Sunteți pe pagina 1din 8

Intrebari marketing 1. Notiuni generale de agromarketing.

In ultima perioada aplicarea mark a gasit teren prielnic in ceel mai variate domenii si a intarit in acelasi timp pozitia in spatiul stiintelor ec. ca urmare campul de aplicabilitate al mark este f larg:domeniul de larg consum, in domeniul bunurilor de folosinta indelungata, produse industriale, in serv, in organizatii non-profit, in organsime publice si chiar in domenii politice.activit interdisciplinara mark a cunoscut in evolutia sa o dezvoltare extensiva la aceasta sa adaugat din necesitate si dezvoltare intensiva.specializarea mark se face in prezent in fct de: -profilul activit -in fct de ramurile de activit :mark industrial, financiar, agricol si al transporturilor -in fct de grupe de produse:mark prod alimentare, prod electronice -in fct de aria teritoriala:mark intern si international -in fct de nivelul de organizare de munca:micromark si macromark Datorita specificului prod agricole si diversitatii formelor de organizare a produselor problematica agromark este f diversa.aceasta se aliniaza cerintelor impuse de catre mecanismele pietei concurente.de asemenea pietei prod agricoli care influenteaza activit de prod si piata agricola obligand prod agricola sa obt o productie comerciala in conditii de eficienta, il obliga sa cunoasca piata, sa tinda doar spre prod de calitate , prod care sunt solicitate de consum si care sa fie comercializate la un pret astfel incat sai permita obt de profit.sfera mark agricol cuprinde tot fluxul de activit incepand de la aprovizonare cu factori de prod si continuand pana la desfacerea prod inclusiv dupa desfacerea prod asta insemnand ca se urmareste inclusiv gradul de satisfacere a nevoilor de consum. Are in vedere urmat: -politica prod agroalimentare nationale -studierea preturilor -devalorificarea prod agricole -cerintele de dezvolt a sistemului de distributie a prod agricole -cercetarile de piata 2.Produsul. Definire. Avantaje si caracteristici. Intr-o conceptie clasica produsul este definit ca o suma de atribute si caract tangibile, de natura fizica, si chimica reunite intr- forma identificabila. In viziune de mark, produsul este definit prin 4 elem componente: -componente corporale(caract tangibile ale produsului si ambalajului:forma, greutate, culoare, structura) -componente acorporale(elem care nu au un corp material nemijlocit:nume, marca, pret, termen de garantie) -comunicatiile cu privire la produs(ansamblul inform transmise de producator sau de distribuitor cumparatorilor potentiali prin publicitate, activit promotionale) -imaginea produsului(sinteza repr mentale, de natura cognitiva, afectiva, sociala si personala a prod in randul cumparatorilor). Un aspect esential pt buna intelegere a mar kil repr cunoasterea si recunoasterea importantei conceptului de imagine. In incercarea de a aborda stiintific o definitie a imaginii trebuie subliniat faptul ca se poate vb despre mai multe categ de imagine: -imaginea dorita-este imaginea pe care intr ar dori sa o creeze in randurile clientilor potentiali -imaginea transmisa(difuzata)-este imaginea pe care intr o transmite cel mai adesea prin intermediul unei agentii de publicitate

-imagine receptionata-este imaginea pe care fiecare persoana care apartine grupului tinta sio formeaza despre respectiva marca -imaginea efectiva-numita si imagine reala deoarece se defineste prin felul in care este perceputa marca, indiferent de faptul daca aceasta perceptie corespunde sau nu caract intrinseci ale prod. Principalele elem principale ale imaginii sunt: -notorietatea-este componenta cantitativa a imaginii es exprimandu-se ca procent al populatiei care a auzit de respectiva marca sau firma.cele 3 tipuri de notorietate sunt:notorietate spontana, asistata, top