Sunteți pe pagina 1din 72

http://www.youtube.com/watch?

v=VuyBL-L-A1A&feature=related
PROIECT DE LECŢIE
DATA:

MAISTRU INSTRUCTOR gr. I: STANESCU MIHAELA

UNITATEA : ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ „ CHRISTIANA ”

CLASA : ANUL I A , ASISTENT MEDICAL GENERALIST

OBIECTUL – TEHNICI DE NURSING

TEMA LECŢIEI – Sondaje, spălături

TIPUL LECŢIEI : – COMUNICARE DE NOI CUNOŞTINŢE

OBIECTIV FUNDAMENTAL: : Dobândirea de noi cunoştinţe despre sondaje şi rolul


asistentei în efectuarea lor.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
01. Să ştie în definească sondajele
02. Să identificescopul efectuării sondajelor
03. Să ştie care sunt princiipile de respectat în efectuarea sondajelor
04. Să ştie care este rolul asistentei medicale în efectuarea sondajelor

STRATEGII DIDACTICE
I. DE COMUNICARE
1.1. ORALE:
1. Expozitive: descrierea, explicaţia, prelegerea
2.Conversative: conversaţia, discuţia didactică, problematizare.
1.2. SCRISE: lectura sau munca cu manualul(Tehnici de nursing- Lucreţia Titircă), liberă sau
dirijată
1.3. ORAL – VIZUALE: instruirea prin PC, videoproectare cu ajutorul filmelor, tehnici video
LOCUL DE DESFĂŞURARE A LECŢIEI: Sala de demonstraţie de Nursing şi Instruire practică.
DESFĂŞURAREA LECŢIEI

Nr. SECVENŢE DETALIERE DE CONŢINUT EVALUARE TIMP OBS.


crt
.
1. Momentul - pregătirea colectivului de elevi ; Observarea sistematică a 5 min.
organizatoric - prezentarea oaspeţilor; comportamentului
- captarea atenţiei, elevilor.
- notarea absenţelor,
- pregătirea pentru lecţie.
2. Verificarea - maistrul instructor adresează câteva Tehnica întrebărilor. 10
cunoştinţelor întrebări elevilor legate de alimentaţia Aprecierea răspunsurilor min.
anterioare. bolnavilor şi notarea elevilor.
3. Captarea - anunţarea titlului lecţiei, Observaţia curentă. 3 min.
atenţiei - comunicarea obiectivelor lecţiei şi a
sarcinilor de lucru.
4. Dirijarea -definirea sondajelor şi scopul Tehnici de tip interviu, 25
consolidării şi efectuării lor să definească, să min.
sistematizării. - princiipile de respectat în efectuarea stabilească conexiuni, să
sondajelor şi spălăturilor identifice, să
-rolul asistentei medicale în efectuarea afirme/nege, să
sondajelor şi spălăturilor analizeze, să corecteze
-tipuri de sonde activitatea grupelor.
5. Asigurarea - aprecieri asupra activităţii Tehnica întrebărilor, 7 min.
feed-back-ului - comunicarea sarcinilor de lucru observaţia curentă.
şi evaluarea pentru ora următoare.
performanţei.

PROIECT DE LECŢIE
DATA:

MAISTRU INSTRUCTOR gr. I: STANESCU MIHAELA

UNITATEA : ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ „ CHRISTIANA ”

CLASA : ANUL I A , ASISTENT MEDICAL GENERALIST

OBIECTUL – TEHNICI DE NURSING

TEMA LECŢIEI – Sondajul gastric

TIPUL LECŢIEI : – COMUNICARE DE NOI CUNOŞTINŢE

OBIECTIV FUNDAMENTAL: : Dobândirea de noi cunoştinţe despre sondajul gastric

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
01. Să ştie în definească sondajul gastric
02. Să identifice scopul şi materialele necesare efectuării sondajului.
03. Să ştie care sunt etapele tehnicii.
04. Să cunoască aciidentele şi incidentele sondajului gastric

STRATEGII DIDACTICE
I. DE COMUNICARE
1.1. ORALE:
1. Expozitive: descrierea, explicaţia, prelegerea
2.Conversative: conversaţia, discuţia didactică, problematizare.
1.2. SCRISE: lectura sau munca cu manualul(Tehnici de nursing- Lucreţia Titircă), liberă sau
dirijată
1.3. ORAL – VIZUALE: instruirea prin PC, videoproectare cu ajutorul filmelor, tehnici video
LOCUL DE DESFĂŞURARE A LECŢIEI: Sala de demonstraţie de Nursing şi Instruire practică.
DESFĂŞURAREA LECŢIEI

Nr.
crt SECVENŢE DETALIERE DE CONŢINUT EVALUARE TIMP OBS.
.
1. Momentul - pregătirea colectivului de elevi ; Observarea sistematică a 5 min.
organizatoric - prezentarea oaspeţilor; comportamentului
- captarea atenţiei, elevilor.
- notarea absenţelor,
- pregătirea pentru lecţie.
2. Verificarea - maistrul instructor adresează câteva Tehnica întrebărilor. 10
cunoştinţelor întrebări elevilor legate de sondaje Aprecierea răspunsurilor min.
anterioare. şi notarea elevilor.
3. Captarea - anunţarea titlului lecţiei, Observaţia curentă. 3 min.
atenţiei - comunicarea obiectivelor lecţiei şi a
sarcinilor de lucru.
4. Dirijarea -definirea sondajului şi scopul Tehnici de tip interviu, 25
consolidării şi efectuării lui să definească, să min.
sistematizării. -materiale necesare efectuării stabilească conexiuni, să
sondajului identifice, să
- etapele de execuţie afirme/nege, să
-accidente şi incidente analizeze, să corecteze
activitatea elevilor.
5. Asigurarea - aprecieri asupra activităţii Tehnica întrebărilor, 7 min.
feed-back-ului - comunicarea sarcinilor de lucru observaţia curentă.
şi evaluarea pentru ora următoare.
performanţei.

vărsături, regurgitare pasivă urmată de aspiraţie bronşică;


� bradicardie (la trecerea prin hipofaringe);
� perforaţii esofagiene/gastrice;
� necroza peretelui gastric (leziune de decubit);
� hemoragii digestive (prin ruptura de varice esofagiene);
� pasaj traheal (marcat prin acces de tuse şi cianoză);
� leziuni sau necroză de aripă nazală (menţinere îndelungată).

http://www.youtube.com/watch?v=VuyBL-L-A1A&feature=related

Sondaje , spălături, clisme

Def.
Sondajul reprezintă introducerea unei sonde sau catetes din metal, cauciuc sau material
plastic, prin căile naturale, într-o cavitate naturală a organismului.
Scop:
-explorator:
Recoltatrea produselor cavităţii sondate în vederea efectuării examenelor de laborator.
- Terapeutic:
-evacuarea conţinutului cavităţii sondate
- introducerea unor substanţe medicamentoase
-hidratare
-alimentare
-curăţirea cavităţii de substanţe dăunătoare organismului introduse accidental sau formate printr-
o dereglare a proceselor de digestie şi de metabolism

Principii de respectat:
Instrumentele folosite pentru sondaje şi spălături trebuie să corespundă unor criterii generale,
astfel:
- suprafaţa sondei trebuie să fie netedă, pentru a nu leza mucoasele
- materialul din care sunt confecţionate să fie rezistent pentru a nu se rupe în cursul
sondajelor şi spălăturilor
- vârful sondelor să fie bont pentru a nu producve leziuni ale canalelor sau conductelor
prin care sunt introduse şi pentru a nu forma căi false.

