SCOALA TEHNICA POSTLICEALA”HENRI COANDA”STEI

SPECIALIZAREA :ASISTENT MEDICAL GENERALIST

DOMENIU:SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA

LUCRARE DE DIPLOMA

Coordonator:
DUMA LAURA-MEDIC

Absolvent:
FARCUT ALINA RAMONA

STEI-2012

1
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN
INGRIJIREA PACIENTELOR CU
CANCER DE COL UTERIN

2
 CUPRINS

INTRODUCERE.................................................................................pag3
CAPITOLUL I –Notiuni generale de anatomie si fiziologie………...pag4
1.1–Anatomia ......................................................................................pag4
1.2–Fiziologia .....................................................................................pag5
CAPITOLUL II –Cancerul de col uterin……….…………………....pag9
2.1-Definiție.........................................................................................pag9
2.2-Clasificare......................................................................................pag11
2.3-Tablou clinic……………………………………………………..pag12
2.4-Diagnostic ….……………………………………………………pag13
2.5-Tratament………………………………………………………...pag14
CAPITOLUL III-Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientelor cu cancer de col
uterin……………………………………………................................pag15
CAPITOLUL IV-Studiu de caz……………………………………..pag20
4.1–Cazul I.........................................................................................pag20
4.2-Cazul II........................................................................................pag26
4.3–Cazul III......................................................................................pag31
CONCLUZII........................................................................................pag36
BIBLIOGRAFIE..................................................................................pag37

3
 INTRODUCERE

“Chirurgia înseamnă manoperă, lucru de mana, orice om se serveşte de mâinile

sale, dar chirurgie înseamnă mâna care lucrează pentru a vindeca.”

Paul Vallery

Prin elaborarea acestui proiect ne propunem identificarea şi evidenţierea

modalitaţilor de evaluare, investigare, îngrijire şi recuperare a unei paciente cu cancer
de col uterin prin care să se asigure legătura de continuitate între pregătirea teoretică
dobândită în şcoală şi pregătirea practică, dobândită prin învăţământ clinic, în unităţi
de asistentă obstetricală.
Sănătatea femeii este fără îndoială bunul cel mai preţios. Organele genitale
feminine, care îndeplinesc o funcţie atât de importantă precum perpetuarea speciei,
sunt expuse unor boli, dintre care multe pot fi prevenite prin măsuri şi practici de
igienă. Acestea au ca scop pe de o parte asigurarea dezvoltării şi funcţionarii normale
a organelor genitale, iar pe de altă parte prevenirea îmbolnavirii lor.
Doresc să precizez că la femei, cea mai frecventă localizare a cancerului este la
nivelul colului uterin. Apariţia lui are diferite cauze, însă nu orice eroziune de col
evoluează spre cancer, această evolutie fiind în funcţie de factorii favorabili locali sau
generali.
Prin tema de faţă doresc să pun în evidenţă importanţa acestei afectiuni prin
acordarea unei atenţii deosebite primelor semne patognomonice. Întrucât numărul
cazurilor noi este în creştere la femeile tinere este foarte bine de ştiut că descoperirea
în stadiul său incipient poate duce la o vindecare completă, prin urmare, aş dori să
menţionez că până la apariţia cancerului există suficient timp ca aceste leziuni de col
să fie descoperite şi tratate corect, în felul acesta prevenindu-se apariţia bolii şi
agravarea ei.

4
 CAPITOLUL I

NOTIUNI GENERALE DE ANATOMIE SI FOZIOLOGIE A ORGANELOR

GENITALE FEMININE

1.1NOTIUNI DE ANATOMIE
Organele genitale la femeie se află aşezate în excavaţia pelvină.
La ele deosebim două feluri de organe:
• Organe genitale externe (vulva)
• Organele genitale interne:Ovar .Trompe uterine.Uter .Vagin .
Vulva :Este un aparat cu mai multe elemente morfo-funcţionale având un rol
important în copulaţia si micţiunea uterină. În jurul orificiului de deschidere vulvară se
gasesc o serie de formaţiuni:
 Orificiul extern al uretrei – meatul urinar;
 Aparatul erectil format din clitoris şi labiile mici;
 Orificiul vulvar şi clitorisul
Ovarul :Este un organ pereche, glandă sexuală femelă, în care se produc elementele
sexuale numite ovule şi hormonii sexualii, asezat în micul bazin, de o parte şi de alta a
uterului şi fixat de ligamente largi;
Trompele uterine– sunt reprezentate de :Salpinge, Tube,Trompa Fallope
Constituie un organ pereche, cilindric, oviduct şi spermatoduct, cu o lungime de 10-15
cm prezentând un epiteliu intern (submucoasă – mucoasă) cudat şi ciliat, un strat
muscular cu fibre longitudinale şi circulare şi un strat conjunctiv adventiceal la
exterior.
Uterul (mitra):Este un organ mic, median, musculo-cavitar nepereche, uşor turtit
anteroposterior şi flectat înainte.
Uterul are următoarele porţiuni:Fundul uterin.Corpul uterin.Istmul uterin.

5
 Colul uterin, este porţiunea inferioara mai strâmtă, mai lungă şi de aproximativ 3
cm.În interiorul uterului se află cavitatea uterină mai larga la nivelul corpului uterin,
care se îngustează progresiv spre col unde formează canalul cervical. Colul
uterin prezinta un orificiu superior de comunicare cu cavitatea uterina, care se numeste
orificiul uterin intern, si un orificiu inferior prin care comunica cu vaginul si care se
numeste orificiul uterin extern.
Pe colul uterin se insera vaginul (extremitatea superioara a vaginului), insertie care
urca mai sus, pe peretele posterior al colului uterin. Astfel, colul prezinta o portiune
superioara, extravaginala si una inferioara, intravaginala.
Intre portiunea intravaginala si extremitatea superioara a vaginului se delimiteaza
fornixul vaginei.

Vaginul:Vaginul este un organ muscular singular, median, tubular, făcând legătura

între vulvă şi uter pe care se inseră în jurul colului; are o lungime de 8-15 cm, diametru
de 2,5 cm.
1.2.NOTIUNI DEFIZIOLOGIE
 Ovarul, glandă sexuala feminină, are funcţia dublă exocrină şi endocrină.