of mind. -continutul imaginii-este o componenta preponderent calitativa a imaginii care vizeaza conotatiile existente in mintea pers intervievate in legatura cu o marca, cu o intr, cu o institutie publica. -intensitatea imaginii-este o comp preponderent cantitativa a imaginii, care releva cat de puternica este o anumita imagine -claritatea imaginii -istoricul imaginii-in multe cazuri este important pt specialistul in mark sa cunoasca nu doar imaginea actuala a marcii de care se ocupa ci si de trecutul acesteia, evolutia sa in timp. 3.gama de produse gama de produse repr un ansamblu de produse realizate de catre o firma, produse inrudite prin destinatia lor comuna in consum si prin caract esentiale similare privind materia prima din care sunt obt si tehn de fabricatie.o linie de produse semnifica un grup omogen de produse sub aspectul materiei prime sau al tehn de fabricatie. Dimensiunile gamei de produse se definesc prin urmat coordonate: -largimea gamei(nr de linii de prod care o compun) -profunzimea gamei(nr de produse distincte pe care le contine o linie de produs) -lungimea gamei(insumarea efectivelor tuturor liniilor de produs) 4.mixul de produse Mixul de produs este totalitatea produselor pe care o organizaie le pune la dispoziia consumatorilor. Mixul de produs are dou dimensiuni: adncime (numrul de produse dintr-o linie de produse) i lrgime (numrul de linii de produse oferite e o firm). Un aspect deosebit de important n ceea ce privete produsele unei firme se refer la poziionarea acestora n mintea consumatorilor pe un grafic calitate pre sau caracteristici pre. n funcie de raportul calitate pre, firmele pot adopta urmtoarele strategii de poziionare Toate strategiile care se bazeaz pe performane ridicate ale produselor sunt bune, iar cele care se bazeaz pe performane sczute sunt nedorite. Produsele care au performane i pre sczute se adreseaz sracilor sau zgrciilor. La intrarea n pia, pn devin cunoscute, multe firme practic strategii de poziionare a produselor bazate pe performane ridicate i pre mediu sau sczut. 5.marcarea produselor Marca este un "semn susceptibil de reprezentare grafica, servind la deosebirea produselor sau a serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele apartinnd altor persoane" (Legea 84/1998, art. 3a); semn distinctiv si notoriu atribuit de un fabricant sau un distribuitor unui/mai multor articole/linii/ /game de produse si servicii din portofoliu, destinate comercializarii pe piata (nlesneste identificarea rapida a ofertei firmei si o diferentiaza de ofertele concurentei). 6.definirea marcii si elementele sale componente Marca este un "semn susceptibil de reprezentare grafica, servind la deosebirea produselor sau a serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele apartinnd altor persoane" (Legea 84/1998, art. 3a); semn distinctiv si notoriu atribuit de un fabricant sau un distribuitor

unui/mai multor articole/linii/ /game de produse si servicii din portofoliu, destinate comercializarii pe piata (nlesneste identificarea rapida a ofertei firmei si o diferentiaza de ofertele concurentei). Elementele unei marci includ (exemple de tipuri de nume de marca, branduri): nume patronimic (numele fondatorului, initiale, un pseudonim, un patronimic modificat etc.) - Ford (Henry Ford, 1863-1947), Rolls-Royce (Charles Rolls, 1877-1910; Henry Royce, 1863-1933), Renault, Michelin, Daimler, Chrysler (Walter Chrysler, 1875-1940), Adidas (Adolf/Adi Dassler), Boeing (William Boeing, 1881-1956), Harvard (University), Woolworth (Frank Winfield Woolworth, 1852-1919), Tiffany's (Charles Tiffany, 1812-1902), Levi's (Levi Strauss, 1829 -1902), Procter & Gamble (William Procter, James Gamble - 1837, Cincinnati, Ohio), Marks & Spencer, McDonald's, Zepter, Lipton, Hewlett Packard, Saatchi & Saatchi s.a.; nume geografic - Borsec, Bucegi, Caraiman, LaDorna,Montblanc, vian s.a.; nume istoric sau mitologic - Napoleon, Midas, Dacia, Unirea, Vampire s.a.; o sigla/combinatie de litere si cifre - LG, LM, IBM, BMW, B.U., P&G, BRD, BCR, HBO, MTV, BBC, 3M, 7 UP, 3 Suisses, 8 x 4, 1664 s.a.; o expresie sau o asociere de nume: La vache qui rit, Untdelemn de la bunica, SOS Mdecin, Milky Way, Uncle Ben's, Head and Shoulders, Ivory Soap (marca populara de sapun, produsa de P&G n SUA, de la 1879) s.a. un cuvnt uzual - Lux, Apple, Windows, Elle, Carrefour etc.; un nume artificial (spre exemplu, Kodak, creat n 1888 de George Eastman, 18541932) sau fantezist; o contractie - Dim (de la dimanche); un slogan/o deviza, un neologism, 'status' names (Camp Coffee, Gold Dust, Diamond Dyes) etc. (Nume comercial este numele sub care compania este nregistrata si si exercita activitatea comerciala - "semnatura" comerciala a firmei. Expresia "nume de marca" face referire, de regula, la numele institutional - al firmei, n timp ce termenii "marca", "brand" - la produsele/articolele acesteia). Toate aceste nsemne, potrivit legislatiei marcilor, formeaza obiectul unui drept de folosinta exclusiv, pentru o perioada de timp nelimitata, n conditiile legii. 7.strategii si variante de marcare Marcarea reprezinta operatiunea de atribuire a unui nume de marca unui produs; n unele cazuri acesta dobndeste o notorietate att de mare nct ajunge sa se identifice cu produsul generic. Marcarea este o componenta esentiala a strategiei de produs a companiei, o reclama pentru produsele firmei, un mijloc important de cstigare si fidelizare a clientelei. Strategii de marcare: marcare individuala (marca de produs) - fiecare produs/linie de produs are un nume distinct (exemplu: marcileOrganics, Dove, Lux, Axe, Rexona, Omo, Rama s.a. apartinnd companiei Unilever; Nescaf, Nesquik ale companiei Nestl; Zanussi, Kelvinator, White ale companiei Electrolux etc.); marcarea familiei - un nume de marca (de multe ori numele companiei sau o combinatie ntre acesta si nume ale marcilor de produs) este folosit pentru a defini o varietate larga de produse: o linie sau o colectie de produse; una sau mai multe game de produse; un ansamblu de produse avnd un suport identitar comun - marca-umbrela (Sony, Philips).

Numele companiei este folosit n acest caz pentru a denumi o parte sau ntreg portofoliu de produse al companiei - n scopul sustinerii si dezvoltarii "personalitatii" acestora (situatie n care riscul unei imagini nefavorabile creste, daca noul produs se dovedeste un esec). Extinderea liniei de produse (engl. - line extension): n acest caz, numele de marca existent se aplica articolelor nou introduse, din aceeasi categorie (care difera prin forma, culoare, ambalaj, aroma etc.); firma urmareste satisfacerea cerintelor consumatorilor printr-o gama ct mai larga de produse. Extinderea marcii (engl. - brand extension): firma foloseste numele unei marci existente pentru a lansa un articol apartinnd unei noi game de produse. Avantaje: un nume de marca puternic, cu larga notorietate da posibilitatea recunoasterii imediate a noului produs si unei acceptari rapide din partea consumatorilor; permite firmei sa lanseze mai usor pe piata noi categorii de produse. Riscuri: noul produs poate dezamagi cumparatorul, afectnd negativ si imaginea fata de celelalte produse ale firmei; numele marcii ar putea sa nu fie compatibil cu noul produs; extinderea exagerata a marcii poate conduce la diminuarea interesului cumparatorilor fata de aceasta s.a. Cele mai bune rezultate se obtin atunci cnd numele de marca determina vnzarea att a noului produs, ct si a celui existent.
Exemple: Arctic frigidere Arctic televizoare, masini de spalat s.a. BiC stilouri BiC aparate de ras, brichete, parfumuri.