Rolul asistentei:
- respectarea unei asepsii perfecte pentru utilizarea soluţiilor şi a materialeleor sterilizate
- pregătirea psihică a bolnavului – va urmării liniştirea acestuia, instruirea privind modul
de colaborare în timpul sondajului pentru obţinerea rezultatului dorit.
- Sonda se va lubrifia sau uda, după caz pentru a uşura înaintarea, pentru a nu produce
căi false, fistule sau pentru a nu perfora organul sondat
- În cazul spălăturilor, cantitatea lichidului introdus trebuie să fie întotdeauna mai mică
decât capacitatea cavităţii organului spălat
- Este interzisă introducerea lichidului de spălătură sub presiune
- -conţinutul evacuat prin sondaje sau spălături se păstrează
- Sondajele şi spălăturile vor fi notate în foaia de observaţie însoţite de numele persoanei
care le – efectuat
- Eventualele greşeli comise cu ocazia sondjului şi spăşăturii vor fi raportate imediat
medicului pentru a combate de urgenţă complicaţiile survenite..
Tipuri de sonde:
I Pentru alimentaţie enterală( pe cale digestivă) artificială.
Sonda naso-gastrică
- indicată în alimentaţia de scurta durată , când nu există risc important de inhalare(boli

intestinale inflamatorii, pacienti anorexici sau caşectici)

Sonda naso-duodenală şi naso-jejunală


- indicată în nutriţia de durată scurtă, în risc major de inhalare sau tulburări de evacuare
ale stomacului(pacienţi cu tulburări de conştienţă, AVC, etc)

Gastrostomie endoscopică percutană


- indicată în alimentaţia enterală de durată lungă(pacienţi cu tumori esofagiene, tulburări
persistente de deglutuţie în boli neurologice)
Jejunostomie endoscopică percutană
- indicată în alimentaţia enterală de durată lungă cu risc major de inhalţie fără
intervenţie chirurgicală ( pacienţi care prezintă tulburări de deglutiţie însoţite de
tulburări ale conştienţei şi diminuarea reflexelor de apărare).

II. Sonde gastroduodenale sunt utilizate pentru următoarele scopuri:


-prelevarea lichidului gastric în scop diagnostic
- evacuarea sau aspirarea lichidului gastric sau a sângelui
-evacuarea aerului sau gazului după o reanimare cu ventilaţie prin cască
- evacuarea conţinutului gastric înainte de anestezie în intervenţia chirurgicală de urgenţă
- evacuarea stomacului după absorbţie orală de substanţe toxice cu tentativă de suicid
- sonde de alimetaţie gastrică sau duodenală la pacienţii cu AVC
Tipuri de sonde gastroduodenale:
- pentru utilizare de scurtă durată:
- din PVC sau cauciuc
- cu lumen unic
- folosite în scop diagnostic sau postoperator
- pentru utilizare de lungă durată
- – din material sintetic (poliuretan sau silicon) rezistent la aciditate
- Cu lumen unic sau dublu
- Folosite pentru alimentatie enterală, aspiraţia secreţilor, evacuare.
-sondele sunt lungi de 75-120 cm cu diaetru de 10-15 mm pentru alimentaţie si 15-20
mm pentru evacuare şi spălătură , iar pentru spălătură gastrica de 40 mm.
Sondă Faucher
Sonda Einhorn

-
III.Sonde de compresiune esofagiană
- folosite pentru oprirea hemoragiei produse de varicele esofagiene sau a hemoragiei
gastrice Reprezinta dilatatii patologice ale venelor inferioare ale esofagului. Cauza cea mai frecventa
a varicelor esofagiene este ciroza hepatica, alteratie cronica a starii ficatului, indiferent daca este vorba
de o origine alcoolica, autoimuna sau metabolica. Acest tip de varice nu manifesta nici un fel de
simptome atata vreme cat nu se rup.
-tipuri –sonda Blakemore cu 2 balonaşe şi trei deschideri

- sonda linton cu un balonaş şi trei deschideri

-
Complicaţii

– asfixie prin deplasarea sondei


-Ruptură de esofag, cardial
-Ulcer de compresiune.

IV Sondele intestinului subţire


-lungime 120 310 cm
Confecţionate din cauciuc sau material plastic, cu un balonaş ce poate fi umplut cu aer
apă sau mercur pentru a facilita înaintarea în aval prin peristaltism.
-folosirea pentru alimentaţie, decompresiune şi eliberarea lumenului intestinal

Tipuri. – sonda Miller –Abbott


- Sonda Eudel

- Sonda Cantor

- – sonda Denis
V SONDE VEZICALE
-instalate în scop – diagnostic ( prelevarera de urină sau injectarea substanşei de
contrast)
- terapeuric ( tulburări de evacuare a vezicii, obstrucţii subvezicale,
intervenţii chirurgicale)
- tipuri: -: Nelaton pt femei spălătură vezicală
Mercier
Sonde DEMEURE Nelaton f+b
Theiman
Pezzer

Foley
Sonde aspiratie
Sonda gastrica levin

Sonda gastrica otras


SONDAJUL GASTRIC
Definiţie: introducerea unui tub de cauciuc (sonda Faucher) sau politen (sonda Einhorn)
prin faringeşi esofag in stomac

Scop:
-explorator: recoltarea conţinutului gastric in vederea efectuării analizei funcţiei
chimice si secretorii (chimismul gastric)şi pentru evaluarea funcţiei evacuatorii gastrice
-terapeutic

evacuarea conţinutului toxic din stomac

curăţirea mucoasei gastrice de exudate si substanţe străine depuse

introducerea unor substanţe medicamentoase

Pregătiri, materiale:
- de protecţie a personalului sanitar:şorturi, mănuşi
- sterile: sonda , 2 seringi de 20 ml, eprubete sau recipienti pentru recoltare
- nesterile: tăviţă renală, pahar cu apă sau ceai, recipiente de colectare
- medicamentele de introdus

Pregătirea psihica a pacientului: explicarea pe scurt a scopuluişi realizarea sondajului


Efectuarea sondajului:

-pacient aşezat pe scaun cu spătar, cu spatele drept


- se aşează tăviţa renală sub bărbia pacientului pentru colectarea salivei
- lubrefierea sondei (cu apă, ceai)

medicul stă în partea dreaptă a pacientului, fixează cu mâna stângă capul

bolnavului
- prinderea sondei cu mâna dreaptă (cu mănuşi sterile, ca un “ creion”)
- pacientul deschide gura, respiră adânc, se introduce sonda pe peretele

posterior al faringelui, cât mai aproape de rădăcina limbii, invitând


bolnavul să înghită
- prin deglutiţie sonda pătrunde în esofagşi este împinsă foarte atent spre
stomac (la 40-50 cm de arcada dentară)
- verificarea poziţiei sondei prin aspirarea
- fixarea sondei
- aspirarea conţinutuluişi prelevarea de probe
- extragerea blândă a sondei, după pensarea acesteia
Accidente:
- greaţă şi vărsături: combătute prin anestezia cu spray de xilină a faringelui

posterior
- pătrunderea în laringe: apare tuse, congestia feţei, cianoza; se scoate sonda
- înfundarea sondei: se introduce ser fiziologic sau aer cu ajutorul seringii
- sindrom Mendelssohn: bronhopneumonie de aspiraţie

Variante:

a) sondaj nazo-gastric:
- se face cu sonde mai subţiri
- sonda poate fi lasată pe loc o perioadă mai lungă
- nu se efectuează în caz de patologie ORL (polipi, deviaţie de sept,

hipertrofia cornetelor)
b) formă particulară este introducerea sondei Blackmore în scop hemostatic (varice
esofagiene rupte)
OBSERVAŢII:
- la pacienţii inconştienţi la care se face sondajul gastric se urmăreşte
respiraţia, culoarea feţei,
- verificarea poziţiei sondei se face prin introducerea capătului distal într-un
pahar cu apă (apariţia bulelor arată pătrunderea în căile aeriene)
Tehnica sondajului gastric
Sondajul gastric reprezinta introducerea unui tub de cauciuc – sonda gastrica Faucher
sau Einhorn, prin faringe si esofag in stomac.
Scop: - explorator – pentru recoltarea continutului stomacal, in vederea
determinarii functiei chimice si secretorii, precum si pentru studierea functiei
evacuatoare a stomacului;

-tera peutic – pentru evacuarea continutului toxic stomacal;


- pentru alimentarea si hidratarea bolnavului;
- pentru introducerea unor substante medicamentoase.

Tubajul gastric este indicat in gastritele acute sau cronice si ulcerul gastric. Nu se
practica tubajul gastric bolnavilor cu hepatita cronica, unde se presupune existenta unor
varice esofagiene care ar putea fi lezate de sonda, dand nastere la hemoragii.

Tubajul gastric se efectueaza in perfecta asepsie.


Sondajul gastric se poate efectua si pe cale endonazala cu sonda duodenala Einhorn.

