Sunteți pe pagina 1din 55

LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA

MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480

Ghid metodic
PREDAREA LIMBII ENGLEZE ÎN
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR

PROFESOR,
MATESCU FLORINA SIMONA
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA

1
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480

ARGUMENT
PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA CALITĂȚII ACTULUI EDUCAȚIONAL

În contextul începutului de mileniu, societatea româneasca se găseşte într-o etapă în deplină


afirmare europeană, sistemul educaţional adaptându-se continuu noilor standarde. Studierea unei
limbi străine constituie un avantaj pentru pentru viitorul copiilor.
Cunoaşterea uneia sau mai multor limbi poate avea mai multe avantaje pentru dezvoltarea
personală, dar totodată şi pentru o carieră de succes. Studiere unei limbi străine are mai multe
avantaje, printre care dezvoltarea inteligenţei cât şi îmbunătăţirea limbii native.
Cunoaşterea unei limbi străine îi ajută pe elevi să îşi extindă orizonturile culturale. Vocabularul
lor se măreşte pe măsură ce învată tot mai bine o limbă nouă, creierul lor fiind stimulat în
permanenţă. Nu în ultimul rând, studiul unei limbi străine le îmbunătăţeşte şi memoria!
S-a demonstrat că stăpânirea unei limbi străine duce şi la îmbunătăţirea nivelului de cunoaştere
a limbii native. Aceasta se explică prin faptul că în timpul procesului de învăţare a unei limbi străine
eşti determinat să îţi studiezi şi propria limbă, deoarece asimilarea unei limbi noi se face în baza
comparaţiei cu vocabularul şi regulile limbii native. Deci orice limbă străină se învaţă prin metoda
comparaţiei (se compară limba ţintă cu limba sursă), pentru a putea fi însuşită logic şi temeinic.
Cunoaşterea unei limbi străine te va ajuta să te descurci excelent într-o ţară străină.
Astfel, limba engleză capătă o importanţă deosebită fiind considerată o condiţie „sine – que –
non” a desăvârşirii personalităţii elevului mileniului al III-lea.
În urma participării în cadrul proiectului ”MANAG_EU_LPS”, ERASMUS+ KA1, la cursul
”LANGUAGE LEARNING FUN &GAMES – METHODOLOGY FOR PRIMARY LEVEL”, care a
avut loc în perioada 1-5 august 2015 în Malta, am
experimentat noi forme de predare a limbii engleze prin intermediului jocurilor şi cântecelor.
Metodele de predare şi învăţare a limbii engleze se bazează pe comunicare şi încurajarea
elevilor să se exprime liber, fără teama de a greşi. Exerciţiile abordate au fost diverse, interesante şi
atractive.
Sub acest aspect, lucrarea propusă urmăreşte abordarea unor metode atractive de predare a
limbii engleze în ciclul primar pentru stimularea studierii acesteia de către elevi.

PREDAREA LIMBII ENGLEZE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR

CONSIDERAŢII GENERALE

În contextul societății moderne actuale, apare nevoia ca, încă de la cele mai fragede
vârste, copiii să fie capabili să comunice într-o limbă străină de circulație internațională, limba
engleză fiind cea mai utilizată dintre acestea. Reforma educațională din România se orientează spre
stimularea unor demersuri interactive care să conducă la o mai mare eficientizare a învățării școlare și
la plasarea elevului în centrul actului educațional.
Stăpânirea limbii engleze deschide noi perspective de cunoaștere elevului, care va avea
astfel acces la informații pe scară largă, precum și cale deschisă spre utilizarea calculatorului, devenit
un accesoriu necesar în zilele noastre.

2
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480

Limbajul reprezintă una dintre cele mai importante aptitudini pe care le achiziționează
elevii, acesta fiind totodată un element cheie în însușirea unei bune educații în școală și mai apoi în
mediul universitar.
Dezvoltarea limbajului include următoarele aspecte: evoluția în plan fonetic, lexical,
gramatical și semantic. Se știe deja că școlarii mici sunt niște parteneri de conversație excelenți - nu
doar că pun o mulțime de întrebări, dar le și place foarte mult să povestească. Această caracteristică îi
ajută foarte mult pe părinți și învățători în activitățile de dezvoltare a vocabularului și a
competențelor de comunicare la copii.
Dacă până la vârsta de 3 ani copiii înțeleg mult mai multe cuvinte decât pot să reproducă,
situația începe să se schimbe la vârsta școlară mică, când limbajul se dezvoltă în același timp cu
gândirea și copilul reușește să reproducă aproximativ toate cuvintele cunoscute. Vocabularul
acumulat și aptitudinile de comunicare ale copilului depind în cea mai mare parte de mediul de
dezvoltare – stimularea copilului în cadrul conversațiilor cu adulții. Dezvoltarea limbajului în
perioada școlară se caracterizează prin evoluția pronunției și a structurilor gramaticale, vorbirea este
tot mai clară și gesturile se transformă în comunicare verbală.
Însuşirea corectă a sistemului complex al limbii constituie o primă şi esenţială treaptă în
formarea cognitivă, afectivă, comportamentală a copilului. Totodată este și principalul instrument de
lucru în integrarea şi adaptarea social-afectivă a şcolarului.
Dezvoltarea vorbirii şi învăţarea corectă a limbajului constituie din partea noastră, a
învățătoarelor, o preocupare permanentă. În școală, parcurgând cele cinci clase primare, copiii
dobândesc un bagaj de cunoştinţe, iar vorbirea devine mai bogată, mai clară, mai corectă, asigurând
dezvoltarea intensă a gândirii. Accentul principal în această privinţă este pus pe activităţile de
comunicare, pe dialogul liber, pe formarea deprinderilor de exprimare ordonată a gândurilor, de
însuşire treptată a structurii gramaticale a limbii.
Cunoaşterea unei limbi străine, înseamnă pentru viitor o capacitate sporită de a comunica,
înseamnă un acces mai larg la sursele de documentare şi e încărcată, în plus, de o pregnantă valenţă
educativă. Se deschid porţi către istoria, geografia, cultura şi spiritul altor naţiuni. Este astfel
facilitată cunoaşterea reciprocă, înţelegerea, toleranţa, preţuirea diversităţii.
Învățarea unei limbi străine impune formarea unor deprinderi auditive și articulatorii noi,
care se dezvoltă doar parțial pe baza sistemului de sunete ale limbii materne. Trebuie precizat că la
vârstă școlară, deprinderile auditive și articulatorii din limba maternă sunt în general formate.
Învățarea unei limbi străine nu este posibilă fără însușirea, în primul rând, a pronunțării specifice
acelei limbi.
Întrucât însușirea vocabularului face parte integrantă din studiul limbii, trebuie să se
acorde timp suficient acestei probleme de bază. În explicarea materialului lexical nu se recurge numai
la traducerea cuvintelor în limba maternă, ci se folosește în orice împrejurare materialul ajutător,
precum și mimica, gestul, care vor ajuta la denumirea obiectelor, la sugerarea sensului prin diferite
acțiuni executate.
Este bine cunoscut faptul că la această vârstă este predominantă gândirea concretă a
copilului. De aceea, este absolut indispensabil ca pentru explicarea și asimilarea materialului
lingvistic să se folosească în mod frecvent materialul intuitiv. Pentru a răspunde acestei cerințe
didactice, trebuie procurat material didactic (desene, imagini) care să ilustreze întreaga tematică
abordată. Astfel copiii intuiesc imagini ale unor obiecte din cadrul unei teme date pe care sunt
obligați să le denumească după ce ele au fost însușite în contexul unui enunț.
Pentru ca însușirea cuvintelor să fie cât mai conștientă, pornind de la necesitatea vitală a
unei comunicări, ele vor fi plasate într-un cadru situațional, care să stimuleaze gândirea copilului și
să-i trezească interesul.
3
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480

 Prezentarea materialelor în natură este însă primul lucru care trebuie avut în vedere pentru
explicarea cuvintelor.
 Înainte de a arăta obiectele în imagini, trebuie să fie prezentate copiilor spre a fi intuite și
denumite numai cu ajutorul gestului. La fel se va proceda cu mobilierul din sala de clasă, cu
îmbrăcămintea.
 Pentru alte categorii de cuvinte, cum sunt cele care denumesc legumele, fructele, animalele,
se vor folosi obiecte confecționate din plastelină sau din materiale textile.
 Pe lângă conversație, care constituie mijlocul de bază pentru comunicarea cuvintelor, de o
mare eficiență în vederea realizării unei pronunții corecte a copiilor sunt recitările, jocurile
didactice și cântecelele.
În condiţiile transformărilor pe care le cunoaşte lumea contemporană, în perioada
globalizării, a interferenţelor şi interdependenţelor de tot felul, învăţarea, cunoaşterea şi folosirea
limbilor străine reprezintă o condiţie a progresului, a unei integrări reuşite, atât la nivel individual, cât
şi la scară socială, în structurile de succes ale mileniului III.
Cu cât primii pași în această direcţie sunt făcuţi mai devreme, cu atât şansele de succes
sunt mai mari. Din acest motiv activităţile care au succes la acest nivel sunt jocurile şi cântecele cu
acţiune, sarcinile de a colora, de a învăţa poezii, precum şi activităţile de repetiţie cu valoare
comunicativă.
Învăţarea limbii engleze poate să pară un plan prea ambiţios pentru vârsta şcolară mică,
dar acum, maleabilitatea structurilor operaţionale mentale, încă nedefinitivate, poate constitui un
avantaj pentru un învățător avizat. De fapt, limba străină nu „se învaţă” într-un an, iar apoi nu ne
propunem ca şcolarii mici să vorbească cursiv în limba engleză. Tot ce ne dorim este să-şi dezvolte
un mod specific de articulare a sunetelor şi să cunoască câteva elemente de bază ale exprimării în
această limbă.
Învăţarea limbii engleze poate să pară grea, însă acum este momentul propice pentru
realizarea acestuia, întrucât structurile operaţionale mentale sunt ușor de modelat şi încă
nedefinitivate, fapt ce contituie un mare avantaj. De fapt, nu ne propunem ca şcolarii să înveţe limba
engleză pentru a vorbi cursiv, ci urmărim ca principale obiective următoarele:
 Dezvoltarea unui mod de articulare a sunetelor, specific limbii engleze;
 Pronunţarea corectă a sunetelor şi a complexelor sonore;
 Cunoaşterea câtorva elemente de bază ale exprimării în această limbă;
 Dezvoltarea spiritului de observaţie, a gândirii reproductive şi creative;
 Însușirea corectă a sunetelor în limba engleză;
 Reproducerea verbală a unui mesaj audiat;
 Identificarea elementelor din universul familiar;
 Însuşirea noţiunilor referitoare la numeraţie;
 Îmbogățirea vocabularului cu ajutorul cântecelor și a poeziilor;
 Stimularea calităților de voință și afective;
 Folosirea dialogului cu colegii exersând expresiile învăţate;
 Dezvoltarea încrederii în capacitatea de a învața o limbă străină, începând de la grupa mică;
 Stimularea interesului pentru o altă cultură și civilizație.
Mai pot preciza şi faptul că activităţile au rolul de a plasa școlarii în situaţii de
comunicare similare celor din viaţa reală, stimulându-le astfel apetitul de a interacţiona verbal cu cei
din jur şi totodată încrederea în sine. Predarea limbii engleze la vârsta școlară, urmărește educarea
auzului copiilor pentru perceperea vorbirii în ritm normal și formarea capacității de exprimare în
limitele unui vocabular activ.