Extinderea numelui unei marci cu larga notorietate asupra unor game noi de produse, total diferite de produsele cunoscute poate genera reactii contradictorii daca se situeaza n afara domeniului de competenta al marcii, cunoscut de piata (exemplu: BiC parfum; Harley Davidson parfum pentru barbati, dar si vase de racire pentru vin). Marci multiple: firma lanseaza pe piata marci noi pentru aceeasi categorie de produse, din mai multe considerente. Uneori, firma vede n aceasta o modalitate de a crea produse cu caracteristici diferite sau de a atrage consumatorii pe baza unor noi motivatii de cumparare. De asemenea, firma poate urmari sa-si protejeze marca principala, crend marci defensive. Firmele care aplica aceasta strategie pot obtine cote de piata reduse pentru fiecare marca nou lansata, fara ca vreuna din ele sa fie foarte rentabila.
Exemple: Albalact Fulga, Zuzu; Parametru: Brenac si Prim (lactate).

Marci noi. Cnd lanseaza o noua gama de produs, firma poate constata ca nici unul dintre numele marcilor existente nu este potrivit. Este posibil ca numele de marca actual sa nu se bucure de succes - ceea ce impune crearea unui nume de marca nou. Pentru a hotar daca este mai indicata lansarea unei marci noi dect folosirea uneia existente, producatorul trebuie sa raspunda la cteva ntrebari: ct de mari sunt riscurile? Ct timp va necesita? Costul crearii unei marci noi va fi acoperit de veniturile si profiturile obtinute? Marcile pot fi create de producator/de fabricant (engl. - manufacturer brand) sau de distribuitor (engl. - dealer brand), dupa cum pot fi si nchiriate. Producatorii pot realiza unele articole sub marca proprie si altele sub marcile distribuitorilor (marci mixte, sub licenta). Cele mai cunoscute sunt marcile create de fabricanti, marci care detin ponderea pe piata (exemplu, Kodak, Mercedes, Ford, Samsung, IBM, Sony etc.). Marcile distribuitorilor sunt create si apartin detailistilor sau angrosistilor (lanturi de magazine, hipermarketuri, de farmacii s.a.). Cunoscute sub numele de produse cu/sub eticheta proprie (own-label products), aceste marci au devenit din ce n ce mai importante Exemple: Aro (Metro cash & carry), Number 1 (Carrefour), Clever (Billa), Winny (Cora). Marcile sub licenta sunt marcile pe care producatorii sau detailistii le ofera altor firme n anumite conditii (n schimbul platii unei taxe fixe si/sau variabile s.a.). Exemplu: McDonald's. 8.Marcile multiple si marcile noi

Marci multiple: firma lanseaza pe piata marci noi pentru aceeasi categorie de produse, din mai multe considerente. Uneori, firma vede n aceasta o modalitate de a crea produse cu caracteristici diferite sau de a atrage consumatorii pe baza unor noi motivatii de cumparare. De asemenea, firma poate urmari sa-si protejeze marca principala, crend marci defensive. Firmele care aplica aceasta strategie pot obtine cote de piata reduse pentru fiecare marca nou lansata, fara ca vreuna din ele sa fie foarte rentabila.
Exemple: Albalact Fulga, Zuzu; Parametru: Brenac si Prim (lactate).