6
 Tuba uterină are rol de conducere a ovulelor de la suprafaţa ovarului până în uter şi a
spermatozoizilor din uter în întâmpinarea ovulului; ea, reprezintă, de asemenea. Locul
unde are loc fecundarea.
 Uterul are rolul să primească din tubă ovulul fecundat (oul), să-l hrănească ţi să-l
expulzeze la sfarşitul sarcinii;
 Vaginul reprezintă organul de copulaţie al femeii, având rolul de a primi penisul în
actul sexual.
 Aparatul erectil are rolul de a declanşa erectia la femei şi, în sfârşit, să participe cu alte
zone ale mucoaselor genitale, la declanşarea orgasmului.

7
 CAPITOLUL II

CANCERUL DE COL UTERIN

2.1DEFINITIA BOLII
Cancerul de col uterin se defineste prin aparitia unor celule canceroase (atipice) la
nivelul crevixului (colului uterin) care au tendinta de a se multiplica constant.Cancerul
de col uterin apare mai des la femeile de peste 30 de ani.
2.2CLASIFICARE
Tumorile colului uterin pot fi:
 Tumori benigne – hiperplazia microglandulară, polipul cervical, papilomul colului
uterin, leiomiomul colului uterin.
 Tumorile maligne – displaziile colului uterin, carcinomul invaziv, adenocarcinomul.
Hiperplazia microglandulară
Hiperplazia microglandulară a mucoasei endocervicală este rezultatul stimulilor
la contraceptivele orale sau al inflamaţiei. Diagnosticul se pune pe baza examenului
biopsic.
Polipul cervical
Este o formaţiune tumorală situată în canalul cervical, mică, benignă, pediculată
sau adesea sesilă. Provine cel mai adesea din endocervix. Are o incidenţă foarte
scăzută înainte de apariţia primei menstruţii şi este frecventă la multipare ce au mai
mult de 20 de ani. Are o mărime de la câţiva milimetri la 2-3 cm diametru.
Formaţiunea tumorală are o structură fibroasă cu numeroase vase sanguine în centru.
Se manifestă prin sângerare intermenstruală sau postcoitală, leucoree şi
hipermenoree ca semne ce atenţionează bolnava.

8
 La examenul de săecialitate, în cadrul examinării cu valve se vizualizează
formaţiunea tumorală în canalul cervical sau herniată prin orificiul extern.
Displazia colului uterin:Prin displazii de col uterin se înţeleg bolile
precanceroase ale epiteliului acestuia.Displazia poate fi uşoară, moderată sau
severă.Displazia severă este urmată de carcinomul in situ.
Afecţiunile nu pot fi decelate cu ochiul liber, dar pot fi evidenţiate prin
colposcopie sau prin aplicarea unei soluţii iodate. Iodul reacţioneză cu glicogenul din
citoplasma celulară normală marcând zonele sănătoase şi lasă necolorate zonele
bolnave.
Macroscopic tumora este o masă fibroasă roşie-gălbuie ce se dispune în jurul
orificiului extern al colului. Uneori este ulcerată, cu secreţie sanguinolentă sau
purulentă. Sângerează uşor la atingere.
Adenocarcinomul Reprezintă 5% din cancerele cervicale.Ele sunt tumori ale
endocervixului şi cresc sub formăulcerată, papilară sau polipoidă.Tumorile rămân
neobservate clinic până în stadiile avansate, deoarece invazia nu se face pe suprafaţa
epiteliului, ci spre profunzimea stromei. Cancerul cervical produce moartea prin
uremie – rezultată din compresiunea ureterelor – sau prin infecţie sau hemoragie.
În diagnosticarea cancerului de col uterin trebuie remarcată sângerarea
intermitentă, petele de sânge postcoit şi sângerarea din postmenopauză.
Durerea şi pierderea în greutate apar în stadiile avansate inoperabile.
2.3SIMPTOMATOLOGIE
Simptomatologia din sfera genitală este diferită funcţie de stadiul clinic al
cancerului.
În cancerul incipient lipsesc simptomele. Uneori se pot observa mici sângerări
vaginale în raport cu toaleta vaginală sau la contactul sexual. Alteori se observă doar o
banală leucoree ceva mai abundentă.
În cancerul invaziv clinic leucoreea este mai abundentă, este fetidă şi purulentă
în leziunile mari suprainfectate. Metroragia este cu sânge roşu, poate să apară spontan
sau poate fi provocată de cel mai mic traumatism. Este semnul cel mai important mai

9
 ales în menopauză. Durerea este semnul tardiv produs de invazia parametrelor şi
prinderea filetelor nervoase.Edemele persistente la ambele membre inferioare datorate
blocării venelor şi limfaticelor sunt simptome târzii în cazul cancerului moderat şi
manifestări frecvente în cazul recidivelor.
2.4DIAGNOSTIC
Diagnosticul în stadiul O (TIS)
În această etapă evolutivă, procesul neoplazic este limitat la epiteliu, membrana bazală
este intactă.
Simptomatologia clinică – este absentă şi numai o consultaţie ginecologică sistematică
şi screening-ul citologic poate atrage atenţia asupra unui proces anormal.
Diagnosticul în stadiul I
Este prima etapă a cancerului invaziv, procesul neoplazic depăşind epiteliul cervical şi
invadând ţesuturile subiacente, fără a depăşi însă colul uterin.
La tuşeul vaginal se constată o tumoră vegetantă sau ulceraţie dură, col neregulat,
friabil şi sângerând.
În acest stadiu se încadrează şi microcancerul (T1a Nx Mo ) caracterizat printr-o depăşire
minimă a membrane bazale.
Simptomatologia clinică:
 Este minimă sau săracă, motiv pentru care femeile nu solicit un consult medical. De
aceea, numai consultaţia ginecologică sistematică sau screening-ul citologic poate
depista afecţiunea în această etapă.
 Sindromul clinic revelator – când există – este hemoragia genitală provocată de actul
sexual sau canula de irigaţie.
 Detaliile furnizate de examenul ginecologic depind de aspectul macroscopic al leziunii
şi de localizarea acesteia ( endo sau exocervicală).
 În forma exocervicală ulcerată – examenul cu valvele descoperă pe una din buzele
colului o mică pierdere de substanţă localizată excentric faţă de orificiul extern al
colului, cu fundul înmugurit şi acoperit de cheaguri şi depozite necrotice.