Materiale necesare:

- tubul Faucher steril, din cauciuc semirigid, lung de 1,5 m si gros de 10-12
mm diametrul extern, inchis si rotunjit la un capat si prevazut cu doua orificii
laterale in imediata vecinatate a extremitatii inchise. La distantele de 40, 45 si 50 cm de
la varful inchis, tubul este marcat;
- 2 seringi de 20 ml sterile;
- manusi sterile;
- pense hemostatice;
- musama si aleza, tavita renala, pahar cu apa, recipient pentru colectarea sucului
gastric, sort de cauciuc;

- medicamente la indicatia medicului.

Etape si timpi de executie


1.Pregatirea materialelor
Se pregatesc materialele si se transporta langa bolnav.
2.Pregatirea psihica si fizica a bolnavului
Se informeaza bolnavul si i se explica necesitatea tehnicii si este rugat sa urmeze
intocmai indicatiile pe care le primeste in cursul tubajului.
Este sfatuit sa nu manance in dimineata efectuarii sondajului gastric.
Se asaza bolnavul pe un scaun cu speteaza, cu spatele cat mai drept.
Se protejeaza cu sortul de cauciuc sau de material plastic.
Se indeparteaza proteza dentara (daca este cazul) si se pune intr-un
pahar cu apa.
Se asaza tavita renala sub barba bolnavului pentru a capta saliva ce se va
scurge din gura si solicitandu-l s-o mentina in acea pozitie.
Pacientul nu va manca in dimineata efectuarii examenului.
3.Tennica propri-zisa
Asistenta : - se spala pe maini cu apa si sapun;
- isi pune manusile sterile si imbraca sortul de cauciuc;
- umezeste sonda pentru a favoriza alunecarea prin faringe si esofag;

- se asaza in dreapta a bolnavului si ii fixeaza capul intre mana stanga si torace;


- prinde cu mana dreapta extremitatea rotunjita a sondei ca pe un creion;
- cere bolnavului sa deschida larg gura, sa respire adanc si introduce capatul sondei pana

la peretele posterior al faringelui, cat mai aproape de radacina limbii, invitand bolnavul sa
inghita.
Prin deglutitie sonda patrunde in esofac si este impinsa foarte atent spre stomac ( pana
la marcajul de 40-50 cm citit la arcada dentara).
- verifica prezenta sondei in stomac prin aspirarea continutului stomacal cu ajutorul
seringii si fixeaza sonda;

- asaza la extremitatea libera a sondei balonul Erlenmeyer ( cand se


colecteaza pentru o proba) sau aspira sucul gastric cu seringa.
Pentru a favoriza golirea stomacului, pacientul este rugat sa contracte peretii abdominali.

- extrage sonda printr-o miscare hotarata, dar cu prudenta, dupa


comprimarea ei cu o pensa hemostatica, pentru a impiedica scurgerea continutului in
faringe ( de unde ar putea fi aspirat de bolnav).
Cand capatul liber al sondei ajunge in gura pacientului se prinde cu mana stanga si se
indeparteaza sonda.

- goleste continutul sondei in vasul colector;


- asaza sonda in tavita renala.
4.Ingrijirea bolnavului dupa tehnica I se ofera bolnavului un pahar cu apa sa-si clateasca
gura.
Se sterg mucozitatile de pe fata si barbie. Se indeparteaza tavita si sortul de cauciuc.
I se ofera proteza dentara ( dupa caz ). Se asaza bolnavul in pozitie comoda.
Se spala pe maini dupa terminarea tehnicii.
5.Reorganizarea locului de munca

Se strang materialele folosite,se spala si se dezinfecteaza, apoi se trimit la sterilizare.


Se noteaza in foaia de observatie tehnica, data, cantitatea si aspectul
macroscopic al sucului gastric extras.
6.Pregatirea produsului pentru examenul de laborator
Se determina cantitatea evacuata. Se completeaza formularele de recoltare.
Se trimit probele etichetate la laborator.

Incidente si accidente Greata si senzatie de voma, se inlatura sonda indicand


respiratie profunda.

Pentru a introduce sonda gastrica la bolnavii care o resping datorita senzatiei de greta, voma, se
poate efectua anesteziei faringelui prin badijonare cu solutie de cocaina 2%.Sonda poate patrunde in
laringe : apare reflexul de tuse, hiperemia fetei, apoi cianoza, se indeparteaza sonda.

Sonda se poate infunda cu resturi alimentare – desfundarea se face prin insuflatie cu aer.
Se pot produce bronhopneumonii de aspiratie.

Sondaje , spălături

Def. Sondajul reprezintă introducerea unei sonde sau catetes din metal, cauciuc sau
material plastic, prin căile naturale, într-o cavitate naturală a organismului.
Scop:
-explorator:
Recoltatrea produselor cavităţii sondate în vederea efectuării examenelor de laborator.
- Terapeutic:
-evacuarea conţinutului cavităţii sondate
- introducerea unor substanţe medicamentoase
-hidratare -alimentare
-curăţirea cavităţii de substanţe dăunătoare organismului introduse accidental sau
formate printr-o dereglare a proceselor de digestie şi de metabolism

Principii de respectat:
Instrumentele folosite pentru sondaje şi spălături trebuie să corespundă unor criterii
generale, astfel:
- suprafaţa sondei trebuie să fie netedă, pentru a nu leza mucoasele
- materialul din care sunt confecţionate să fie rezistent pentru a nu se rupe în
cursul sondajelor şi spălăturilor
- vârful sondelor să fie bont pentru a nu producve leziuni ale canalelor sau
conductelor prin care sunt introduse şi pentru a nu forma căi false.

Rolul asistentei:
- respectarea unei asepsii perfecte pentru utilizarea soluţiilor şi a materialeleor
sterilizate
- pregătirea psihică a bolnavului – va urmării liniştirea acestuia, instruirea privind
modul de colaborare în timpul sondajului pentru obţinerea rezultatului dorit.
- Sonda se va lubrifia sau uda, după caz pentru a uşura înaintarea, pentru a nu
produce căi false, fistule sau pentru a nu perfora organul sondat
- În cazul spălăturilor, cantitatea lichidului introdus trebuie să fie întotdeauna mai
mică decât capacitatea cavităţii organului spălat
- Este interzisă introducerea lichidului de spălătură sub presiune
- -conţinutul evacuat prin sondaje sau spălături se păstrează
- Sondajele şi spălăturile vor fi notate în foaia de observaţie însoţite de numele
persoanei care le – efectuat
- Eventualele greşeli comise cu ocazia sondjului şi spăşăturii vor fi raportate
imediat medicului pentru a combate de urgenţă complicaţiile survenite..
Tipuri de sonde:
I Pentru alimentaţie enterală( pe cale digestivă) artificială.
Sonda naso-gastrică
- indicată în alimentaţia de scurta durată , când nu există risc important de
inhalare(boli intestinale inflamatorii, pacienti anorexici sau caşectici)
Sonda naso-duodenală şi naso-jejunală
- indicată în nutriţia de durată scurtă, în risc major de inhalare sau tulburări de
evacuare ale stomacului(pacienţi cu tulburări de conştienţă, AVC, etc)

Gastrostomie endoscopică percutană


- indicată în alimentaţia enterală de durată lungă(pacienţi cu tumori esofagiene,
tulburări persistente de deglutuţie în boli neurologice)
Jejunostomie endoscopică percutană
- indicată în alimentaţia enterală de durată lungă cu risc major de inhalţie fără
intervenţie chirurgicală ( pacienţi care prezintă tulburări de deglutiţie însoţite de
tulburări ale conştienţei şi diminuarea reflexelor de apărare).

