MARCA

– INSTRUMENT DE CREȘTERE A VÂNZĂRILOR –

Evoluția utilizării mărcilor, în activitatea de piață, a cunoscut trei etape:

- apariția mărcii patronimice – caracterizară prin atribuirea de către producători a
propriilor nume produselor sau serviciilor oferite (ex.: Ford, Honda, etc.);
- apariția generației de mărci care disting și descriu produsul (ex.: săpunul Palmolive care
este obținut din uleiul de palmier, etc.);
- apariția generației de mărci simbolice, care sunt capabile să asigure coincidența dintre
marca utilizată și dorințele consumatorului de un produs sau un serviciu .
În prezent sunt utilizare cu succes mărci din toate cele trei etape amintite mai sus.
Marca – este unul dintre instrumentele de neînlocuit în ansamblul mijloacelor de
comunicație și acțiune în cadrul relațiilor de piață și reprezintă unul din puținele elemente de
stabilitate a pieței.
Marca – este un nume, un termen, un semn, un simbol sau orice combinație a acestor
elemente, servind la identificarea bunurilor sau serviciilor unui vânzător sau a unui grup de
vânzători, pentru a le diferenția de cele ale concurenților.
Mulțimea mărcilor sub care produsele sunt oferite pieței ne arată că este mult mai mare
riscul prezenței pe piață în absența mărcii care să le individualizeze și să le diferențieze de
concurență.
Funcțiile mărcii:
- semn de proprietate – asigură firmei o utilizare exclusivă a simbolului sub care își oferă
produsele pe piață;
- mijloc de facilitare a identificării produsului în masa ofertei – firma oferă
consumatorului un element-reper ce simplifică și scurtează procesul de alegere și
achiziție a unui produs;
- instrument de protecție a caracteristicilor unice ale produsului împotriva eventualelor
imitații – garantează și protejează produsul autentic, originar, fiind recunoscut cu
ușurință;
- mijloc de diferențiere a produsului față de cele similare ale concurenței – care constă în:
valoare de utilizare, plăcerea confortului, concordanță cu stilul de viață al
consumatorilor;
- modalitate de certificare a calității și de autentificare a sursei produsului – firmele își
asumă calitatea și paternitatea produselor și serviciilor oferite pieței;
- simbol al caracteristicilor de bază și ale culturii firmei – fiecare marcă simbolizează
seriozitatea, fiabilitatea produselor oferite sau inovația tehnică oferită consumatorilor;
 - rol de umbrelă – acoperă și alte produse sau servicii care aparțin aceleași firme.

Caracteristicile mărcii:
Pentru a asigura atingerea obiectivelor firmei și pentru a satisface nevoile consumatorilor,
marca trebuie să aibe numeroase caracteristici calitative:
- perceptibilitate – trebuie să fie lizibilă, estetică și armonioasă;
- omogenitate – trebuie să fie în consens cu totalitatea mijloacelor de comunicație și cu
mixul de marketing;
- distincție – reflectă originalitatea mărcii;
- putere de evocare – este legătura care trebuie asigurată între produsele/serviciile oferite
și simbolul mărcii;
- personalitate – este simbolul utilizat în promovarea imaginii de marcă;
- capacitate de memorizare – ușurința reținerii numelui sau simbolului mărcii;
- notorietate – ansamblul acțiunilor desfășurate în timp, acțiuni care îi sporesc valoarea;
- asociativitate – ușurința cu care se realizează includerea într-o strategie care dezvoltă și
alte imagini ale firmei.
Forma în care sunt realizare mărcile joacă un rol important în activitatea de promovare a
intereselor oricărei firme.
Categorii de mărci:
- marca de fabrică – este semnul distinctiv care deosebesc produsele diferiților
producători;
- marca de comerț – semnul distinctiv folosit de o firmă comercială pentru a evidenția că
anumite produse sunt vândute în magazinele ei (se aplicată pe hârtia de ambalaj);
- mărcile de serviciu – sunt utilizate pentru a evidenția că anumite servicii (transport,
publicitate, turism, pază, etc.) sunt prestate de firmele respective.
Clasificarea mărcilor:
- mărci defensive – asigură protecție lărgită unei mărci care aparține aceluiași proprietar;
- mărci de rezervă – se folosește în cazul lansării unui nou produs pe piață;
o mărci individuale – sunt folosite de către o singură firmă;
o mărci colective – se folosesc de mai multe firme;
 mărci figurale – sunt constituite exclusiv dintr-o reprezentare grafică;
 mărci complexe – sunt formate din reuniunea mai multor semen;
 mărci verbale – reprezintă denumirea unei firme pentru produsele sale;
 mărci combinate – sunt combinații dintre mărcile complexe și verbale.
Concluzie: Marca (de produs, de serviciu, de intreprindere, etc.) este considerată ca fiind
una dintre alternativele viabile în cadrul unei piețe concurențiale.