Cuprins

Introducere............................................................................................................................1

Capitolul 1: Piața sucurilor naturale din România..................................................................3

1.1.Particularitaţile ofertei de sucuri naturale din România.........................................3

1.2.Caracteristicile cererii şi consumului de sucuri naturale pe piața românească...........10

1.3.Politici de promovare a sucurilor naturale ȋn România..........................................12

Capitolul 2: Calitatea şȊi sortimentul sucurilor naturale ........................................................15

2.1. Clasificarea şi sortimentul sucurilor naturale…………………………….………………...15

2.2.Tehnologia de obținere şi caracteristicile de calitate ale sucurilor natural………..…..16

2.3. Modalitățile de ambalare şi etichetare ale sucurilor naturale……………………… ..…20

2.4.Rolul şi importanța sucurilor naturale ȋn alimentație ……………………… ……. .….…25

Capitolul 3: Studiu privind piața sucurilor naturale din România………...………... .. ……….28

3.1.Definirea obiectivelor cercetării…………………………………………….………...….……28

3.2.Prezentarea metodologiei cercetării ……………………………………… ….. ….…..…28

3.3Analiza și interpretarea rezultatelor..................................................... .................29

Concluzii..............................................................................................................................39

Bibliografie............................................................................................................................42

Anexe..................................................................................................................................44

0
 Introducere

Componentă a sectorului de mărfuri alimentare , piața sucurilor naturale este in continuă

dezvoltare din punct de vedere al gamei sortimentale cât si din cel al sectorului de clientele căruia se
adresează.
Am ales această temă deoarece piața sucurilor naturale nu este atat de cunoscută pe cât ar
trebui și merită să fie exploatată având in vedere ca nu numai o dată curele cu sucuri naturale au
îmbunătățit substanțial viața fiecăruia și au salvat vieți.
În ultimii ani piața sucurilor naturale se află în continuă creștere,pornind de la mediul
concurențial(apariția de noi firme pe piața românească,îmbogățirea gamei de produse) și ajungând la
consumator(preferințe și consum efectiv).
O dată cu trecerea timpului consumatorul devine tot mai informat și mai pretențios în ceea
ce privește produsele consumate de acesta.De aceea,companiile producătoare trebuie să creeze produse
noi,în funcție de segmentul de piață căruia se adresează,în strânsă corelație cu informațiile primite de la
cumpărători.
Consumul de sucuri naturale a crescut de la an la an din mai multe motive,precum:creșterea
interesului consumatorilor pentru o viață mai sănătoasă,apariția unor noi companii pe piață și
multitudinea de sortimente noi,influențarea deciziei de cumpărare prin publicitate,mass-media cât și la
punctele de vânzare.
Pentru a analiza și evidenția aspectele importante de pe piața sucurilor naturale din
România,voi prezenta în următoarele capitole informații referitoare la realizarea acestor produse,oferta
și cererea de sucuri naturale.
Pentru început,în primul capitol vor fi detaliate particularități ale ofertei de sucuri naturale din
România.Tot aici vor fi menționate caracteristicile cererii și consumului de sucuri naturale pe piața
românească, dar și politicile de promovare a sucurilor naturale în România.
În capitolul al doilea sunt prezentate clasificarea și sortimentul sucurilor naturale,tehnologia
de obținere și caracteristicile de calitate ale sucurilor naturale, dar și modalitățile de ambalare și
etichetare ale sucurilor naturale și rolul și importanța acestora în alimentație.

1
 Capitolul al treilea reprezintă analiza efectivă a pieței sucurilor naturale. Se pornește de la
stabilirea obiectivelor ce se doresc a fi atinse și a ipotezelor de lucru. Tot aici este descris procesul
cercetării de piață și sunt precizate metodele de culegere și prelucrare a informațiilor.
Prin intermediul chestionarului, ca instrument de lucru în cercetarea de marketing, sunt
preluate și interpretate informații legate de preferințele consumatorilor în ceea ce privește decizia de
cumpărare a sucurilor naturale. Aceste informații vor fi analizate în strânsă legătură cu obiectivele
propuse, iar în final, pe baza aprecierilor rezultate din chestionar vor fi elaborate concluziile.
Pe parcursul lucrării vom descoperi traseul sucurilor naturale,de la procesul de fabricație la
criteriile de diferențiere a acestora pe raftul unităților de desfacere.

2
 Capitolul 1: Piaţa sucurilor naturale din România

1.1.Particularitaţile ofertei de sucuri naturale din România

Asociaţia Naţională a Băuturilor Răcoritoare (ANBR) are ca activitate prioritară

reprezentarea intereselor industriei de băuturi răcoritoare, prin dezvoltarea dialogului cu autoritaţile
române pentru intărirea cadrului legislativ. In acelaşi timp, ANBR militează pentru impunerea si
menţinerea unor standandar de de igienă si calitate la nivel european, pentru informarea corectă a
consumatorilor şi pentru promovarea comportamentului responsabil al membrilor asociaţiei in
problema nutriţiei echilibrate şi a ingredienţilor folosiţi de aceştia.
ANBR işi propune sa fie un partener de dialog activ şi responsabil atât pentru insituţiile implicate in
activitatea sectorului băuturilor răcoritoare, cât şi pentru toţi cei interesaţi de dinamica acestui sector
aflat in ultimii ani in România intr-o continuă dezvoltare.
ANBR este membră a ROMALIMENTA (Federaţia Patronală din Industria Alimentară) şi
a UNESDA (Uniunea Europeană a Asociaţiilor Producătorilor de Băuturi Răcoritoare).
ANBR reprezintă interesele celor mai importanţi producători din industria băuturilor
răcoritoare, care produc şi importă peste 90% din totalul băuturilor răcoritoare consumate in România şi
ale altor operatori din industrii conexe (furnizori de arome, ambalaje, cercetare de piaţă). [12]

Figura 1.1:Brandul Asociaţiei Naţionale a Băuturilor Răcoritoare

Sursa: http://www.anbr.ro/

Pe piaţa băuturilor necarbonatate activează jucatori precum URBB&Carlsrom Beverage

(Granini), Coca-Cola (Cappy), Quadrant (Prigat), Tymbark (Tymbark, Tedi, Carotella, Duo Fruo,

3
Ciao), Parmalat (Santal), European Drinks (Fruttia), Romsilva (Silva Fruct), dar şi importatori ai unor
mărci precum Pfanner.

Ȋnsă cele mai importante 6 brand-uri sunt:

 Granini (URBB)
 Tymbark (Tymbark Maspex)
 Santal (Parmalat)
 Orangina (URBB)
 Prigat (Pepsi Americas)
 Coca-Cola (Cappy)

Carlsrom Beverage Co SRL & URBB (Granini)

Ȋnfiinţată in anul 1999 Carlsrom Beverage Co SRL şi a propus să ofere servicii şi produse
optime care să satisfacă cerinţele consumatorilor.
Compania Carlsrom Beverage Co S.R.L. importă o gamă largă de produse alcoolice, bere,
produse nonalcoolice Orangina. Firma are o echipă de 800 angajaţi. Produsele si serviciile companiei
Carlsrom Beverage Co SRL au ca piaţa principală de desfacere România.
Ȋn firma Carlsrom Beverage Co S.R.L. este promovată o cultură organizaţională puternică
având ca valoare fundamentală orientarea către client.

Figura 1.2 Mărcile Carlsrom Beverage

Sursa: www.brandinfo.ro

Ȋn anul 2010 compania Carlsrom Beverage a inregistrat o cifră de afaceri de 447.105.984

RON in crestere faţă de anul 2009.
Granini este marca a cărei istorie de succes incepe in anul 1965, odata cu lansarea sa pe
piaţa din Germania. Recunoscută şi apreciată in peste 74 de ţări, marca işi fascinează intotdeauna
consumatorii prin produsele sale 100% naturale, prin atenţia pe care producătorii o demonstrează in

4
alegerea celor mai bune fructe si excelenţa cu care redau savoarea şi prospeţimea lor in fiecare sticlă de
Granini.
În România, marca Granini se află în portofoliul companiei Carlsrom Beverages şi este
prezentă în 11 sortimente.
Gama Granini este alcatuită din produse 100% naturale, care nu conţin conservanţi,
coloranţi, arome artificiale sau fructe şi legume modificate genetic.
Granini oferă numai produse premium de cea mai bună calitate, un inalt grad de inovaţie,
precum şi cea mai recentă tehnologie de procesare a fructelor.
United Romanian Breweries Bereprod (URBB) - companie asociată în mintea
consumatorilor în special cu berea Tuborg și sucurile Granini - a anunțat pentru 2011 o creștere a cifrei
de afaceri cu 8%, comparativ cu nivelul de puțin peste 100 mil. euro din 2010. În termeni de volum,
producătorul de băuturi a înregistrat o creştere de 6% a vânzărilor cumulate pe cele trei pieţe pe care
este prezent – bere, băuturi răcoritoare şi apă minerala.
Cifra de afaceri inregistrată în anul 2011 a fost aproximativ 108 milioane euro.[13]

S.C. Tymbark Maspex Romania S.R.L. (Tymbark)

Compania mamă, Maspex Wadowice, are o istorie de peste 18 ani, fiind originară din Polonia
şi având filiale dezvoltate în 8 tari.
Compania Tymbark Maspex este prezentă în România din anul 1996, atunci fiind cunoscută
sub denumirea de La Festa International, operatiunea de rebranding având loc în anul 2006. Prima
fabrică a companiei - Popeşti Leordeni, Judeţul Ilfov.

Figura 1.3.Marca Tymbark

Sursa: www.tymbark.ro
Ȋncepând din Octombrie 2001 compania Tymbark Maspex Romania, a început un amplu
proces de retehnologizare şi de modernizare a vechii fabrici "Conserve SA", localizată in Valenii de
Munte, Judeţul Prahova.

5
 Fabrica se poate mândri cu un laborator foarte bine echipat şi cu un proces de producţie computerizat.
Un fapt important de menţionat este asigurarea unui înalt grad de control al calitaţii produsului, în toate
fazele de producţie aceasta fiind certificată ISO 9001/2000 şi HACCP.
Ȋn prezent Tymbark Maspex România produce în fabrica sa de la Vălenii de Munte toate
produsele sub brand-urile: Tymbark, Tedi, Carotella, Ciao si Figo precum şi produsele instant din
gama La Festa (Cappuccino La Festa, Ciocolată Caldă La Festa, La Festa 3in1)
Din septembrie 2007 compania noastră, a început construcţia unei noi fabrici în Vălenii de Munte.
Investiţia realizată, constă într-un nou centru de producţie depozite şi linii de producţie ultramoderne, şi
este în valoare de peste 30 milioane de euro ceea ce duce la dublarea investiţiilor făcute pâna acum de
Tymbark Maspex în România, suprafaţă totală fiind mai mare de 50.000mp.
Noul centru de producţie utilizează o tehnologie de ultima generaţie - îmbutelierea aseptică.
Imbutelierea aseptică a sucurilor şi băuturilor răcoritoare este secretul unei vieţi lungi la raft, fară
utilizarea conservanţilor. Tehnologia este folosită doar de cele mai mari concerne din lume, deoarece
presupune cheltuieli majore de investiţie.Compania Tymbark Maspex România este membră cu
drepturi depline a Asociaţiei Naţionale a Băuturilor Răcoritoare ANBR .
S.C Tymbark Maspex Romania S.R.L. a înregistrat în anul 2011 o cifră de afaceri de
aproximativ 64 milioane euro.[14]

Parmalat S.p.A (Santal)

Parmalat S.p.A. este o nouă companie, înfiinţată la 1 Octombrie 2005.