II. Sonde gastroduodenale sunt utilizate pentru următoarele scopuri:


-prelevarea lichidului gastric în scop diagnostic
- evacuarea sau aspirarea lichidului gastric sau a sângelui
-evacuarea aerului sau gazului după o reanimare cu ventilaţie prin cască
- evacuarea conţinutului gastric înainte de anestezie în intervenţia chirurgicală de
urgenţă
- evacuarea stomacului după absorbţie orală de substanţe toxice cu tentativă de suicid
- sonde de alimetaţie gastrică sau duodenală la pacienţii cu AVC
Tipuri de sonde gastroduodenale:
- pentru utilizare de scurtă durată:
- din PVC sau cauciuc
- cu lumen unic
- folosite în scop diagnostic sau postoperator
- pentru utilizare de lungă durată
- – din material sintetic (poliuretan sau silicon) rezistent la aciditate
- Cu lumen unic sau dublu
- Folosite pentru alimentatie enterală, aspiraţia secreţilor, evacuare.
-sondele sunt lungi de 75-120 cm cu diaetru de 10-15 mm pentru alimentaţie si 15-20
mm pentru evacuare şi spălătură , iar pentru spălătură gastrica de 40 mm.
Sondă Faucher Sonda Einhorn

III.Sonde de compresiune esofagiană


- folosite pentru oprirea hemoragiei produse de varicele esofagiene sau a hemoragiei
gastrice Reprezinta dilatatii patologice ale venelor inferioare ale esofagului. Cauza cea mai frecventa a
varicelor esofagiene este ciroza hepatica, alteratie cronica a starii ficatului,
-tipuri –sonda Blakemore cu 2 balonaşe şi trei deschideri
- sonda linton cu un balonaş şi trei deschideri

Complicaţii – asfixie prin deplasarea sondei -Ruptură de esofag, cardial


-Ulcer de compresiune.

IV Sondele intestinului subţire


-lungime 120 310 cm
Confecţionate din cauciuc sau material plastic, cu un balonaş ce poate fi umplut cu aer
apă sau mercur pentru a facilita înaintarea în aval prin peristaltism.
-folosirea pentru alimentaţie, decompresiune şi eliberarea lumenului intestinal
Tipuri. – sonda Miller –Abbott Sonda Eudel Sonda Cantor – sonda Denis
V SONDE VEZICALE
-instalate în scop – diagnostic ( prelevarera de urină sau injectarea substanşei de
contrast)
- terapeuric ( tulburări de evacuare a vezicii, obstrucţii subvezicale,
intervenţii chirurgicale)
- tipuri: -: Nelaton pt femei spălătură vezicală
Mercier
Sonde DEMEURE Nelaton f+b Theiman Pezzer Foley
Sonde aspiratie
Sonda gastrica levin
Sonda gastrica otras
http://www.youtube.com/watch?v=VuyBL-L-A1A&feature=related
Anatomia interna si externa a ochiului
Fotografie 1 din 8
http://www.youtube.com/watch?
v=SJlD5YrfSG8&feature=related

http://www.youtube.com/watch?
v=y8Go7nNlJW0&feature=related
Cateterism sonda folei
http://www.youtube.com/watch?
v=5Z4Q8gA5RMk&feature=related

sondaj veyical femeie

http://www.youtube.com/watch?
v=SJlD5YrfSG8&feature=related

sonda veyicala barbat

http://www.youtube.com/watch?
v=y8Go7nNlJW0&feature=related

golirea pungii cu urina

http://www.youtube.com/watch?
v=e5UdRtEfIFc&feature=related

schimbarea poyitiei in pat din decubit

http://www.youtube.com/watch?
v=t_HyoikBhPU&feature=related
toaleta pe regiuni

http://www.youtube.com/watch?
v=lrVLA4EHBJc&feature=related
igiena pacientului si schimbarea lenjeriei

http://www.youtube.com/watch?
v=nzz4WmqnW84&feature=related
toaleta org genitale femin

http://www.youtube.com/watch?
v=gbyr5YkNNFo&feature=related
EFECTUAREA SPĂLĂTURII AURICULARE

Spălătura conductului auditiv extern = îndepărtarea secreţiilor ( puroi ,


cerumen ) sau corpilor străini şi în tratamentul otitelor cronice .

Scop : terapeutic .
Materiale necesare :
- masă tratamente acoperită cu un câmp steril ;
- tăviţă renală mare ;
- două şorţuri de cauciuc ;
- muşama ;
- traversă ;
- vată, seringă Guyon de 150-200 ml sterilă , prosop curat ;
- lichid de spălătură – apă sterilă încălzită la 37°C sau soluţie medicamentoasă
prescrisă de medic , soluţie de bicarbonat de Na 1‰.

1. Pregătirea materialelor şi instrumentelor :


- se pregătesc materialele şi instrumentele necesare ;
- se transportă materialul lângă bolnav .

2. Pregătirea psihică şi fizică a pacientului :


- se anunţă bolnavul şi i se explică scopul tehnicii ;
- în cazul dopului de cerumen , cu 24 ore înainte de a efectua spălătura
auriculară se va instila în conductul auditiv extern , de 3 ori , soluţie de
bicarbonat de sodiu în glicerină 1/20 ;
- în cazul dopului epidermic , se va instila soluţie de acid salicilic 1% în ulei
de vaselină ;
- în cazul corpurilor străine hidrofile ( boabe de legume şi cereale ) se va
instila alcool ;
- în cazul insectelor vii se fac instilaţii cu ulei de vaselină , glicerină sau se
aplică un tampon cu alcool cu efect narcotizant pentru insecte ;
- bolnavul în poziţie şezândă , se protejează patul cu muşama şi traversă , iar
umărul respectiv al bolnavului cu un prosop curat şi uscat , peste care se
aşează şorţul de muşama până la gât .

3. Efectuarea tehnicii :
- spălarea pe mâini cu apă curentă şi săpun ;
- asistenta va îmbrăca şorţul de cauciuc ;
- se aşează tăviţa renală sub urechea pacientului care va înclina puţin capul
spre tăviţă şi o va susţine ;
- se verifică temperatura lichidului şi se aspiră în seringa Guyon ;
- se solicită bolnavului să-şi deschidă gura - prin aceasta conductul se lărgeşte
şi conţinutul patologic se îndepărtează mai uşor ;
- cu mâna stângă se trage pavilionul urechii în sus şi înapoi , iar cu mâna
dreaptă se injectează lichidul de spălătură în conduct , spre peretele postero-
superior şi se aşteaptă evacuarea ;
- se repetă operaţiunea de câteva ori , până când lichidul scurs este curat ;
- cu câteva tampoane de vată se usucă conductul auditiv extern ;
- se introduce un tampon de vată în meatul auditiv extern ;
- după ce medicul a controlat rezultatul spălăturii , se aşază pacientul în
decubit dorsal ;
- se controlează lichidul de spălătură ;
- spălarea pe mâini cu apă curentă şi săpun .

4. Reorganizarea locului de muncă :


- se spală instrumentele folosite ;
- se dezinfectează şi se pregătesc instrumentele pentru sterilizare ;
- se notează efectuarea tehnicii în foaia de observaţie a pacientului .

ATENŢIE !

● Presiunea mare a jetului , temperatura mai scăzută sau mai crescută a


lichidului de spălătură decât cea a corpului pot determina apariţia accidentelor :
ameţeli , dureri , vărsături , lipotimie , traumatizarea timpanului .
6. SPĂLĂTURA OCULARĂ

Definiţie :
Prin spălătură oculară se înţelege introducerea unui curent de lichid în
sacul conjunctival.

