Marca de produs

Executarea si punerea n circulatie a unor produse cu deficiente de calitate, rezultate ale

nerespectarii prescriptiilor tehnologic 646j922g e si lipsei de exigenta a organelor de control,
atrage nu numai consecinte economice negative, dar si o diminuare a prestigiului colectivului
ntreprinderii unde s-a fabricat. Ca urmare se pierde ncrederea n marca firmei. Deci, ntre
calitatea produselor si marca fabricii exista o strnsa legatura, prestigiul marfii unui produs
indentificndu-se cu prestigiul nsusi al colectivitatii care l-a realizat.
n economia moderna, att marcile de fabrica, ct si cele sub care se comercializeaza
produsul au un rol deosebit de important n actiunea de promovare a vnzarilor pe piata interna si
externa. Marcile de fabrica, de comert si de serviciu sunt semne distinctive, folosite de
ntreprinderi pentru a identifica cu usurinta produsele si a deosebi lucrarile si serviciile lor de
cele identice sau similare ale altor ntreprinderi. Ajutnd la identificarea produselor similare, prin
comparatia caracteristicilor va stimula mbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor
de catre fiecare producator concurent.
Functiile pe care le ndeplinesc marcile sunt n general urmatoarele:

indica originea produsului, ntreprinderea care l-a fabricat;

ca urmare marca se confunda cu producatorul;

garanteaza calitatea produsului (confirma ncrederea

manifestata de cumparatori n nsusirile de calitate ale produsului cumparat);

stimuleaza solicitarea si cumpararea produsului (ntre un

produs marcat si unul anonim, cumparatorul prefera ntotdeauna produsul marcat);

contribuie la desfasurarea unei concurente loiale, deoarece

nlatura posibilitatea de a confunda un produs fabricat de o ntreprindere cu acelasi
produs realizat de alta ntreprindere;

permite organizarea si controlul pietei, eliminnd confuziile

dintre produse, marci sinonime, producatori;

ndeplineste functia de monopol, de asta data n sensul

pozitiv al notiunii, deoarece marca este apanajul unui produs al unei ntreprinderi;

stimuleaza pe producatori pentru mbunatatirea calitatii

produselor, deoarece cumparatorul se va ndrepta spre produsul cu marca a carei
calitate a verificat-o;

asigura cresterea raspunderii producatorului pentru calitatea

produselor puse n circulatie, deoarece marfurile de calitate slaba vor ramne

nevndu-te, iar producatorul nu-si va putea recupera cheltuielile efectuate pentru

fabricarea lor;

