Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dinamica impozitelor
indirecte în România în
perioada 2013-2017
Alături de impozitele directe orice ţară apelează şi la cele indirecte care îmbracă forma
impozitelor pe cheltuieli (pe consum).
Pentru a pune în evidenţă conţinutul şi necesitatea impozitării indirecte se impune
compararea diferențelor ce există, atât din punct de vedere științific, cât și juridic-
administrativ, între cele două mari categorii de impozite: directe și indirecte.
Din punct de vedere științific, o primă deosebire reiese din aceea că, dacă în cazul
impozitelor directe obiectul acestora îl reprezintă existența venitului/averii, în cazul celor
indirecte obiectul impunerii îl constituie cheltuirea/consumul venitului/averii.
O a doua diferență între cele două tipuri de impozitare rezidă în incidența și
repercursiunea lor, adică a modului în care impozitele afectează pe cineva și ceva. Impozitele
directe au o incidență directă, adică plătitorul este aceeași persoană cu suportatorul și nu pot fi
repercutate (de regulă) asupra altor persoane. În cazul impozitelor indirecte, incidența (sarcina
fiscală) este indirectă, acest lucru fiind prevăzut prin lege.
Din punct de vedere juridic-administrativ se distinge o altă diferență importantă între
cele două categorii de impozite. Astfel, în cazul impozitării directe a venitului sau averii
există așa numitul rol nominativ (o poziție, un fișier în memoria calculatorului); orice plătitor
are o poziție deschisă la fisc. Acest lucru nu se regăsește însa și la impozitele indirecte unde
nu se cunoaște dinainte contribuabilul.
Printre avantajele impozitelor directe putem aminti echitatea fiscală și faptul că asigură
statului venituri relativ stabile. Impozitarea directă are marele dezavantaj al perceperii lente,
la mari intervale de timp a impozitului.
De asemenea, impozitarea directă este vizibilă și, mai ales, iritabilă pentru
contribuabili și, nu independent de acestea, prezintă un randament destul de scăzut.
Impozitarea indirectă prezintă marele avantaj al randamentului, deoarece se impun nu un
profit, un venit, o avere ci o circulație, o vânzare, o cumpărare, un consum. Un alt avantaj este
rapiditatea perceperii impozitului și în același timp este și mai puțin costisitoare decât
impozitarea directă.
Marele inconvenient al impunerii indirecte îl reprezintă inechitatea fiscală, pe de o
parte, ca urmare a proporționalitatii cotei de impunere, iar, pe de altă parte, din cauza faptului
că nu ține seama de situația personală a plătitorului.
Impozitele indirecte reprezintă impozitele percepute cu prilejul vânzării unor bunuri,
prestării unor servicii, importurilor sau exporturilor.
Trăsături ale impozitelor indirecte:
Comoditate şi cost relativ redus de percepere
Nu ţin cont de venitul sau de averea personală a celor care le plătesc
Caracter regresiv(nivelul impozitelor directe fiind acelaşi, indiferent de mărimea
venitului sau averii contribuabilului, ponderea impozitelor indirecte în total venit va fi
mai mare în cazul unui contribuabil cu un venit redus decât în cazul unui contribuabil
cu un venit ridicat)
Afectează veniturile reale, deci puterea de cumpărare.
1.2. Tipuri de impozite indirecte
1.2.1. Accizele
Taxa pe valoarea adăugată reprezintă cel mai important impozit indirect pe plan
european. La baza aplicării TVA poate sta:
a) Principiul originii: se impozitează valoarea care este adăugată tuturor produselor
realizate într-o ţară indiferent de locul în care vor fi consumate (în ţară sau în
străinătate). Ca urmare, conform principiului originii, se impozitează şi exporturile,
importurile fiind scutite.
b) Principiul destinaţiei: se impozitează întreaga valoare adăugată realizată atât în ţară,
cât şi în străinătate, pentru toate bunurile consumate în ţara respectivă. Ca urmare,
conform principiului destinaţiei, exporturile sunt scutite, iar importurile se
impozitează.
Din punctul de vedere al taxei sunt operaţiuni impozabile în România cele care
îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) operaţiunile care constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de
servicii, în sfera taxei, efectuate cu plată;
b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în România
c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă
d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din una dintre activităţile economice
prevăzute la art. 269 din Codul Fiscal
Este, de asemenea, operaţiune impozabilă şi importul de bunuri efectuat în România
de orice persoană, dacă locul importului este în România.