Scop :
 terapeutic
- in procesele inflamatoare ale conjunctivei
- în prezenţa unor secreţii conjunctivale abundente
- pentru îndepărtarea corpilor străini
Pregătire :
 materiale
- de protecţie - prosoape
- sterile – comprese, tampoane de vată
- undină sau alt recipient(picurător)
- nesterile
- tăviţă renală
- medicamente
- acid boric
- ser fiziologic
- oxicianat de mercur 1/5000
- apă bicarbonatată 22‰
 pacient
- psihic:
- se anunţă pacientul
- i se explică necesitatea şi inofensivitatea tehnicii
- fizic:
- se aşază pacientul în poziţie şezândă, cu capul aplecat pe
spate, cu privirea în sus
- se protejează ochiul sănătos cu o compresă sterilă
- se protejează cu un prosop în jurul gâtului
- se aşază tăviţa renală lipită de gât, de partea ochiului ce
urmează a fi spălat (susţinută de bolnav sau ajutor).
- dacă starea generală nu permite poziţia şezând, pacientul
va sta în decubi dorsal sau lateral, cu capul aplecat înapoi.
Executie
- participa 2 asistente : una supravegheaza pacientul si-l mentine in
pozitia aleasa, cealalta efectueaza tehnica
- se spala pe maini, se dezinfecteaza
- verifica temperatura lichidului de spalatura: 37 C (temperatura mai
joasa declanseaza reflexul de inchidere a pleoapelor)
- aseaza pe cele doua ploape cate o compresa imbibata in solutia
antiseptica de spalare
- deschide fanta palpebrala cu degetele mainii stangi si toarna lichidul
din undina (sau alt recipient) in sacul conjuctival, evitand corneea
- solicita pacientul sa roteasca ochiul in toate directiile
- repeta tenica la nevoie si verifica prezenta corpilor straini in lichidul
de spalatura(cand este cazul)
- indeparteaza tavita renala.
Ingrijirea ulterioara a pacientului
- usuca fata pacientului
- aspira lichidul ramas in unghiul nazal al ochiului
- indeparteaza compresa de pe ochiul protejat
- aseaza pacientul in pozitie comoda.
Notarea in foaia de observatie
- se noteaza tehnica si numele persoanei care a efectuat-o
- aspectul lichidului de spalatura.
DE STIUT
- ciocul undinei va va fi tinut la distanta de 6-7 cmm de ochiul
pacientului pt ca eventualele miscari reflexe produse de acestea sau
gesturile gresite ale asistentei sa nu traumatizeze ochiul cu varful
recipientului
DE EVITAT
- INFECTAREA OCHIULUI SANATOS PRIN LICHIDUL DE SPALATURA DE
LA OCHIUL BOLNAV.

SONDAJUL VEZICAL
Definitie: manevra de golire a vezicii urinare cu ajutorul unei sonde.

Sonda: - tub din cauciuc, metal sau material plastic,

- prevazut cu un varf de forma cilindrica tronconica, in continuarea corpului


sondei sau uşor indoit, cu unul sau mai multe orificii laterale,

- pavilion in forma de palnie, mai gros decat corpul, avand inscris pe el


numarul sondei (la sondele Foley este inscrisa şi capacitatea balonetului).

Obiective:

- drenajul de urgenta al urinii ce retentioneaza in vezica;

- ameliorarea functiei renale in cazul unei insuficiente cronice generate de un obstacol


subvezical ce nu se poate indeparta pana la reechilibrarea biologica a bolnavului;

- prevenirea aparitiei de glob vezical postoperator, cu efecte negative locale şi generale.

Indicatii:

- retentii acute de urina;

- interventii chirurgicale in micul bazin sau pe organele genitale feminine;


- explorari endoscopice ale uretrei, vezicii şi ureterelor.

Contraindicatii:

- infectii acute ale uretrei (risc de insamantare a VU);

- ruptura traumatica a uretrei (creare de cai false, agravare a hematomului perineal);

- stricturi uretrale stranse (cateterizare cu bujii filiforme sau cistostomie temporara).

Principii:

- respectare a regulilor de asepsie şi antisepsie;

- selectare a tipului de sonda şi a grosimii ei in functie de uretra ce trebuie cateterizata;

- manevra blanda de introducere a sondei;

- golire lenta a vezicii, cu pensare a sondei pentru 1-2 minute dupa evacuarea a 150-200
ml urina (risc de hemoragie „ex vaquo”);

- fixare a sondei a demeure (umflarea balonaşului sondei Foley).

Materiale necesare:

- sonde uretrale sterile de diverse tipuri şi dimensiuni (Nélaton, Foley, Thieman);

- manuşi sterile pentru cel care sondeaza;


- comprese sterile, solutii antiseptice slabe (apa oxigenata, cloramina, permanganat de
potasiu, etc.) pentru dezinfectia glandului şi a vulvei;

- ulei de parafina sau glicerina sterile (lubrefiere a sondei);

- vase sterile pentru colectarea urinii (tavite renale, urinare, pungi din plastic);

- seringa şi apa distilata pentru controlul permeabilitatii sondei, aspirarea


microcheagurilor din vezica şi pentru umplerea balonetului sondei Foley;

- beniqué-uri (dilatare a uretrelor la stricturatii varstnici).

Tehnica sondajului vezical:

a) La barbat (lungime mai mare a uretrei; prezenta celor 2 curburi sagitale, prima
convexa anterior la nivelul uretrei peniene, cea de a doua convexa posterior la zona de
trecere dintre uretra membranoasa şi uretra peniana – bulbul uretrei; prezenta a
prostatei):

- bolnav aşezat in decubit dorsal; medicul la dreapta bolnavului;

- spalare a glandului şi preputului cu apa şi sapun;

- decalotare a glandului, cu prindere intre police şi primele 2 degete; dezinfectare a


glandului şi a meatului uretral;

- lubrefiere a sondei tinute in mana dreapta;

- introducere a sondei cu blandete pana se trece de valvula Guérin, apoi sub actiunea de
uşoara tractionare a penisului spre zenit, urmata de actiunea de basculare a penisului
intre coapse;

- daca sonda nu progreseaza, se retrage 2-3 cm şi se impinge din nou, cu mişcari fine in
sens axial şi circular;

- in caz de retentie urinara repetata sau modificare a calitatii urinii (hematurie, piurie,
etc.) se impune lasarea sondei pe loc (a demeure, indwelling catheter) → umplere a
balonaşului sau fixare cu benzi adezive trecute intre sonda şi penis (2 benzi
longitudinale şi 2 benzi circulare), cu ataşare la un recipient de colectare a urinii.

b) La femeie (uretra mai scurta: 5-7 cm; fara curburi):

- bolnava aşezata pe masa ginecologica sau in pat pe plosca;

- departare a labiilor cu degetele mainii


stangi, dezinfectare, uscare cu compresa
sterila;

- introducere a sondei cu blandete in


uretra.
Incidente şi accidente:

- lipsa de progresie a sondei (strictura uretrala, creare de cale falsa) → retragere a sodei,
reluare a manevrei cu alta sonda, cateterizare instrumentara (beniqué), punctie
suprapubiana;

- absenta scurgerii urinare dupa intrarea in vezica (cheaguri care au astupat orificiile
sondei) → spalare – aspirare cu seringa Guyon;

- sangerare uretrala (creare de cale falsa), hemoragie ex vaquo;

- frisoane şi ascensiune termica (bacteriemie produsa prin efractii mucoase).


PROIECT DE LECŢIE
DATA:

MAISTRU INSTRUCTOR gr. I: STANESCU MIHAELA

UNITATEA : ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ „ CHRISTIANA ”

CLASA : ANUL I A , ASISTENT MEDICAL GENERALIST

OBIECTUL – TEHNICI DE NURSING


TEMA LECŢIEI – Sondaje, spălături

TIPUL LECŢIEI : – COMUNICARE DE NOI CUNOŞTINŢE

OBIECTIV FUNDAMENTAL: : Dobândirea de noi cunoştinţe despre sondaje şi rolul


asistentei în efectuarea lor.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
01. Să ştie în definească sondajele
02. Să identificescopul efectuării sondajelor
03. Să ştie care sunt princiipile de respectat în efectuarea sondajelor
04. Să ştie care este rolul asistentei medicale în efectuarea sondajelor

STRATEGII DIDACTICE
I. DE COMUNICARE
1.1. ORALE:
1. Expozitive: descrierea, explicaţia, prelegerea
2.Conversative: conversaţia, discuţia didactică, problematizare.
1.2. SCRISE: lectura sau munca cu manualul(Tehnici de nursing- Lucreţia Titircă), liberă sau
dirijată
1.3. ORAL – VIZUALE: instruirea prin PC, videoproectare cu ajutorul filmelor, tehnici video
LOCUL DE DESFĂŞURARE A LECŢIEI: Sala de demonstraţie de Nursing şi Instruire practică.
DESFĂŞURAREA LECŢIEI

Nr.
crt SECVENŢE DETALIERE DE CONŢINUT EVALUARE TIMP OBS.
.
1. Momentul - pregătirea colectivului de elevi ; Observarea sistematică a 5 min.
organizatoric - prezentarea oaspeţilor; comportamentului
- captarea atenţiei, elevilor.
- notarea absenţelor,
- pregătirea pentru lecţie.
2. Verificarea - maistrul instructor adresează câteva Tehnica întrebărilor. 10
cunoştinţelor întrebări elevilor legate de alimentaţia Aprecierea răspunsurilor min.
anterioare. bolnavilor şi notarea elevilor.
3. Captarea - anunţarea titlului lecţiei, Observaţia curentă. 3 min.
atenţiei - comunicarea obiectivelor lecţiei şi a
sarcinilor de lucru.
4. Dirijarea -definirea sondajelor şi scopul Tehnici de tip interviu, 25
consolidării şi efectuării lor să definească, să min.
sistematizării. - princiipile de respectat în efectuarea stabilească conexiuni, să
sondajelor şi spălăturilor identifice, să
-rolul asistentei medicale în efectuarea afirme/nege, să
sondajelor şi spălăturilor analizeze, să corecteze
-tipuri de sonde activitatea grupelor.
5. Asigurarea - aprecieri asupra activităţii Tehnica întrebărilor, 7 min.
feed-back-ului - comunicarea sarcinilor de lucru observaţia curentă.
şi evaluarea pentru ora următoare.
performanţei.