4
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480

Imposibilitatea de a comunica prin limbaj ar produce o stagnare în dezvoltarea


personalităţii copiilor, ar modifica relaţiile lui cu oamenii, cu realitatea înconjurătoare, l-ar
singulariza şi l-ar împiedica în mare măsură să participe la o activitate sau alta dacă nu s-ar organiza
munca instructiv-educativă specială.
Școala permite parcurgerea unor cercuri de cuvinte, pronunţia și vorbirea corectă,
reproducerea de povestiri, poezii, familiarizarea cu situaţia de comunicare. La dezvoltarea vorbirii
trebuie să punem accentul pe realizarea pronunţării clare, precise, sigure, a sunetelor şi cuvintelor, pe
înţelegerea semanticii cuvintelor, pe formarea capacităţii de a combina cuvinte în propoziţii şi fraze
prin exerciţii organizate în acest scop, pe capacitatea de a citi o imagine şi de a face legătura între
elementele ei componente şi ceea ce vrea să reprezinte și nu în ultimul rând pe capacitatea de a crea
poveşti.

METODE ŞI TEHNICI MODERNE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE A LIMBII


ENGLEZE

„A instrui pe tineri cum se cuvine nu constă în a le vârî în cap mulţime de cuvinte, fraze,
expresiuni şi opiniuni din diferiţi autori, ci a le deschide calea cum să priceapă lucrurile.”- John
Amos Comenius

Se spune că nevoia de a învăţa o limbă străină este aproape atât de veche ca însăşi istoria
umană. Iar însuşirea unei limbi se află în relaţie cu senzaţiile şi experienţa, spune John Amos
Comenius, profesor, educator şi scriitor ceh, considerat părintele educaţiei moderne. “Predarea
trebuie să fie orală”, continuă acesta.
Metodele tradiţionale de predare, caracterizate printr-o relaţie de autoritate şi bazate pe
principiul conform căruia profesorul aducea cunoştinţe elevului care, se presupune, era pregătit să
le primească, astăzi par nepotrivite pentru educaţia de masă.
Astăzi, stilul tradiţional de predare nu mai reprezintă o cale eficientă de a transmite
informaţii. Sunt dezvoltate diferite metode de predare-învăţare având în minte nevoile elevului.
Un proces de predare-învăţare eficient şi real presupune folosirea metodologiei şi
pedagogiei potrivite cerinţelor generaţiei actuale de elevi, folosirea noilor tehnologii şi a unui
mediu educaţional în continuă schimbare. Provocarea o reprezintă găsirea de noi căi de a stimula
şi motiva abilităţile creative ale generaţiei actuale care are vederi asupra învăţării diferite de cele
pe care le aveam noi atunci când eram ca ei.
Adolescenţii care intră astăzi în etapa gimnazială şi liceală de învăţământ provin dintr-un
mediul familial care nu i-a pregătit pentru rolul de elev şi care sunt tot mai expuşi eşecului şcolar.
Teorii educaţionale actuale plasează elevul în centrul actului educaţional şi ne recomandă ca
să pornim de la centrele de interes ale elevului pentru a reuşi să-l aducem în poziţia de a învăţa.
Aceste teorii mediatoare încearcă, de asemenea, să lupte împotriva plictiselii în şcoală, care
se manifestă nu doar prin lipsa de interes(una din principalele cauze ale eşecului şcolar), dar şi
prin violenţă. Potrivit profesorului elveţian de Istoria educaţiei, Charles Magnin, plictiseala
elevilor de astăzi vine de la pierderea înţelesului educaţiei în societate: “Şcoala nu mai este
necesar legitimă. Astăzi, cunoştinţele sunt percepute ca fiind, mai întâi, funcţionale şi imediat
utilizabile.”

5
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480

Şcoala singură nu poate restabili valoarea socială a educaţiei, totuşi, poate, însă, să dea un
sens nou cunoştinţelor primite în şcoală.
Abordarea unei predări de tipul “cretă-tablă”(care a avut meritele ei), cu elevul participant
pasiv, nu mai pare să fie potrivită pentru generaţia de astăzi. Dascălii apelează la o gamă largă de
strategii ca să încurajeze participarea activă a elevului la activităţile din clasă. Să înveţi prin “a
face”, să aduci problemele din viaţa reală în sala de clasă şi să ajuţi elevul să descopere
informaţia cerută ca să rezolve aceste probleme sunt metode care fac parte din abordarea învăţării
centrată pe elev. Profesorul ghidează şi facilitează învăţarea, mai degrabă decât o controlează,
ajută elevii să interpreteze, să organizeze cunoştinţele, astfel ca aceştia să formeze aptitudini nu
doar în conţinutul studiat, ci şi în învăţarea propriu-zisă.
Un proces de predare-învăţare activ, interactiv oferă oportunităţi de interacţiune profesor-
elev, elev-elev şi elev-resurse(studiu de caz, proiecte, jocuri de rol, excursii).
Folosirea unor metode şi strategii moderne, active de predare-învăţare este importantă
pentru că are un mai mare impact asupra elevilor. Cărţile din care îşi luau informaţia până mai
ieri sunt înlocuite astăzi cu noile resurse tehnologice pentru a crea o învăţare interactivă centrată
pe elev. Explicaţia utilizării metodelor interactive vine de la conceptul “I do and I
understand”(Confucius), mai precis, cu cât consumă mai multă energie în încercarea de a controla
o activitate, cu atât mai mult elevul înţelege şi învaţă din această activitate. O altă explicaţie ar fi
aceea că pot modela îndeaproape ceea ce vor face elevii când părăsesc şcoala şi îşi aleg un loc de
muncă.
Ca profesor, nu poţi anticipa toate situaţiile specifice cu care se vor confrunta elevii în viaţa
lor şi care le cer să se folosească de aptitudinile lor. Totuşi, putem să-i ajutăm să aplice aceste
competenţe la maximum. Aşadar, să-i ajutăm pe elevi să devină funcţionali înseamnă a le crea
contexte relevante, reale, interesante şi motivaţionale în care să poată să-şi pună în practică
competenţele, a-i ajuta să aleagă metodele potrivite de comunicare, să devină independenţi în
învăţare. Predarea presupune prezentarea realităţii, oferind elevilor oportunitatea de a câştiga
experienţă în practicarea diversă a unui domeniu.
Scopul este acela de a încuraja elevii să demonstreze competenţele de comunicare şi
înţelegere, de citire şi scriere în contexte variate şi cu anumite scopuri. Noi trebuie să fim
preocupaţi de dezvoltarea şi recunoaşterea capacităţii elevilor de a aplica şi transfera competenţe
pe căi care sunt potrivite situaţiilor în care se află.
În cadrul orei de Limba engleză, putem “ataca” diferite abordări de predare-învăţare,
utilizarea unei metode sau a alteia depinzând de abordarea aleasă. Astfel, abordări şi metode
moderne sugerate sunt următoarele: Abordarea centrată pe elev(Person-Centred Approach),
Abordarea comunicativă(Communicative Approach), Calea tăcerii (The Silent Way),
Sugestopedia (Suggestopedia), Învăţarea limbii în comunitate (Community Language Learning),
Metoda răspunsului fizic total (The Total Physical Response Method), Pentru a aplica diferitele
strategii moderne trebuie să ne folosim de materiale, mijloace de predare moderne, cum ar fi: fişe
de lucru(worksheets), imagini(pictures or flashcards), realia (‘from-life’ materials), poveşti în
imagini(picture stories), postere(posters), broşuri(brochures), pliante(leaflets), CDs(muzică),
DVDs( filme, reclame, desen animat), jocuri(games), poezie(poetry), dramă(plays, role-plays),
proiecte(projects). Pentru un act de predare-învăţare eficient este bine să alternăm tipurile de
materiale de predare.
Tehnicile de predare moderne care îşi au temelia pe Teoria inteligenţelor multiple(Howard
Gardner, 1983) utilizând exerciţii ce apelează la inteligenţa muzicală/ritmică, inteligenţa
vizual/spaţială, inteligenţa corporală/kinestezică, care solicită toate zonele creierului dau eficienţă
actului de instruire.
6
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480