10
 În forma endocervicală – examenul cu valvele nu furnizează nici o informaţie la
examenul cu histerometru se constată neregularitatea cavităţii endocervicale,
explorarea fiind urmată de hemoragie.
Diagnosticul în stadiul al II-lea (T 2a No Mo ):Este un stadiu avansat al cancerului
invaziv, deoarece tumora a depăşit colul uterin, antrenând în procesul neoplazic
parametrele din vecinătatea colului sau jumătatea superioară a vaginului.
Simptomatologia clinică:Cu toate că este vorba de un stadiu avansat, nu sunt rare
cazurile în care simptomatologia clinică subiectivă este discretă sau absent. De obicei,
există însă o suferinţă care constă în metroragie, scurgere serosanguinolentă –
purulentă, fetidă şi durere localizată în etajul inferior al abdomenului sau regiunea
lombară. Spre deosebire de stadiul I, în stadiul II metroragia este spontană,
permanentă, abundentă, traumatismul local o exagerează evident.
Diagnosticul în stadiul al III-lea (T3a No Mo)
Este un stadiu avansatal cancerului invaziv, caracterizat prin antrenarea în procesul
neoplazic al parametrelor – până la inserţia acestora pe pereţii excavaţiei, a jumătăţii
superioare a vaginului şi a ganglionilor limfatici pelvini (iliaci int. şi ext.).
Simptomatologia clinică:
Sunt aceleaşi ca în stadiul II, dar de o intensitate mai mare.
 În forma exocervicală sau endocervicală ulcerată examenul vaginului cu valvele arată
absenţa unei porţiuni din zona intravaginală a colului. Uterul devine un organ fix.
 În forma vegetantă – se constată că porţiunea superioară a vaginului este ocupată de o
formaţiune conopidiformă dură, friabilă, sângerândă, uterul şi-a pierdut mobilitatea în
toate sensurile.
Diagnosticul în stadiul al IV-lea (T4a orice N1 M1)
Este un stadiu final al cancerului invaziv, tumora extinzându-se la organele vecine şi
producând metastaze la distanţă: ficat, peritoneu, tub digestiv, sistem osos. La
simptomele obiective descrise anterior, în stadiul III, care sunt de o intensitate
impresionantă, se adaugă suferinţele produse de afectarea unor sisteme şi aparate.

11
 Bolnava prezintă semne clinice ale impregnatiei neoplazice: astenie, anemie, caşexie,
scadere în greutate.
 Examenul vaginal cu valvele în formele ulcerate arată absenţa porţiunii intravaginale a
colului: în forma vegetantă vaginul este ocupat de o formaţiune conopidiformă,
friabilă, sângerândă.
 Examenul vaginal digital combinat cu palparea abdominală evidenţiază existenţa unui
bloc fix care înglobează toate organele pelvine.
 Cistoscopia şi rectoscopia confirmă participarea organelor respective la procesul
neoplazic.
Examenul general confirmă prezenţa metastazelor.
2.5TRATAMENT
Tratamentul cancerului de col uterin:
− Profilactic.
− Radiologic.
− Chirurgical.
− Citostatic.
Se vizează:
− Combaterea bolii.
− Combaterea complicaţiilor.

12
 CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU
CANCER DE COL UTERIN

Asistenta medicala este specializat in munca medico-sanitara situate pe cea mai

inalta treapta a cadrelor medii sanitare.Aplicarea metodelor medicale de tratament
bazate pe o inalta tenicitate, extinderea si intarirea muncii profilaptice, largirea sferei
de activitate si de respectarea a cadrelor medii su necesitatea introducerii unei pregatiri
tehnice, pregatire care poate fi cladita numai pe o baza solida de cultura generala
Anamneza bolnavelor:La început vom afla datele de identitate, vârsta şi
ocupaţia bolnavei.
Motivele internării vor evidenţia prezenţa durerii, a febrei, a pierderilor de sânge
prin vagin, modificări ale stării generale.
Antecedentele heredocolaterale ne vor informa despre starea de sănătate a
părinţilor şi a rudelor apropiate.
Antecedentele personale vor evidenţia data apariţiei primei menstruaţii
(menarha), modul în care s-a succedat (regulat, neregulat), cu sau fără dureri,
examenele profilactice oncologice – clinice, citologice, colposcopice.
Se va nota momentul instalării ciclului menstrual regulat, la ce interval de timp
apare menstruaţia (28-30 zile), cât durează (3-4 zile), cantitatea sângelui (fluxul
normal, redus, abundent).
Se vor reţine datele despre numărul naşterilor şi a avorturilor, modul cum au
decurs sarcinile şi naşterile, starea şi greutatea feşilor la naştere.
Antecedentele personale patologice vor nota bolile infectocontagioase, cu
influienţa lor asupra organismului, boli generale, intervenţii chirurgicale, boli
ginecologice.

13
 Anamneza se finalizează cu istoricul bolii actuale, precizându-se debutul (brusc,
insidios) şi analiza temeinică a principalelor simptome.
De asemenea, ne interesează tratamentul efectuat la indicaţia medicului sau din
proprie iniţiativă.
Examenul clinic general:Se face sistematic, cunoscându-se faptul că multe simptome
sau sindroame în ginecologie constituie răsunetul unor afecţiuni generale.
Se verifică funcţionalitatea aparatelor organismului, se măsoară:Tensiunea
arterială.Pulsul.Respiraţia.Temperatura.Diureza.Se verifică scaunul.
Examenul clinic ginecologic :Se face pe masa ginecologică şi se efectuează dupa
micţiune şi dacă este posibil cu rectul evacuat.
Inspecţia.Cu o privire generală asupra bolnavei, vom observa starea ei fizică
(înălţimea, configuraţia), coloraţia tegumentelor şi a mucoaselor (palidă, icterică,
galben pai).
Se observă abdomenul pacientei, aceasta fiind în decubit dorsal (culcată pe
spate), cu membrele inferioare uşor flectate.
Se poate observa uneori abdomenul mărit de volum, ocupat de o tumoră şi
mărime variabilă (fibroame mari, tumori de ovar), alteori abdomenul este destins pe
ambele flancuri (în caz de existenţă a ascitei).
Palparea.Se face cu blandeţe, cu faţa palmară a mâinii uşor încălzită.
Se poate palpa o tumoră dură, prezentând chiar aderenţe la suprafaţa profundă a
dermului.
Percuţia.Prin percuţie putem delimita forma şi dimensiunile formaţiunii tumorale.
Examenul genital:Începe prin inspecţia vulvei.Se observă configuraţia labiilor, gradul
impregnării cu hormoni sexuali, anumite anomalii, prezenţa unei rupturi de perineu. Se
cere bolnavei să tuşească sau să se screamă, observându-se modul în care coboară
pereţii vaginali, vezica şi rectul. Se vor mai observa leziunile de sifilis, condiloamele
acuminate, scurgerile.
Examenele vaginale cu valve:Este primul gest în tehnica examinării genitale. Se
observă cavitatea vaginală şi colul. Ne permite să observăm cavitatea vaginală şi colul.