PROIECT DE LECŢIE
DATA:

MAISTRU INSTRUCTOR gr. I: STANESCU MIHAELA

UNITATEA : ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ „ CHRISTIANA ”

CLASA : ANUL I A , ASISTENT MEDICAL GENERALIST

OBIECTUL – TEHNICI DE NURSING

TEMA LECŢIEI – Sondajul gastric

TIPUL LECŢIEI : – COMUNICARE DE NOI CUNOŞTINŢE

OBIECTIV FUNDAMENTAL: : Dobândirea de noi cunoştinţe despre sondajul gastric


OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
01. Să ştie în definească sondajul gastric
02. Să identifice scopul şi materialele necesare efectuării sondajului.
03. Să ştie care sunt etapele tehnicii.
04. Să cunoască aciidentele şi incidentele sondajului gastric

STRATEGII DIDACTICE
I. DE COMUNICARE
1.1. ORALE:
1. Expozitive: descrierea, explicaţia, prelegerea
2.Conversative: conversaţia, discuţia didactică, problematizare.
1.2. SCRISE: lectura sau munca cu manualul(Tehnici de nursing- Lucreţia Titircă), liberă sau
dirijată
1.3. ORAL – VIZUALE: instruirea prin PC, videoproectare cu ajutorul filmelor, tehnici video
LOCUL DE DESFĂŞURARE A LECŢIEI: Sala de demonstraţie de Nursing şi Instruire practică.
DESFĂŞURAREA LECŢIEI

Nr.
crt SECVENŢE DETALIERE DE CONŢINUT EVALUARE TIMP OBS.
.
1. Momentul - pregătirea colectivului de elevi ; Observarea sistematică a 5 min.
organizatoric - prezentarea oaspeţilor; comportamentului
- captarea atenţiei, elevilor.
- notarea absenţelor,
- pregătirea pentru lecţie.
2. Verificarea - maistrul instructor adresează câteva Tehnica întrebărilor. 10
cunoştinţelor întrebări elevilor legate de sondaje Aprecierea răspunsurilor min.
anterioare. şi notarea elevilor.
3. Captarea - anunţarea titlului lecţiei, Observaţia curentă. 3 min.
atenţiei - comunicarea obiectivelor lecţiei şi a
sarcinilor de lucru.
4. Dirijarea -definirea sondajului şi scopul Tehnici de tip interviu, 25
consolidării şi efectuării lui să definească, să min.
sistematizării. -materiale necesare efectuării stabilească conexiuni, să
sondajului identifice, să
- etapele de execuţie afirme/nege, să
-accidente şi incidente analizeze, să corecteze
activitatea elevilor.
5. Asigurarea - aprecieri asupra activităţii Tehnica întrebărilor, 7 min.
feed-back-ului - comunicarea sarcinilor de lucru observaţia curentă.
şi evaluarea pentru ora următoare.
performanţei.

vărsături, regurgitare pasivă urmată de aspiraţie bronşică;


� bradicardie (la trecerea prin hipofaringe);
� perforaţii esofagiene/gastrice;
� necroza peretelui gastric (leziune de decubit);
� hemoragii digestive (prin ruptura de varice esofagiene);
� pasaj traheal (marcat prin acces de tuse şi cianoză);
� leziuni sau necroză de aripă nazală (menţinere îndelungată).

http://www.youtube.com/watch?v=VuyBL-L-A1A&feature=related

Sondaje , spălături, clisme

Def.
Sondajul reprezintă introducerea unei sonde sau catetes din metal, cauciuc sau material
plastic, prin căile naturale, într-o cavitate naturală a organismului.
Scop:
-explorator:
Recoltatrea produselor cavităţii sondate în vederea efectuării examenelor de laborator.
- Terapeutic:
-evacuarea conţinutului cavităţii sondate
- introducerea unor substanţe medicamentoase
-hidratare
-alimentare
-curăţirea cavităţii de substanţe dăunătoare organismului introduse accidental sau formate printr-
o dereglare a proceselor de digestie şi de metabolism

Principii de respectat:
Instrumentele folosite pentru sondaje şi spălături trebuie să corespundă unor criterii generale,
astfel:
- suprafaţa sondei trebuie să fie netedă, pentru a nu leza mucoasele
- materialul din care sunt confecţionate să fie rezistent pentru a nu se rupe în cursul
sondajelor şi spălăturilor
- vârful sondelor să fie bont pentru a nu producve leziuni ale canalelor sau conductelor
prin care sunt introduse şi pentru a nu forma căi false.

Rolul asistentei:
- respectarea unei asepsii perfecte pentru utilizarea soluţiilor şi a materialeleor sterilizate
- pregătirea psihică a bolnavului – va urmării liniştirea acestuia, instruirea privind modul
de colaborare în timpul sondajului pentru obţinerea rezultatului dorit.
- Sonda se va lubrifia sau uda, după caz pentru a uşura înaintarea, pentru a nu produce
căi false, fistule sau pentru a nu perfora organul sondat
- În cazul spălăturilor, cantitatea lichidului introdus trebuie să fie întotdeauna mai mică
decât capacitatea cavităţii organului spălat
- Este interzisă introducerea lichidului de spălătură sub presiune
- -conţinutul evacuat prin sondaje sau spălături se păstrează
- Sondajele şi spălăturile vor fi notate în foaia de observaţie însoţite de numele persoanei
care le – efectuat
- Eventualele greşeli comise cu ocazia sondjului şi spăşăturii vor fi raportate imediat
medicului pentru a combate de urgenţă complicaţiile survenite..
Tipuri de sonde:
I Pentru alimentaţie enterală( pe cale digestivă) artificială.
Sonda naso-gastrică
- indicată în alimentaţia de scurta durată , când nu există risc important de inhalare(boli

intestinale inflamatorii, pacienti anorexici sau caşectici)

Sonda naso-duodenală şi naso-jejunală


- indicată în nutriţia de durată scurtă, în risc major de inhalare sau tulburări de evacuare
ale stomacului(pacienţi cu tulburări de conştienţă, AVC, etc)
Gastrostomie endoscopică percutană
- indicată în alimentaţia enterală de durată lungă(pacienţi cu tumori esofagiene, tulburări
persistente de deglutuţie în boli neurologice)
Jejunostomie endoscopică percutană
- indicată în alimentaţia enterală de durată lungă cu risc major de inhalţie fără
intervenţie chirurgicală ( pacienţi care prezintă tulburări de deglutiţie însoţite de
tulburări ale conştienţei şi diminuarea reflexelor de apărare).
II. Sonde gastroduodenale sunt utilizate pentru următoarele scopuri:
-prelevarea lichidului gastric în scop diagnostic
- evacuarea sau aspirarea lichidului gastric sau a sângelui
-evacuarea aerului sau gazului după o reanimare cu ventilaţie prin cască
- evacuarea conţinutului gastric înainte de anestezie în intervenţia chirurgicală de urgenţă
- evacuarea stomacului după absorbţie orală de substanţe toxice cu tentativă de suicid
- sonde de alimetaţie gastrică sau duodenală la pacienţii cu AVC
Tipuri de sonde gastroduodenale:
- pentru utilizare de scurtă durată:
- din PVC sau cauciuc
- cu lumen unic
- folosite în scop diagnostic sau postoperator
- pentru utilizare de lungă durată
- – din material sintetic (poliuretan sau silicon) rezistent la aciditate
- Cu lumen unic sau dublu
- Folosite pentru alimentatie enterală, aspiraţia secreţilor, evacuare.
-sondele sunt lungi de 75-120 cm cu diaetru de 10-15 mm pentru alimentaţie si 15-20
mm pentru evacuare şi spălătură , iar pentru spălătură gastrica de 40 mm.
Sondă Faucher
Sonda Einhorn

-
III.Sonde de compresiune esofagiană
- folosite pentru oprirea hemoragiei produse de varicele esofagiene sau a hemoragiei
gastrice Reprezinta dilatatii patologice ale venelor inferioare ale esofagului. Cauza cea mai frecventa
a varicelor esofagiene este ciroza hepatica, alteratie cronica a starii ficatului, indiferent daca este vorba
de o origine alcoolica, autoimuna sau metabolica. Acest tip de varice nu manifesta nici un fel de
simptome atata vreme cat nu se rup.
-tipuri –sonda Blakemore cu 2 balonaşe şi trei deschideri

- sonda linton cu un balonaş şi trei deschideri

-
Complicaţii

– asfixie prin deplasarea sondei


-Ruptură de esofag, cardial
-Ulcer de compresiune.