O altă idee inovatoare care vine în întâmpinarea dificultăţilor cu care ne confruntăm în


contemporaneitate este predarea diferenţiată(Louis Legrand, 1970) care presupune adaptarea
metodelor de predare la diferitele tipuri de elevi cu scopul de a spori egalitatea şanselor şi de a
reduce eşecul şcolar, încă determinat în mare măsură de inegalităţile sociale. Diversitatea elevilor,
însă, nu este doar socială, ci şi afectivă, fiind o posibilă sursă de obstacol în calea învăţării. Ca
urmare, reformatorii educaţionali susţin cu tărie o abordare nouă şi centrată pe elev a predării-
învăţării şi o evaluare continuă şi constructivă, capabilă de a sublinia progresul elevului şi de a-l
motiva pe acesta.
Nu în cele din urmă, dacă punând în aplicare cele de mai sus şi avem în minte şi cuvintele
Barbarei Harrell Carson(1996): « "Elevii învaţă ceea ce îi interesează... ", a spus Stanford
Ericksen, dar Goethe ştia altceva: "În toate lucrurile învăţăm doar de la cei pe care îi
iubim." Adăugând la acestea declaraţia lui Emerson: "secretul educaţiei constă în
respectarea elevului.", obţinem următoarea formulare: "Elevii învaţă ce îi interesează de la
oamenii pe care îi iubesc şi cărora, ştiu ei, le pasă de ei...", atunci, cu siguranţă, reuşim să ne
atingem ţelul ca profesori, acela de a educa complet, fizic, mental, emoţional, moral şi social
copiii pentru a-i pregăti pentru roluri importante în activităţile statului şi ale societăţii.(Howatt
1984)
Exemplu de activitate centrată pe elev folosind tehnici şi materiale moderne de predare-
învăţare( munca în perechi, muzica, cartoane cu imagini-picture cards-, imaginea video),
activitate realizată cu ocazia Zilei Pamântului-22 aprilie a.c.

Topic: Earth Day


Aids: OHP, handouts(picture cards, the song ’What a wonderful world’- Louis
Armstrong-optional, Planet Earth-our lifelong friend worksheet), CD player, CD

Lesson aims: - to encourage the students to speak about the environment;


- to give students practice in speaking for fluency;
- to develop an appreciation that environmental issues are global,
affecting each of us and to show appreciation for our environment;
- to raise awareness of the many ways people can help our planet and
to protect the environment;
- to encourage students to take action in response to environmental
degradation.

Skills: - speaking
- reading
- listening
- writing
Evaluation: - continuous assessment-through observation and analysis of answers
Timing: 50 minutes

Warm-up
Aim: to get students’ attention
Procedure: The T greets the Ss and asks them different questions such as: “How are you
today?” and then checks the homework.
Skills: listening and speaking
7
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480

Time: 5 mins

Lead In
Aim: to get the Ss ready for the lesson
Procedure: The T announces the topic of the lesson.
Skills: listening
Time: 1 min

Activity 1-pre-listening
Aim: The Ss try to predict the message of the song ’What a wonderful world’- Louis
Armstrong from the title and study the picture cards given
Interaction: whole class
Aids: picture cards
Procedure: The T wants to introduce the topic of World-The Earth through music. The T
prepares the Ss for the listening activity, explains that they are going to listen to a song
and they are supposed to get the message of the song and put the cards in the order in
which they hear them in the song. The T also asks the Ss to jot down a few ideas about the
world in the song.
Skills: speaking
Time: 4 mins
Activity 2-while listening
Aim: The Ss listen to the song ’What a wonderful world’- Louis Armstrong
Interaction: individual work
Aids: notebook, picture cards, CD, CD player
Procedure: T plays the CD player and asks Ss to pay attention to the recording
Skills: listening, writing
Time: 7 mins

Activity 3-post-listening:
Aim: The Ss discuss about the message of the song and order the picture cards. The Ss
share their opinions and feelings towards the world in the song.
Interaction: whole class activity
Aids: picture cards
Procedure: The T listens to the answers the Ss give and correct the exercise related to the
picture cards
Skills: reading, speaking
Time: 5 mins

Activity 4
Aim: The Ss have to complete the worksheet entitled “Planet Earth-our lifelong friend” on
things they love about nature, favourite place in nature, the environmental problems Earth
faces and “green” things they can do to help Earth. The Ss discuss about what it means to
be a R.R.R.ole Model(Reduce, Reuse, and Recycle)
Interaction: pair work
Aids: worksheet
Procedure: The T hands out one worksheet for each two students. The Ss note down a
8
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480

few issues on the Planet Earth, the environment they live in and on what it means to be
eco-friendly, what it takes someone to be environmentally friendly
Skills: writing, speaking
Time: 10 mins

Activity 5-while watching


Interaction: whole class activity
Aids: printed speech, OHP
Procedure: The T plays the OHP and asks the Ss to pay attention to the video
Skills: listening(watching), speaking
Time: 8 mins

Activity 6
Aim: The Ss write a magazine article about Earth Day. They write about what
happens around the world.
Interaction: individual work
Aids: pens, notebooks
Procedure: The T asks the Ss to write a magazine article
Skills: writing, reading
Time: 7 mins
Evaluation
The T evaluates the Ss’ answers and draws conclusions;
The Ss listen to the T and ask questions if any.

Homework
The T asks the Ss to make group posters about Earth Day
Time: 3 mins

Cred cu tărie că un profesor de limba engleză poate folosi instrumente noi şi interesante
pentru a face procesul de predare a unei limbi străine mai atrăgător şi mai eficient. Folosirea teatrului
şi a filmele în orele de limba engleza poate fi un instrument care sporeşte motivaţia elevilor, dă
profesorului şansa de a căpăta o mai profunda cunoaştere a secretelor predării, de a descoperi noi
modalităţi de a pătrunde în mintea elevilor, de a redescoperi plăcerea jocului ca şi metodă de învăţare
si dezvoltare a caracterului uman.
Principiile abordării cumunicative (communicative approach), abordare apreciată de
specialiştii în domeniu din întreaga lume stă la baza tuturor metodelor care presupun participarea
activă a elevilor şi existenţa unui scop suprem: comunicarea într-o limbă străină.
În anii ’70 apare termenul ‘communicative approach’ = abordare comunicativă şi
Communicative Language Teaching = CLT, iar susţinătorii săi considerau că scopul profesorilor de
limbă străină este acela de a dezvolta la elevi competenţa de comunicare. Folosirea acestei abordări
comunicative în predare va avea ca rezultate: elevii învaţă din ceea ce aud la interlocutor, ‘producţia
lor orală’ va fi sporită considerabil, îşi vor dezvolta fluenţa şi nivelul motivaţiei lor va creşte.
Aşadar, în eforturile mele de profesor de limba engleză am avut mereu în vedere şi aspectul
motivaţiei. Concluzia experţilor din domeniu, cum că motivaţia intrinsecă/integrativă este cea mai
dezirabilă la elevi, mi-a fost de folos în abordarea mea metodică, deoarece consider că teatrul şi
filmele ca metode de predare a limbii engleze dezvoltă exact aceste tipuri de motivaţie.

9
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480

Implicaţiile educaţionale ale motivaţiei nu sunt nici ele de neglijat. Motivaţia si efortul de a o
trezi în elevi, de a-i face dornici să se implice în teatru şi filme, sunt scopurile mele principale. Mână
in mână cu motivarea elevilor merge construirea respectului de sine al elevilor, şi acest lucru este în
mod sigur realizat de teatru. Am ca dovezi mărturisirile elevilor la terminarea unuia dintre proiectele
noastre dramatice.
Teatrul poate fi privit şi analizat din multiple puncte de vedere – teatrul ca şi activitate de
comunicare, teatrul ca materie şcolară în sine şi teatrul ca ‘metodă’ folosită în predarea altor materii –
acesta fiind rolul său principal în abordarea mea didactică.
“I hear and I forget,/I listen and I remember,/I do and I understand” spune un vechi proverb
chinezesc, şi exact asta înseamnă teatrul: învăţare prin acţiune! Sunt variate motivele pentru care
activităţile dramatice sunt folositoare: au un scop – nu se limitează doar la a exersa anumite structuri;
sunt interactive – se desfăşoară împreună cu alţii şi implică o formă de dialog; se foloseşte de
materiale autentice – modelele de limbă sunt autentice si situaţiile sunt cât de poate de realiste; se
bazează pe principiul decalajului de informaţii.
Teatrul este un instrument care descătuşează imaginaţia şi energia; el e centrat pe dezvoltarea
lingvistică, conştientizare personală, cooperare de grup, conştientizare senzorială şi dezvoltarea
imaginaţiei; teatrul încurajează sentimentul de responsabilitate si de cooperare; este un mijloc prin
care ‘copilul-problemă’ îşi consumă energia iar cel timid e încurajat să participe; teatrul dezvoltă
calităţile morale şi sociale ale elevilor – suspendarea temporară a ego-ului are loc deoarece ei percep
o experienţă prin prisma rolului asumat; astfel, li se dă şansa să înţeleagă sentimentele celorlalţi;
teatrul este în egală măsură un factor de motivare a profesorului – gândurile şi sentimentele elevilor,
exprimate în activităţile dramatice pot fi înţelese de profesor şi din feedback-ul dat de aceste
activităţi, el îşi poate stabili strategii mai eficiente pentru viitor.
Beneficiile teatrului în predarea limbii engleze sunt evidente. El înseamnă interacţiune plină
de înţeles în limba engleză, asimilarea de elemente de prozodie si pronunţie într-o manieră
contextualizată, achiziţia de vocabular şi structuri noi, pe deplin contextualizat şi un sentiment de
încredere în abilitatea lor de a învăţa o limbă străină. Profesorul deţine un rol important în sensul că
el permite elevilor sa îi ‘provoace’ autoritatea prin asumarea de responsabilităţi, prin folosirea
imaginaţiei, prin oferirea de alternative, soluţii, prin munca lor de cercetare. Dar el trebuie, cu toate
acestea, să-şi planifice şi controleze atent lecţiile, să manifeste entuziasm, sa aibă o relaţie de
încredere reciprocă cu elevii, să fie dispus să îşi asume riscuri, să îşi asume roluri şi să fie văzut ca o
persoană adevărată.
Filmele pot fi şi ele unelte în învăţarea unei limbi străine. Teoria deschide drumul practicii şi
susţine investigaţia mea asupra felului în care vizionarea de filme în clasă şi apoi rezolvarea a diverse
tipuri de exerciţii pe baza filmelor poate spori motivaţia elevilor. Dilema ‘materiale autentice versus
non-autentice’ este una binevenită, iar răspunsul meu personal este: autentice, deoarece filmele
artistice (material autentic) plac tuturor; sunt foarte uşor de procurat; vin în diverse formate; durata
vizionării este controlabilă; folosirea subtitrărilor este controlabilă. Filmele pot fi vizionate de dragul
vizionării, în scop cultural, pentru înţelegerea mesajului audiat, pentru a asigura un model de limbă
vorbită, ca şi input/stimul pentru alte activităţi. Se pot realiza activităţi pre-vizionare, în timpul
vizionării, şi post-vizionare. Filmele nu se vizionează într-o singură ‘şedinţă’, adică tot filmul odată.
Se folosesc bucăţi/scene, asupra cărora se lucrează apoi. Diverşi teoreticieni descriu diverse metode /
activităţi care se pot realiza pornind de la filme, dar cele care m-au interesat pe mine au fost filmele –
ecranizări ale unor romane. Metodele de a folosi cartea şi filmul sunt variate.
Procesul prin care, după studierea unor fragmente literare din manual, elevii au vizionat filmul
(ecranizarea cărţii) şi apoi au desfăşurat tot felul de activităţi bazate pe film este o modalitate în care