asigura conditii pentru elaborarea de studii de piata privind

ponderea participarii unui producator n piata totala a unui produs.
Marca produsului este reprezentata printr-un sistem figurativ simplu care constituie
emblema (stea, clopot, ancora, figura geometrica, arbore, s.a.). De fapt, emblema este blazonul,
sigla marcii, expresia figurativa a marcii fabricii sau retelei comerciale. Deci, semnificatia marcii
pentru un produs este definita si prin emblema - ca semn distinctiv al evidentierii acesteia. Ca
urmare, o modificare a emblemei nu-i schimba obiectul pe care l reprezinta, care a fost si
ramne marca produsului sau a firmei.
Emblema ramne, totodata, simbolul marcii. n anumite situatii se produce o contopire a
emblemei cu marca n sensul ca simbolul ales exprima relativ fidel produsul pe care-l reprezinta.
n diverse mprejurari se utilizeaza notiunea de "vinieta", care practic este o emblema,
reprezentata printr-un ansamblu de figuri, o compozitie mai mult sau mai putin artistica, o
dispunere de linii sau un desen fara un subiect determinat, dar care nu se repeta, de regula, la alte
marci si embleme.
Marcile literale sunt constituite din cuvinte sau dintr-o combinatie de litere. Marcile
constituite din cuvinte trebuie sa fie deosebit de distinctive. Cuvntul sau grupa de litere pot fi
imaginare sau rezultatul unor combinari de litere cu sau fara semnificatie (ex.: CONFFER, ARO
etc.). n combinatie pot apare si cifre. Denumirea curenta a produsului sub care acesta este
cunoscut n mod obisnuit nu poate fi nscrisa drept marca de fabricatie de catre ntreprinderea
producatoare.
Altfel se interpreteaza, de exemplu, marca Adidas, care la nceput se utiliza numai
pentru ghetele de baschet si pantofii de tenis. Ulterior, nomenclatorul de produse fabricate de
aceasta marca s-a extins cuprinznd o gama foarte larga ,de articole de sport dintre cele mai
uzuale si de o mai buna calitate. n aceste conditii, marca a urmat produsul, l-a nsotit indiferent
de firma producatorului si de tara n care se fabrica acesta; asadar, nu se poate confunda
denumirea fabricii sau produsului cu marca acestuia.
Marcile figurale sunt constituite din reprezentari grafice plane sau n relief,
monocolore sau policolore, care nfatiseaza forma produsului sau ambalajul acestuia. Cele mai
raspndite marci figurale sunt acelea care reprezinta, n mod stilizat, fie obiectul caracteristic al
ntreprinderii, fie produsul care urmeaza sa fie protejat. Desenul grafic poate sa nu aiba nici o
legatura cu produsul. El poate fi exprimat prin obiecte, peisaje, flori, statui etc. n cazul marcilor
reprezentnd produsul sau ambalajul, pentru a fi admise, trebuie sa prezinte unele particularitati
fata de forma uzuala, care sa le faca usor de identificat.
Cu privire la aceasta categorie de marci, precizam ca, n unele tari exista si o serie de
restrictii; astfel n Germania, Anglia, S.U.A., Spania, Olanda, Grecia, Japonia etc. Forma
ambalajului fara a fi nsotita de etichete sau inscriptii nu poate fi utilizata ca marca de fabrica. n

cazul n care n compozitia marcilor intra si culori, acestea trebuie astfel combinate nct sa fie
distinctive si sa atraga atentia.
Marcile combinate sunt rezultate din combinarea mai multor elemente: cuvinte, litere,
cifre, reprezentari grafice, forma produsului, ambalajul, toate acestea fiind nfatisate ntruna sau
mai multe culori. Din combinarea a doua sau mai multe asemenea elemente se pot obtine marci
reusite, care confera titularului, att avantajele unei marci cu o eufonie placuta, ct si o
reprezentare grafica atractiva. Aceasta forma permite sa se asigure mai usor caracterul distinctiv
al marcii produsului.
Marcile prezentate sonor sunt utilizate ca marci de comert, raspndirea lor fiind
facilitata de posibilitatile oferite astazi de realizarile n domeniul tehnicii radioului, televiziunii,
videocasetelor, audiocasetelor, difuzoarelor publice etc. Marca prezentata sonor prezinta
avantajul pentru titular pentru ca se preteaza la o sustinuta publicitate n cele mai diverse puncte
dintr-o localitate.
Alegerea marcilor
Cerintele pe care trebuie sa le ndeplineasca marcile pentru a atrage atentia
cumparatorilor, att a celor interni, ct si a celor externi sunt urmatoarele: sa fie concise, scurte,
usor de pronuntat si de memorat; sa fie simple si expresive (n special pentru marcile figurate).
Sugestivitatea si armonia trebuie sa caracterizeze marcile n general si pe cele
combinate n special. ntre notiunea exprimata literal si elementul figural trebuie sa fie o armonie
perfecta, ambele urmnd sa sugereze ct mai bine produsul (sau serviciul) pe care l prezinta.
Este cunoscut faptul ca un cuvnt, chiar imaginar, compus din diferite silabe care fac parte din
denumirea produsului, a orasului sau a ntreprinderii unde se fabrica, nsotit de un desen sugestiv,
faciliteaza ntiparirea lui n memorie, prin efectul dublu si de durata pe care l produce o astfel de
marca.
Exista nsa si unele interdictii privind alegerea si nregistrarea marcilor. Astfel nu pot fi
alese si nregistrate ca marci semnale care:
a) nu se deosebesc suficient de alte marci pentru acele produse, lucrari sau servicii
identice sau similare, nregistrate n tara sau ocrotite n baza unor conventii internationale, cu
exceptia cazului n care nregistrarea este ceruta sau autorizata de titularii acestor marci;
b) constituie copierea, imitarea sau traducerea unei marci din alt stat, cu circulatie
internationala, pentru produse, lucrari sau servicii identice sau similare;
c) cuprind numai denumiri care sunt sau au devenit uzuale, necesare sau generice
pentru acele produse, lucrari sau servicii ori se refera exclusiv la modul, timpul si locul
fabricatiei sau la natura, destinatia, pretul, calitatea, cantitatea si greutatea marfurilor;
d) cuprind, fara autorizatia organelor n drept, nume sau portrete de conducatori de
partid sau de stat n viata, ori de conducatori sindicali, reproduceri sau imitatii de steme,