IV Sondele intestinului subţire


-lungime 120 310 cm
Confecţionate din cauciuc sau material plastic, cu un balonaş ce poate fi umplut cu aer
apă sau mercur pentru a facilita înaintarea în aval prin peristaltism.
-folosirea pentru alimentaţie, decompresiune şi eliberarea lumenului intestinal

Tipuri. – sonda Miller –Abbott


- Sonda Eudel
- Sonda Cantor

- – sonda Denis
V SONDE VEZICALE
-instalate în scop – diagnostic ( prelevarera de urină sau injectarea substanşei de
contrast)
- terapeuric ( tulburări de evacuare a vezicii, obstrucţii subvezicale,
intervenţii chirurgicale)
- tipuri: -: Nelaton pt femei spălătură vezicală

Mercier
Sonde DEMEURE Nelaton f+b
Theiman
Pezzer

Foley
Sonde aspiratie
Sonda gastrica levin
Sonda gastrica otras
SONDAJUL GASTRIC
Definiţie: introducerea unui tub de cauciuc (sonda Faucher) sau politen (sonda Einhorn)
prin faringeşi esofag in stomac

Scop:
-explorator: recoltarea conţinutului gastric in vederea efectuării analizei funcţiei
chimice si secretorii (chimismul gastric)şi pentru evaluarea funcţiei evacuatorii gastrice
-terapeutic

evacuarea conţinutului toxic din stomac

curăţirea mucoasei gastrice de exudate si substanţe străine depuse

introducerea unor substanţe medicamentoase

Pregătiri, materiale:
- de protecţie a personalului sanitar:şorturi, mănuşi
- sterile: sonda , 2 seringi de 20 ml, eprubete sau recipienti pentru recoltare
- nesterile: tăviţă renală, pahar cu apă sau ceai, recipiente de colectare
- medicamentele de introdus
Pregătirea psihica a pacientului: explicarea pe scurt a scopuluişi realizarea sondajului
Efectuarea sondajului:

-pacient aşezat pe scaun cu spătar, cu spatele drept


- se aşează tăviţa renală sub bărbia pacientului pentru colectarea salivei
- lubrefierea sondei (cu apă, ceai)

medicul stă în partea dreaptă a pacientului, fixează cu mâna stângă capul

bolnavului
- prinderea sondei cu mâna dreaptă (cu mănuşi sterile, ca un “ creion”)
- pacientul deschide gura, respiră adânc, se introduce sonda pe peretele

posterior al faringelui, cât mai aproape de rădăcina limbii, invitând


bolnavul să înghită
- prin deglutiţie sonda pătrunde în esofagşi este împinsă foarte atent spre
stomac (la 40-50 cm de arcada dentară)
- verificarea poziţiei sondei prin aspirarea
- fixarea sondei
- aspirarea conţinutuluişi prelevarea de probe
- extragerea blândă a sondei, după pensarea acesteia
Accidente:
- greaţă şi vărsături: combătute prin anestezia cu spray de xilină a faringelui

posterior
- pătrunderea în laringe: apare tuse, congestia feţei, cianoza; se scoate sonda
- înfundarea sondei: se introduce ser fiziologic sau aer cu ajutorul seringii
- sindrom Mendelssohn: bronhopneumonie de aspiraţie

Variante:

a) sondaj nazo-gastric:
- se face cu sonde mai subţiri
- sonda poate fi lasată pe loc o perioadă mai lungă
- nu se efectuează în caz de patologie ORL (polipi, deviaţie de sept,

hipertrofia cornetelor)
b) formă particulară este introducerea sondei Blackmore în scop hemostatic (varice
esofagiene rupte)
OBSERVAŢII:
- la pacienţii inconştienţi la care se face sondajul gastric se urmăreşte
respiraţia, culoarea feţei,
- verificarea poziţiei sondei se face prin introducerea capătului distal într-un
pahar cu apă (apariţia bulelor arată pătrunderea în căile aeriene)
Tehnica sondajului gastric
Sondajul gastric reprezinta introducerea unui tub de cauciuc – sonda gastrica Faucher
sau Einhorn, prin faringe si esofag in stomac.
Scop: - explorator – pentru recoltarea continutului stomacal, in vederea
determinarii functiei chimice si secretorii, precum si pentru studierea functiei
evacuatoare a stomacului;

-tera peutic – pentru evacuarea continutului toxic stomacal;


- pentru alimentarea si hidratarea bolnavului;
- pentru introducerea unor substante medicamentoase.

Tubajul gastric este indicat in gastritele acute sau cronice si ulcerul gastric. Nu se
practica tubajul gastric bolnavilor cu hepatita cronica, unde se presupune existenta unor
varice esofagiene care ar putea fi lezate de sonda, dand nastere la hemoragii.

Tubajul gastric se efectueaza in perfecta asepsie.


Sondajul gastric se poate efectua si pe cale endonazala cu sonda duodenala Einhorn.

Materiale necesare:

- tubul Faucher steril, din cauciuc semirigid, lung de 1,5 m si gros de 10-12
mm diametrul extern, inchis si rotunjit la un capat si prevazut cu doua orificii
laterale in imediata vecinatate a extremitatii inchise. La distantele de 40, 45 si 50 cm de
la varful inchis, tubul este marcat;
- 2 seringi de 20 ml sterile;
- manusi sterile;
- pense hemostatice;
- musama si aleza, tavita renala, pahar cu apa, recipient pentru colectarea sucului
gastric, sort de cauciuc;

- medicamente la indicatia medicului.

Etape si timpi de executie


1.Pregatirea materialelor
Se pregatesc materialele si se transporta langa bolnav.
2.Pregatirea psihica si fizica a bolnavului
Se informeaza bolnavul si i se explica necesitatea tehnicii si este rugat sa urmeze
intocmai indicatiile pe care le primeste in cursul tubajului.
Este sfatuit sa nu manance in dimineata efectuarii sondajului gastric.
Se asaza bolnavul pe un scaun cu speteaza, cu spatele cat mai drept.
Se protejeaza cu sortul de cauciuc sau de material plastic.
Se indeparteaza proteza dentara (daca este cazul) si se pune intr-un
pahar cu apa.
Se asaza tavita renala sub barba bolnavului pentru a capta saliva ce se va
scurge din gura si solicitandu-l s-o mentina in acea pozitie.
Pacientul nu va manca in dimineata efectuarii examenului.
3.Tennica propri-zisa

Asistenta : - se spala pe maini cu apa si sapun;


- isi pune manusile sterile si imbraca sortul de cauciuc;
- umezeste sonda pentru a favoriza alunecarea prin faringe si esofag;

- se asaza in dreapta a bolnavului si ii fixeaza capul intre mana stanga si torace;


- prinde cu mana dreapta extremitatea rotunjita a sondei ca pe un creion;
- cere bolnavului sa deschida larg gura, sa respire adanc si introduce capatul sondei pana

la peretele posterior al faringelui, cat mai aproape de radacina limbii, invitand bolnavul sa
inghita.
Prin deglutitie sonda patrunde in esofac si este impinsa foarte atent spre stomac ( pana
la marcajul de 40-50 cm citit la arcada dentara).
- verifica prezenta sondei in stomac prin aspirarea continutului stomacal cu ajutorul
seringii si fixeaza sonda;

- asaza la extremitatea libera a sondei balonul Erlenmeyer ( cand se


colecteaza pentru o proba) sau aspira sucul gastric cu seringa.
Pentru a favoriza golirea stomacului, pacientul este rugat sa contracte peretii abdominali.