Sunt, de asemenea, operaţiuni impozabile şi următoarele operaţiuni efectuate cu plată,
pentru care locul este considerat a fi în România:
a) o achiziţie intracomunitară de bunuri, altele decât mijloace de transport noi sau produse
accizabile, efectuată de o persoană impozabilă ce acţionează ca atare sau de o persoană
juridică neimpozabilă, care urmează unei livrări intracomunitare efectuate în afara României
de către o persoană impozabilă ce acţionează ca atare şi care nu este considerată întreprindere
mică în statul său membru
b) o achiziţie intracomunitară de mijloace de transport noi, efectuată de orice persoană;
c) o achiziţie intracomunitară de produse accizabile, efectuată de o persoană impozabilă, care
acţionează ca atare, sau de o persoană juridică neimpozabilă.
Nu sunt considerate operaţiuni impozabile în România achiziţiile intracomunitare de
bunuri care îndeplinesc următoarele condiţii:
a) sunt efectuate de o persoană impozabilă care efectuează numai livrări de bunuri sau
prestări de servicii pentru care taxa nu este deductibilă sau de o persoană juridică
neimpozabilă;
b) valoarea totală a acestor achiziţii intracomunitare nu depăşeşte pe parcursul anului
calendaristic curent sau nu a depăşit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de
10.000 euro, al cărui echivalent în lei este stabilit prin normele metodologice.
Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată este constituită din:
a) pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii din tot ceea ce constituie contrapartida
obţinută sau care urmează a fi obţinută de furnizor ori prestator din partea cumpărătorului,
beneficiarului sau a unui terţ, inclusiv subvenţiile direct legate de preţul acestor operaţiuni;
b) pentru operaţiunile prevăzute la art. 270 din Codul fiscal, compensaţia aferentă;
c) pentru achiziţiile intracomunitare considerate ca fiind cu plată, preţul de cumpărare al
bunurilor respective sau al unor bunuri similare ori, în absenţa unor astfel de preţuri de
cumpărare, preţul de cost, stabilit la data livrării. În cazul în care bunurile reprezintă active
corporale fixe sau bunuri de natură alimentară, baza de impozitare se stabileşte conform
procedurii stabilite prin normele metodologice;
d) suma cheltuielilor efectuate de persoana impozabilă pentru realizarea prestării de servicii;
e) pentru livrarea de bunuri sau prestarea de servicii pentru care beneficiarul este o persoană
afiliată furnizorului/prestatorului, baza de impozitare este considerată valoarea de piaţă în
următoarele situaţii:
1. atunci când contrapartida este mai mică decât valoarea de piaţă, iar beneficiarul livrării sau
al prestării nu are drept complet de deducere.
2. atunci când contrapartida este mai mică decât valoarea de piaţă, iar furnizorul sau
prestatorul nu are un drept complet de deducere
3. atunci când contrapartida este mai mare decât valoarea de piaţă, iar furnizorul sau
prestatorul nu are drept complet de deducere
Cota standard se aplică asupra bazei de impozitare pentru operaţiunile impozabile care
nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse, iar nivelul acesteia este 19%
începând cu data de 1 ianuarie 2017.
Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de
servicii şi/sau livrări de bunuri:
a) livrarea de proteze şi accesorii ale acestora, definite prin normele metodologice conform
legislaţiei specifice, cu excepţia protezelor dentare scutite de taxă;
b) livrarea de produse ortopedice;
c) livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar;
d) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv
închirierea terenurilor amenajate pentru camping;
e) livrarea următoarelor bunuri: alimente, inclusiv băuturi, cu excepţia băuturilor alcoolice,
destinate consumului uman şi animal, animale şi păsări vii din specii domestice, seminţe,
plante şi ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, produse utilizate pentru a completa
sau înlocui alimentele.
f) serviciile de restaurant şi de catering, cu excepţia băuturilor alcoolice, altele decât berea;
g) livrarea apei potabile şi a apei pentru irigaţii în agricultură.
h) livrarea de îngrăşăminte şi de pesticide utilizate în agricultură, seminţe şi alte produse
agricole destinate însămânţării sau plantării, precum şi prestările de servicii de tipul celor
specifice utilizate în sectorul agricol, prevăzute prin ordin comun al ministrului finanţelor
publice şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
Cota redusă de 5% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele livrări de
bunuri şi prestări de servicii:
a) manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate exclusiv sau în principal
publicităţii;
b) serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente
istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice, târguri,
expoziţii şi evenimente culturale, evenimente sportive, cinematografe, altele decât cele
scutite;
c) livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite.