Grupul Parmalat este unul din cei mai importanţi jucatori la nivel mondial în producţia şi
distribuţia produselor din lapte şi totodată a băuturilor răcoritoare pe bază de fructe, atingând o cifră de
afaceri anuală în 2010 de peste € 4.3 miliarde.
Peste 14.000 de angajaţi lucrează în cadrul Grupului Parmalat prezent în 17 ţări în mod
direct şi în 9 ţări prin licenţe, acoperind cinci regiuni (Europa, America de Nord, Centrală şi de sud,
Australia şi Africa de Sud).
Parmalat se numară printre principalii jucători la nivel mondial pe piaţa de lapte UHT şi în
segmentul laptelui funcţional, obţinand de asemenea o poziţie extrem de competitivă în expansiunea sa
pe piaţa de băuturi răcoritoare pe baza de fructe.

6
 Grupul Parmalat este un grup italian ce activează în domeniul industriei alimentare, având o
strategie multinaţională care îşi propune să contribuie la îmbunătăţirea stării de bine a consumatorilor
din întreaga lume.
Grupul se bucură de o notorietate puternică. Portofoliul de mărci al companiei, include,
mărcile globale, Parmalat şi Santal precum şi mărci internaţionale: Zymil, Fibresse, Physical, Jeunesse,
Omega3, First Growth, Smart Growth, Ice Break/Rush dar şi puternice mărci la nivel local.

Figura 1.4. Marca Santal

Sursa: www.santal.ro

Consumatorii se aşteaptă ca nevoile lor să fie anticipate iar Parmalat face acest lucru şi
garantează satisfacţie autentică prin oferirea de produse puternice care contribuie la sănătatea şi starea
de bine a cosumatorilor.
Cifra de afaceri inregistrată în anul 2010 a fost de aproximativ 4,3 miliarde euro. [15]

Pepsi Co (Prigat)

Prigat s-a lansat în România în anul 1993, fiind primul brand ce aducea conceptul de
băutură răcoritoare necarbonatată pe o piață dominată la acel moment în proporție de 90% de băuturi
carbonatate.
În cei peste 17 ani de succes pe piața din România, Prigat a venit constant cu inovații pe
placul consumatorilor, care l-au poziționat în topul preferințelor acestora.
Inovațiile Prigat sunt din domeniul comunicării, al produselor, al ambalajelor și nu în
ultimul rând, al tehnologiei de îmbuteliere și fac ca acest brand tradițional să fie mereu în atenția
consumatorilor.
PepsiCo deţine un portofoliu bogat de branduri în România, atât pe partea de băuturi
răcoritoare, cât şi de snacks.
Still drink reprezintă sucurile cu conținut de fruct între 10% și 25%. Reprezintă cel mai mare
segment din categoria băuturilor răcoritoare necarbonatate pe bază de fructe.

7
 Prigat Activ are o varietate largă de arome, beneficiază de un nou ambalaj premium, mai
modern și mai rezistent, de o nouă identitate vizuală și de cea mai modernă tehnologie de îmbuteliere
disponibilă: linia aseptică care protejează cel mai bine proprietățile și gustul fructelor, fără a fi nevoie
de conservanti.
Odată cu deschiderea fabricii Pepsi de la Dragomireşti Vale, în septembrie 2009, este pusă în
funcţiune noua linie de îmbuteliere aseptică. Tehnologia de îmbuteliere aseptică este de ultimă
generaţie şi permite îmbutelierea produselor fără adaos de conservanţi, într-un mediu perfect steril,
păstrând intact gustul fructat al produselor.

Figura 1.5. Marca Prigat

Sursa: www.prigat.com

În România, PepsiCo deţine 3 unităţi de producţie pentru băuturi răcoritoare (cea mai nouă
dintre ele, situată in Dragomireşti, judetul Ilfov, a fost inaugurată în septembrie 2009) şi una pentru
snacks-uri (în Popeşti-Leordeni, inaugurată în 1995), iar numărul total de angajaţi este de aproximativ
2000 de persoane.

Cifra de afaceri a companiei PepsiCo a fost în anul 2010 de 180 milioane euro.[16]

Coca-Cola Company (Cappy)

Coca-Cola Company este cea mai mare companie producătoare de băuturi răcoritoare din
lume, cel mai mare producător, distribuitor și comercializant de băuturi ne-alcolice și siropuri din lume,
și una dintre cele mai mari corporații din SUA. Compania este cunoscută în special datorită produsului
ei cel mai renumit Coca-Cola, inventat de John Stith Pemberton în 1886.

Compania controlează 52,5% din piața chineză de sucuri carbogazoase și 12% din piața de
sucuri de fructe (martie 2009).
Coca-Cola Company este prezentă pe piața din România prin intermediul a două firme,
respectiv Coca-Cola România, reprezentantul companiei americane The Coca-Cola Company, care

8
deține mărcile și produce concentratele, și îmbuteliatorul Coca-Cola HBC România, care produce,
distribuie și vinde produsele.
Portofoliul Coca-Cola România cuprinde băuturile răcoritoare Coca-Cola, Sprite, Fanta,
sucurile Cappy, ceaiurile Nestea, bautura energizantă Burn și apa minerală Dorna.
Cappy iţi aduce cele mai indrăgite şi gustoase fructe şi combinaţii de fructe.
Cutia Elopack în care este ambalat este ideală pentru ca tu să te bucuri de nectar împreuna cu
familia şi prietenii.
Povestea sucurilor Cappy face parte din bogata tradiţie a companiei Minute Maid, fondată în
orasul american Boston în 1945 şi cunoscută în întreaga lume pentru inventarea procesului modern de
producţie a sucurilor din fructe.
Ȋn 1960, Compania Minute Maid, acum un lider mondial pe segmentul sucurilor de fructe, a
devenit divizie a Companiei Coca-Cola. Astfel, experienţă a mai mult de 100 de ani a puternicei
companii Coca-Cola a fost adaugată la expertiza Minute Maid.

Figura 1.6 Marca Cappy

Sursa: http://www.iqads.ro/relevant/cappy.html

Un moment deosebit în istoria companiei a fost reprezentat de introducerea în anii ‘90 a

tehnologiei “Soft Squeeze Standard” (Standardul Stoarcerii Delicate). Prin această tehnologie, nectarul
celor mai bune fructe, atent selecţionate, este extras prin stoarcerea nici prea tare, nici prea încet, astfel
incât gustul amărui al cojii să nu patrundă în suc. In acest mod se pastrează intactă savoarea fructului
proaspăt în băuturile care pleacă spre consumatori. De aceea, Cappy are un gust excelent, fară adaos de
conservanţi, care asigură o buna recompensă în orice moment al zilei.
Cappy Nectar a fost lansat in România în 1995.
Astăzi, Cappy este disponibil într-o varietate de arome: portocale, portocale roşii, piersici,
pere, multifruct, vişine şi roşii.
Cifra de afaceri a fost în anul 2010 de 440 milioane euro.[17]

9
 În următorul tabel sunt prezentate companiile reprezentative de pe piața produselor
alimentare, în funcție de cifra de afaceri obținută în anul 2010:

Tabelul 1.1 Cifra de afaceri a principalilor ofertanţi

Denumire companie Cifra de afaceri

Carlsrom Beverage Co SRL & 109 milioane euro

URBB
Parmalat S.p.A 4,3 miliarde euro
Pepsi Co 180 milioane euro
Coca-Cola Company 440 milioane euro

Sursa: site urile companiilor

După cum putem observa lider de piaţă în anul 2010 din prisma cifrei de afaceri a fost Grupul
Parmalat S.p.A,urmat de Coca Cola Company având o cifră de afaceri de 440 milioane euro.
Grupul Parmalat este unul din cei mai importanti jucători la nivel mondial în producţia si
distribuţia produselor din lapte şi totodată a băuturilor răcoritoare pe bază de fructe.
Pe locul 3 a fost Pepsi Co cu o cifră de afaceri de 180 milioane euro,urmat de Carlsrom
Beverage Co SRL & URBB cu o cifră de afaceri de 109 milioane de euro.

1.2.Caracteristicile cererii şi consumului de sucuri naturale

Ca ființă rațională, consumatorul alege acele combinații de bunuri care să-i asigure un grad
maxim de satisfacție, bineînțeles, în limitele resurselor de care acesta dispune.
Comportamentul consumatorului este rezultatul acumulării unei experiențe de viață,
diferențiată în raport cu locul pe care fiecare individ îl ocupă în societate, cu gradul său de instrucție
etc.
Consumatorii cred că alimentele „funcţionale” îi pot ajuta să se vindece sau să trateze anumite
afecţiuni, se arată într-o cercetare a Institutului de Promovare a Produselor Naturale.
Sucurile proaspete contin adevarate concentrate de vitamine, fermenti, substante minerale,
acizi organici, substante colorante active biologic, au gust placut si sunt usor suportate de catre bolnavi.

10
 În România, educaţia nutriţională este aproape inexistentă, iar rata de creştere a obezităţii şi
a altor boli metabolice este explozivă. Consumul de fructe şi legume este deficitar în ţara noastră, mai
ales din cauza unei slabe informări în privinţa beneficiilor pe care aceste alimente le-ar aduce sănătăţii
noastre.[5]
Preferinţele şi obişnuinţele în consum sunt, de asemenea, foarte diferite.
Cu 20 de ani în urmă, sucurile din legume şi fructe se consumau doar la micul dejun, în
prezent au ajuns să fie consumate şi apreciate în tot cursul zilei. Şi aceasta cu atât mai mult cu cât
corespund dorinţelor de alimentaţie naturistă. În Europa sunt preferate sucurile de portocale, mere şi
struguri. În Canada, SUA şi Suedia consumatorii preferă sucurile concentrate pe care le diluează după
dorinţă.
Potrivit statisticilor România se situează în coada Europei in ceea ce priveste consumul de
sucuri naturale, cu 4 litri/ annual/ cap de locuitor. Pentru comparaţie, în Polonia se consumă 16 litri
/anual / cap de locuitor.
Sucurile din fructe sau legume au continuat sa piardă teren în anul 2011 ajungând la 10,8
euro/cap de locuitor, de la un nivel de 11,6 euro/cap de locuitor in 2010, respectiv 12,6 euro/cap de
locuitor în 2009.[18]

Conform raportului de monitorizare a pietei MEMRB1, în primele trei luni ale acestui an,
piaţa de băuturi necarbonatate este împartită în 34% suc natural şi nectar şi 66% still drinks.
Preferinţele românilor în materie de arome sunt: în ceea ce priveşte sucul 100% şi nectarul -
portocale (25%), mixuri de fructe (multifruct - 13.2%), piersici (12.5%), pere (7.3%), iar în ceea ce
priveşte băuturile tip still drinks - portocale (30%), mixuri de fructe (19%), piersici (15%), grapefruit
(12,6%).