Marci noi. Cnd lanseaza o noua gama de produs, firma poate constata ca nici unul dintre numele marcilor existente nu este potrivit. Este posibil ca numele de marca actual sa nu se bucure de succes - ceea ce impune crearea unui nume de marca nou. Pentru a hotar daca este mai indicata lansarea unei marci noi dect folosirea uneia existente, producatorul trebuie sa raspunda la cteva ntrebari: ct de mari sunt riscurile? Ct timp va necesita? Costul crearii unei marci noi va fi acoperit de veniturile si profiturile obtinute? Marcile pot fi create de producator/de fabricant (engl. - manufacturer brand) sau de distribuitor (engl. - dealer brand), dupa cum pot fi si nchiriate. Producatorii pot realiza unele articole sub marca proprie si altele sub marcile distribuitorilor (marci mixte, sub licenta). Cele mai cunoscute sunt marcile create de fabricanti, marci care detin ponderea pe piata (exemplu, Kodak, Mercedes, Ford, Samsung, IBM, Sony etc.). 9.inregistrarea marcii O marca nregistrata este o marca protejata printr-un depozit constituit la Oficiul de Stat pentru Inventii si marci -OSIM (Legea 84/1998) Romnia este semnatara a Conventiei de la Paris si a Aranjamentului de la Madrid privind protectia proprietatii industriale si nregistrarea marcilor internationale. Orice persoana fizica sau juridica poate nregistra una sau mai multe marci. Pot fi nregistrate ca marci: cuvinte, inclusiv nume de persoane, desene, litere, cifre, elemente figurative, forme tridimensionale si, n special, forma produsului si a ambalajului, combinatii de culori etc. nregistrarea marcii confera titularului dreptul exclusiv de folosire a marcii (pentru produsele si/sau serviciile pentru care s-a efectuat nregistrarea), pentru o durata nelimitata (daca nregistrarea va fi rennoita din 10 n 10 ani). Marcile pot fi individuale (apartin unei singure firme), colective (delimiteaza produsele/serviciile membrilor de cele ale concurentei) si marci de certificare (indica faptul ca produsele/serviciile pentru care marca este utilizata sunt certificate de titular n ceea ce priveste calitatea, materialele, modul de fabricatie etc.). Marcile nregistrate la OSIM nu sunt protejate dect pe teritoriul Romniei. Conform Aranjamentul de la Madrid, se poate face nregistrarea internationala a unei marci - n una sau mai multe tari membre (pentru o durata de 20 ani, cu posibilitatea prelungirii) -, printr-o cerere unica depusa la Organizatia Mondiala de Proprietate Intelectuala -OMPI, cu conditia ca aceasta marca sa fie nscrisa n registrul marcilor nregistrate n Romnia. Marcarea este o componenta esentiala a strategiei de produs a companiei. Ea confera garantia calitatii si functionalitatii produsului, l personalizeaza, dezvolta un sentiment de ncredere si securitate favorabil din partea clientilor - prin reducerea riscurilor -, la achizitionarea sa. Crearea unei marci de produs necesita un important efort financiar pe termen lung, destinat sustinerii activitatilor de publicitate, promovare a vnzarilor si ambalare. 10.importanta marcarii produselor Marcarea este o componenta foarte importanta a strategiei de produs a firmei, care confera avantaje att producatorului, ct si consumatorului. Marca ofera garantia calitatii si functionalitatii produsului, l personalizeaza, faciliteaza recunoasterea rapida, dezvolta un sentiment de ncredere si securitate favorabil din partea clientilor - prin reducerea riscurilor la achizitia si consumul/utilizarea sa. Pentru consumator, marca:

economiseste timp si efort, ntruct consumatorul stie la ce sa astepte cnd cumpara produsul; confera siguranta si reduce riscurile achizitiei: marca este o garantie a calitatii; poate oferi beneficii psihologice - prin asocierea cu o imagine dorita, care poate schimba statutul cumparatorului. Pentru producator, marca: permite practicarea unor preturi de vnzare mai ridicate datorita valorii pe care consumatorii o acorda sigurantei conferite de marca (marcile avnd o notorietate ridicata sunt mai scumpe); faciliteaza lansarea de noi produse; chiar daca un produs este nou si prezinta un grad ridicat de incertitudine, consumatorii se vor simti mai siguri daca acesta apartine unei marci cunoscute; poate genera economii n domeniul promovarii - daca marca se aplica mai multor game de produse; reprezinta un bun al firmei; drepturile asupra marcii pot fi valorificate (nchiriate sau vndute). 