Terenul pe care este construită locuinţa include şi amprenta la sol a locuinţei.
În tabelul de mai jos sunt prezentate valorile accizelor şi a taxei pe valoare adăugată în
perioada 2013-2017, principalele impozite indirecte din România, aşa cum au fost preluate
din bugetele de stat:
Analizând evoluţia acestor impozite pe parcursul celor 5 ani, se poate observa faptul
că valoarea TVA fluctuează pe întreaga perioadă analizată, pornind de la o valoare de
51.827.033 mld lei, urmată de o scădere până la 50.878470 mld lei, iar apoi de o creştere în
anul 2015. În ultimii doi ani ai intervalului studiat, valoarea încasărilor din TVA la bugetul de
stat înregistrează o perioadă de scădere.
Spre deosebire de TVA, accizele au evoluat în sens ascendent pe parcursul celor 5 ani
supuşi analizei, cu excepţia anului 2017, când valoarea acestora scade cu un procent
nesemnificativ de doar 0,98%.
Evoluţia grafică a încasărilor din TVA la nivelul României în perioada 2013-2017 este
ilustrată în următoarea figură:
56,000,000
54,000,000
52,000,000 57,063,020
50,000,000 52,342,288
51,827,033
50,878,470 51,826,600
48,000,000
46,000,000
2013 2014 2015 2016 2017
TVA
În graficul de mai sus se poate observa nivelul taxei pe valoare adăugată, evoluând
într-un mod oscilant, cu un nivel maxim în anul 2015, ca urmare a unui trend ascendent
înregistrat şi în precedentele două exerciţii bugetare, şi apoi o regresie a TVA în perioada
2016-2017, ca urmare a modificărilor fiscale privind cota standard de TVA.
Accize
2017
2016
2015
2014
2013
0 10,000,000 20,000,000 30,000,000
2013 2014 2015 2016 2017
Accize 19,798,031 22,755,436 24,823,500 25,976,192 25,395,300
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0
2013 2014 2015 2016 2017
TVA/PIB 8.12 7.59 8.03 6.96 6.03
Se observă din graficul de mai sus că ponderea deţinută de taxa pe valoare adăugată
prezintă fluctuaţii în intervalul 2013-2017. Acest indicator înregistrează iniţial o pondere de
8,12% din PIB. În anul următor, valoarea acestuia scade cu 6,52%, ajungând la o pondere de
7,59% din PIB. Anul 2015 aduce o nouă valoare de puţin peste 8%, urmând ca în perioada
2016-2017, ponderea TVA în PIB să înregistreze două scăderi consecutive, cu 13,32%,
respectiv cu 13,36%.
2017
2016
2015
2014
2013
2.6 2.8 3 3.2 3.4 3.6
2013 2014 2015 2016 2017
ACCIZE/PIB 3.1 3.39 3.49 3.45 2.95
Analizând graficul evoluţiei ponderii accizelor în produsul intern brut, putem observa
faptul că în perioada 2013-2017 acest indicator prezintă două perioade de evoluţie: 2013-2015
când nivelul accizelor în PIB înregistrează o creştere de ansamblu de 12,58%, şi 2016-2017
când ponderea accizelor în PIB evoluează într-un sens descendent, scăzând cu 15,47% faţă de
valoarea maximă a perioadei înregistrată în anul 2015.
Prin comparație cu gradul de eficiență a taxării în cazul TVA la nivelul anului 2016
aferent noilor state membre UE din Europa Centrală și de Est, valoarea de 0,72 înregistrată
de România, este semnificativ inferioară celei înregistrate în Slovenia (0,98), Estonia (0,95),
Bulgaria (0,91), Ungaria (0,86) și Republica Cehă (0,85).
România a colectat în anul 2016 6,96% din PIB din venituri din TVA, faţă de 8,3%
din PIB în Slovenia, 9,4% în Bulgaria, Estonia și Ungaria, în condiţiile în care cota medie
ponderată de TVA în aceste țări era de 16,4% în Slovenia, 17,0% în Bulgaria, 18,6% în
Estonia și 21,8% în Ungaria.
La nivelul anului 2016, o eficiență mai redusă a taxării conform definiției de mai sus
era observabilă în Lituania, Letonia, Polonia și Slovacia.
BIBLIOGRAFIE
.7. www.mfinanţe.ro