Piaţa băuturilor necarbonatate a continuat să fie puternic afectată de criza economică,

înregistrând şi în 2011 scăderi de peste 10%, în special pe segmentele juice & nectar. Marca Granini a
reușit însă să crescă cu 13% volumul de vânzări pe acest segment, dar a înregistrat scăderi în volumul
de still drinks, categorie cu pondere de aproximativ 80% în vânzările Granini în România.[20]

1
MEMRB este o companie cipriotă care furnizează informaţii despre vânzările retail
11
 1.3.Politica de promovare a sucurilor naturale in România

Ȋn condiţiile dinamismului economico-social prezentă cu succes a unei firme pe piaţa este tot
mai dificilă.

Pentru a supravieţui şi a se dezvolta firma trebuie sa cunoască bine piaţa,să comunice cu

aceasta,sa-şi informeze potenţialii clienţi despre produsele si serviciile sale şi să recepţioneze
informaţiile cumpărătorilor sau consumatorilor.

Promovarea este un program dirijat ce include metode şi tehnici de comunicare realizat cu

scopul de a prezenta compania şi serviciile sale consumatorilor potenţiali,de a comunica atributele
importante ale produselor ,de a facilita vânzarea acestora şi astfel de a contribui la maximizarea
profitului pe termen lung.

Promovarea apare ca o componentă distinctă a marketingului implicând activitaţi coerente

legate nemijlocit de preţ,produs şi distribuţie.Toate elaborate într-o politică de marketing care
coordonează în mod unitar atitudinile ,obiectivele firmei pentru un anumit segment de piaţă.

Promovarea are o importanţă vitală în procesul de vânzare a produsului/serviciilor ,având

rolul de a scoate în evidenţă atributele lor esenţiale şi de a informa consumatorii pentru satisfacerea în
condiţii optime a necesităţilor acestora.[1]

Promovarea se realizează prin mai multe modalităţi: la TV,la radio şi de cele mai multe
ori pe internet.Vedem adesea bannere prin oras,promoţii legate de produsele achiziţionate insă de multe
ori aceste produse nu au tocmai efecte benefice asupra organismului nostru.
Politica de promovare a sucurilor naturale se adresează:
 persoanelor cu venituri medii şi ridicate;
 persoanelor care au o alimentaţie sanatoasă;
 persoanelor care fac sport,care au un stil de viaţă echilibrat;
 persoanelor care au un stil de viaţă alert,sunt obosite,au un tonus energetic scăzut.
Politica de promovare a sucurilor naturale scoate în evidenţă:
 care sunt beneficiile consumului de sucuri natural;
 aportul de nutrienţi în alimentaţia fiecărui consumator;
 remediile naturale ale sucurilor naturale pentru vindecarea diverselor boli;
 stilul de viaţă sănătos pe care ar trebui să l adopte fiecare consumator.
12
 Datorită neregulilor înregistrate în ultima perioadă am dorit să evidenţiez conform art.3 din
Ordonanţa nr 21/1992 privind protecţia consumatorilor (publicată în Monitorul Oficial nr.212 din 28
luna 1992) care sunt drepturile fundamentale ale consumatorilor:
 de a fi protejati impotriva riscului de a achizitiona un produs sau de a li se presta un
serviciu care ar putea să le prejudicieze viaţa, sănătatea sau securitatea ori să le afecteze drepturile şi
interesele legitime;
 de a fi informaţi complet, corect şi precis asupra caracteristicilor esentiale ale produselor
şi serviciilor, astfel încît decizia pe care o adoptă în legatură cu acestea să corespundă cît mai bine
nevoilor lor, precum şi de a fi educaţi in calitatea lor de consumatori;
 de a avea acces la pieţe care le asigură o gama variată de produse şi servicii de calitate ;
 de a fi despăgubiţi pentru prejudiciile generate de calitatea necorespunzătoare a
produselor şi serviciilor, folosind în acest scop mijloacele prevăzute de lege;
Conform art. 19 informarea consumatorilor despre produsele oferite se realizează, în mod
obligatoriu, prin elemente de identificare şi caracterizare ale acestora, care se înscriu la vedere, dupa
caz, pe produs, etichetă, ambalaj de vînzare sau în cartea tehnică, instrucţiunile de folosire ori altele
asemenea, ce însoţesc produsul, în funcţie de natura acestuia.
De cele mai multe ori însă ce ne este prezentat în reclame nu este tocmai în conformitate cu
caracteristicile de calitate ale produsului respectiv.[9],[6]
Dintre agenții economici,72% au fost verificați de Autoritatea Națională pentru Protecția
Consumatorilor au fost găsiți cu nereguli în comercializarea băuturilor răcoritoare. Din cantitatea totală
controlată, 164.000 de litri de sucuri, nectaruri şi bauturi racoritoare nu se încadrau in prevederile legale
în vigoare, privind protecţia consumatorilor. [21]
Chiar dacă pe etichetă apare o lămâie, nu înseamnă neapărat că sucul pe care îl cumpărați
conține neapărat respectiva citrică. Mai grav, ceea ce cumparam drept suc de fructe poate conține doar
0,2% fructe, atrage atenția ANPC, drept concluzie a unor controale efectuate în luna iulie anul 2011.
Inspectorii ANPC au sesizat faptul că pe etichete se aflau informații eronate, abuzive sau
confuze:
 sucuri naturale pe a căror etichete erau menţionate suc de mere/suc de pere/suc de
struguri, deşi sucul de fructe reprezenta maxim 1%, procent care nu dă specificitate produsului;
 lipsa menţiunii cu îndulcitori din denumirea produsului, deşi acesşia se regăseau în lista
ingredientelor;
 ilustrare de lămâie/lime, deşi în lista ingredientelor se regăseau doar arome;

13
  ilustrare numai capşuni, deşi în lista ingredientelor acestea reprezentau doar 0,5%;
 ilustrare de lămâi, deşi acestea nu se regăseau ca ingredient;
 ilustrarea de diverse fructe, în condiţiile în care conţinutul de suc de fructe (capşuni,
kiwi) era numai 0,2%;
 informaţii înscrise cu caractere foarte mici, greu vizibile, în culori necontrastante;
 lipsa inscripţionării volumului net.
Acestea sunt doar câteva din neregulile găsite la agentii economici din România sesizate de
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor.[11]
Pentru a prevenii neregulile enumerate mai sus în continuare voi enumara câteva
sfaturi pentru consumatori:

 nu cumpăraţi sucuri şi nectaruri din fructe cu ambalaje neetanşe;

 acordaţi o atenţie deosebită aspectului produselor în ceea ce priveşte prezenţa
suspensiilor care pot proveni de la nerespectarea temperaturilor de depozitare/expunere;
 nu achiziţionaţi produse depozitate la temperaturi mai mari decât cele impuse de
producători şi mentionate pe etichetă sau ambalaj;
 refuzaţi produsele care prezintă data durabilităţii minimale modificată sau depaşită;
 citiţi cu atentie lista ingredientelor şi nu cumpăraţi produsul dacă pe ambalaj sau etichetă
există ilustraţii de fructe care nu se regăsesc în lista ingredientelor;
 la cumpărarea produselor solicitaţi şi păstraţi bonul de casă pentru a putea proba în cazul
în care, în mod justificat, doriţi să reclamaţi calitatea/siguranţa unui produs.[22],[4]

14
 Capitolul 2 Calitatea şi sortimentul sucurilor naturale

2.1.Clasificarea şi sortimentul sucurilor naturale

Alimentaţia reprezintă unul din cele mai controversate domenii în zilele noastre.Longevitatea
indivizilor este strans legată de alimetaţia sănătoasă şi de stilul de viaţă.Omul modern este obligat să
facă faţa ritmului alert al vieţii de zi cu zi.
Tonusul energetic scăzut şi stările de epuizare fizică şi psihică sunt frecvente pentru
majoritatea populaţiei.Se intamplă să ne simţim organismul devitalizat,sa ne simţim obosiţi,iar pofta
noastră de viaţă să se diminueze.
Natura ne pune insă la îndemână numeroase remedii de energizare.
Sucurile naturale obţinute din diverse sucuri şi legume sunt un adevărat tonifiant al
organismului şi o sursă sigură de vitamine şi minerale,ajutând la detoxifierea organismului şi la
curăţarea acestuia de toxine.[2]
Sucul natural este cunoscut a fi hrănitor şi benefic pentru sănătatea organismului uman
deoarece conţine o multitudine de vitamine şi minerale.
Sucurile naturale se incadrează în categoria produselor gustative,subcategoria băuturilor
nealcoolice.
Sucurile de fructe reprezintă băuturi nealcoolice ,obţinute prin materie primă aparţinând
diferitelor specii,prin presare sau mărunţirea fină a fructelor.
Sucurile naturale se remarcă prin conţinut ridicat de zaharuri uşor asimilabile,acizi organici(cu
acţiune de stimulare a salivaţiei,secreţiei gastrice şi intestinale),vitamine şi minerale.[19]

Clasificarea sucurilor naturale se face după:

1.Conţinut de suc natural:

 100% obţinut din suc concentrat de fructe sau legume

 mai puţin de 100% - cu adaos de apă

2.După sortiment:

 sucurile limpezi se prelucrează din fructe şi legume suculente şi cu un conţinut redus de

substanţe pectice, substanţe tanante şi amidon. În scopul obţinerii sucurilor limpezi, fructele şi legumele
se supun mărunţirii la dimensiuni optime şi apoi presării, centrifugării sau difuziei în apă. Pentru
15
separarea mai uşoară şi completă a sucurilor prin presare, materia primă este supusă unor operaţiuni
preliminare, printre care amestecarea cu Kieselgur sau macerarea enzimatică.
Sucurile rezultate prezintă o vâscozitate mare şi o cantitate mare de particule în suspensie şi
coloizi. Limpezirea sucurilor se poate face prin: autolimpezire, limpezire enzimatică, prin cleire, prin
centrifugare, filtrare sau congelare. Sucurile de fructe de calitate superioară prezintă caracteristici de
aromă, gust, miros şi culoare specifice fructelor din care se obţin şi sunt limpezi.
 sucuri cu pulpă (crenogenatele şi nectarele) care se obţin prin mărunţirea fină a pulpei
fructelor sau legumelor.

Nectarele se obţin din creme de fructe prin adaos de zahăr şi apă.