14
 Precede întotdeauna tactului vaginal permiţând prelevarea de secreţii din vagin sau
canalul cervical, pentru examenul bacteriologic şi parazitologic, citologic şi de pH.
Materialele necesare steril: valva superioară, valva inferioară, mănuşi sterile.
Pregătirea pacientei: se aşează pacienta pe masa specială, în poyiţie
ginecologică (gambele flectate pe coapse, coapsele pe abdomen, în uşoară abducţie).
Tehnica:
 Se îndepărtează cu ajutorul indexului şi degetului mare labiile mari si mici.
 Se introduce valva inferioară prin introitul vaginal în vagin, apăsând pe musculatura
perineală din dreptul comisurii culvare posterioare.
 Se introduce valva superioară cu contul pe mijlocul celei inferioare, se îndreaptă şi se
îndepărtează de cea inferioară şi se vizualizează colul uterin; prin examenul cu valvele
se pot vizualiza fibromioamele dezvoltate pe col sau endocervical care au tendinţa să
proemine în vagin (polipi).
 Se vor urmări: aspectul mucoasei vaginale, leziuni vaginale existente, caracterul
leziunilor, situaţia şi axul colului uterin, aspectul orificiului cervical extern, culoarea
şi modificările epiteliului cervical, eventualele manevre abortive.
 Vom analiza aspectul conţinutului vaginal, secreţii care, atunci când sunt în cantitate
abundentă (sânge, cheaguri), necesită o toaletă vaginală ce se va efectua cu o pensă
porttampon şi o compresă sterilă.
 Vom analiza şi eventualele scurgeri din cavitatea uterină.
 Se recurge la testul Lahn-Schiller pentru detectarea zonelor iod-negative care vor fi
investigate colposcopic şi eventual biopsic.
 Pe colul uterin se pot observa mici formaţiuni chistice.
Examenul patologic relevă: sângerarea exocolului cu spatula când suspicionăm
leziune precursoare sau canceroasă, creşteri exofitice, leziuni ulcerative şi infiltraţii
ale exocolului în carcinoame invazive pronunţate.
Examenul cu valve nu se practică pe un himen intact, în vaginism sau operaţii cu
suturi recente ale perineului, unde există pericolul desfacerii lor cu dehiscenţa plăgii.

15
 Înainte de a se trece la examenul tactului combinat cu palparea se va palpa
extern cu mâna stângă abdomenul pentru sesizarea eventualelor puncte dureroase şi
decelarea mobilităţii tumorii.
Tactul vaginal:Examenul vaginal digital combinat cu palparea abdominală se practică
în poziţie ginecologică, oferindu-se relaţii referitoare la vagin, col uterin, uter, anexe.
Prin intermediul fundurilor de sac vaginale, palpăm ovarul şi tuba uterină care
pot fi normale sau scurtate (patologic), suple, sensibile, dureroase sau nedureroase.
Atunci când în cavitate peritoneală se acumulează sânge sau puroi, fundul de sac
posterior (Douglas)bombează devenind sensibil.
Pregătirea pacientei: aşezăm pacienta în poziţie ginecologică.
Tehnica se practică prin îndepartarea labiilor mari, introducerea mediusului
drept în vagin, executând o presiune pe comisura şi peretele posterior al vaginului,
după care se introsuce indexul, şi apoi se atinge colul cu vârful degetelor continuând să
se interpreteze forma, volumul, consistenţa şi mobilitatea acestuia, comună cu a
corpului, nedureroasă în cazurile necomplicate sau neasociate cu alte complicaţii. Colul
fixat între medius şi index va permite mâinii stângi să sesizeze transabdominal forma,
volumul, mobilitatea, consistenţa şi controlarea zonelor anexiale care pot fi ocupate de
nodulul istmic dezvoltat intraligamentar sau de modificări morfologice ale anexelor.
În mod normal colul uterin are consistenţa vârfului piramidei nazale la gravide şi cea
a lobului urechii la gravide. Orientarea colului este oblică, de sus în jos şi dinainte
înapoi. Mijloacele de ancorare ale colului sunt suple, colul poate fi mobilizat solidar cu
corpul uetrin la negravide ţi poate fi înclinat pe corp la gravide în primele luni de
sarcină.
Patologic se poate observa mărirea cvolumului colului la palparea vaginală, chiar dacă
la examenul suprafeţei colului nu existămotive de suspiciune. Consistenţa crescută,
aspectul neregulat. Lipsa de mobilitate prin infiltraţia parametrelor depind de stadiul
cancerului.
Tactul rectal:Se realizează prin introducerea unui deget în rect, pentru a examina
organele genitale la virgine (unde tactul vaginal nu se poate efectua), pentru a

