru cultivarea palntelor .

Pentru culturile legumicole cele mai bune rezultate de productie se obtin pe soluri
cernoziomice sib run roscate de padure, in zonele de stepa si silvostepa, precum sip e solurile
aluviale din toate zonele cu textura mijlocie, structura buna, reactive neutral precum si
continut ridicat de substante nutritive solubile si humus.

Pentru pomi si vita-de-vie sunt indicate zonele podzolite, brune de padure, cu apa freatica sub 1.5 – 2
m, cu textura apropiata de cea lutoasa, cu continut echilibrat de elemtene nutritive, cu calciu active
si cu reactei neutral, slab acida si acida. Vita-de-vie, piersicul si nucul valorifica bine si solurile
nisipoase daca sunt irrigate si fertilizate sistematic.

RELIEFUL SI EROZIUNE TERENULUI.

Plantele legumicole se cultiva numai pe terenuri plane, su o usoara panta de scurgere a

aapelor, din precipitatii si din irigatii, in zona de ses si colinara joasa.

Plantele pomicole si vita-de-vie se cultiva pe terenuri plane si in panta in toate formele de

relief, in afara celei montane.

Dealurile cu pante de pana la 24% si cu expozitie sudica, sud-estica si sud-vestica, primesc

mai multa lumina si caldura, ceea ce influenteaza pozitiv cantitatea si calitatea recoltei de fructe si
struguri .

In zona de deluri, soiurile de vita-de-vie, pentru vinificatie pot ocupa versantii astflel:

- In partea de jos, soiurile pentru vinuri dulci si pentru strugurii de masa

- In partea mijlocie, soiurile pentru vinuri seci si demiseci
- In parta inferioara, soiurile pentru vinurile seci, care acumuleaza mai putin zahara.

EROZIUNEA TERENULUI.

Eroziunea  este cauzata de interventia necontrolata si nrationala a omnului prin taierea

masiva a padurilor, si suprasolicitarea pajistilor montane, nerespectarea normelor agrotehnice de
exploatare a terenurilor agricole si silvice, in special a celor in panta.

In declansarea eroziunii : un rol important in au apele si vantul mai aels pe acele terenuri
unde s-au inlaturat pedelele forestiere antipoluante si s-au astupat cnalele de irigatie - de secare.

Ca urmare a procesului de eroziune, radacinele butucilor si pomilor de vita se dezgolesc,

puterea de crestere si de radiere scade treptat, iar longevitatea plantatiilor de reduce

Scaderea productiei este cu atat mai mare, cu cat procesul de roziune este mai intens,
determinand o rarire accentuata a butucilor de vie si pomilor, goluri in plantatii.
FACTORII BIOLOGICI.

Specia  reprezinta o categorie sistematica, fundamental, care cuprinde unitati sau grupuri
de plante cu descndenta sau origine comuna, cu particularitati agrobiologice si de pructie intr-o
masura mai mare sau mai mica omogena.

Specia cuprinde arealele biologice mai mult sau mai putin intinse, in interiorul ei exista
diferentieri intre unitatile de plante cultivate.

In cadul specie intalnim subspecii, varietatii, populatii, soiruri si hibrizi, care sunt categorii
bilologice create natural sau artificial . De exemplu : specia Brassica oleracceia ( varza ) are mai multe
varietati : alba, rosie, creata, de frunze, de Bruxelles, ce poseda un fond comun de gene, cu toate
diferentele dintre ele .

SOIUL  reprezinta un grup de plante, relativ omogene, cu o ereditate stabila, provenita

dintr-o specie sau mai multe specii, inrudite, adaptate la anumite conditii ale vietii pe un teriotiru
biografi determinat.

HIBRIDUL  in legumicultura, rezulta din incrucisarea a doua forme homozigote in prima

generatie (F1) si este de regula uniform .

Plantele hibride au insusiri deosebite, superioare formelor parentale ( soiurilor parintilor ) din
care ua provenit, cum ar fi :

- Precocitatea recoltei
- Productia ridicata
- Rezintenta la temperature scazute

DE RETINUT: Vigoarea hibrida este maxima in generatia intai ( F1) si isi pierde din aploare in a doua
generatie ( F2) si mai departe in (Fn), cand are loc dezbinarea caracterelor si pierderea insusirilor
valoroase .

Semintele hibride valorifica mai bine fertilitatea solului, ingrasamintele, irigatia, asigurand
astfel venituri de 3-4 ori mai mari decat semintele obisnuite.

PORTALTOIUL : Din punct de vedere botanic, protaltoii sunt specii inrduite cu soiurile
mobile, care pun la dispozitiea acestora sistemul radicular in anumite conditii .

Portaltoii pot fi generative, adica se obtin din seminte, si vegetativi, produsi pe calea ubnultirii
vegetative.

Portaltoii au urmatoarele insusiri principale:

- Sunt mai rustici si au o mare plasticitate ecologica

- Au vigoare, diferita , care se transmite pomului si vite-de-vie
- Suporta umezeala sau seceta din sol ( cei folositi in viticultura)
- Se cultiva pe soluri slab productive
- Trebuie sa aiba afinitate fiziologica si anatomica cu altoiul ( soiul cultivat)

Portaltoii prin aceste insusiri influenteaza:

- Intrarea pe rod a plantelor pomii-viticole

- Vigoarea acestora
- Varsta biologica si economica
- Rezistenta la boli, daunatori si temperature scazute
 - Recolta si calitatea fructelor

SORTIMENTULUI  pentru fiecare zona ecologica si specie in parte se stabileste un

sortiment de soiuri, adaptat la conditiile climatice si la normele de consum national sau local

Sortimentului asigura productia pe o perioada cat mai lunga de timp, conform cerintelor
consumatorilor si industriei, pe un teritoriu ecologic cat mai larg.

Prin sortiment se asigura esalonarea productiei legumicole, de exemplu: in camd si in sere in

tot timpul anului.

La piersic, sortimentul este format din soiuri pentru consum in stare proaspata si soiuri
pentru industrializare .