Principalul defect ce apare la aceste sucuri de fructe cu pulpă este sedimentarea particulelor
din suspensie. Evitarea apariţiei acestui defect se face prin micşorarea dimensiunilor particulelor până
la 5-100 microni. Se obţin nectare în special din caise, piersici, vişine, gutui, prune, pere, struguri,
coacăze negre, căpşuni, mere, afine etc.
3.După adaosul de zahar:

 cu adaos de zahăr
 fără adaos de zahăr[3]

2.2.Tehnologia de obţinere şi caracteristicile de calitate ale sucurilor

naturale

Aceasta tehnologie include următoarele operaţii:

 sortarea - se îndepărtează fructele vătămate, cele imature şi trecute de maturitatea de
consum. Fructele imature dau un randament scăzut şi un suc greu de limpezit. Fructele supramaturate
sunt greu de presat şi dau sucuri tulburi.
 spălarea - se execută în mod obişnuit în scopul îndepărtării impurităţilor aderente şi a
înlăturării parţiale a microflorei epifite.
 mărunţirea - se face prin răzuire la fructele seminţoase. Strugurii, vişinele, cireşele,
bacele se mărunţesc. Din punct de vedere fizic masa de fructe mărunţite (terciul) este un sistem
complex care cuprinde trei mari componete şi variază de la un sortiment de fructe la altul. Sucul
reprezintă cantitatea de lichid eliberat din structura celulelor în timpul zdrobirii-mărunţirii. Statul
intermediar are o structură aproape de gel, fiind alcătuit în mare parte din protopectina hidratată cu suc.
În timpul presării acest strat intervine negativ prin faptul că sucul menţinut în protopectina nu este

16
eliberat prin presare şi prin urmare este pierdut, ceea ce micşorează randamentul în suc. În al doilea
rând, datorită caracterului amorf al statului intermediar, rezistenţa la curgere a stratului este mare, ceea
ce influenţează presabilitatea masei de fructe zdrobite. Partea solidă a masei de fructe zdrobite-
mărunţite este porţiunea insolubilă a fructelor şi conţine componente de aromă şi culoare.
 tratamentul enzimatic (al masei de fructe zdrobite-mărunţite) are drept ca scop
hidroliza substanţelor pectice insolubile, care alcătuieşte ,,cimentul” intracelular sau intră în constituţia
membranelor astfel încât se eliberează mai mult suc la presare, deci se imbunatateste.
 presarea sau difuzia - presarea se execută la o presiune de 20-30 bar, iar difuzia se
realizează în baterii, la o temperatură a apei de 80-85C.
 limpezirea - se realizează prin centrifugare (prelimpezire) şi enzimatic. Limpezirea
enzimatică a sucurilor obţinute prin presare cât şi la cele obţinute prin difuzie în vederea:
 destabilizării componentelor care dau tulbureală, pentru a se uşura separarea lor prin
creşterea vitezei de sedimentare;
 stabilizării sucului prin eliminarea substanţelor care ar putea cauza ulterior tulburarea;
 uşurării filtrării cu un consum redus de materiale concentrate;
 reducerii viscozităţii sucurilor concentrate;
 prevenirii sau reducerii spumării la fermentaţia sucurilor.
Limpezirea enzimatică se realizează prin degradarea protopectinei şi a pectinei solubilizate
în suc. Prin procesul de limpezire se asigură îndepărtarea suspensiilor şi schimbarea sistemului
coloidal. Operaţia se realizează prin mai multe procedee:
 autolimpezirea (limpezire naturală) se realizeaza când sedimentarea particulelor din
suc se face pe baza masei lor specifice, iar durata de sedimentare este de 2-3 zile, temperatura se
menţine sub 15-16C, pentru a evita procesul de fermentare. În această durată de timp sucul se ,,separă”
în faza lichidă şi faza solidă, urmând a se face decontarea sucului limpede. Pe durata autolimpezirii,
enzimele pectolitice acţionează asupra substanţelor pectice, rezultând în final pectaţi care se
sedimentează şi odată cu aceştia se formează şi substanţe tanante insolubile (între proteine şi taninuri).
 limpezirea prin încălzire rapidă, când se practică o încălzire a sucului la 75-80C timp
foarte scurt, de 10-80 secunde, urmată de o răcire rapidă la 10-20C. Ca urmare a efectului
temperaturilor ridicate are loc procesul de coagulare a proteinelor şi suspendarea suspensiilor din suc.
 limpezirea prin cleire, se aplică la toate categoriile de sucuri indiferent de conţinutul
lor în substanţe pectice, folosind soluţiile de tanin şi gelatină, cu acţiune combinată, în sensul că
gelatina neutralizează coloizii din suc, ducând la sedimentare, iar taninul dă combinaţii insolubile cu
substanţele proteice din suc. Soluţiile se toarnă separat în cantitatea de suc supusă limpezirii, mai întâi
17
taninul în concentraţie de 3%. Durata limpezirii este de 8-10 ore şi trebuie asigurată temperatura de 8-
12C, peste această temperatură efectul de limpezire nu este cel mai scontat.
 limpezirea cu bentonită se bazează pe efectul avut de aceasta, privind capacitatatea.
Absorbanţa si neutralizarea coloizilor, fixarea şi sedimentarea în mediu acid a particulelor din suc aflate
în suspensie. În funcţie de conţinutul sucului ce trebuie limpezit concentraţia bentonitei este cuprinsă
între 0,1-0,3%.
 limpezirea prin centrifugare se aplică înaintea operaţiilor de filtrare şi pasteurizare a
sucurilor. Centrifugarea are ca efect îndepărtarea particulelor grosiere şi a unor microorganisme, dar nu
are loc eliminarea suspensiilor coloidale.
 limpezirea prin filtrare constituie operaţia de obţinere a sucurilor perfect limpezi, prin
folosirea diferitelor tipuri de filtrare (cu cochilii, cu plăci) iar ca materiale filtrante se folosesc: pânza,
celuloza, azbestul, pământul de infuzie (Kieselgur, diatonita, siliciul fosil). În diferitele tipuri de filtrare,
sucul destinat filtrării circulă în mod forţat, cu ajutorul unor pompe, temperatura de lucru fiind cea
obişnuită din încăpere sau temperatura se ridică prin încălzirea sucului la 30-40C.
 filtrarea se execută în filtre-prese cu azbest, folosind kieselgur sau bentonita ca
material auxiliar de filtrare.
 detartrizarea - se aplică la sucul de struguri şi are drept ca scop îndepărtarea
bitartratului de potasiu aflat în soluţie. Se realizează prin adaos de lactat de calciu (1%) sau carbonat de
calciu (1%). Se poate realiza şi prin depozitare frigorifică la ~ 7C, timp de câteva luni, sau 3-7 zile la
3C.
 pasteurizarea se execută la 80C, timp de 10-60 s, fiind urmată de răcire.
 conservarea - se poate realiza sub presiune CO2 (1,5% CO2 la presiunea de 7 bar;
congelarea la -30C după dezaerare, în cutii de carton parafinate; concentrarea prin evaporarea sub vid
până la atingerea concentraţiei de 65-70% zahăr total, cu concentrat; concentrarea prin crioconcentrare.
Conservarea sucurilor de fructe se poate face prin mai multe procedee:
 Cu CO2 folosind o cantitate de 15 g/litru de suc în funcţie şi de presiunea de îmbuteliere,
de compoziţia chimică a sucului şi temperatura de lucru.
 Prin frig, utilizând refrigerarea (de la temperatura iniţială a sucului se scade –5…+5C)
şi păstrarea în stare refrigerată sau se păstrează prin congelare, la temperatura de –10…–30C.
 Prin concentrare, folosind diferite metode specifice (evaporare, croiconcentrare şi
osmoza inversă).
 Prin dezhidratare, când se obţin sucuri sub formă de ,,praf”, fiind folosite în consum,
după rehidratare.[3]
18
 Caracteristicile de calitate ale sucurilor naturale:
În circuitul economic, mărfurile apar după ce au fost supuse unor tratamente de separare,
stabilizare şi procesare mai mult sau mai puţin avansate, inclusiv pentru a diminua influenţa unor
factori externi de mediu asupra proprietăţilor alimentelor

Printre caracteristicile de calitate ale sucurilor naturale se regăsesc :

1.Propietăţi organoleptice:
 aspect: lichid, uniform, omogen (fără pulpă), opac;
 culoare: uniformă, apropiată de culoarea pulpei fructului;
 miros: bine precizat, caracateristic mirosului natural al fructului din care provine, fără
miros străin;
 gust: plăcut, specific fructului natural din care provine, fără gust străin.
 corpuri străine: lipsă.
 densitate: fără aspect gelatinos, dar nici apos.

2.Proprietăţi microbiologice:
Nu se admit semne de alterare microbiană (mucegai sau fermentare).
Se admit bacterii coliforme, la 1 l, max. 100 şi numărul total de germeni aerobi mezofili, la 1
ml, max. 300.

3.Propietăţi fizice şi chimice:

 apă – 87.6%
 proteine – 0.7%
 grăsimi – 0.2%
 minerale – 0.3%
 fibre – 0.3%
 carbohidraţi – 10.9%
 calciu – 26 mg
 fosfor – 20 mg
 fier – 0.3 mg
 vitamina C – 30 mg [3]

19
 Ȋn următorul tabel sunt prezentate principalele componente chimice ale unor fructe:

Tabelul 2.1.Principalele componente chimice ale unor fructe,%

Apă Glucide Protide Lipide Celuloză Cenuşă

Fructe
Ananas 75-89 8-18 0,4-0,52 0,1-0,4 0,48-0,54 0,5-0,53
Banane 69-79 11-12 0,8-2,20 1,0-1,4 0 0,18-0,78 0,64-1,60
Caise 78-93 3-16 0,8-1,10 0,006-0,1 0 0,96-1,12 0,42-1,12
Căpşuni 83-93 3-10 (0,06-0,12) 0,4-0,6 0,20-0,80
Cireşe 78-86 10-17 (0,54-1,16) 0,5-0,8 0 0,32-0,46 (0,30-0,60)
Grapefruit 82-90 3,3-12,1 0,5-0,8 0,20-0,25
Lămâi 85-88 0,9-9,1 0 0,3-1,0 0,5-0,6
Mandrine 84-90 6,9-11,4 0,5-0,8 0,4-0,7
Mere 78-93 3,0-15,0 0,1-0,4 0,1-0,7 0,8-1,0 0,2-0,5
Nectarine 76-83 8,0-12,0 0,3-0,5 0,05-0,1 0,2-0,4 0,4-0,5
Pere 78-88 6,0-14,0 0,4-0,7 0,1-0,5 1,5-2,6 0,2-0,4
Piesici 80-89 6,0-16,0 0,5-1,0 0,14 0,46-0,62 0,3-0,6
Prune 76-92 3,0-15,0 0,5-1,0 0,1-0,2 0,30-0,87 0,3-0,7
Struguri 76-88 9,0-20,0 0,5-2,3 1,2-1,7 0,4-0,5 0,5-0,7
Vişine 78-88 7,0-15,0 0,8-1,1 0,5 0,36-0,48 0,3-0,6
Sursa:Procopie Roxana “Bazele Merceologiei:bazele teoretice si metodologice ale
merceologiei produselor alimentare” Editura ASE Bucureşti 2011

2.3.Modalităţi de ambalare şi etichetare ale sucurilor naturale

Dezvoltarea şi diversificarea producţiei şi a consumului de bunuri, promovarea formelor
eficiente de comerţ au determinat evoluţii spectaculoase în domeniul ambalajelor.
Ambalajul insoţeşte produsul în fiecare etapă a circulaţiei sale, de la producător la
consumator, având un rol important în protejarea acestuia şi promovarea vânzărilor.
Tetra Pak a dezvoltat ambalaje ce protejează atât valorile nutriţionale cât şi gustul
alimentului. Graţie inovaţiei continue, ambalarea şi distribuţia alimentelor au fost mult îmbunătăţite.
Laptele, sucurile, apa, supele, ingheţata, brânza, alimentele cu particule, legumele sunt
exemple de alimente ce pot fi astăzi ambalate în cutii de carton Tetra Pak.
20
 Tratamentul termic pentru sucurile ambalate aseptic şi pentru alte băuturi cu aciditate mare se
numeşte pasteurizare şi are urmatorul principiu: temperatură ridicată timp scurt (HTST-High
Temperature Short Time).
Pasteurizarea constă în încălzirea produsului până la maximum 100 grade Celsius, menţinere
între 15-60 secunde urmată de răcirea bruscă la temperatura camerei. Intregul proces se desfaşoară într-
un sistem închis, aseptic. Produsul rezultat este stabil din punct de vedere microbiologic.
Conţinutul de suc şi valorile nutritive sunt specificate în mod obligatoriu pe ambalaj.
Ȋn ultimul timp producătorii se întrec în creativitate, introducând pe piaţa, cu o frecvenţă
uimitoare, noi produse şi mărci. In plus, durata de viaţă a multor produse din gama sucurilor se
micşorează constant. In aceste condiţii, abilitatea de a face schimbări rapide pe linia de producţie
devine extrem de importantă.
Pe langă experienţa, Tetra Pak deţine echipamente adaptate unor scenarii de produţie cât mai
diversificate, atât pentru băuturi carbogazoase cât şi pentru sucuri naturale, nectaruri şi băuturi
răcoritoare neacidulate (still drinks).
Ambalajul aseptic este format din straturi succesive de carton, folie de aluminiu şi
polietilenă. Aceasta combinaţie conferă siguranţă şi confort în utilizarea produsului. Fiecare tip de
material din compoziţia ambalajului are funcţia sa specifică în protejarea alimentului.Combinaţia de
carton, polietilenă şi folie de aluminiu variază în funcţie de produsul care se ambalează; în toate
cazurile insă, singurul material care vine în contact direct cu produsul este polietilena de uz alimentar.