16
 evidenţia o tumoră genitală sau extragenitală, infiltraţia parametrelor, colecţii din
fundul de sac posterior al vaginului sau gradul de alterare a peretelui rectovaginal.
Tuşeul rectal aduce informaţii privind extensia la nivelul parametrelor, invazia
rectului, vizibile în formele avansate de boală.
La aceste examene asistenta medicală pregăteşte bolnava, serveşte medicul cu
instrumentarul necesar şi execută tot ceea ce i se spune de către medic.
La examenul cu valvele, după ce medicul introduce valvele vaginale, la acestea vor fi
susţinute de către asistentă pentru a-l ajuta în efectuarea examenului.
Se asigură lumina necesară pentru vizualizarea zonelor examinate.
Se recoltează secreţii vaginale pe lame, pentru frotiuri sau medii de cultură, se
efectuează tratamente locale.
Examenul de laborator:Examenele complementare sunt extrem de importante dar, din
nefericire, nu oferă date absolut specifice pentru cancer, mai ales în stadiile
incipiente.
În cadrul examenului de laborator se efectuează:
 Examene curente adresate terenului, aceleaşi în toate cazurile.
 Examene ţintite care vizează o anumită etiologie, sugerată de investigaţia clinică şi
epidemiologică.
Recoltarea secretiilor vaginale:Secreţia vaginală reprezintă un transsudat al mucoasei
vaginale, care conţine celule epiteliale de descuamare şi germeni a căror varietate este
în funcţie de diferiţi factori (vârstă) stări fiziologice sau patologice) şi de conţinutul în
glicogen.Glicogenul favorizează ca flora microbiană să fie reprezentată de germenii
din grupul lactobacillus. Prezenţa glicogenului, a acidului lactic şi lactobacillus dau
secreţiei vaginale un pH acid cu rol de apărare contra infecţiilor. Perturbarea acestei
prezenţe determină apariţia inflamaţiilor (vaginitelor).
Examenul bacteriologic este dificil şi fidelitatea rezultatelor este condiţionată de
prelevare, transport, examinare, interpretare, recoltarea se face in primele 10 zile după
ciclu menstrual.
Pregătirea fizică şi psihică a pacientei.

17
 Psihic: se anunţă şi i se explică necesitatea efectuării examenului.
Fizic: cu 2 zile înainte de recoltare se recomandă repaus terapeutic şi sexual. Se
aşează pacienta în poziţie ginecologică pe masa ginecologică. Se efectuează toaleta
organelor genitale externe cu apă sterilă călduţă, fără soluţie dezinfectantă sau săpun.
Tehnica:
Asistenta se spală pe mâini şi îmbracă mănuşi de cauciuc. Îndepărtează labiile
mari şi mici şi recoltează cu ansa de recoltare sau cu tampon fixat pe porttampon din
următoarele locuri de elecţie:
 Orificiul glandelor Bartholin.
 Orifiul colului uterin.
 Meatul urinar.
Recoltarea se face cu valve şi specule sterile evitând atingerea cvulvei sau a
pereţilor vaginului. Se efectuează câte 2 frotiuri pentru fiecare produs recoltat, pentru
examen citologic, iar pentru examenul bacteriologic se recoltează cu ansa de recoltare
în eprubetă sterilă. Pentru examenul citologic realizează 3 frotiuri care se colorează
prin metoda Papanicolau. La fetiţe, se recoltează cu ansa, iar în caz de suspiciune de
difterie vulvară se prelevează trei tampoane: vaginal, nazal, faringian.
Interpretarea rezultatelor examenului. Microscopic apar patru imagini:
 Tipul I – epitelii şi lactobacili (secreţie normală).
 Tipul II – epitelii, lactobacili, rari bacili gram-negativi sau leucocite.
 Tipul III – epitelii, foarte rari lactobacili, foarte frecvenţi bacili gram-negativi, coci
gram-pozitivi şi negativi, frecvente leucocite.
 Tipul IV – rare epitelii, lactobacili absenţi, foarte frecvente leucocite, foarte abundentă
floră mixtă, trichomonas prezent.
 Tipul V – celule maligne în placarde.
Examenul secreţiei cervico-uterine şi vaginale, permite uneori depistarea
celulelor neoplazice de origine ovariană drenată prin tube.
Examenul echografic:Presupune folosirea ultrasunetelor a căror refracţie este
diferită în funcţie de densitatea ţesutului întâlnit.
18
 Pregătirea pacientei – se anunţă şi i se explică necesitatea efectuării
examenului. Se anunţă pacienta cu o oră înaintea examenului să consume1000-1500 ml
apă pentru ca vezica urinară să fie plină, se cere pacientei să nu urineze după ce a
consumat apa.
Tehnica. Se însoţeşte pacienta la serviciul de echografie, se ajută să se dezbrace
şi se aşează pe masa echografică în decubit dorsal şi se efectuează examenul. După
efectuareaexamenului se ajută pacienta să se coboare şi să se îmbrace şi se însoţeşte la
salon.
Echografia pelvină poate descoperi o patologie anexială asociată – chist sau
tumoră.
Echografia endorectală / endovaginală permite uneori evaluarea situaţiei
parametrelor.
Examenul radiologic:Radiografia abdominală simplă poate fi uneori de mare
importanţă. Reprezintă explorarea radiologică fără substanţă de contrastprin care se
poate evidenţia conturul şi poziţia organelor abdominale.
Pregătirea bolnavei:Cu 2-3 zile înainte bolnava va consuma un regim uţor de digerat
fără alimente care să producă aerocolie.Cu o zi înainte regimul va fi hidric.În ziua
examenului bolnava nu mănâncă şi nu bea nimic.Cu 2-3 zile înainte se administrează
Cărbune animal şi Triferment după fiecare masă.Seara se face clismă evacuatoare şi se
administrează 2 linguri de ulei de parafină.În ziua ecamenului pacienta este rugată să-şi
golească vezica, este condusă şa serviciul de radiologie, ajutatp să se dezbrace de la
jumătate în jos şi este aşezată în decubit dorsal pe masa radiologică.În caz de urgenţă,
radiografia abdominaşă se poate efectua şi fără pregătire prealabilă, dar reuşita este
îndoielnică.Se fac filme radiologice pentru identificarea unor imagini radiologice
aparţinând unor fragmente de oase sau dinţi în regiunea pelvină în care este localizată
tumora imaginea este relevată pentru un chist dermoido-ovarian.
Histerosalpingografia (HSG): examenul radiologic al uterului apreciază
permeabilitatea tubară.
Pregătirea pacientei