10
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480

eu am folosit filmele la clasă. Motivele pentru care am ales teatrul şi filmele ar putea fi rezumate cu
zicala englezească “All work and no play makes Jack a dull boy”.
Cel mai complex tip de activităţi care se pot desfășura, filme urmate de activităţi dramatice se
desfăşoară după cum urmează: după studierea unor fragmente literare din manual, vizionarea filmului
bazat pe carte şi desfăşurarea de activităţi pe baza filmului, elevii au şansa de a se exprima ei înşişi.
Pornind de la temele şi motivele abordate de textele literare/filme, ei au de creat mici ‘piese de
teatru’. Vor munci pe grupe si fiecare grupă va scrie scenariul unei asemenea piese, apoi îl vor
interpreta live in faţa clasei. Susţinută de credinţa mea în importanţa procesului de predare, de
părerile mele în ceea ce priveşte învăţarea si cunoaşterea, pot să afirm că folosirea teatrului şi a
filmelor în orele de engleză se bucură de un real succes. Din punct de vedere metodic, cultural,
epistemologic şi nu în ultimul rând, din punct de vedere omenesc, psihologic, elevii au mult de
câştigat. Pe lângă cunoştinţele de limba engleză acumulate, cel mai mult au de câştigat personalităţile
lor în ansamblu.
Cunoașterea limbii engleze ca limbă de circulație internațională constituie o competență
esențială în cadrul societății actuale, ceea ce justifică faptul că elevii studiază această limbă încă din
clasa pregătitoare, recent introdusă în cadrul învățământului primar, până la sfârșitul învățământului
liceal, având apoi posibilitatea de a continua studiul limbii engleze în învățământul universitar. Dată
fiind importanța deosebită a abilității de exprimare în limba engleză în contextul schimburilor
culturale permanente care caracterizează societatea actuală, studierea acesteia ca disciplină de
învățământ în ciclul primar, gimnazial și liceal constituie o metodă prin care se urmărește dobândirea
de către elevi a unor achiziții lingvistice care să le permită să comunice în această limbă în diverse
situații date. Introducerea limbii engleze ca disciplină obligatorie încă din clasa pregătitoare se
justifică, cel mai probabil, prin faptul că achizițiile lingvistice se pot produce de la vârste fragede:
faptul că abilitățile de comunicare în limba maternă sunt dobândite în primele câteva luni din
existența unui nou-născut arată că învățarea unei limbi străine se poate realiza încă din primii ani de
viață.
Necesitatea introducerii limbii engleze ca obiect de studiu încă din primii ani de școală ai unui
elev și menținerea acesteia ca disciplină de învățământ obligatorie până la sfârșitul ciclului liceal
prezintă beneficii incontestabile în ceea ce privește competențele lingvistice dobândite astfel de elevi.
Însă în predarea acestei discipline la elevi cu vârste de 5, 6 ani pot apărea dificultăți specifice,
generate cel mai adesea de particularitățile de vârstă ale elevilor, care să interfereze cu desfășurarea
optimă a procesului educațional.
Elevii de la clasa pregătitoare, dată fiind vârsta lor de numai 5, 6 ani, manifestă adesea
tendința de a se implica în activități ludice, astfel că predarea oricărei discipline de învățământ, nu
numai a limbii engleze, trebuie să se producă prin intermediul unor activități asemănătoare cu jocul,
care să le trezească interesul și să le capteze atenția. Cele mai frecvente activități didactice ludice prin
care se urmărește transmiterea unor cunoștințe sub forma unui joc implică realizarea de desene,
analiza și comentarea unor imagini sau a unor secvențe video, repetarea unor cântece etc.
De asemenea, ca urmare a incapacității, specifice vârstei, de a se concentra mult timp asupra
aceleiași activități, elevii de la clasa pregătitoare își pierd adesea interesul pentru o activitate la scurtă
vreme după ce aceasta le este propusă, indiferent de cât de atractivă li s-ar fi părut inițial.
Una dintre dificultățile care caracterizează predarea limbii engleze la clasa pregătitoare vi-
zează cantitatea considerabilă de material didactic necesar desfășurării orelor: mai mult decât la
celelalte clase, unde există cel puțin un manual școlar pe care elevii îl primesc gratuit și pe care
profesorul îl poate utiliza în activitatea sa, la clasa pregătitoare cadrul didactic trebuie ca la fiecare
oră să pună la dispoziția elevilor materiale didactice variate, deoarece absența acestora echivalează cu
imposibilitatea performării unei activități educaționale eficiente. Dificultatea survine mai ales din
11
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480

faptul că, cel mai adesea, școala nu pune la dispoziția cadrului didactic mijloace de comunicare
moderne (calculator, laptop, videoproiector etc.) sau materiale didactice (dicționare ilustrative, cărți
de povești, planșe, etc.) pentru ca acesta să își poată desfășura activitatea la clasa pregătitoare într-o
manieră cât mai eficientă, astfel că profesorul se vede nevoit să își procure aceste resurse auxiliare
din fonduri proprii și să le aducă apoi la școală.
Chiar și atunci când cadrul didactic furnizează elevilor de la clasa pregătitoare material
didactic diversificat și atractiv, se poate întâmpla ca lecția să nu se desfășoare la nivel optim din
cauza faptului că elevii își pierd adesea interesul pentru activitățile propuse în decursul celor 50 de
minute care alcătuiesc o oră obișnuită. Profesorul trebuie să se asigure la orice clasă că atenția
elevilor este orientată către secvențele lecției în desfășurare, însă la clasa pregătitoare captarea
atenției elevilor este mai dificil de realizat din cauza faptului că aceștia, dată fiind vârsta lor, nu se
pot concentra asupra unei activități pentru o perioadă lungă de timp. Fișele de lucru, imaginile,
materialele audio și/sau video și toate celelalte materiale didactice întrebuințate la clasă îi determină
pe elevii din clasele pregătitoare să își concentreze atenția asupra activităților propuse de cadrul
didactic, însă numai pentru o scurtă perioadă de timp. Astfel, spre sfârșitul orei, nu atât transmiterea
de informații, cât simpla captare a atenției elevilor devine o provocare pentru cadrul didactic aflat la
catedră.
De asemenea, numărul relativ mare de elevi existenți într-o clasă pregătitoare (aproximativ
30) poate îngreuna procesul educativ deoarece acești elevi, încă neobișnuiți cu modul în care se
desfășoară orele, au nevoie în permanență de îndrumarea profesorului. Profesorul trebuie să ghideze
actul educativ la toate clasele, însă la clasa pregătitoare acesta trebuie cu atât mai mult să furnizeze
indicații și să ofere sugestii ajutătoare cu cât elevii din această clasă abia acum se familiarizează cu
maniera în care decurg orele la școală.
Există, așadar, o serie de dificultăți, aflate în strânsă legătură cu particularitățile de vârstă ale
elevilor din această clasă, care pot surveni în activitatea de predare a limbii engleze desfășurată la
clasa pregătitoare. Astfel, pentru ca transmiterea de informații și dobândirea de achiziții lingvistice să
se poată realiza în mod eficient, profesorul trebuie să țină în permanență cont de trăsăturile specifice
elevilor de această vârstă relevante pentru actul educativ și să își construiască lecția în așa manieră
încât să respecte nevoile acestor elevi. Dacă profesorul are grijă să propună activități cât mai variate,
bazate pe materiale didactice atractive, și să sprijine elevii pe durata întregii ore în realizarea sar-
cinilor de lucru date, atunci obiectivele stabilite vor fi atinse, iar elevii vor acumula cunoștințe noi,
fiind astfel depășite dificultățile care pot apărea în procesul de predare a limbii engleze la clasa
pregătitoare.