Figura 2.1. Tetra Brik Aseptic

Sursa: www.tetra-pak.com/România

Pentru un produs ambalat în Tetra Brik Aseptic avem următoarea combinaţie de materiale:
 75% hârtie din surse regenarabile - pentru a conferi ambalajului fermitate şi
stabilitate.

21
  25% polietilenă - pentru a preveni recontaminarea produsului cu micro-
organisme, conferind rezistenţă la agresiunea factorilor exteriori.
 5% aluminiu - bariera în calea pătrunderii aerului şi luminii, contribuie la
păstrarea gustului şi proprietăţilor nutritive ale alimentelor.
Sucurile de fructe trebuie ambalate în condiţii aseptice, pentru a păstra calităţile
microbiologice conferite de tratamentul termic aplicat. Sistemele Tetra Pak asigură o ambalare în
condiţii de maximă igienă şi siguranţă. Produsul este transportat la maşina de ambalat într-un sistem
închis, presterilizat şi apoi dozat aseptic în ambalaje care se formează în interiorul maşinii.
Umplerea are loc în zona aseptică a maşinii, sterilizarea ambalajului fiind asigurată prin presurizare
cu aer steril. Zona aseptică a maşinii în care se realizează umplerea este mică, cu putine elemente în
mişcare. Acesta este un factor foarte important care contribuie la integritatea întregului sistem.
Cutiile sunt închise sub nivelul lichidului, fiind astfel complet umplute; în acest fel, conţinutul este
total protejat împotriva oxidării şi în acelasi timp ambalajul este utilizat cu eficienţă maximă. Pentru
produsele care trebuie agitate, există posibilitatea umplerii incomplete a cutiilor.[23]
De asemenea sucurile naturale se mai pot ambala şi în sticle de plastic.
Sticlele de plastic au fost folosite în premieră în scopuri comerciale în anul 1947.
Au devenit extrem de populare şi au inlocuit complet sticlele produse din sticlă datorită:
 costurilor scăzute de producţie;
 sigilarea mai bună a capacului;
 posibilitatea de resigilare a capacului;
 rezistenţă mai mare la spargere;
 rezistenţă mai mare la temperaturi înalte sau scăzute.

Figura 2.2.Ambalaj sticlă de plastic

Sursa: www.bisoti.ro
De asemenea, sunt folosite în scopuri comerciale, forma sticlei de plastic ajunge să reprezinte
indentitatea unui anumit brand (ex: Coca Cola), forma sticlei fiind o marcă inregistrată ce nu poate fi

22
produsă de alte companii. De asemenea, prin sticla de plastic, băutura comercializată se vede clar,
aceasta fiind 100% transparenta , acesta reprezentând un avantaj major pentru producătorii de băuturi
alcoolice, carbogazoase sau orice alt tip.
Plasticul este reciclabil şi poate fi refolosit pentru numeroase alte produse. De asemenea,
temperatura sa de topire nu este deloc ridicată,ceea ce scade considerabil costurile de producţie pentru
acest material.
Sticlele de plastic sunt găsite astăzi în numeroase forme, culori si mărimi, şi reprezintă metoda
preferată de depozitare a mărfurilor pentru marii comercianţi.
Pentru ca avantajele lor sa fie exploatate cu adevarat la capacitate maximă mai rămâne să se şi
realizeze reciclearea propriu-zisă.[24]

O altă modalitate de ambalare a sucurilor naturale este ambalajul din sticlă.

Ambalajele din sticlă sunt bune atât pentru ambalarea produselor alimentare, cât şi a
băuturilor.
Există trei principale motive pentru care sticla face parte din topul materialor de ambalaj
considerate ecologice şi preferate de consumatori. Astfel, sticla este în primul rand 100% reciclabilă,
este considerată sigură şi sănătoasă şi nu în ultimul rând pastrează nealterat gustul alimentelor pe care
le conţine. Sticla este ambalajul preferat pentru băuturi, sucuri, iaurturi sau lapte. Datorită faptului că
pastrează gustul nealterat sticla este considerat ambalajul perfect pentru produsele naturale. Datorită
caracteristicilor sale sticla poate fi clasată în topul ambalajelor ecologice, fiind chiar numarul unu.[25]

Figura 2.3 Ambalajul din sticlă

Sursa: www.ecomagazin.ro
Ambalajele pot fi la 200 ml, 250 ml, 500ml, 1L,2L.
Etichetarea sucurilor naturale este reglementată de Hotărârea de Guvern nr. 106 din
februarie 2002 privind etichetarea alimentelor.

23
 Principalul rol al etichetării este acela de a oferi informaţii. Etichetarea modernă a produselor
presupune un mesaj bogat, cu informaţii utile comerţului şi consumatorilor, primul loc fiind ocupat de
informaţiile de ordin nutriţional.
Conform art.5 a)-l) eticheta alimentelor, repectiv şi a produselor lactate trebuie să conţină în
mod obligatoriu:
 denumirea sub care este vândut alimentul;
 lista cuprinzând ingredientele;
 cantitatea din anumite ingrediente sau categorii de ingrediente, conform art. 8;
 cantitatea netă pentru alimentele preambalate;
 data durabilităţii minimale sau, în cazul alimentelor care din punct de vedere
microbiologic au un grad înalt de perisabilitate, data limită de consum;
 condiţiile de depozitare sau de folosire, atunci când acestea necesită indicaţii speciale;
 denumirea sau denumirea comercială şi sediul producătorului, al ambalatorului sau al
distribuitorului; În cazul produselor din import se înscriu numele şi sediul importatorului sau ale
distribuitorului înregistrat în România;
 locul de origine sau de provenienţă a alimentului, dacă omiterea acestuia ar fi de natură
să creeze confuzii în gândirea consumatorilor cu privire la originea sau provenienţa reală a alimentului;
 instrucţiuni de utilizare, atunci când lipsa acestora poate determina o utilizare
necorespunzatoare a alimentelor;
 concentraţia alcoolică pentru bauturile la care aceasta este mai mare de 1,2% în volum;
 menţiune care să permită identificarea lotului.[10]

Ȋn continuare vom analiza eticheta sucului natural Prigat 100% portocale,ambalat la

0,25L,ambalaj din sticlă:
Tabelul 2.2. Caracteristici de calitate ale sucului natural Prigat 100% portocale
Valori nutriţionale 100ml
Valoarea energetică 44kcal/184,1kj
Proteine 0g
Glucide 11 g
Lipide 0g
Vitamina C 25 mg (31,25%DZR*)
*doza zilnică recomandată
Sursa: original
24
 Eticheta nu conţine lista ingredientelor şi nici cantitatea din anumite ingrediente sau categorii
de ingrediente, conform art. 8.Termenul de valabilitate nu este vizibil şi este scris foarte mic astfel ca
nu poate fi observant cu usurinţă.Nu se specifică dacă conţine zahăr şi cantitatea,de asemenea se
specifică că este suc de portocale 100% oţinut din suc de portocale concentrat,asta înseamnă că nu ar
trebui să aibă adaos de apă sau zahăr dar nici asta nu este specificat.
Consider ca acestea sunt doar câteva nereguli descoperite şi dacă consumatorii ar avea
cunostinţele necesare să analizeze o etichetă ar fi mult mai atenţi atunci când ar achiziţiona astfel de
produse.

2.4.Rolul şi importanţa sucurilor naturale în alimentaţie

Alimentaţia reprezintă unul dintre cele mai controversate domenii în zilele noastre.
Longevitatea indivizilor este strâns legată de alimentaţie şi stil de viaţă. Omul modern este obligat să
facă faţă ritmului alert al vieţii de zi cu zi. În acest context mulţi dintre noi găsesc anumite alternative
care să le aducă satisfacţii. Tonusul energetic scăzut şi stările de epuizare fizică şi psihică sunt frecvente
pentru majoritatea populaţiei. Se întâmplă să ne simţim organismul devitalizat, să ne simţim obosiţi, iar
pofta noastră de viaţă să se diminueze. Natura ne pune însă la îndemână numeroase remedii de
energizare.
Sucurile naturale obţinute din diverse fructe şi legume sunt un adevărat tonifiant al
organismului şi o sursă sigură de vitamine şi minerale, ajutând la detoxifierea organismului şi la
curăţarea acestuia de toxine.
Legumele şi fructele trebuie să acopere aproximativ 15% din necesarul energetic zilnic al
omului.
Portocala, de exemplu este unul dintre cele mai populare fructe ale Planetei, iar sucul de
portocale este cel mai cunoscut produs din categoria sucurilor de fructe.
Sucul obţinut din portocale proaspete este recunoscut a fi hrănitor şi benefic pentru sănătatea
organismului uman deoarece conţine o multitudine de vitamine şi minerale. În plus sucul de portocale
poate avea efecte benefice asupra colesterolului şi tensiunii arteriale, reducând riscul apariţiei bolilor de
inimă şi unor tipuri de cancer.
Sucul de portocale are de asemenea un efect detoxifiant asupra organelor interne, dar şi
energizant în cazurile de oboseală, datorită conţinutului de potasiu. De asemenea, sucul de portocale
mai este recomandat şi hepaticilor, persoanelor cu sângele mai gros, cu tromboza, cu un colesterol
25
crescut, celor care suferă de constipaţie, împotriva durerilor de cap şi a migrenelor. Mai mult, este
considerat a fi un aliment excelent pentru copiii care nu sunt hrăniţi cu lapte. Acesta previne scorbutul
şi rahitismul şi ajuta la creştere.[2]
Sucurile din fructe au un profund efect purificator asupra corpului. De regula, fructele trebuie
să fie consumate după ce au ajuns la maturitate, cu doar câteva rare excepţii. Fructele nu trebuie să fie
mâncate la aceeaşi masă odată cu alimentele care conţin şi ele zaharuri. Fructele, dacă sunt consumate
într-o suficientă varietate, pot furniza corpului toate elementele vitale de care are el nevoie.
Aproape toate legumele şi fructele conţin cantităţi însemnate de provitamină A, vitamina C,
vitaminele B1 şi B2, vitamina P şi acid pantotenic.
Cercetări recente arată că unele specii conţin şi provitamina D, vitamina E,vitamina K,
vitamina B6, biotină şi acid folic.
Legumele şi fructele aduc o contribuţie majoră de elemente minerale şi în special
miliechivalenţi alcalini (K, Na, Ca, Mg), contribuind la menţinerea echilibrului acido-bazic în
organismul omului. Glucidele prezente în legume şi fructe sunt reprezentate în principal de hexoze,
atât în stare liberă, cât şi combinată.
Poliglucidele existente, inclusiv, fibrele alimentare, favorizează digestia şi asimilarea,
stimulează funcţiile motorii şi secretorii ale intestinului. Proteinele din legume şi fructe sunt în cantităţi
reduse; cu toate acestea, acoperă 5-10% din necesarul zilnic. Apar mai ales albumine, globuline,
cromoproteide, flavoproteide, nucleoproteide etc. Acizii care predomină din punct de vedere cantitativ
în legume şi fructe sunt acidul citric şi acidul malic. Legumele şi fructele mai conţin pigmenţi, uleiuri
eterice, glicozizi, acizi organici, tanin şi alte substanţe cu efecte gustative. Multe legume şi fructe
conţin fitoncide, care prin efectul lor bacteriostatic şi bactericid anihilează microflora dăunătoare care
pătrunde accidental în traiectul gastro-intestinal.[7]
Ȋn funcţie de fructul conţinut sucurile sunt adevarate remedii naturale pentru diverse boli:
 sucul de lămâie: oboseală, convalescenţă, ulcer gastric, întareşte sistemul imunitar şi este
extreme de folositor copiilor în perioada de creştere;
 sucul de mere: boli reumatice, gută, constipaţie, astenie, ateroscleroză (profilactic);
 sucul de afine: colite, diaree, dizenterie, colibaciloză, previne infecţiile urinare;
 sucul de căpşuni: boli reumatice, tulburări de creştere la copii;
 sucul de grepfruit: oboseală, anorexie, insuficienţă hepatică, fragilitate vasculară;
 sucul de pere: anemii, astenie, diaree, gută, surmenaj, tuberculoză;
 sucul de portocale: ateroscleroză, febră, convalescenţă, util organismului copiilor în
perioada de creştere;