19
Psihic: se anunţă şi se explică tehnicaşi necesitatea efectuării examenului.
Fizic: examenul histerosalpingografic se face pe „stomacul gol” pentru a evita voma
reflexă. Se testează toleranţa la iod; în ziua examenului se efectuează spălătură
vaginală antiseptică şi clismă evacuatoare pentru golirea colonului. Înaintea
examenului se goleşte vezica urinară, examenul se efectuează în ziua a 8-12 a ciclului.
Pregatirea medicamentoasă: cu 2 zile ănaintea examenului se recomandă la pacientele
anxioase administrarea de calmante şi antiseptice, cu jumătate de oră înaintea
examenului se injectează un antiseptic (Papaverină) sau se introduce un supozitor cu
Lizadon.
Injectarea substanţei de contrast se face cu ajutorul aparatului tip Schültze. Se
face histerometria pentru a ne asigura direcţia cervico-istmică precum şi
permeabilitatea orificiului intern al colului, ataşăm aparatul Schültzeşi-l fixăm la pensa
Tirbal, se scot valvele sau speculul, plasăm pacienta sub ecranul radioscopic prin
alunecare înceată, centrăm regiunea de examinat şi facem o radiografie „pe gol”. Apoi
se începe injectarea lentă (pentru a evita spasmele) a substanţei de contrast, în cavitatea
uterină sub controlul radioscopic intermitent.
Colposcopia este o metodă optică de examinare a colului iluminat şi a tractului genital
inferior, cu amplificarea intermediară între ochiul liber şi puterea minimă a
microscopului.Colposcopia se face ori de câte ori frotiul este suspect sau patologic.Se
evidenţiază astfel linia de demarcaţie clară dintre leziune şi ţesutul adiacent normal.
Puncţia biopsică
Poate scoate din tumoră celule canceroase, dar este o metodă nesigură, astfel
încât cel mai indicat este examenul histopatologic extemporaneu.

20
 CAPITOLUL IV
STUDIU DE CAZ
4.1CAZ NR. I
Numele şi prenumele: P. E.
Vârsta: 46 ani..
Număr copii: 2.
Domiciliul: rural
Motivele internării:
Astenie, adinamie, dureri hipogastrice şi lombare, tahicardie.
Sângerare la contact sexual, leucoree.
Istoric:
Pacienta declară prezentarea la medicul specialist pentru dureri în etajul inferior
abdominal şi sângerare la contact sexual.Examenul clinic şi citodiagnosticul
evidenţiază cervicita cronică cu FCD tip IV şi V.
Se internează pentru elucidarea diagnosticului şi tratament de specialitate.
Diagnosticul:
Neoplasm de col uterin st. IIb.
In urma analizei si interpretarii datelor culese s-a stabilit ca pacienta necesita ajutor
din partea asistentei medicale in satisfacerea urmatoarelor nevoi:

-nevoia de a se misca si a avea o buna postura

-nevoia de a bea si a manca

-nevoia de a comunica

-nevoia de a dormi si a se odihni

21
22
Nevoia Diagnostic de Obiective Interventii proprii Interventii delegate Evaluare
fundamentala ingrijire
Nevoia de a se Imposibilitate Pacienta sa nu -explic pacientei cauzele - administrez Pacienta
misca si a a de a se mai prezinte durerii- evaluez medicația indicată afirmă că
avea o buna mişca legata dureri caracteristicile durerii: de medic: durerea este
postura de pierderile localizare, intensitate, (Algocalmin ) acum mai
de sânge si de durată, frecvență, factori mult ca o
durerile care cresc intensitatea- jenă
abdominale asigur un climat de
îțtelegere empatică și un
climat de liniște,
căldură, umiditate-
stimulez pacienta să se
exprime asupra
experienței dureroase pe
care o trăiește- utilizez
mijloace suplimentare
pentru reducerea durerii-
determin pacienta să
practice o respirație
abdominala 5-10 minute
după administrarea
medicației (Algocalmin
f la indicația

23
 medicului).-informez
pacienta asupra evoluției
durerii, a diminuării și
toleranței și acțiunii
medicamentului
Nevoia de a Deshidratarea Pacienta sa aiba - evaluez limitele -administrez dieta - starea
manca si a bea din cauza un aport persoanei pentru a se prescrisa de medic pacientei se
pierderilor de nutritional alimenta/hidrata și în ameliorează
(hipercalorica)
sânge,a corespunzator funcție de aceasta voi
durerilor planifica intervențiile:
hipogastrice pacienta poate să
înghită, știe să se
servească singură de
tacâmuri, ia singură cana
de lichid dar obosește,
efort ce o determină să
renunțe la
mișcare/băutură

- poziționez pacienta
într-o poziție comodă
pentru alimentația
pasivă

- sfătuiesc pacienta să
mănânce încet cu

24
 înghițituri mici bine
mestecate (pentru a-i
ușura stomacului efortul
de digestie mecanică)

Nevoia de a - Lipsa - să-și exprime -utilizez întrebări -se discuta cu -pacienta

comunica cunoștințelor emoțiile, deschise pentru a ajuta psihologul reuseste sa
referitoare la incertitudinile pe pacienta să se focalizeze comunice
boala sa din perioada pe sentimentele sale
cauza spitalizării asupra problemei -
neaccesibilită identific cu pacienta
ții la atitudinile,comportamen
informație tul care-l presupune
manifestată situația- identific
prin intrebări împreună cu pacienta o
multiple modalitate prin care ea
să se poată gândi la o
soluție de a rezolva
problema cu care se
confrunta
Nevoia de a Alterarea Pacienta sa aiba - ii explic bolnavei sa La indicatia Pacienta
dormi si a se somnului din un somn evite oboseala,eficienta medicului se reuseste sa se
odihni cauza starii odihnitor, si sa somnului si a odihnei- administreaza odihneasca sis
generale aiba o stare de aerisesc salonul- asigur sedative a aiba o stare
bine fizic si conditii de microclimat de bine atat
25
alterate psihic in salon pentru ca fizic cat si
bolnava sa se poata psihic
odihni- ii recomand
activitati recreative-
plimbari in are liber
insotita la inceput-
furnizez pacientului
cunostintele necesare
despre boala,despre
tratamentul de
întretinere; ajut pacienta
sa identifice factorii care
altereaza capacitatea de
a-si conserva
sanatatea;fac cu pacienta
un bilant al fortelor si
deficientelor sale;

26
4.2CAZ NR.II

Nume Prenume: M. F.