drapele, medalii, embleme, si insigne, semne oficiale de marcare, control, , verificare si

garantie;
e) cuprind elemente, prevazute la aliniatul de mai sus, apartinnd altor state sau
organizatii internationale, daca folosirea este interzisa de conventiile la care tara este parte;
f) cuprind indicatii false sau care induc n eroare, ori sunt contrar legilor, ordinii
publice si regulilor de convietuire sociala.
nregistrarea si folosirea marcilor
Marcile se nregistreaza n tara n care se emit, dupa caz, n alte tari. La nregistrare se
impune obligatia de examinare care se exercita sub dublu aspect:
- daca sunt ndeplinite conditiile de forma pentru nscrierea n registrul de
marci; aceasta examinare vizeaza conditiile de forma ce trebuie ndeplinite si pot fi
completate si reasezate pe parcurs, la cererea organului de nregistrare;
- daca proiectul de marca depus nu se afla sub incidenta vreuneia din
interdictiile mentionate mai sus.
n situatia n care se constata ca marca corespunde pentru nregistrare, ea se nsereaza
ntr-o publicatie nfiintata n acest scop. Daca timp de trei luni de la publicare nu s-au nregistrat
contestatii sau cele prezentate au fost respinse, titularului i se elibereaza certificatul de
nregistrare.
Pe masura ce schimbul international de marfuri a devenit frecvent, s-a resimtit nevoia ca
o marca de fabrica nregistrata ntr-o anumita tara sa fie ocrotita si n alte tari, unde se exporta
produsele respective, n scopul de a fi aparate de contrafaceri si, implicit, de o concurenta
neloiala. Pentru realizarea unei asemenea ocrotiri legale, tarile cu interese comerciale comune au
ncheiat conventii bilaterale comune privind acordarea reciproca a dreptului de folosire n
exclusivitate a marcilor nscrise national si pentru care s-a constituit depozitul reglementar n tara
partenera.
Conventiile bilaterale dintre state prezentau un cadru prea limitat de actiune. Ca urmare,
s-au stabilit ntelegeri multinationale pentru ocrotirea proprietatii industriale ntr-un numar mai
mare de tari, acordndu-se statelor membre drepturi egale cu privire la asemenea proprietati. Din
considerente firesti, tara noastra a readerat la Conventia Uniunii de la Paris din 20 martie 1883
pentru protectia proprietatii industriale si la Aranjamentul de la Madrid din aprilie 1891 pentru
nregistrarea internationala a marcilor de fabrica sau de comert, revizuit la Nisa la 15 iunie 1957.
nregistrarea internationala, daca se face n toate tarile membre ale Aranjamentului de la
Madrid, si nationala, daca se face numai ntr-o singura tara membra a acestei conventii, se
efectueaza prin intermediul unor organizatii specializate. n cazul Romniei functioneaza Oficiul
de Stat pentru Inventii si Marci, care actioneaza n calitate de mandatar al ntreprinderii titulare a

marcii respective. n legatura cu marca de fabrica, comerciala si de serviciu, actualele

reglementari specifica procedura de nregistrare, care cuprinde trei faze distincte:
- depozitul reglementar al marcii;
- examinarea cererii de nregistrare;
- nregistrarea propriu-zisa.