METODE DE PREDARE – ÎNVĂȚARE – EVALUARE UTILIZATE

Din punct de vedere etimologic, termenul "metodă" provine din limba greacă ("metha" =
"spre"; "odos" = "cale") şi desemnează o cale eficientă de urmat pentru atingerea anumitor scopuri.
Prin "metodă de învăţământ" se înţelege, aşadar, o modalitate comună de acţiune a cadrului
didactic şi a elevilor acestuia, în vederea realizării obiectivelor pedagogice. Cu alte cuvinte, metoda
reprezintă „un mod de a proceda care tinde să plaseze elevul într-o situaţie de învăţare, mai mult sau
mai puţin dirijată”

12
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480

Sub raportul structurării, metoda este un ansamblu organizat de operaţii, de procedee. În


anumite situaţii, o metodă poate deveni procedeu în cadrul altei metode (ex. problematizarea poate fi
inclusă într-o demonstraţie).
Metodologia didactică desemnează sistemul metodelor utilizate în procesul de învăţământ
precum şi teoria care stă la baza acestuia. Sunt luate în considerare: natura, funcţiile, clasificarea
metodelor de învăţământ, precum şi caracterizarea, descrierea lor, cu precizarea cerinţelor de
utilizare.
Metodele de învăţământ sunt un element de bază al strategiilor didactice, în strânsă relaţie cu
mijloacele de învăţământ şi cu modalităţile de grupare a elevilor. De aceea, opţiunea pentru o
anumită strategie didactică condiţionează utilizarea unor metode de învăţământ specifice.
Totodată, metodele de învăţământ fac parte din condiţiile externe ale învăţării, care determină
eficienţa acesteia. De aici decurge importanţa alegerii judicioase a metodelor corespunzătoare
fiecărei activităţi didactice.
Metodele de consolidare fac parte din categoria, care se ghidează după funcţia didactică
prioritară pe care o îndeplinesc: metodele care au drept scop formarea priceperilor şi
deprinderilor: exerciţiul, lucrările practice …
Se poate remarca faptul că, metodele de consolidare sunt utilizate in general, după predarea
unei lecţii noi, şi pot fi urmate de metode de evaluare.
Între metodele de consolidare, care pot fi aplicate in cadrul unei ore de Limba Engleză, pot fi
amintite următoarele: - Conversaţia euristică, în care întrebările sunt de tip productiv, solicitând cu
prioritate gândirea în prelucrarea şi sistematizarea datelor cunoscute în vederea unor comparări,
interpretări sau exprimări de opinii personale. Se ajunge astfel la cunoştinţe noi, „descoperite” de
elevi prin efort personal;
- Conversaţia de consolidare, prin care se urmăreşte repetarea şi sistematizarea cunoştinţelor.
- Exerciţiul, care se referă la executarea conştientă, sistematică şi repetată a unei acţiuni. În
principal, prin această metodă se urmăreşte învăţarea unor deprinderi, dar mai pot fi atinse şi alte
obiective, cum ar fi consolidarea cunoştinţelor sau stimularea unor capacităţi sau aptitudini.
Exerciţiul are o sferă mare de aplicabilitate, putând îmbrăca forme diferite în funcţie de
obiectul de învăţământ la care este utilizat. Pornind de la obiectivele urmărite, exerciţiile pot fi de
mai multe tipuri: introductive, de bază, aplicative, de creaţie.
- Metoda proiectelor, se bazează pe anticiparea mentală şi efectuarea unor acţiuni complexe,
legate de o temă impusă sau aleasă de elevi. Activitatea elevilor se desfăşoară în mod independent,
individual sau în grup, într-un timp mai îndelungat (o săptămână, o lună etc.), presupune un efort de
informare, investigare, proiectare sau elaborare şi se soldează în final cu prezentarea unui produs finit
(dispozitiv, model, referat etc.), care va fi evaluat (de aceea, proiectul se întâlneşte şi ca metodă
complementară de evaluare). De remarcat este faptul că, prin intermediul unui proiect pot fi
consolidate anumite cunoştinţe, anterior prezentate de către profesor.
-Metoda activităţii cu fişele este o metodă, care presupune utilizarea fişelor elaborate în
prealabil de către profesor, conţinând sarcini de lucru pe care elevii le rezolvă individual. Fişele pot
avea roluri diverse: de suport în dobândirea de noi cunoştinţe, favorizând autoinstruirea; de control,
de realizare a conexiunii inverse; de tratare diferenţiată a elevilor, conţinând sarcini diferite pentru
diferitele categorii de elevi din clasă.
-Metoda traducerii (Grammar Translation Method), este metoda clasică, considerată simplă şi
eficientă, ale cărei principale obiective sunt studiul gramaticii, al vocabularului şi al literaturii, dar
poate fi utilizată şi ca metodă de consolidare. Capacitatea de receptare a mesajului scris şi capacitatea
de exprimare scrisă sunt cele mai exersate abilităţi. Limba nativă a studenţilor este intens folosită,
tehnicile folosite fiind traduceri, citirea textelor, exerciţii de gramatică şi vocabular.
13
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480

- Metoda audio-linguala (The Audio-Lingual Method), s-a dezvoltat în SUA în timpul celui de-
al doilea război mondial. Principalul obiectiv este acela ca elevii să înveţe să folosească limba într-
un mod comunicativ, în mod automat.
Vocabularul şi gramatica sunt prezentate sub forma unor dialoguri care sunt învăţate prin repetiţie şi
imitaţie.
De remarcat este faptul că, aceste metode nu sunt singurele care pot fi utilizate în consolidarea
unei limbi străine şi nu numai. În această lume care se află într-o continuă transformare totul este
posibil.
În procesul de învăţare a unei limbi străine, fie ea germanică, romanică sau slavă, profesorul
are poate cel mai important rol pentru elevi. Cei mai mulţi dintre aceştia apreciază profesionalismul,
seriozitatea, punctualitatea şi, nu în ultimul rând, creativitatea profesorului.
În cele ce urmează, vă propun câteva soluţii pentru a transforma ora de curs într-o experienţă
plăcută şi relaxantă, toate derivate din metoda comunicativă de predare. Aceasta este una dintre
cele mai apreciate la ora actuală, întrucât stimulează fluenţa elevilor, pregătindu-i să facă faţă cu brio
situaţiilor de zi cu zi.
Brainstorming-ul. Este poate una dintre cele mai comune tehnici de stimulare a creativităţii,
dar şi una dintre cele mai eficiente. Această tehnică poate fi folosită cel mai des înaintea unei
activităţi de citire sau pentru rezolvarea unei anumite probleme, în general.
Profesorul nu trebuie să fie critic, ci să încurajeze elevii să se gândească la idei cât mai
neobișnuite și să creeze o atmosferă constructivă. Propunerile inedite ar trebui susţinute pentru
obținerea unei liste de idei cât mai cuprinzătoare și originale.
Jocul de rol. Este o altă activitate interesantă care îi face pe elevi să se implice activ în
dezbaterea unei tematici. Elevii trebuie să intre în pielea personajului lor şi să-şi „interpreze” rolul cât
mai convingător.
Gramatică prin cântece. Mulţi profesori se gândesc să facă mai antrenantă învăţarea unui
timp şi a unui aspect verbal (de. ex. present tense continuous, present perfect tense continuous etc)
prin folosirea unor fragmente dintr-o melodie. Astfel, pentru fixarea cunoştinţelor, în ceea ce priveşte
folosirea unui timp verbal, profesorul elimină din textul cântecului structurile pe care elevii trebuie să
le asimileze, iar, în timp ce ascultă melodia, ei completează cu elementul gramatical corect.
Elevii “preiau” comanda. Este o altă strategie prin care atmosfera din sala de curs va fi una
creativă. Pentru aceasta, profesorul îi poate invita pe elevi să lucreze în perechi/ grupuri și să
planifice, de exemplu, o parte dintr-o lecţie sau subiectele pentru evaluarea finală. Cel mai bine este
ca profesorul şi elevii să stabilească dinainte obiectivele lecţiei: gramatică, vocabular, citire etc.
Astfel, profesorul poate fi surprins de implicarea acestora.
Valoarea educațională a folosirii poveștilor ca metodă de predare este incontestabilă, datorită
capacității lor de a atrage elevii, de a le stimula imaginația, de a crește motivația pentru învățare.
Poveștile facilitează învățarea vocabularului nou deoarece cuvintele se afla în context şi sunt, de
obicei, repetate de mai multe. Totodată poveștile sunt potrivite pentru elevi cu stiluri de învățare
diferite: vizual, auditiv, kinestezic, etc. şi se adresează diferitelor tipuri de inteligență: emoțională,
lingvistică, interpersonală. Ele pot fi folosite pentru consolidare și extindere: poveștile pot fi alese
pentru a consolida tema predată dar și pentru extinderea activităților din manual, pentru a asigura
legături cross-curriculare, de exemplu, cu știintele naturii, matematică, muzică, istorie, etc.
În alegerea poveştilor trebuie să ținem seama de o serie de factori. Ele trebui să fie suficient
de scurte pentru a fi a citite într-o singură lecție, să aibe un fir narativ simplu și memorabil, să conțină
dialog. Povestea trebuie să conțină fraze repetitive. Limbajul folosit trebuie să fie potrivit nivelului
clasei. 75% din vocabularul și structurile întâlnite în poveste trebuie să fie înțelese de către clasă iar
restul de 25% va fi învățat prin expunerea la noul vocabular și noile structuri. De asemenea trebuie să
14
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480