26
  sucul de struguri, numit simbolic şi lapte vegetal, este folositor în boli reumatice, gută,
litiază biliară şi renală, obezitate.[26]
Adepţii stilului de viaţă naturist insistă asupra folosirii alimentelor neprelucrate termic.
Intrucât favorizează funcţia tractului intestinal şi asigură o diureză crescută, sucurile naturale de fructe
ăi legume sunt ideale, atât ca aliment propriu-zis, cât mai ales în dietele bolnavilor. Uşor digerabile, ele
constituie o sursă energetică substantială. Sucurile proaspete conţin adevărate concentrate de vitamine,
fermenţi, substanţe minerale, acizi organici, substanţe colorante active biologic, au gust placut şi sunt
uşor suportate de către bolnavi. Au acţiune stimulativă, fortifiantă, antitoxică, diuretică şi proprietăţi
"igienice” remarcabile. Sunt sărace în lipide, proteine şi săruri de sodiu. Au aspect, culoare şi arome
plăcute, se pot consuma reci în timpul verii şi calde iarna, de către copii, tineri şi vârstnici în egală
măsură.
Sucurile de legume şi fructe nu trebuiesc considerate alimente concentrate sau medicamente;
ele sunt printre cele mai puţin concentrate şi, totuşi, cele mai hrănitoare dintre. Desigur ca modalitatea
în care sunt preparate sucurile are o influenţă deosebită asupra rezultatelor obţinute. Dacă sunt extrase
incomplet, vor conţine apă vitală, organică, însă vor avea o calitate redusă prin lipsa vitaminelor şi
enzimelor. In ceea ce priveşte cantitatea de suc necesară a fi baută, recomandăm să se bea atât cât se
poate, fără a simţi ca exagerăm. In general, o jumatate de litru pe zi este un minimum pentru a avea
efecte perceptibile, dar, de preferinţă, se pot bea 1-4 l sau mai mult. Cu cat bem o cantitate mai mare de
suc, cu atât mai repede se vor observa rezultatele.[8]

27
 Capitolul 3.Studiu privind piaţa sucurilor naturale din România

3.1. Definirea obiectivelor cercetării

Datorită complexității pieței sucurilor naturale, o singură cercetare, în general, și această
cercetare, în particular, nu poate acoperi totalitatea subiectelor legate de acest domeniu. Pentru acestă
cercetare de piață am stabilit următoarele obiective:
 identificarea principalelor tipuri de sucuri naturale preferate de consumatori;
 determinarea frecventei de consum a sucurilor naturale;
 evidentierea principalelor motivaţii de achizitionare a sucurilor naturale;
 gradul de informare asupra caracteristicilor de calitate a sucurilor naturale;
 stabilirea locaţiilor de achiziţie a sucurilor naturale;
 gradul de informare asupra rolului sucurilor naturale în alimentaţie;
 gradul de influenţă al promoţiilor în achiziţionarea sucurilor naturale;
Ȋn continuare am stabilit şi câteva ipoteze de lucru:
 creşterea volumului cumpărăturilor efectuate în supermarketuri;
 promoţiile au crescut considerabil vânzarile;
 în ultima perioadă, consumatorii îşi doresc un stil de viaţă mai sanatos

3.2. Prezentarea metodologiei cercetarii

Cercetarea de marketing reprezintă activitatea formală prin intermediul căreia, cu ajutorul
unor concepte, metode și tehnici științifice de investigare se realizează specificarea, măsurarea,
culegerea, analiza și interpretarea informațiilor de marketing, destinate conducerii unității economice
pentru cunoașterea mediului în care funcționează, identificarea oportunităților, evaluarea alternativelor
acțiunilor de marketing și a efectelor acestora.

Etapele procesului cercetării de marketing sunt:

Faza preliminară
 definirea scopului cercetării
 elaborarea obiectivelor și ipotezelor cercetării
 estimarea valorii informațiilor obținute prin cercetare

28
 Proiectarea cercetării
 alegerea surselor de informații
 selectarea modalităților de culegere a informațiilor
Implementarea
 recoltarea informațiilor
 prelucrarea informațiilor
 analiza și interpretarea informațiilor
 redactarea studiului și elaborarea concluziilor
După modalitatea de comunicare cu unitatea cercetată, se disting următoarele metode de
culegere a informațiilor: forme structurate de comunicare (au la bază un chestionar cu intrebări fixe),
forme parțial structurate (chestionar cu întrebări prestabilite, dar care pot fi reformulate), forme
nestructurate (formularea întrebărilor este lăsată la latitudinea operatorului de interviu). Prelucrarea
datelor urmărește aducerea datelor intr-o formă care poate fi analizată și interpretată. Prima dată se
realizează o bază de date, obținute prin transfer al datelor de pe diferiți suporți. Pentru a fi supusă unei
analize detaliate, baza de date finală este descrisă folosindu-se indicatori și metode grafice.[1]
Eșantionul pe care a fost aplicat chestionarul cuprinde un număr de 50 de persoane, cu
vârsta cuprinsă între 18 și 45 de ani, din mediul urban, cu venituri medii și studii liceale și universitare.

3.3. Analiza şi interpretarea rezultatelor

Ȋn urma aplicării chestionarului au rezultat urmatoarele informaţii:
La ȋntrebarea:” ”Consumați sucuri naturale”, care este o întrebare filtru, răspunsul a fost
unanim la întregul eșantion, și anume ”Da”.

Consum suc
%
natural?
100% Da
Da 100% 0% Nu

Nu 0%

Figura 3.1 Rata respondenţilor care consumă sucuri naturale

Sursa: autor

29
 Se ȋntamplă foarte rar ca o persoană să nu consume sucuri naturale.Singurul motiv pentru
care nu ar consuma ar fi din cauza unor probleme de sănătate (alergii).
La ȋntrebarea a doua,” Care sunt principalele tipuri de sucuri naturale consumate de
dumneavoastră?” răspunsurile au fost variate și rareori s-au oprit asupra unui singur tip de produs din
categoria sucurilor naturale, după cum se poate vedea și în graficul următor.

Numar 35
Tip de suc
respondenţi 30
25
Portocale
Portocale 31 20
Mere
Mere 24 15
10 Grapefruit
Grapefruit 8
5 Caise
Caise 3
0 Piersici
Piersici 16
Toate fructele
Toate fructele 6

Figura 3.2 Tipuri de sucuri naturale preferate de consumatori

Sursa: autor

După cum putem observa ȋn topul preferintelor se află portocala,urmată de sucul de mar şi de
piersici,fructele cele mai des consumate.La cealaltă extremă se află sucul de grapefruit,toate fructele şi
caisele aflându se pe ultimul loc ȋn topul tipurilor de sucuri naturale consumate de intervievaţi.
Sucul obţinut din portocale proaspăt este benefic pentru organism deoarece conţine o
multitudine de vitamine şi minerale.
Sucul de portocale are de asemenea un efect detoxifiant asupra organelor interne, dar şi energizant în
cazurile de oboseală, datorită conţinutului de potasiu. De asemenea, sucul de portocale mai este recomandat şi
hepaticilor, persoanelor cu sângele mai gros, cu tromboza, cu un colesterol crescut, celor care suferă de
constipaţie, împotriva durerilor de cap şi a migrenelor. Mai mult, este considerat a fi un aliment excelent
pentru copiii care nu sunt hrăniţi cu lapte. Acesta previne scorbutul şi rahitismul şi ajuta la creştere.

30
 Cea de a treia ȋntrebare,” Care este marca dumneavoastră preferată de sucuri naturale?’’
persoanele intervievate au răspuns variat,insă mărcile evident preferate sunt Santal şi Granini.

25
Numar 20
Marca
preferinte 15
10
Granini 21 5
0 Numar preferinte
Tymbark 8
Santal 23
Orangina 1
Cappy 6
Altele(Phanner&Prigat) 8

Figura 3.3 Marca preferată de sucuri naturale

Sursa: autor

Ȋn topul preferinţelor consumatorilor intervievaţi este marca Santal,urmată de marca

Granini.La cealaltă extremă se află marca Tymbark,urmată de marca Capyy şi pe ultimul loc se află
marca Orangina.
Ȋn jur de 46% aproape jumatate din respondenţi au ales marca Santal.Santal este marca
detinută de grupul Parmalat,un grup italian cu o imagine bine conturată ȋn industria alimentară.
Si marca Granini este preferata de 42%dintre cei intervievati,la o diferenta de 4 procente fata
de marca Santal.
În România, marca Granini se află în portofoliul companiei Carlsrom Beverages şi este
prezentă în 11 sortimente.
Ȋn categoria altele după cum se poate observa au fost incluse mărcile Pfanner şi Prigat Nectar.

