Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași

Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor

Specializarea Administrație Publică

Administrația Publică între tradiție și

modernitate în contextul societății informaționale

Profesor coordonator: Bogdan Florin Filip

Student: Feldeș Alina Nicoleta grupa I
 CUPRINS

Capitolul I. Conceptul de administrație publică, trăsături. ............................................................ 3

I.1 Concept ................................................................................................................................ 3

I.2 Trăsături ............................................................................................................................... 3

I.3 Funcțiile administrației publice ............................................................................................ 4

CAPITOLUL II. TRADIȚIE VERSUS MODERN ...................................................................... 5

II.1 Evoluția administrației publice în România. ....................................................................... 5

II. 2 E-guvernarea. ..................................................................................................................... 6

II.3 Evoluția e -guvernării ......................................................................................................... 6

IV. Guvernarea electronică în România .................................................................................... 7

Concluzii ....................................................................................................................................... 9

Bibliografie.................................................................................................................................. 10
 Capitolul I. Conceptul de administrație publică, trăsături.

I.1 Concept

Administrația publică reprezintă ansamblul activităților desfășurate de Guvern,

Președintele României, autoritățile administrative ( centrale și locale) prin intermediul cărora se
îndeplinesc prerogativele de putere publică, se prestează servicii publice care au ca principal
scop satisfacerea interesului general al cetățenilor.

Este realizată de
autorități publice

Administrația
Publică

Activitate de aducere Se realizează în

la îndeplinire a legii,
realizarea serviciilor
regim de putere
publice publică

I.2 Trăsături
 Administrația Publică din România este caracterizată de următoarele trăsături specifice:
 Este un sistem de organizare socială, funcționează la nivelul autorităților
centrale cât și la nivelul autorităților locale ( Președinte, Guvern, Ministere,
primării, Consiliul Județean, Consilul Local, Prefectură, instituții bugetare);
 Întreaga activitate se realizează în interesul statului și în mod implicit, a
cetățeanului;
 Prin intermediul administrației publice se pun în aplicare legile, se realizează
serviciile sociale;
 Se realizează în mod ierarhic de la unitățile centrale spre cele locale;
 În România este descentralizată întrucât unitățile administrativ teritoriale au
autonomie însă, răspund și comunică cu puterea centrala în legătură cu cele mai
importante aspecte (buget, punerea în aplicare a legilor).
 formală, scrisă si birocratică,

I.3 Funcțiile administrației publice

1. Funcția de executare. Considerată cea mai importantă funcție deoarece administrația
publică pune în aplicare legile, se asigură că acestea sunt respectate prin convingere ori la nevoie
prin forța coercitivă a statului;
2. Funcția de informare. Autoritățile publice au obligația de a avea o relație transparentă
cu cetățeanul fiind obligate să ofere toate informațiile necesare cu privire la actele emise sau
adoptate.
3. Funcția de pregătire. Administrația publică are rolul de a elabora deciziile politice și
de a solicta puterii politice a ține cont de nevoile societății.

Așadar, putem observa că în România administrația publică reprezintă un mecanism

care funcționează non-stop pentru a adinge obiectivul principal urmărit de către aceasta și
anume, satisfacerea interesului general al societății prin oferirea unor servicii de calitate,
transparență în ceea ce privește puterea decizională și supravegherea permanentă a nevoilor
cetățenilor și satisfacerea acestora pe cât de mult este posibil
 CAPITOLUL II. TRADIȚIE VERSUS MODERN

II.1 Evoluția administrației publice în România.