- extrage sonda printr-o miscare hotarata, dar cu prudenta, dupa


comprimarea ei cu o pensa hemostatica, pentru a impiedica scurgerea continutului in
faringe ( de unde ar putea fi aspirat de bolnav).
Cand capatul liber al sondei ajunge in gura pacientului se prinde cu mana stanga si se
indeparteaza sonda.
- goleste continutul sondei in vasul colector;
- asaza sonda in tavita renala.
4.Ingrijirea bolnavului dupa tehnica I se ofera bolnavului un pahar cu apa sa-si clateasca
gura.
Se sterg mucozitatile de pe fata si barbie. Se indeparteaza tavita si sortul de cauciuc.
I se ofera proteza dentara ( dupa caz ). Se asaza bolnavul in pozitie comoda.
Se spala pe maini dupa terminarea tehnicii.
5.Reorganizarea locului de munca

Se strang materialele folosite,se spala si se dezinfecteaza, apoi se trimit la sterilizare.


Se noteaza in foaia de observatie tehnica, data, cantitatea si aspectul
macroscopic al sucului gastric extras.
6.Pregatirea produsului pentru examenul de laborator
Se determina cantitatea evacuata. Se completeaza formularele de recoltare.
Se trimit probele etichetate la laborator.

Incidente si accidente Greata si senzatie de voma, se inlatura sonda indicand


respiratie profunda.

Pentru a introduce sonda gastrica la bolnavii care o resping datorita senzatiei de greta, voma, se
poate efectua anesteziei faringelui prin badijonare cu solutie de cocaina 2%.Sonda poate patrunde in
laringe : apare reflexul de tuse, hiperemia fetei, apoi cianoza, se indeparteaza sonda.

Sonda se poate infunda cu resturi alimentare – desfundarea se face prin insuflatie cu aer.
Se pot produce bronhopneumonii de aspiratie.
Sondaje , spălături

Def. Sondajul reprezintă introducerea unei sonde sau catetes din metal, cauciuc sau
material plastic, prin căile naturale, într-o cavitate naturală a organismului.
Scop:
-explorator:
Recoltatrea produselor cavităţii sondate în vederea efectuării examenelor de laborator.
- Terapeutic:
-evacuarea conţinutului cavităţii sondate
- introducerea unor substanţe medicamentoase
-hidratare -alimentare
-curăţirea cavităţii de substanţe dăunătoare organismului introduse accidental sau
formate printr-o dereglare a proceselor de digestie şi de metabolism

Principii de respectat:
Instrumentele folosite pentru sondaje şi spălături trebuie să corespundă unor criterii
generale, astfel:
- suprafaţa sondei trebuie să fie netedă, pentru a nu leza mucoasele
- materialul din care sunt confecţionate să fie rezistent pentru a nu se rupe în
cursul sondajelor şi spălăturilor
- vârful sondelor să fie bont pentru a nu producve leziuni ale canalelor sau
conductelor prin care sunt introduse şi pentru a nu forma căi false.

Rolul asistentei:
- respectarea unei asepsii perfecte pentru utilizarea soluţiilor şi a materialeleor
sterilizate
- pregătirea psihică a bolnavului – va urmării liniştirea acestuia, instruirea privind
modul de colaborare în timpul sondajului pentru obţinerea rezultatului dorit.
- Sonda se va lubrifia sau uda, după caz pentru a uşura înaintarea, pentru a nu
produce căi false, fistule sau pentru a nu perfora organul sondat
- În cazul spălăturilor, cantitatea lichidului introdus trebuie să fie întotdeauna mai
mică decât capacitatea cavităţii organului spălat
- Este interzisă introducerea lichidului de spălătură sub presiune
- -conţinutul evacuat prin sondaje sau spălături se păstrează
- Sondajele şi spălăturile vor fi notate în foaia de observaţie însoţite de numele
persoanei care le – efectuat
- Eventualele greşeli comise cu ocazia sondjului şi spăşăturii vor fi raportate
imediat medicului pentru a combate de urgenţă complicaţiile survenite..
Tipuri de sonde:
I Pentru alimentaţie enterală( pe cale digestivă) artificială.
Sonda naso-gastrică
- indicată în alimentaţia de scurta durată , când nu există risc important de
inhalare(boli intestinale inflamatorii, pacienti anorexici sau caşectici)
Sonda naso-duodenală şi naso-jejunală
- indicată în nutriţia de durată scurtă, în risc major de inhalare sau tulburări de
evacuare ale stomacului(pacienţi cu tulburări de conştienţă, AVC, etc)
Gastrostomie endoscopică percutană
- indicată în alimentaţia enterală de durată lungă(pacienţi cu tumori esofagiene,
tulburări persistente de deglutuţie în boli neurologice)
Jejunostomie endoscopică percutană
- indicată în alimentaţia enterală de durată lungă cu risc major de inhalţie fără
intervenţie chirurgicală ( pacienţi care prezintă tulburări de deglutiţie însoţite de
tulburări ale conştienţei şi diminuarea reflexelor de apărare).

II. Sonde gastroduodenale sunt utilizate pentru următoarele scopuri:


-prelevarea lichidului gastric în scop diagnostic
- evacuarea sau aspirarea lichidului gastric sau a sângelui
-evacuarea aerului sau gazului după o reanimare cu ventilaţie prin cască
- evacuarea conţinutului gastric înainte de anestezie în intervenţia chirurgicală de
urgenţă
- evacuarea stomacului după absorbţie orală de substanţe toxice cu tentativă de suicid
- sonde de alimetaţie gastrică sau duodenală la pacienţii cu AVC
Tipuri de sonde gastroduodenale:
- pentru utilizare de scurtă durată:
- din PVC sau cauciuc
- cu lumen unic
- folosite în scop diagnostic sau postoperator
- pentru utilizare de lungă durată
- – din material sintetic (poliuretan sau silicon) rezistent la aciditate
- Cu lumen unic sau dublu
- Folosite pentru alimentatie enterală, aspiraţia secreţilor, evacuare.
-sondele sunt lungi de 75-120 cm cu diaetru de 10-15 mm pentru alimentaţie si 15-20
mm pentru evacuare şi spălătură , iar pentru spălătură gastrica de 40 mm.
Sondă Faucher Sonda Einhorn

III.Sonde de compresiune esofagiană


- folosite pentru oprirea hemoragiei produse de varicele esofagiene sau a hemoragiei
gastrice Reprezinta dilatatii patologice ale venelor inferioare ale esofagului. Cauza cea mai frecventa a
varicelor esofagiene este ciroza hepatica, alteratie cronica a starii ficatului,
-tipuri –sonda Blakemore cu 2 balonaşe şi trei deschideri
- sonda linton cu un balonaş şi trei deschideri

Complicaţii – asfixie prin deplasarea sondei -Ruptură de esofag, cardial


-Ulcer de compresiune.

IV Sondele intestinului subţire


-lungime 120 310 cm
Confecţionate din cauciuc sau material plastic, cu un balonaş ce poate fi umplut cu aer
apă sau mercur pentru a facilita înaintarea în aval prin peristaltism.
-folosirea pentru alimentaţie, decompresiune şi eliberarea lumenului intestinal
Tipuri. – sonda Miller –Abbott Sonda Eudel Sonda Cantor – sonda Denis
V SONDE VEZICALE
-instalate în scop – diagnostic ( prelevarera de urină sau injectarea substanşei de
contrast)
- terapeuric ( tulburări de evacuare a vezicii, obstrucţii subvezicale,
intervenţii chirurgicale)
- tipuri: -: Nelaton pt femei spălătură vezicală
Mercier
Sonde DEMEURE Nelaton f+b Theiman Pezzer Foley
Sonde aspiratie
Sonda gastrica levin

Sonda gastrica otras