31
 La ȋntrebarea numărul 4,” Cât de des consumaţi sucuri naturale?’’,au fost primite următoarele
răspunsuri:

%Nr
Frecvenţa de consum in fiecare zi
respondenţi
8% 6%
10%
ȋn fiecare zi 6% o data pe
34% saptamana
o dată pe saptamană 34% 42%
2-3 ori pe
2-3 ori pe saptamană 42% saptamana
o dată pe lună 10% o data pe luna

2-3 ori pe lună 8%

Figura 3.4 Frecvenţa de consum a sucurilor naturale

Sursa: autor
După cum se poate observa,frecvenţa de cumpărare se situează în intervalul o dată-2-3 ori
pe saptamană ceea ce inseamnă ca au un loc bine stabilit în alimentatia zilnică.
Se confirmă ipoteza conform căreia în ultima perioadă consumatorii îşi doresc un stil de
viaţă mai sănătos, au mai multă grijă la produsele consumate şi îşi doresc să achiziţioneze produse
sănătoase şi de calitate.
Acest rezultat se datorează şi faptului că respondenţii au un venit mediu ȋntre 1000-1500ron
şi ȋşi permit să achiziţioneze produse de calitate,naturale.
La ȋntrebarea 5,’’ De unde achiziţionaţi de obicei sucuri naturale?’’se confirmă ipoteza
conform căreia tot mai multe cumpărături sunt realizate din hypermaketuri şi supermarketuri după
cum reiese din graficul următor:

%Nr
Sursa achiziţie hypermaketuri
respondenţi 10%
hypermaketuri 56% supermaketuri
34%
supermaketuri 34% 56%
magazin de
magazin de 0% proximitate
proximitate 10% butic

butic 0%

Figura 3.5 Locul de cumpărare al sucurilor naturale

Sursa: autor

32
 Deşi cumpărăturile realizate în hypermarketuri au crescut datorită preturilor mici ale
produselor şi numarului mare de magazine de acest tip,consider că aceste nu sunt motive relevante
pentru care persoanele intervievate achiziţioneaza sucuri naturale preponderent din hypermaketuri.De
fapt,cumpărarea produselor din hypermarketuri a crescut datorită gamei variate de produse oferite de
acest tip de magazin,atât sucuri naturale cât şi alte marfuri astfel încât clientul poate achiziţiona o
mare cantitate din produsele de care are nevoie, în acelasi timp îşi micşorează timpul destinat
cumpărăturilor.
La ȋntrebarea 6,” Dupa ce criterii achiziţionaţi sucurile naturale?’’majoritatea au răspuns că
achiziţionează în functie de necesitatea în momentul respectiv.In categoria altele au menţionat că
achiziţionează în functie de calitate şi gust.

Nr
30
Criterii achiziţie respondenţi 25 pretul
20 produselor
15
preţul produselor 15 10 produsele sunt
5 la oferta
produsele sunt la 0
necesitate
ofertă 7
altele(calitate&
necesitate 27 gust)
altele(calitate&gust) 8

Figura 3.6 Criterii de achiziţie a sucurilor naturale

Sursa: autor
După cum putem observa nu se confirmă ipoteza conform căreia promoţiile ar influenţa
creşterea vânzărilor un număr mic de respondenţi (7) alegând această variantă.Preţurile relativ
accesibile determină cumpărătorii să achiziţioneze aceste produse şi să aibă un stil de viaţă sănătos.
Tonusul energetic scăzut şi stările de epuizare fizică şi psihică sunt frecvente pentru
majoritatea populaţiei. Se intamplă să ne simţim organismul devitalizat,sa ne simţim obosiţi,iar pofta
noastră de viaţă să se diminueze.
Natura ne pune insă la îndemână numeroase remedii de energizare.Din următorul grafic
reiese că 54% dintre respondenţi achiziţionează sucuri naturale ȋn funcţie de necessitate,datorită
stărilor frecvente de oboseală,de stress.

33
 La ȋntrebarea 7, Câte informatii cunoaşteţi referitor la caracteristicile de calitate ale
sucurilor naturale?’consumatorii se situează la un nivel ridicat ȋn ceea ce priveşte gradul de informare
asupra produselor consumate.
Gradul de Nr
deloc
informare respondenţi 2 3 0

deloc 0 putin

puţin 3 24 21
asa si
aşa şi aşa asa
21
bine 24
foarte bine 2

Figura 3.7 Gradul de informare al consumatorilor cu privire la sucurile naturale

Sursa: autor
Acum consumatorii au acces la mai multe surse de informare asupra produselor
cumparate,cele mai utilizate surse de informare sunt mass-media,televizor,internet.
Din grafic reiese că 48% sunt bine informaţi cu privire la caracteristicile de calitate ale
produselor consumate.Acest rezultate are legatură şi cu faptul că respondenţii au studii universitare ȋn
proportie de 54% sunt persoane din mediul urban care se pot documenta ȋn permanenţă de
caracteristicile de calitate ale produselor consumate şi au acces la sursele de informare menţionate
mai sus.
La ȋntrebarea numărul 8,” Cât de mult vă influenţează publicitatea ȋn alegerea mărcilor de
sucuri naturale?’’răspunsurile au fost ȋn defavoarea publicităţii,după cum se poate observa şi ȋn
graficul următor:
Influenţa Nr
publicității respondeţi foarte mult

deloc 11 mult
asa si asa
puţin 14 Nr respondenti
putin
aşa şi aşa 20
deloc
mult 4
0 10 20
foarte mult 1

Figura 3.8 Influenţa publicităţii asupra alegerii tipului şi mărcilor de sucuri naturale
Sursa: autor
34
 Totuşi,unele reclame au impact asupra produselor consumate,ȋn special datorită
caracteristicilor de calitate prezentate.
La ȋntrebarea numărul 9,” Cât sunteti dispuşi să platiţi atunci când achiziţionaţi sucuri
naturale?’’,răspunsurile s au situat ȋn intervalul 10 ron,uneori ajungând până la 20 ron.
Consumatorii nu sunt dispuşi să cheltuiască mult atunci când achiziţionează produse
naturale.

Buget alocat Nr respondenţi 25

20
oricât 4 15
10
sub 5 ron 3 5 Nr respondenti
10 ron 25 0

10 ron-20ron 18

Figura 3.9 Bugetul alocat achiziţionării de sucuri naturale

Consumatorii ȋşi doresc să consume produse naturale insă când vine vorba de bugetul alocat
pentru achiziţionarea acestui tip de produse nu sunt dispuşi să aloce prea mult pentru a intra ȋn posesia
lor.
Ȋnsă acest rezultat poate fi corelat cu faptul că persoanele intervievate achiziţionează
preponderant aceste produse din hypermarketuri iar preturile din acest tip de magazine se situează ȋn
acest interval.
La ȋntrebarea 10,” Dacă aţi avea un venit redus aţi continua să achiziţionaţi marca preferată
de sucuri naturale?” potrivit graficului mulţi ar renunţa să consume produsele preferate.
Gradul de Nr
fidelizare respondenţi
da
da 30% 34% 30%
nu
nu 10% adesea
adesea 26% 10%
rareori
26%
rareori 34%

Figura 3.10 Gradul de fidelizare al consumatorilor faţă de mărcile de sucuri naturale

35
 Din grafic reiese ca 34% din respondenţi au menţionat că ar alege rareori să mai cumpere
sucuri naturale.Consider că venitul consumatorilor influenţează considerabil stilul de viaţă şi alegerile
efectuate atuncicând merg la cumpărături.Aici nu intervine neapărat dorinţa de a avea un stil de viaţă
sănătos,asta ar trebuisă ne dorim toţi insă depinde şi de posibilităţile fiecăruia de a consuma un
anumit tip de produse. In ce priveşte varsta celor intervievaţi 52% mai mult de jumatate au vârsta
cuprinsă ȋn intervalul 18-25 ani,34% au vârsta ȋntre 25-35 ani,10% au intre 35-45 ani şi doar 4% au
peste 45 ani conform graficului.

Nr
Vârsta
respondenţi 4%
10%
18-25 ani
18-25 ani 52%
25-35ani
25-35ani 34% 52%
35-45ani
34%
35-45ani 10% peste 45 ani
peste 45 ani 4%

Figura 3.11 Vârsta persoanelor intervievate

Sursa: autor
Corespunzator grupelor de venituri 24 din respondenţi au venituri cuprinse ȋn intervalul
1000-1500 ron, 10 dintre ei au venituri ȋntre 1500-2500 ron,8 respondenţi au venituri peste
2500ron,doar 3 respondenţi având venit sub 1000ron. După cum reiese din grafic 4 persoane nu au
dorit să dezvăluie venitul.
Nr
Venitul
respondenţi
nu stiu/nu raspund
sub 1000ron 3 peste 2500ron
1000-1500ron 24 1500-2500ron Nr respondenti
1500-2500ron 10 1000-1500ron

peste 2500ron 8 sub 1000ron

nu stiu/nu 0 10 20 30

raspund 4

Figura 3.11 Venitul respondentilor

Sursa:autor
36
 Ȋn ceea ce priveşte sexul respondenţilor,preponderant sunt persoanele de sex feminin,ȋn
numar de 32 şi persoanele de sex masculine sunt 18.

35
30
Nr
Sexul 25
respondenţi feminin
20
15 masculin
feminin 32 10
masculin 18 5
0
feminin masculin

Figura 3.13 Gruparea pe sexe a respondenţilor

Sursa: autor

Ultima ȋntrebare se referă la nivelul de educaţie al respondenţilor. Persoanele intervievate se

grupează în funcție de ultimele studii absolvite astfel: în categoria ”gimnaziu” – 0 persoane, în
categoria ”liceu/școală profesională” 4 persoane, în categoria ”școală postliceală” – 0 persoane, în
segmentul ”studii universitare” 27 persoane, iar în categoria ”studii postuniversitare” – 19 persoane.

Nr 0
Studii
respond enţi
4
gimnaziu
gimnaziu 0 19
liceu/scoala
liceu/scoala profesională 4 profesionala
0
scoala postliceală 0 27
scoala
studii universitare postliceala
27
studii
studii postuniversitare 19
universitare

Figura 3.14 Nivelul de educaţie al respondenţilor

Sursa: autor

37
 Ȋn urma aplicării chestionarului consider că au fost atinse toate obiectivele propuse.
Ipoteza că au crescut considerabil cumpărăturile efectuate din hypermarketuri a fost
confirmată de răspunsurile persoanelor intervievate,majoritatea persoanelor au raspuns că ȋşi efectuează
cumpărăturile preponderant din hypermarketuri.Ipoteza că promotiile din unităţile comerciale
influenţează creşterea vânzărilor nu se respectă ȋn cazul sucurilor naturale,majoritatea persoanelor care
au completat chestionarul achiziţionează ȋn funcţie de necesitate.Ipoteza conform căreia consumatorii
ȋşi doresc un stil de viaţă mai sănătos s-a confirmat,consumă sucuri naturale de 2-3 ori pe saptamană
ceea ce ȋnseamnă că au grijă la produsele consumate şi au grijă de sănătatea lor.Sunt mai bine informaţi
referitor la caracteristicile de calitate de pe etichetele produselor şi mult mai atenţi la ce văd la
televizor,mass media ,internet referitor la produsele consumate.
Ȋn ceea ce priveşte preferinţele consumatorilor faţă de anumite mărci sau companii,nu există
numeroase soluţii pentru producătorii mici.Aceştia s ar putea asocia şi forma companii noi,dar există şi
anumite costuri de marketing pe care ar trebui să le suporte,ȋn special să reusească să atragă atenţia
cumpărătorilor asupra produselor furnizate.