existe suport audio-vizual pentru poveşti iar ilustrațiile să descrie evenimentele din poveste în mod
clar și colorat pentru a ajuta copiii să înțeleagă povestea. Există pe internet numeroase site-uri cu
povești în limba engleză care pot fi adaptate pentru clasă (vezi în bibliografie), profesorul realizând
activități pre-lectură sau post-lectură. Cuvintele necunoscute întâlnite în poveste pot fi predate înainte
iar după lectură se pot realiza jocuri și activități care au legătură cu aceasta. Cartea ’Telling tales in
English’ prezintă 6 poveşti clasice adaptate pentru elevi şi oferă atât exercții cât şi suport audio
pentru ele.
Se pot folosi diferite abordări metodice (metoda TPR - Total Physical Response răspunsul
fizic total, abordarea narativă etc.) în concordanţă cu scopurile şi conţinuturile şi, când situaţiile de
învăţare permit, combinarea acestora. Metoda TPR, de exemplu, are ca scop reducerea stresului în
învăţarea unei limbi străine. În partea iniţială a lecţiei, profesorul dă comenzi, realizând acţiuni
împreună cu elevii iar faptul că aceştia se implică complet în actiuni permite acestora să învețe,
foarte usor vocabularul și structurile predate. În a doua parte a lecţiei elevii demonstrează că au
înţeles comenzile. Dacă în etapa iniţială profesorul vorbeşte şi elevii răspund nonverbal; mai târziu
rolurile se schimbă. Așa cum se poate vedea în linkul atașat metoda se poate aplica cu succes în
abordarea poveştile în învățământul pre-primar şi primar.
Întrucât poveştile sunt o sursă inepuizabilă de îmbogățire a vocabularului beneficiile folosirii
lor în cadrul orei de limba engleză nu trebuie ignorate.
În practica predării limbii engleze există o multitudine de metode care au fost şi sunt folosite,
unele mai eficiente, altele mai puţin eficiente. Lucrarea de faţă încearcă o prezentare a celor mai
frecvent discutate şi utilizate metode. Dintre cele tradiţionale ne-am oprit la metoda traducerii
(Grammar Translation Method), cea mai populară dintre cele tradiţionale, chiar dacă foarte
controversată, metoda audio-linguală (Audio-lingual Method) şi Prezentare, Practică, Producere
(Presentation, Practice, Production). Metodele moderne alese sunt mai numeroase, lucru explicabil
prin varietatea profesorilor ce predau limba engleză şi teritoriilor unde aceasta se predă, ceea ce face
ca didactica limbii engleze să beneficieze de experienţe vaste în aceste sens şi discuţii valoroase.
Aşadar, ne-am oprit la metoda directă (The Direct Method), Calea tăcerii (The Silent Way),
Suggestopedia, Învăţarea limbii în comunitate (Community Language Learning), metoda răspunsului
fizic total (The Total Physical Response Method), metoda comunicativă (Communicative Language
Teaching) (pentru informaţiile despre metode vezi Harmer, 2004 şi Larsen-Freeman, 1986). Desigur,
selecţia acestor metode este subiectivă, criteriile după care au fost alese fiind eficienţa lor şi gradul de
popularitate.
Metoda traducerii (Grammar Translation Method)
Este metoda clasică, considerată simplă şi eficientă ale cărei principale obiective sunt studiul
gramaticii, al vocabularului şi al literaturii.
Abordarea este una deductivă, accentul căzând pe învăţarea conştientă. Capacitatea de
receptare a mesajului scris şi capacitatea de exprimare scrisă sunt cele mai exersate abilităţi. Limba
nativă a elevilor este intens folosită, tehnicile folosite fiind traduceri, citirea textelor, exerciţii de
gramatică şi vocabular.
Rolurile profesorului sunt următoarele: manager, coordonator şi evaluator al elevilor,
interacţiunea în clasă având loc în special între profesor şi elevi (abordarea frontală). Corectarea
elevilor este foarte importantă, deoarece se pune accent pe acurateţe.

Metoda audio-linguala (The Audio-Lingual Method)


S-a dezvoltat în SUA în timpul celui de-al doilea război mondial. Principalul obiectiv este
acela ca elevii să înveţe să folosească limba într-un mod comunicativ, în mod automat.

15
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480

Vocabularul şi gramatica sunt prezentate sub forma unor dialoguri care sunt învăţate prin
repetiţie şi imitaţie. Gramatica este predată în mod inductiv. Exerciţiile care dezvoltă capacitatea de
receptare a mesajului scris şi capacitatea de exprimare scrisă sunt bazate pe activităţile comunicative.
Tehnicile folosite sunt: dialoguri, jocuri de rol, repetiţii, exerciţii de gramatică şi vocabular. Limba
maternă a elevilor nu este folosită.
Profesorul este cel care controlează elevii şi cel care le oferă modelul de limbaj, elevii fiind
imitatori ai acestui model. Există interacţiune şi între profesor şi elevi, dar şi între elevi. Erorile
elevilor nu sunt considerate esenţiale. Evaluarea este orală.
Prezentare, Practică, Producere (Presentation, Practice, Production)
Aceasta este varianta britanică a metodei audio-linguale, observă Jeremy Harmer . Se
constituie din trei etape. În prima etapă profesorul introduce elementele de limbaj ce trebuie
asimilate. Elevii exersează folosind tehnici de reproducere şi repetiţie. A treia etapă se referă la
folosirea limbajului prezentat şi asimilat într-un mod original şi autentic de către elevi.
La fel ca şi în cazul metodei audio-linguale vocabularul şi gramatica sunt predate inductiv.
Comunicarea primează, limba maternă nefiind folosită. Modelul este profesorul, acesta fiind cel care
coordonează activitatea. Pentru că este o metodă bazată pe comunicare şi evaluarea se face tot în
acest fel.
Metoda directă (The Direct Method)
Inventatorul metodei este C. Berlitz. Principalul obiectiv al acesteia este acela de a învăţa
studenţii să comunice într-o limbă străină. Nu este admisă traducerea, profesorul folosindu-se de
lumea reală, imagini, pantomimă pentru a sugera sensul. Limba maternă nu este folosită deloc.
Gramatica este predată inductiv. Elevii exersează vocabularul în context. Toate cele patru
dimensiuni ale predării limbii sunt dezvoltate: capacitatea de exprimare orală, capacitatea de
receptare a mesajului oral, capacitatea de receptare a mesajului scris şi capacitatea de exprimare
scrisă. Tehnicile folosite sunt: conversaţia, citirea cu voce tare, exerciţii, compuneri, repetiţii.
Rolul profesorului este acela de a fi partener al elevului. Interacţiunea are loc între profesor şi
elevi, dar şi între elevi şi elevi. Auto-evaluarea este des folosită. Nu există evaluare formală; aceasta
se face sub forma unui interviu şi a redactării unui text scris.
Calea tăcerii (The Silent Way)
Este o metodă introdusă de C. Gattengo, principiul de bază atestând faptul că predarea trebuie
subordonată învăţării. Studenţii au un rol activ, fiind responsabili de propria lor învăţare. Aceştia
exersează mult, principalele domenii pe care se pune accent fiind pronunţia şi gramatica.
Toate cele patru dimensiuni ale predării limbii sunt dezvoltate: capacitatea de exprimare orală,
capacitatea de receptare a mesajului oral, capacitatea de receptare a mesajului scris şi capacitatea de
exprimare scrisă. Limba nativă este folosită doar atunci când este necesar.
Rolul profesorului este acela de a ajuta elevii. Profesorul este tăcut, dar foarte activ; vorbeşte
doar pentru a da anumite sugestii. Există interacţiune între elevi. Greşelile sunt considerate ca fiind
normale; elevii sunt încurajaţi să se autocorecteze. Se pune accentul pe evaluarea continuă.
Suggestopedia
Inventatorul metodei este G. Lozanov. Metoda consta în aplicarea studiului sugestiei în
pedagogie, dezvoltată cu scopul de a ajuta elevii să depăşească barierele învăţării. Principalul
obiectiv este de a accelera procesul învăţării folosind puterile mentale. Elevii stau cât de confortabil
posibil (scaune moi, muzică, o atmosferă plăcută). Ei primesc noi nume şi noi ocupaţii, de-a lungul
cursului creându-şi chiar noi biografii.
Sunt două stadii ale lecţiei: una receptivă şi una activă. Elevii participă la diferite activităţi:
citesc, interpretează dialoguri, exersează diverse jocuri, dramatizări. Elementele pe care se pune
accent sunt vocabularul, capacitatea de exprimare orală, capacitatea de receptare a mesajului scris şi
16
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480

capacitatea de exprimare scrisă. Gramatica nu este considerată ca fiind foarte importantă. Limba
maternă a elevilor este folosită dacă e necesar. Greşelile nu sunt corectate imediat, accentul fiind pe
fluenţă. Nu există teste formale, fiind evaluată performanţa elevilor în clasă.
Învăţarea limbii în comunitate (Community Language Learning)
Metoda provine din consilierea în domeniul învăţării, dezvoltată de C.A.Curran, care vede
profesorii drept consilieri lingvistici. Principalele obiective sunt învăţarea limbii într-un mod
comunicativ şi învăţarea despre propria învăţare. Se pune accentul pe comunicare, dezvoltarea
pronunţiei, a capacităţii de receptare a mesajului oral, capacităţii de receptare a mesajului scris,
precum şi discutarea unor elemente de gramatică. Limba nativă a studenţilor este folosită pentru ca
aceştia să se simtă în siguranţă. Interacţiunea are loc atât între profesor şi elevi, cât şi între elevi.
Rolul profesorului este asemănător cu acela al unui consilier care sprijină elevii şi îi încurajează.
Greşelile sunt corectate de către profesor. Evaluarea constă într-un test oral sau scris la finalul
cursului.