Conceptul de administrație publică a existat în România încă de pe vremea dacilor și

romanilor însă deși nu era delimitată iar conceptul nu era cunoscut, putem spune că și pe atunci
funcționa după modelul de ziua de azi întrucât scopul principal a rămas același și anume de a
satisface interesul general al societății, puterea fiind împărțită pe diferite paliere fiind puternic
ierarhizată chiar și la momentul acela. În secolele XVII-XVIII, Principatele Românești, Moldova
și Muntenia aveau la rândul lor o administrație publică corespunzătoare acelei vremi unde
ordinea publică și siguranța cetățenilor și a bunurilor erau încredințate capilor oștirii.
Potrivit Constituției din anul 1866, considerată prima Constituție a statului român,
puterea executivă era a regelui, care o exercita prin Guvern, cu ajutorul miniștrilor. În ceea ce
privește administrația locală aceasta fost reglementată, prin Legea Comunala din 1 aprilie 18641
și Legea privind înființarea consiliilor județene din 2 aprilie 1864. Potrivit Constituției din 1923,
guvernul exercita puterea executivă în numele regelui, alcătuind Consiliul de Ministri publice.
Odată cu instaurarea comunismului România dă un pas înapoi în ceea ce privește modernizarea
administrației centrale întrucât puterea aparținea unei singure persoane, partidele politice au fost
dizolvate s-a dezvoltat ideea de partid unic iar instituțiile publice își pierd din autonomie.
Evoluția administrației publice din România s-a realizat treptat fiecare etapă având
caracteristicile sale, iar cu trecerea timpului acestea s-au adaptat nevoilor actuale ale societății.
Pentru a avea o administrație publică eficientă aceasta trebuie să beneficieze de cele mai bune
metode de perfecționare și modernizare. După perioada comunistă în care România avea încă
mentalitatea „statului la rând” și administrația publică se îndrepta în acest sens. Birocrația
excesivă care și astăzi se întâlnește în cadrul multor instituții nu face decât să îngreuneze oferirea
unui serviciu public de calitate. Putem spune că toate aceste formalisme nu fac decât să
îngreuneze accesul la serviciul public, cetățeanul devine frustrat deoarece pierde foarte mult timp
căutând formulare, informații, cu statul la coadă deoarece el este de bună credință și își
îndeplinește obligațiile însă staul nu îi oferă serviciile necesare pentru ca acestea să fie
îndeplinite mult mai ușor.

1
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/19576
 II. 2 E-guvernarea.

Guvernarea electronică semnifică interacțiunea dintre guvern, parlament și alte instituții

cu cetățenii prin intermediul mijloacelor electronice cu scopul de a eficientiza aparatul
administrativ, îmbunătățirea relației dintre aceștia, eliminarea corupției.
Obiectivele guvernării electronice:
 asigurarea accesului la informații prin intermediul site-urilor;
 prestarea serviciilor prin intermediul mijloacelor electronice;
 sporirea gradului de participare a cetățenilor în procesul de guvernare;
 eficientizarea activității prin reducerea timpului de așteptare la ghișee, prestarea
de servicii în timp mai scurt;
 asigurarea transparenței activității autorităților publice;
 creșterea nivelului de preătire anagajaților publici în domeniul tehnologiei și
informației;
Folosirea tehnologiilor moderne ale informaţiei şi comunicaţiilor oferă posibilitatea
schimbării în ceea ce privește calitatea serviciilor publice cetăţenilor, instituțiilor și mediului
privat. Odată cu eliminarea hârtiei şi continuând cu reducerea timpului de acces la resursele
publice, aplicaţiile de e-Government câştigă încrederea cetăţenilor şi eficientizează serviciile
publice, contribuind major şi la democratizarea societăţii în ansamblu.