38
 Concluzii

Pe parcursul acestei lucrări am descoperit mai multe aspecte ale sucurilor naturale.
Am identificat principalii jucători de pe piaţa sucurilor naturale URBB(Granini,Orangina),Tymbark
Maspex(Tymbark),Pepsi(Prigat),Coca Cola(Cappy),Parmalat(Santal).

Coca-Cola Company este cea mai mare companie producătoare de băuturi răcoritoare din lume, cel
mai mare producător, distribuitor și comercializant de băuturi ne-alcolice și siropuri din lume, și una dintre
cele mai mari corporații din SUA,dar nici Grupul Parmalat nu are o istorie de neglijat, Grupul Parmalat este
unul din cei mai importanti jucatori la nivel mondial in productia si distributia produselor din lapte si totodata
a bauturilor racoritoare pe baza de fructe.

Ȋnfiinţată in anul 1999 Carlsrom Beverage Co SRL şi a propus să ofere servicii şi produse
optime care să satisfacă cerinţele consumatorilor.Are in portofoliul sau marcile Granini si Orangina.
Compania mamă, Maspex Wadowice, are o istorie de peste 18 ani, fiind originară din Polonia
şi având filiale dezvoltate în 8 tari.
Compania Tymbark Maspex este prezentă în România din anul 1996, atunci fiind
cunoscută sub denumirea de La Festa International, operatiunea de rebranding având loc în anul 2006.
Prigat s-a lansat în România în anul 1993, fiind primul brand ce aducea conceptul de băutură
răcoritoare necarbonatată pe o piață dominată la acel moment în proporție de 90% de băuturi
carbonatate.
În cei peste 17 ani de succes pe piața din România, Prigat a venit constant cu inovații pe
placul consumatorilor, care l-au poziționat în topul preferințelor acestora.
Ȋn primul rand,am observat că sucurile naturale se clasifică ȋn mai multe categorii,cum ar fi
sucuri limpezi,sucuri cu pulpă sau sucuri 100% obţinut din suc concentrat de fructe sau legume,sau cu
adaos de apă.
Printre caracteristicile de calitate ale sucurilor naturale se regăsesc:proprietăţile
organoleptice,proprietăţile fizice şi chimice şi proprietăţile microbiologice.
Principala observaţie este aceea că nu există persoană care să nu consume,sau să nu fi
consumat sucuri naturale vreodată.Putem să consumam sucuri naturale din primii ani de viaţă deoarece
constituie un complex de vitamine benefic pentru organism.Există rare cazuri de persoane care nu
consumă sucuri naturale,poate datorită unor alergii.Persoanele care consumă cel mai mult sucuri

39
naturale din fructe sau legume sunt vegetarienii,aceştia adoptă un stil de viaţă sănătos bazat pe fructe şi
legume proaspete.
Ȋn categoria persoanelor care nu consumă putem incadra persoanele care afirmă că aceste
produse nu sunt pe placul lor,ȋnsă aici nu intră toate tipurile de sucuri naturale.
Potrivit statisticilor România se situează în coada Europei ȋn ceea ce priveste consumul de
sucuri naturale, cu 4 litri/ annual/ cap de locuitor. Pentru comparaţie, în Polonia se consumă 16 litri
/anual / cap de locuitor.
Preferinţele românilor în materie de arome sunt: în ceea ce priveşte sucul 100% şi nectarul
- portocale (25%), mixuri de fructe (multifruct - 13.2%), piersici (12.5%), pere (7.3%), iar în ceea ce
priveşte băuturile tip still drinks - portocale (30%), mixuri de fructe (19%), piersici (15%), grapefruit
(12,6%).
Modalităţile de ambalare a sucurilor naturale pot fi diverse,cum ar fi:ambalajul Tetra Pak
care protejează atât valorile nutriţionale cât şi gustul alimentului;ambalajul aseptic ste format din
straturi succesive de carton, folie de aluminiu şi polietilenă si conferă siguranţă şi confort în utilizarea
produsului;ambalajul din din plastic au devenit extrem de populare şi au inlocuit complet sticlele
produse din sticlă deoarece prezinta o serie de avantaje şi ambalajul din sticla datorită faptului că
pastrează gustul nealterat sticla este considerat ambalajul perfect pentru produsele natural.
Am mai observant că de obicei consumatorii nu se opresc la un singur tip de produs de acest
gen,preferinţele sunt variate ȋn functie de legumele şi fructele consumate de obicei,de asemenea şi
mărcile preferate sunt Santal urmată de Granini aşa cum reiese din chestionarele completate.
Insă,consumatorii ar renunţa la vechile obiceiuri dacă li s ar reduce veniturile aşa cum ne arată
sondajul.
Consider că fiecare persoană ȋşi doreste să consume produse de calitate insă venitul
influenţează considerabil stilul nostru de viaţă pentru că această dorinţă depinde foarte mult de
posibilităţile materiale ale fiecărei persoane.
Totuşi putem observa că oamenii au inceput să aibă mai multa grijă ȋn ceea ce priveşte stilul
de viaţă,au adoptat un stil de viaţă mai sănătos sunt mai atenţi atunci când cumpără un produs
nou,necunoscut,sunt mai atenţi la caracteristicile de calitate de pe etichetele produselor şi ȋşi doresc saă
manânce cât mai natural.
Eu consider că produsul cel mai natural,ȋn special sucurile, sunt cele realizate ȋn casă,pentru
că doar aşa putem avea certitudinea că este un produs proaspat,sănătos.

40
 Frecvenţa de cumpărare a sucurilor naturale aşa cum reiese din sondaj nu este deloc de
neglijat,de 2-3 ori pe saptămână,confirmă ipoteza unui stil de viaţă mai sănătos dar şi ipoteza conform
căreia consumatorii achiziţionează aceste produse preponderant din hypermarketuri şi supermarketuri.
Este cunoscut faptul că, datorită creșterii numărului de hypermarketuri atât la periferia
orașelor cât și spre centru, tot mai mule persoane aleg să facă cumpărături din astfel de magazine. Este
o metodă de a economisi timp, datorită faptului că în hypermarketuri se găsesc mai multe tipuri de
produse și, totodată consumatorii sunt mai siguri că găsesc produsul dorit (datorită diversității
sortimentale mai mari față de celelalte tipuri de magazine).
În ceea ce privește gradul de informare al consumatorilor în legătură cu caracteristicile de
calitate se observă un progres. Aceștia se orientează către diverse surse, în special televizor, prieteni și
familie, acestea fiind urmate din aproape de Internet. Consultarea familiei și a prietenilor a fost și va fi
mereu o sursă împortantă de informații. De aceea companiile de pe piață trebuie să fie atente atât la
oferirea de produse noi, dar și să aducă clienților produse de calitate și conforme cu standardele și
normele de igienă.
Putem spune că piața sucurilor naturale este una puternic fragmentată, accesul firmelor noi
fiind relativ ușor, dar și foarte competitiva, dintre companiile noi numai cele multinaționale având cu
adevărat o sansă să devină lider pe această piața românească a sucurilor naturale.

41
 Bibliografie

Cărţi:
1. Balaure, V.(coord.), Marketing, Editura Uranus, București 2002
2. Bailey,Ch., Dieta cu sucuri naturale, Editura Litera, Bucuresti , 2011
3. Bologa, N. şi Burda, A. – Merceologie alimentară, Editura Universitară, Bucureşti, 2006
4. Diaconescu, I., Merceologie alimentară: calitate și siguranță, Editura Universitară, București
2007
5. Dima, D (coord.), Marfuri alimentare si securitatea consumatorului,Editura
Economica,Bucuresti 2006
6. Octavian, A.P. – Managementul calităţii mărfurilor alimentare, Editura ETP Tehno Press, Iaşi,
2004
7. Procopie, R. “Bazele Merceologiei:bazele teoretice si metodologice ale merceologiei
produselor alimentare” Editura ASE Bucuresti 2011
8. Serban, D. - Superfit-esentialul ȋn fitness şi culturism, Editura Runa,Bucureşti, 2006

Legislaţie:
9. http://www.anpc.gov.ro/anpc/anpcftp/anpc_junior/og_21_1992.pdf
10.http://www.anpc.gov.ro
11. www.protectia-consumatorilor.ro/
Internet:
12. www.anbr.ro
13.www.granini.ro
14.www.tymbark.ro
15.www.parmalat.ro
16.www.pepsico.ro
17.www.coca-cola.ro
18.www.capital.ro
42
19.http://www.eva.ro/dietafitness/nutritie/sucurile-din-fructe-sanatoase-dar-cu-masura-articol-
24469.html
20.www.realitatea.net
21. http://www.ziare.com/articole/amenzi+anpc+comercianti
22. http://www.anpc.gov.ro/anpc/index.php?option=com_content&view=article&id=445:rezultatel
e-actiunii-de-control-privind-comercializarea-bauturilor-racoritoare-sucurilor-si-nectarurilor-
din-fructe-&catid=23:comunicate-de-presa&Itemid=51
23.www. tetra-pak.com/Romania
24. http://www.bisoti.ro/diverse/tot-ce-trebuie-sa-stii-despre-sticle-de-plastic/
25.www.ecomagazin.ro
26.www.terapii-naturiste.com

43
 Studiu de piaţă – sucuri naturale

1.Consumaţi sucuri naturale?

A.Da B.Nu

2.Care sunt principalele tipuri de sucuri naturale consumate de dumneavoastră?

A.portocale

B.mere

C.grapefruit

D.caise

E.piersici

F.toate fructele

3.Care este marca dumneavoastră preferată de sucuri naturale?

A.Granini

B.Tymbark

C.Santal

D.Orangina

E.Cappy

F.altele…………………

4.Cât de des consumaţi sucuri naturale?

A.ȋn fiecare zi

B.o data pe săptâmană

C.2-3 ori pe săptâmană

D.o dată pe lună

44
E.2-3 ori pe lună

5.De unde achiziţionaţi de obicei sucuri naturale?

A.hypermaketuri

B.supermaketuri

C.magazin de proximitate

D.butic

6.După ce criterii achiziţionaţi sucurile naturale?

A.preţul produselor

B.produsele sunt la ofertă

C.necesitate

D.altele……………………

7.Câte informaţii cunoaşteţi referitor la caracteristicile de calitate ale sucurilor naturale?

A.deloc

B.puţin

C.aşa şi aşa

D.bine

E.foarte bine

8.Cât de mult vă influenţează publicitatea ȋn alegerea mărcilor de sucuri naturale?

A.deloc

B.puţin

C.aşa şi aşa

D.mult

45
E.foarte mult

9.Cât sunteţi dispuşi să plătiţi atunci când achiziţionaţi sucuri naturale?

A.oricât

B.sub 5 ron

C.10 ron

D. 10 ron-20ron

10.Dacă aţi avea un venit redus aţi continua să achiziţionaţi marca preferată de sucuri naturale?

A.da

B.nu

C.adesea

D.rareori

11.Ce vârstă aveţi?

A.18-25 ani

B.25-35ani

C.35-45ani/ 5

D.peste 45 ani/ 2

12.Care este venitul dumneavoastră?

A.sub 1000ron

B.1000-1500ron

C.1500-2500ron

D.peste 2500ron

E.Nu ştiu/Nu răspund

46
13.Sexul

A.feminin B.masculin

14.Ce studii aveţi?

A.gimnaziu

B.liceu/şcoală profesională

C.şcoala postliceală

D.studii universitare

E.studii postuniversitare

Vă mulţumesc!

47