Metoda răspunsului fizic total (The Total Physical Response Method)


Este introdusă de J. Asher. Metoda acordă o foarte mare importanţă dezvoltării capacităţii de
receptare a mesajului oral. Unul din cele mai importante obiective este ca elevii să se bucure de
experienţa învăţării. Metoda are ca scop reducerea stresului în învăţarea unei limbi străine. Partea
iniţială a lecţiei constă în modelare, profesorul dând comenzi, realizând acţiuni împreună cu studenţii.
În a doua fază a lecţiei elevii demonstrează că au înţeles comenzile.
În etapa iniţială profesorul vorbeşte şi elevii răspund nonverbal; mai târziu rolurile se
schimbă. Limba maternă este folosită doar la început, profesorul fiind coordonatorul elevilor, elevii
fiind imitatorii acestuia. Elevii vor vorbi atunci când simt că sunt pregătiţi. Profesorul este tolerant cu
greşelile elevilor. Evaluarea constă în verificarea înţelegerii prin realizarea unor activităţi.
Metoda comunicativă (Communicative Language Teaching)
Principalul obiectiv este fluenţa elevilor. Se pune accent pe comunicarea „reală” (Harmer,
2004, p. 85). Toate cele patru dimensiuni ale predării limbii sunt dezvoltate: capacitatea de exprimare
orală, capacitatea de receptare a mesajului oral, capacitatea de receptare a mesajului scris şi
capacitatea de exprimare scrisă. Gramatica este învăţată prin practică. Limba maternă a elevilor nu
este folosită. Tehnicile folosite sunt: discuţii, dezbateri, jocuri de rol, activităţi comunicative scrise,
drama etc.
Rolurile profesorului sunt acelea de facilitator şi manager al activităţii elevilor, dar şi de
partener al acestora, interacţiunea având loc în special între elevi. Sunt folosite materiale autentice şi
interesante. Erorile sunt tolerate în special în timpul activităţilor comunicative când accentul este pus
pe fluenţă. Elevii sunt evaluaţi atât oral cât şi în scris.
Așadar punerea în prim-plan a creativității, a gândirii critice şi a dezvoltării personale crește
eficiența didactică, prin învăţarea participativă.

17
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480

PROIECTE DIDACTICE
LESSON PLAN

GRADE: 4th
LEVEL: 2nd year of study
NO. OF HOURS PER WEEK: 2
NO. OF STUDENTS: 32
TEXTBOOK: SET SAIL!
WEEK: 31
LESSON: “Good Times Ahead! ” (4 hours - 1st hour)
TYPE OF LESSON: aquisition of new knowledge
TOPIC: Give holiday plans
VOCABULARY:
 Verbs of speaking
STRUCTURES:
“Going to” Future
Materials: - books, copybooks
- cassette, cassette-recorder
- hand-outs
- items of food

Lesson aims:
- to revise vocabulary related to holiday;
- to practice a dialogue using the language
of giving holiday plans;
- to use the going to form to speak about future plans;
- to express opinions about holiday plans

1. Warm-up activity
Aim: - to repeat the names of the given countries
Time: 5’
Ss repeat the names of some given countries.

2. Speaking activity/ Guessing game


Aim: - to put some given paragraphs in the correct order
Time: 6’
Procedure: pair-work
T chooses six children from the class and asks them to role-play the dialogue about Arthur and
Rascal
Then they discuss about past events.

3. Checking of previous knowledge


Aim: - to answer general questions about last holiday, holiday activities.
18
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480

Time: 5’
T asks some questions to introduce the topic:
e.g. What did you do last summer? Where did you go? a.s.o.
4. Checking the homework
Aim: - to make some sentences using given verbs. They had to use past simple.
Time: 3’
Several Ss read the made sentences.
T checks the answers with the rest of the class.

5. Speaking activity
Aim: - to read the dialogue about uncle Harry’ holiday plans
Time: 6’
Procedure: pair-work
T chooses four children from the class and asks them to role-play the dialogue about uncle Harry’
holiday plans
Then they discuss about the holiday.T. gives them some more types of holiday activities to help
children.

6.Introduce new topics


Time: 5’
T asks some questions to introduce the topic:
e.g. What are going to do this summer? Where are you going to go? Practice
Aim: - to use the prompts and write statements or questions with going to
Time: 6’
T explains the use of going to form- to talk about future plans and intentions.
Ss complete the statements and questions on the hand-outs.
Several Ss come to the Bb to write the sentences.
T checks the answers with the class.

7. Practice activity
Aim: - to name different activities
Time: 3’
T draws Ss attention on the activities in the picture.
T elicits the holiday activities items. She asks them to put the question: What is Wendy going to do
on holiday? They have to answer using the given activities: go swimming, visit a museum, play
tennis, go skating.
T explains that when they want to talk about their future intentions or plans they have to use the
structure: be (am are, is) + going to +verb.
Ss predict the content of the activity.

For a good understanding the structure T gives Ss a worksheet.


10. Homework
Aim: - to complete the missing words in the text using going to.
Time: 2’
11. Ending the lesoon
Time: 1-2’
19
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480

T grades the Ss and shows her appreciation for their activity.

Lesson Plan

Grade : IIIrd grade


No of students : 32
Lesson : ,,She has a little pink mouth’’

Type of lesson : Acquisition of knowledge; teaching vocabulary.


Skills : Speaking, Listening, Writing,Reading.

Lesson Aims :
- To practice names of body parts and colours;
- To describe people;
- To form affirmative statements using the verbs to be and to have;
- To use the newly aquired vocabulary in order to make a physical portrait and describe it
orally.

Teaching aids: textbook (Way Ahead 1), workbook, posters, blackboard, coloured pieces of chalk,
handouts.
Assessment: formative, oral, homework, systematic observation.

Warm-up
Aims :
- To warm-up students;
- To create a pleasant atmosphere for learning.

Procedure Interaction Timing


The teacher greets class and checks attendance :
“Are there any absents today?” Then, the teachet checks
the homework orally (ex. 1/64, textbook), encouraging Frontal 7 min.
the students to make the necessary corrections by
themselves.

Activity 1 (Lead-in)
Aims :- To make Ss aware of the items they will learn;
-To motivate Ss by means of personalization.
Procedure Interaction Timing
The teacher draws a circle on the blackboard and asks Frontal
15 min.
students to name the object. (What is it? Is it a ball? Is it Individual
20
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480

an egg?). The teacher explains that it is going to be a


human face and writes the title of the new lesson on the
BB and tells the SS that, due to the fact we are all
different, they will learn to describe people’s
appearance.
T draws the face elements – the eyes,
nose,mouth,ears and the hair.T drills the new
vocabulary. The teacher asks students to decide if it will
be a boy or a girl, they will give it a name and follow
her instructions: colour the eyes blue, the mouth pink
and the hair black. Then, the teacher asks SS to see if
she resembles someone in the class.

Activity 2
Aims :
- To provide Ss further practice in describing physical appearance;
- To encourage communication.
Procedure Interaction Timing
The teacher asks students to do ex. 3/67 from their
Frontal
textbook. They practice reading, then tick the right 5 min.
Individual
answer.

Activity 3 (Evaluation)
Aims :
- To make Ss feel confident when speaking a foreign language;
- To create a warm atmosphere at the end of the class.

Procedure Interaction Timing


The teacher asks students to group and announces them
a small contest. They have to name their group, the Frontal
teacher gives each group a big worksheet and allows Group Work
them 10 minutes to solve the given exercises. They will
15 min.
receive 1 point for each correct answer and a diploma
according to the final result.
The teacher asks students to sing „Head, shoulders….”
after reviewing the parts of the body.

Activity 4: The teacher assigns the homework by giving clear instructions (ex. 4/45 and ex. 1/ 46
from their workbook). Then, teacher congratulates students and rewards good feed-back.
( 3 min.)

Class work – “Going to” Future

1.Complete with am, are or is:

21
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480

a. The writer …………..going to read one or his latest short stories


b. All the pupils ………….going to get good marks at the test paper
c. Mother ……………..goint to talk to her children more
d. Phyllis …………going to wear more elegant clothes
e. Christine ……………going to buy her mother a scarf
f. Billy ………………..going to study more for his Geography classes

22
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480

2. Give short answers to the following questions:

Are you going to read me your poem? (no)


Are they going to have lunch soon? (yes)
Is Helen going to accompany us? (yes)
Is Jennifer going to allow us to visit her house? (no)
Are you going to walk to school tomorrow? (no)
Am I going to be your help? (yes)

3. Put the verbs in brackets into the Going to Future:

1. Our guests (arrive) at six o'clock.


2. We (leave) to the station at about seven o'clock.
3. Mother (bake) us a cake very soon.
4. My desk mate (get) a poor mark.
5. I (not tell) you his secret.
6. Who you (talk) to at the party?
7. What she (do) when she sees him?
8. I think that little boy (hurt) his leg.
9. He (admit) that he is wrong?
10. What do you think; they (pass) the exam?

HOMEWORK

1..Make sentences using the Going to Future, with the following clues. Add other words,
too:

1. my friends / take piano lessons


2. the painter / start painting a portrait
3. the mechanic / mend the car
4. grandma / tell the children a story
5. my family / have a party
6. the actress / play a new role
7. my sister / lay the table for us
8. Ann / help mother with the cooking
9. the teacher / give the pupils a test paper
10. the students / use the laboratory

2. Read the following sentences and say what the children are going to do the next school
year:
Model: School begins in September.

23
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480

We are going to begin school in September.

School begins in September. We meet our classmates and teachers again. My friends
buy many copybooks for the new school year. They have two English lessons a week. We study
every day. First, my brother does homework, and then he watches TV. You learn many English
words and phrases. We speak only English during our English lessons. I do not talk with my
classmates during the class. I get good marks in English.

POSTERS

Jenny’s plans: Where is she going to go?


She’s going to go to France.
What is she going to see/visit?
She’s going to see Eiffel Tower.

Bianca’s plans: Where is she going to go?


She’s going to go to America.
What is she going to see?
She’s going to see The Statue of Liberty.

Jim’s plans: Where is he going to go?


He’s going to go to the gym/stadium/park.
What is he going to do?
He’s going to go roller-skating/play football/volleyball.

Tom’s plans: Where is he going to go?


He’s going to go to the cinema.
What is he going to do?
He’s going to see a film/movie/”Fracture” with Anthony Hopkins.