11.pozitionarea marcii Pozitionarea reprezinta o strategie de marketing, tehnica avnd drept scop construirea unei imagini de marca fiecarui produs/serviciu din portofoliul firmei, prin atribuirea unor trasaturi distinctive favorabile, care sa le faca usor de identificat si de diferentiat fata de marcile concurente. Atuurile marcii, avantajele oferite cumparatorului (spre exemplu, calitate, confort, satisfactie, economie etc.) trebuie evidentiate si semnalizate eficient pietei-tinta; imaginea distinctiva a marcii devine astfel, pe de o parte, mai usor de recunoscut si de retinut (se va ntipari n mintea cumparatorilor), iar pe de alta parte, mai usor de diferentiat (pentru a nu fi confundata) de oferta concurentei. Pozitionarea stabilita la lansare poate ramne neschimbata pe durata ciclului de viata comerciala a marcii, n timp ce, pentru a corecta la un moment dat perceptia nefavorabila a clientelei fata de un produs/serviciu din portofoliu sau pentru a mbunatati imaginea de marca si (re)numele companiei, se procedeaza la repozitionare. nsemnatatea alegerii voluntare a unei pozitionari (identitati) adecvate pentru un produs - si care trebuie sa fie compatibila cu segmentul de piata vizat - rezulta din faptul ca, daca nu este stabilita, de la bun nceput, marca va trebui sa suporte pozitionarea spontana a pietei. n conditiile unei oferte abundente si diversificate, consumatorul asociaza mental fiecarei produs de pe piata, o "eticheta" proprie, care poate fi nefavorabila (cazul produselor pozitionate confuz, ndoielnic sau subpozitionate - cnd cumparatorii au doar o idee vaga despre marca respectiva). Pozitionarea unui brand pe piata poate fi ilustrata cu ajutorul hartii de pozitionare a marcii. Fiecare companie trebuie sa-si elaboreze o strategie precisa de pozitionare, simpla dar originala, care sa raspunda asteptarilor consumatorilor (sa permita aprecierea exacta a pozitiei firmei n raport cu concurenta). 12.tipuri de studii folosite in cercetarea de marketing Domeniul cercetarilor de mark est f larg si se axeaza in special pe : Studii privind comportamentul de cumparare - preferintele si atitudinea fata de marca - satisfactia oferita de produs - obiceiurile si intentile de cumaprare - obiceiurile si intentiile de cumparare - imaginea publicului fata de marca - notorietatea unei marci sau a unei firme Studii legate de piata

- analiza capacitatii pietii - analiza caracteristicilor si ale tendintelor pietei - analiza de segmetare a pietei Studii privind produsul - studii privind forma produsului - studii de competitivitate a produsului - studii de pozitionare a produsului pe piata Studii privind pretul - studii de determinare a reactiei clientilor la modificarea pretului - determinarea pretului de acceptibilitate - elasticitatea pretului - analiza costurilor Studii privind distrubutia - studii privind amploarea magazinelor, a depozitelor, a punctelor de lucru, de service, de distributie - studii privind gradul de acoperire teritoriala a canalelor de distributie - studii privind activitatea canalelor de distributie, evolutia vanzarilor in functie de canale etc. Studii privind promovarea comerciala - studii privind mijloacele mass-media utilizate - studii privind reclama, impactul ei si eficienta promotionala, prestarea promotionala 13.obiectivele studiului de marketing Obiective strategice: Cunoasterea consumatorilor (analiza sociologica, studiu comportamentului de cumparare, studiu de motivatie, analiza nevoilor si asteptarilor clientilor, studiu prostectiv si studiu de segmentare) Determinarea marimii pietei (studii cantitative, analiza potentialului de crestere a cererii, evolutia intentiilor de cumparare, modele de prviziune a vanzarilor) Aprecierea pozitiei concurentiale (identificarea concurentei, analiza Swot a acesteia, studii de diferentiere, analiza cotelor de piata, studii de segmentare) Evaluarea imaginii (studiu de imagine si de notorietate a marcii, studii privind numele de marca ale produselor) Obiective operationale: Identificarea atuurilor si slabiciunilor produsului (teste de produse, cautarea de noi idei, studii pt extinderea gamei de produse) Determinarea pretului de piata (audit de pret, se stabileste pretul de acceptabilitate, se pot face anchete comparative de pret) Selectarea circuitelor de distributie (analiza retelelor de distributie, analiza performantelor in vanzari, analiza efiientei punctelor de vanzare) Promovarea produsului (elaborarea planului de comunicare comerciala, masurarea eficientei suporturilor de comunicare, analiza ambalajului produsului) 14.mixul de marketing mixul de mark este definit ca un ansamblu de instrumente tactice de mark , controlabile, pe care organizatia le combina cu scopul de a produce pe piata tinta reactia dorita. El cuprinde toare elem de care se poate folosi o organizatie casa influenteze cererea pt produsul sau.aceste elem pot fi impartite in 4 categorii de variabile, cunoscute si sub numele de cei 4 P:PRODUSUL, PRETUL, PLASAMENTUL SI PROMOVAREA. Variabila produs cuprinde totalitatea bunurilor si serv pe care firma le ofera pe piata. Variabila pret se refera la suma de bani pe care consumatorii o platesc pt a obtine produsul. Variabila distributie cuprinde acele activit ale firmei prin care produsul este pus la dispozitia consumatorilor vizati.