II.3 Evoluția e -guvernării

Faza I. Această fază este caracterizată prin faptul că tot mai multe instituții au început să
folosească diferite sisteme informatice fiind caracterizată prin prezentarea de informații;
Faza II. În această fază s-au creat formulare electronice care descărcate și completate de către
cetățean și mai apoi prezentate în formă clasică instituțiilor.
Faza III. Completarea formularelor on-line, efectuarea de plăți către instituțiile publice.
Faza a IV. Urmărește modernizarea continuă a administrației publice pentru eficientizarea
procesului.
 IV. Guvernarea electronică în România
Sistemul electronic din România a fost lansat în anul 2003, fiind accesibl pe adreasa de
internet www.e-guvernare.ro si este un sistem informatic cu caracter public care are ca obiectiv
principal oferirea de informații și servicii publice atât persoanelor fizice cât și persoanelor
juridice. Grupul de Promovare a Tehnologiei Informaţiei în România, înfiinţat prin Hotărârea
Guvernului nr. 271/2001, aprobă proiectele din domeniul guvernării electronice, propune
Guvernului alocarea fondurilor necesare prin bugetele anuale ale autorităţilor administraţiei
publice şi supervizează implementarea serviciilor publice prin procedura electronică.2 Principiile
care stau la baza furnizării de informaţii şi servicii publice prin mijloace
electronice sunt:
 transparenţa în furnizarea de informaţii şi servicii publice;
 accesul egal, nediscriminatoriu, la informaţii şi servicii publice, inclusiv pentru
persoanele cu handicap;
 eficienţa utilizării fondurilor publice;
 confidenţialitatea, respectiv garantarea protejării secretului datelor cu caracter
personal;
 garantarea disponibilităţii informaţiilor şi a serviciilor publice3.
Site-ul www.e-guvernare.ro , are 4 secțiuni, iar prima secțiunea cuprinde (reforma la
ghișeu, servicii online, formulare online). A doua secțiune cuprinde informații cu privire la
înregistrarea, vizualizarea și logarea instituțiilor, a treia secțiune face legătură cu paginile de
internet a Președintelui, Guvernului, Parlamentului. A patra secțiune vine în ajutor cu „ acte
necesare pentru” care furnizează informații despre toate documentele necesare în legătură cu
anumite servicii ( stare civilă, protecția consumatorului, urbanism, cadastru).
Sistemul e-tax. Instituțiile publice sunt obligate să dezvolte sisteme de plată electronică
a taxelor și impozitelor locale pentru a asigura accesul cât mai ușor a cetățenilor la aceste
servicii. Acest sistem permite cetățenilor să plătească contribuțiile datorate printr-un sistem
informatic foarte bine securizat fără a mai fi necesar să aștepte ore întregi la rând pentru a își

2
art 19 alin 1 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea
demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției
3
Art.10 din legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea
demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției
respecta obligațiile. De asemenea, Serviciul de Înmatriculări, pașapoarte, evidența populației
permit cetățenilor să plătească on-line taxele specifice.
Putem spune că administrația publică din România a evoluat favorabil în ceea ce
privește calitatea serviciului public mai ales că este într-o continuuă dezvoltare și modernizare
La nivel european, situația României nu este una favorabilă întrucât este printre țările
care se află la coada clasamentului în ceea ce privește utilizarea administrației electronice și a
programelor specifice.

Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Archive:E-government_statistics&oldid=42239
Cu toate că România se află în acest clasament printre ultimile locuri putem spune că în
timp acesr serviciu se va dezvolta mai mult iar administrația publică va deveni mai eficientă prin
intermediul folosirii tehnologiei informației.
 Concluzii

În concluzie, în ceea ce privește administrația publică din România, putem spune că

primul pas ca aceasta să fie eficientă este educarea și responsabilizarea cetățeanului de a folsi cât
mai mult serviciile informatice și de a apela mai puțin la metoda clasică a ghișeului. De
asemenea, statul român trebuie să investească și în pregătirea persoanelor care lucrează în
instituțiile publice pentru a oferi chiar si un serviciu informatic de calitate. O altă problemă care
trbuie avută în vedere sunt si echipamentele si tehnicile informatice folosite acestea trebuiid fiind
în permanență actualizate și modernizate pentru a răspunde noilor tendințe și pentru a se evita
blocajul național al unui serviciu.
Așadar, pentru a dezolta procesul de e-guvernare terbuie o participare activă din partea
tuturor „actorilor„ administrației publice pentru că numai în acest mod România se va alia țărilor
europene dezvoltate.
 Bibliografie.

1. Legea nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea
transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de
afaceri, prevenirea și sancționarea corupției;
2. http://legislatie.just.ro
3. www.e-guvernare.ro
4. https://ec.europa.eu
5. www.wikipedia.ro