24
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480

LESSON PLAN

FORM: the 4th grade


LEVEL: Elementary, L1
NUMBER OF STUDENTS: 34
TIME: 45 minutes
COURSE: Set Sail 4, by Express Publishing
UNIT: Party time
TOPIC: “Things I do!”
TYPE OF LESSON: Teaching vocabulary and developing communication
SKILLS: speaking, listening, reading

GENERAL AIM OF THE LESSON:


To enable students to talk about leisure activities by describing what they can/can’t do.

OBJECTIVES:

COGNITIVE OBJECTIVES:
 To present and practice the vocabulary connected to leisure activities;
 To describe what activities can the Ss perform;
 To listen for specific information;
 To improve pronunciation and speaking abilities.

AFFECTIVE OBJECTIVES:
 To create a relaxed atmosphere, proper for studying, in order to offer the background
for easy conversation between T and Ss;
 To encourage students to use their English;

ASSUMED KNOWLEDGE:
 Students are already familiar with the characters in the book;
 Ss have grammar and vocabulary knowledge;
 They are used to work in pairs or individually.

ANTICIPATED PROBLEMS:
 Some Ss may not be well motivated to perform some of the speaking activities
so they might be asked to repeat after the teacher.
SKILLS: listening, speaking, reading, writing;

CLASS MANAGEMENT: T-Ss, S-Ss, PW, GW.

MATERIALS USED:
- Ss textbook – SET SAIL! 4, Express Publishing
- CD and a CD player;
-the blackboard and coloured pieces of chalk;
-worksheets;

25
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480

-pictures with leisure activities;


- flashcards.

METHOD: Communicative approach;

TEACHING TECHNIQUES: conversation, explanation, observation, dialogue,


independent activities.

ASSESSMENT ACTIVITY: The students will be assessed on class participation.

ACTIVITY I – WARMING UP
Aims: - to create a pleasant atmosphere
- to check their homework
-to review the language of Unit 1
Time: 7 min
Interaction: T – Ss, PW
Procedure: T greets the students, asks them about who’s absent, and invites them to present their
homework. (As a homework, they had to make a poster/worksheet with their families). Three or four
ss will be asked to present their families to the class. Ss will be asked to sing the “One Big Happy
Family” chorus. To review vocabulary, each student will be asked to choose a slip of paper and
group themselves into two teams: Objects and Numbers.

ACTIVITY II – PRESENTATION
Aims: - to present basic vocabulary connected to leisure activities
- to introduce and present the new lesson “Things I do!”
Time: 15 min
Interaction: T – Ss, Ss – Ss, PW
Procedure: T puts the title on the blackboard and explains that today Ss are going to learn about
some pleasant activities. One at a time, T pins up pictures for each activity while ss repeat (chorally
and individually), then they put down the words in their notebooks. T plays the CD and Ss listen
and repeat, chorally and/or individually. Next, T points to a picture (in random order) and ss have to
name the action.

ACTIVITY III— PRACTICE


Aim: - to introduce verb CAN (ability) and use it in a fixed structure
- to make use of the present continuous to describe people’s actions
- to develop the pupils’ listening and reading skills;
Time: 10 min
Interaction: T-Ss, S-Ss, PW
Procedure: T introduces the verb Can, explaining to the ss its meaning (a putea). T writes on the bb
the following structure: “What’s he doing? – He’s cooking. He can cook very well.” Ss, in pairs,
have to ask and answer about the people in Ex.1, substituting the activity underlined with the other

26
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480

activities. While T unobtrusively monitors, Ss play the dialogue. Where necessary, T can offer help.
Some pairs report back to the class.

ACTIVITY IV - PRODUCTION
Aims: - to use verb CAN (affirmative and negative) to express personal abilities
- to describe what activities can the Ss perform
- to find out about their special abilities.
Time: 10 min
Interaction: T - Ss, PW, Gw.
Procedure: Making use again of the pictures, T says and then writes:
I can play the violin.
T stresses the underlying words, eliciting their meanings, then does the same with the negative (long
and short forms) and with the interrogative.
NEGATIVE: I cannot surf. / I can’t surf.
INTERROGATIVE: Can you skate? –Yes, I can.
- No, I can’t.
Ss repeat.
Next, each ss chooses one of the activities and mimes it to the class while the rest of the ss guess it.
Then, Ss will receive a worksheet with a “Find someone who…” exercise on it (see Appendix 1)
and they have to go round the class and find someone who can perform those actions.

ACTIVITY V – EVALUATION AND HOMEWORK ASSIGNMENT


Aims: - to evaluate Ss work
- to assign homework
Time: 3 min
Interaction: T – Ss
Procedure: T grades the Ss who have had an active contribution during the lesson (if it is the case)
and accounts for them.
As a homework, Ss have to make a survey in their families and next time they have to report back to
the class about the special abilities of their family members.

APPENDIX 1.

FIND SOMEONE WHO:

Can dive

Can surf

27
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480

Can skate

Can dance

Can swim

Can play the violin

Can draw

Can ride a bike

FIND SOMEONE WHO:

Can dive

Can surf

Can skate

Can dance

Can swim

Can play the violin

Can draw

Can ride a bike

LESSON PLAN

Form: 4th
Level: Beginners
Number of students: 11
Textbook: Firm Steps
Unit: What’s the weather like?
Lesson: Ask and talk about the weather. (What’s the weather like?)
Time: 50 min
Skills: Reading, Listening, Speaking, Writing

28
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480

Lesson aims:
- to review and improve the Ss’ vocabulary range;
- to introduce and practice new words to describe weather;
- to activate the Ss’ knowledge of the world and of the language;
- to encourage Ss to communicate freely and spontaneously during the activities;
- to develop Ss’ speaking and writing competences.

Objectives:
- SWBAT identify learned words and phrases in texts on the topic and revise vocabulary;
- SWBAT identify and name all the seasons
- SWBAT identify different types of weather conditions;
- SWBAT observe and use appropriate weather symbols;
- SWBAT adequately use fixed formulae and expressions to describe weather;
- SWBAT practise vocabulary related to the topic in sentences of their own (engage in
conversations, provide and obtain specific information).

Assumptions:
- Ss must have a satisfactory level of English;
- Ss must be eager to participate.

Anticipated problems and possible solutions:


- If Ss do not understand the oral commands or the tasks, they will be translated into Romanian.

Materials: Textbook, Handouts, Pictures, Flashcards, Laptop, video projector, Blackboard


Methods: brainstorming, conversation, reading, explanation, elicitation, description.
Interactions: Whole Class, Individual Work, Pair work, Group work.

Activity 1 – Warm-Up (6 minutes)


T asks Ss questions about they feel, then checks homework and makes error corrections,
if any. T gets into the topic by asking Ss to look at the date and revise orally the days of the week
and the months of the year. T then tries to get Ss talk about seasons. T asks Ss what season they
like best and see if anyone can explain why. T has Ss to briefly compare and contrast the four
seasons and tries to elicit weather related vocabulary. If any useful vocabulary words come up, T
writes them on the blackboard.

Activity 2 – Presentation (15 minutes)


T introduces weather related vocabulary using weather a PPT and handouts. T drills new
words using choral and individual repetition. T has Ss pay attention to pronunciation and spelling. T
highlights the appropriate formulae and expressions usually used to describe weather and writes
them on the blackboard, then explains the meaning of weather symbols. Ss write the weather related
words and phrases in their notebooks. T then mentions the two scales used to measure temperature:
Celsius and Fahrenheit and explains that in the UK temperatures are often given in both forms. T
also mentions the fact that in Britain the weather is a very popular topic and usually a good way to
start a conversation.

Activity 3 – Practice (12 minutes)

29
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480

T has Ss revise weather symbols and work in groups on a drawing exercise (Bb). Each
group must choose a member to report back to the class. T makes error corrections and provides
additional explanations, where necessary. T gives Ss handouts for vocabulary practice and asks
them to work in pairs and match weather phrases with the corresponding pictures.

Activity 4 – Production (10 minutes)


T has Ss work in groups and gives each group a picture representing a season. T explains that
each group must write a few sentences about that season and describe the typical weather conditions
for that specific season.

Activity 5 – Follow-Up (5 minutes)


T invites Ss to play an online game : Weather Report

HOMEWORK ASSIGNMENT (2 minutes):


Word search.

30
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480

ANEXE

31
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480

32
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480

33
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480

34
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480

35
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480

36
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480

37
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480

38
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480

39
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480

40
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480

41
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480

42
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480

43
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480

44
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480

45
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480

46
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480

47
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480

48
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480

49
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480

50
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480

51
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480

52
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480

53
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480

54
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS
ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480

BIBLIOGRAFIE

1. Cucoş, C.(1996): Pedagogie, Polirom, Iaşi


2. Gardner, H. (1983): Frames of Mind. The Theory of Multiple Intelligences, Basic Books,
New York
3. Howatt, A. (1984): A History of English Language Teaching, Oxford University Press,
Oxford
4. Scrivener, J.(2005): Learning teaching, Macmillan Publishers Limited, UK
5. Harmer Jeremy, The Practictice of English Language Teaching, Pearson Education Limited,
2001.
6. Vizental Adriana, Metodica predării Limbii Engleze, Editura Polirom, Iaşi, 2008.
7. Sarah Nakel/Josianne Pisani – „Using Computers & Expoiting The Internet”
8. Josianne Pisani – „Using Video & Youtube”
9. Josianne Pisani – „Using Video & Clips”
10. Sarah Nakel – „The Power of Video: You Tube, Films & Language Learning”
11. Sarah Nakel – „Tell me a story – Using stories, poems and rhymes in the classroom”
12. Sarah Nakel – „Having Fun With Grammar Games”
13. Sarah Nakel – „Speaking Activity”
14. Sarah Nakel – „Cooperative Learning Structures”
15. Sarah Nakel – „Activity for Dictation”
16. Sarah Nakel/Josianne Pisani – „Making Pronunciation Fun”

55