Variabila promovare cuprinde activit de comunicare a avantajelor prod si de convingere a consumatorilor vizati in vederea cumpararii lui. 15.strategii in domeniu produsului agroalimentar Oportunitatea strategiilor promotionale apare in functie de tendintele cererii de produse agroalim. Se pot utiliza urmatoarele strategii promotionale: - stimularea cereii directe (vanzari imediate prin atragerea potentialilor consumatori spre achizitioarea de produse de utilitate urgenta) - crearea unui climat favorabil cumpararii, aceasta fiind o strategie cu actiune, pregateste conditiile pt vanzarile viitoare. In cazul in care consumatorii ar avea nevoie de produsul agroalim vor avea posibilitatea sa-l cumpere - stimularea vanzarilor in perioada de cerere scazuta, o strategie caracteristica produselor sezoniere - promovarea selectiva a vanzarilor prin actiuni publicitare sunt axate asupra unu nr limitat de cumparatori si care formeaza un anumit segment al pietei agroalim. Strategie folosita in cazul produselor complexe, adica cele care sufera mai multe prelucrari sau in cazul celor de larg consum dar care sunt mai putin cunoscute, cum ar fi produsele obtinute prin prelucarea legumelor si fructelor. - promovarea extensiva a vanzarilor prin actiuni promotionale pe mai multe segmente ale pietei agroalim. In acest acaz trebuie folosite mijloace de comunicare, variate si cat mai adecvate. 16.strategii de distributie a produsului agroalimentar Acestea se incadreaza in urmatoarele forme tipice: - distributia directa, prin reteaua proprie existenta, este cazul vanzarilor produselor agroalim de catre producatori. In acest caz, eu au baze de desfacere cu amanuntul. Este o strategie cu rezultate bune, mai ales in cazul lansarii de produse noi sau pt desfacerea prpod in relatiile directe intre prod agricole si consumatori industriali. - distributia directa printr-o noua retea proprie agroalim. Este utila in situatia in care se pune problema cresterii volumului de desfacere sau in cazul lansarii pe piata a unor prod noi cand reteaua existenta se dovedeste a fi insuficienta. - distributia prin reteaua intermediarilor este o strategie care se aplica atunci cand producatorul nu dispune de retea proprie ori avand aceasta nu corespunde volumului desafcerii iar construirea unei noi retele de distributie ar fi prea costisitoare dar si in cazul in care se lanseaza produse noi pe piete noi. 17.strategii de produs folosite de catre agentii ec din domeniul agroalimentar Cunoasterea datelor evolutiei fiecarui produs in paret, agentul ec isi poate fixa obiective strategice cu conditia sa parcurga urm etape: - determinarea in functie de studiile de piata, a posibilitatilor de vanzare, a actualelor produse in anii viitori, putand stabili volumul de vanzari din fiecare prod in diferiti ani. - prezentarea perioadelor in care fie produsele, fie teh agricole sau de industrie alim vor fi inlocuite. - elaborarea unor programe de cercetare si asimilare provind noile produse. - asiguararea calitatii productiei prin pregatirile specifice viitoarelor produse/ 18.factorii endogeni ai intreprinderii Fiecare agebt economic trebuie sa aiba in vedere o strategie de iata, in functie de factorii exogeni si endogeni. Factorii endogeni: - organizarea resurselor umane - modul de alocare a reurselor materiale - modul de utilizare a resurselor financiare etc.