Vârsta: 44 ani

Domiciliul:urban

Motivele internarii: scurgere serosanguinolentă – purulentă, fetidă şi durere

localizată în etajul inferior al abdomenului si regiunea lombară,astenie
adinamie,scadere in greutate.

Diagnostic de internare: Neoplasm de col uterin stadiul IIB, confirmat prin

examen clinic si examenul histopatologic, la care se evidentiaza un carcinom
epidermoid cu celule mari cheratinizate.Înaintea operaţiei pacienta este supusa unei
tratament radioterapic prin aplicarea de Curieterapie uterovaginala.Înaintea
intervenţiei chirurgicale pacienta este supusa unor examinări paraclinice.

Intervenţia consta prin: Histerectomie abdominala radicala cu anexectomie

bilaterala.

In urma analizei si interpretarii datelor culese s-a stabilit ca pacientul necesita

ajutor din partea asistentei medicale in satisfacerea urmatoarelor nevoi:

-nevoia de a se misca si a avea o buna postura

-nevoia de a bea si a manca

-nevoia de a comunica

-nevoia de a dormi si a se odihni

27
Nevoia Diagnostic de Obiective Interventii proprii Interventii delegate Evaluare
fundamentala ingrijire
Nevoia de a se - dificultate -ajutarea - ajut pacienta in - administrez pacienta
misca si a in a se misca bolnavei in a se efectuarea toaletei medicația indicată afirma ca in
avea o buna datorita misca si corporale la pat, toaleta de medic: urma
imobilizarii ocuparea unei efectuata zilnic si pe efectuarii
postura (Algocalmin )
postoperatorii pozitii cat mai segmente;- evit toaletei se
comode; miscarile bruste si simte mai
obosirea bolnavei;- confortabil;
- mobilizarea cat pregatesc toate
mai precoce a materialele necesare - prezinta
bolnavei. pentru toaleta la pat; tegumente
efectuez toaleta integre;
organelor genitale dupa - la ora 12:00
fiecare mictiune si i s-a schimbat
scaun;-schimb tamponul lenjeria de pat
vaginal de cate ori este si de corp;
nevoie;- pentru
umidificarea mucoasei - pansamentul
bucale o sterg cu vaginal este
tampoane umezite in imbibat
solutii diluate de serosangviole
hidrocarbonat de natriu;- nt.
cand bolnava se simte
mai bine ii ofer toate
cele necesare,la pat, in
vederea efectuarii

28

Nevoia de a Deshidratarea Pacienta sa aiba
manca si a bea din cauza un aport
pierderilor de nutritional
periajului dintilor;-
uscaciunea buzelor o
inlatur prin aplicarea
unor creme emoliente;-
schimb pozitia bolnavei
frecvent dupa un
program stabilit in
vederea prevenirii
escarelor;-asigur un pat
comod,curat,cu lenjerie
bine intinsa,uscata;-
efectuez frictiuni cu
alcool,urmate de pudraje
cu talc cu ocazia fiecarei
mobilizari a bolnavei;-
urmaresc pansamentul
abdominal si-l schimb
ori de cate ori este
imbibat cu secretii;-
urmaresc buna
functionare a tubului de
dren ca nu cumva sa
pateze lenjeria sau
tegumentele.
- evaluez limitele -administrez dieta - starea
persoanei pentru a se prescrisa de medic pacientei se
alimenta/hidrata și în
29
 sânge,a corespunzator funcție de aceasta voi (hipercalorica) ameliorează
durerilor planifica intervențiile:
hipogastrice pacienta poate să
înghită, știe să se
servească singură de
tacâmuri, ia singură cana
de lichid dar obosește,
efort ce o determină să
renunțe la
mișcare/băutură-
poziționez pacienta într-
o poziție comodă pentru
alimentația pasivă-
sfătuiesc pacienta să
mănânce încet cu
înghițituri mici bine
mestecate (pentru a-i
ușura stomacului efortul
de digestie mecanică)

Nevoia de a - Lipsa - să-și exprime -utilizez întrebări -se discuta cu -pacienta

comunica cunoștințelor emoțiile, deschise pentru a ajuta psihologul reuseste sa
referitoare la incertitudinile pe pacienta să se focalizeze comunice
perioada pe sentimentele sale
boala sa din
spitalizării asupra problemei -
cauza identific cu pacienta
neaccesibilită
30
 ții la atitudinile,comportamen
informație tul care-l presupune
manifestată situația- identific
împreună cu pacienta o
prin intrebări
modalitate prin care ea
multiple să se poată gândi la o
soluție de a rezolva
problema cu care se
confrunta
Nevoia de a Alterarea Pacienta sa aiba - ii explic bolnavei sa La indicatia Pacienta
dormi si a se somnului din un somn evite oboseala,eficienta medicului se reuseste sa se
odihni cauza starii odihnitor, si sa somnului si a odihnei- administreaza odihneasca sis
aiba o stare de aerisesc salonul- asigur
generale sedative a aiba o stare
bine fizic si conditii de microclimat
alterate psihic in salon pentru ca de bine atat
bolnava sa se poata fizic cat si
odihni- ii recomand psihic
activitati recreative-
plimbari in are liber
insotita la inceput-
furnizez pacientului
cunostintele necesare
despre boala,despre
tratamentul de
întretinere; ajut pacienta
sa identifice factorii care
altereaza capacitatea de

31
a-si conserva sanatatea

32
CAZ NR III
Numele şi prenumele: T. E.
Vârsta: 50 ani..
Domiciliul: rural
Motivele internării:
Astenie, adinamie, dureri hipogastrice , tahicardie, leucoree,metroragie la contact
sexual
Istoric:
Pacienta declară prezentarea la medicul specialist pentru dureri în etajul inferior
abdominal şi sângerare la contact sexual.Examenul clinic şi citodiagnosticul
evidenţiază cervicita cronică
Se internează pentru elucidarea diagnosticului şi tratament de specialitate.
Diagnosticul:
Neoplasm de col uterin st. 1.
Se intervine chirurgical practicandu-se linfadevohisterocolpectomie

In urma analizei si interpretarii datelor culese s-a stabilit ca pacientul necesita

ajutor din partea asistentei medicale in satisfacerea urmatoarelor nevoi:

-nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

-nevoia de a bea si a manca

-nevoia de a comunica

-nevoia de a dormi si a se odihni

33
Nevoia Diagnostic de Obiective Interventii proprii Interventii delegate Evaluare
fundamentala ingrijire
Nevoia de a -dispneea - asigurarea unei - o ajut sa adopte pozitii administrez - bolnava
respira si a datorata respiratii care diminueaza oxygen prin sonda suporta
avea o buna incarcarii eficiente; durerea;-aspir secretiile nazala; oxigenoterapi
bronsice si farigiene in vederea a;
circulatie - mentinerea administrez
durerii. usurarii respiratiei si a
libera a caii montarii unei sonde antialgice: - dispnee
aeriene nazale;pregatesc psihic Piafen,Algocalmin usor redusa;
superioare pacienta asigurand-o ca
montarea sondei nu
- pacienta sa-si prezinta nici un pericol;-
pastreze functia masor lungimea sondei
cardio- pe obraz,de la nara la
pulmonara la tragus;- umezesc sonda
nivelul optim cu apa sterile entru
facilitarea si prevenirea
lezarii mucoasei;-
introduc sonda in nas si
o fixez pe obraz cu benzi
adeziva de leucoplast;-
urmaresc culoarea
tegumentelor,masor R si
P;- supraveghez
echipamentul de
administrare a
oxigenului;

34
Nevoia de a - alimentatie pacienta sa pregatesc materiile - montez si - PEV=500
manca si a bea si hidratare in manance si sa se necesare pentru urmaresc perfuzia ml ser
deficit din hidrateze perfuzie; cu glucoza 5%(100 fiziologic;
cauza PEV cantitativ si ml),ser fiziologic
marit prin calilativ. - ajut pacienta dupa (1000 ml),dextran bolnava si-a
senzatie de terminarea hidratarii 70(500 ml). insusit
voma. paenterale,sa se regimul
alimenteze si pe cale alimentar.
orala,servindu-i ceai
neindulcit pana la
restabilizarea tranzitului
pentru gaze apoi ceai
indulcit;
- urmaresc si notez
cantitatea de alimente si
lichide ingerate de
bolnava si o trec in foaia
de observatie;
- urmaresc respectarea
dietei care la inceput
este hidrica,iar dupa
reluarea tranzitului va
primi ceaiuri
indulcite,supa de legume
strecurata;

35
Nevoia de a - Lipsa - să-și exprime -utilizez întrebări -se discuta cu -pacienta
comunica cunoștințelor emoțiile, deschise pentru a ajuta psihologul reuseste sa
referitoare la incertitudinile pe pacienta să se focalizeze comunice
boala sa din perioada pe sentimentele sale
cauza spitalizării asupra problemei -
neaccesibilită identific cu pacienta
ții la atitudinile,comportamen
informație tul care-l presupune
manifestată situația- identific
prin intrebări împreună cu pacienta o
multiple modalitate prin care ea
să se poată gândi la o
soluție de a rezolva
problema cu care se
confrunta
Nevoia de a Alterarea Pacienta sa aiba - ii explic bolnavei sa La indicatia Pacienta
dormi si a se somnului din un somn evite oboseala,eficienta medicului se reuseste sa se
odihni cauza starii odihnitor, si sa somnului si a odihnei- administreaza odihneasca sis
generale aiba o stare de aerisesc salonul- asigur sedative a aiba o stare
alterate bine fizic si conditii de microclimat de bine atat
psihic in salon pentru ca fizic cat si
bolnava sa se poata psihic

36
odihni- ii recomand
activitati recreative-
plimbari in are liber
insotita la inceput-
furnizez pacientului
cunostintele necesare
despre boala,despre
tratamentul de
întretinere; ajut pacienta
sa identifice factorii care
altereaza capacitatea de
a-si conserva
sanatatea;fac cu pacienta
un bilant al fortelor si
deficientelor sale;

37
 CONCLUZII

Cancerul de col uterin este o boală frecventă, întâlnită în cadrul populaţiei

feminine. Depistarea se face printr-un examen medical practicat la o populaţie
asimptomatică, în scopul stabilirii suspiciunii existenţei bolii. Aceasta înseamnă
selecţionarea – trierea, screening-ul – din cadrul unui grup de populaţie a unui
număr restrâns de cazuri la care ridică suspiciunea unui cancer mai mult sau mai
puţin incipient
Este necesar tratarea tuturor stărilor precanceroase, tratarea cervicitelor
cronice, a leucoplaziilor şi a celorlalte displazii care după tratament pot fi
urmărite prin controale periodice clinice şi paraclinice, citologiei vaginale
revenindu-i un rol important.
Se vor evita factorii etiologici favorizanţi ai apariţiei cancerului de col
uterin – se evită traumatismele colului în cursul intervenţiilor la acest nivel, toate
rupturile de col vor fi suturate după naştere, se va acorda o grijă deosebită igienei
locale şi igienei sexuale şi se vor îndepărta factorii infecţioşi şi carenţiali.
Este mult mai bine să prevenim apariţia cancerului de col uterin prin
controale periodice decât să tratăm eventualele cancere de col uterin.

38
 BIBLIOGRAFIE

1.Mozes C. – Tehnica îngrijirii bolnavului, Editura Medicală, Bucureşti,

1997 , p.867-890.
2.N. Crişan – Ginecologie, Ed. Societatea – Ştiinţa – Tehnica, Bucureşti 1996.
3.Negru T. M. G. Şerban – Fiziopatologie, manual pentru şcoli sanitare
postliceale, Ed. D. P., Bucureşti, 1994.
4.Niţescu V. – Obstretică şi ginecologie, manual pentru şcoli sanitare
postliceale, Ed. D. P. Bucureşti, 1996, p.9-20.
5.Titircă L – Tehnici de evaluare şi îngrijire acordate bolnavilor de asistenţi
medicali, Ed. Viaţa Medicală Românească, Bucureşti, 2001, p.143-145, 174-
184.
6.Titircă L – Ghid de nursing, Ed. Viaţa Medicală Românească, Bucureşti,
1999, p.120.
7.Titircă L – Manual de îngrijiri specifice acordate de către asistenta medicală,
Ed. Viaţa Medicală Românească, Bucureşti, 1998, p.78-98.

39
40
41