Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Plan de Marketing Colt de Rai
Plan de Marketing Colt de Rai
2. Pret.....................................................................................................................................................................39
3. Promovare..........................................................................................................................................................40
4. Clientul...............................................................................................................................................................41
5. Plasare/ distributie............................................................................................................................................41
6. Personalul...........................................................................................................................................................42
7. Ambianta............................................................................................................................................................42
8. Procesele.............................................................................................................................................................43
INFIINTAREA PENSIUNII „COLT DE RAI”
Familia Muresan s-a constituit in anul 2007 intr-o asociatie familiala in baza legii
300/2004 la initiative persoanei fizice Muresan Ovidiu , autorizatia pentru infiintare si
functionare fiind eliberate de catre primarul comunei Margau , in vederea infiintarii unei
pensiuni agroturistice.
Pentru demararea poiectului Pensiunii Agroturistice „ Colt de Rai”, Asociatia
Familiala Muresan Ovidiu si Emilia au decis accesarea unor fonduri nerambursabile FEADR.
Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) este un instrument de
finanţare creat de Uniunea Europeană pentru a sprijini ţările membre în implementarea
Politicii Agricole Comune.
FEADR reprezintă o oportunitate de finanţare pentru spaţiul rural românesc, în valoare
de aproximativ 7,5 miliarde de euro, începând cu 2007 şi până în 2013. Similar cu Programul
SAPARD, şi FEADR se va baza pe principiul cofinanţării proiectelor de investiţii private.
Fondurile europene vor putea fi accesate în baza a două documente-cheie: Programul Naţional
de Dezvoltare Rurală 2007-2013 şi Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală.
Proiectul familie Muresan, pensiune agroturistica, se incadreaza in axa III a FEADR.
Axa III “Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale” – 30%
din fondurile europene, totalizând suma de 2.046.598.320 euro, cuprinde:
Diversificarea activităţilor nonagricole
Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea microîntreprinderilor cu scopul de a promova spiritul
întreprinzător
Încurajarea activităţilor turistice
Servicii de bază pentru economia şi populaţia rurală
Prin FEADR se pot acorda fonduri nerambursabile între 50 si 70% din valoarea totala
eligibilă a proiectului, fondurile acordate reprezetând cofinanţarea publică, la care trebuie să
se adauge cofinanţarea privată, acea contribuţie financiară a celui care solicită fondurile
europene. Cofinantarea publică reprezintă sprijinul financiar acordat beneficiarilor Fondul
European Agricol pentru Dezvoltare Rurală de către Uniunea Europeană şi Guvernul
României.
Valoare totala eligbila a proiectului Pensiunea Agroturistica „ Colt de Rai” care face
obiectul finantarii de catre Autoritatea Conntractata este estimata la suma de 578000 RON,
echivalentul a 170000 EUR. Agentia acorda o finantare nerambursabila de maxim 285600
RON ( 119000 EUR) echivalenta cu 70% din valoarea totala eligibila a proiectului, restul de
2
30% insumand 173400 RON ( 51000 EUR) din valoarea proiectului fiind asigurat de
veniturile proprii ale beneficiarului, AF Muresan.
Familia Muresan beneficiaza de un teren de 1800 mp, aflat in proprietatea lor din anul
2005 pe care se afla o constructie ( locuinta familiei ) de 130 mp precum si dependintele
aferente gospodariei ( 89 mp), suprafata de 1450 mp din respectivul teren fiind destinata
exclusiv constructiei pensiunii si amenajarii terenului aferent ( parcare, loc de joaca pentru
copii, terasa, gradina)
Serviciile de proiectare a constructiei sunt asigurate de firma S.C. ARCHETON
S.R.L. Str. Moldoveanu nr. 6, Bl. R15 ap. 14 ,400682 Cluj-Napoca, Jud. Cluj ( Cod de
Identificare Fiscală: RO 19033351 Nr. Înregistrare Registrul Comerţului: J12/3095/2006)
Constructia la cheie a cladirii cu destinatia pensiune turistica este executata de firma
de constructii LACASA, Tel/fax: 021 / 230.60.77 Mobil : 0730.833.333 Adresa: str. Amman
nr 4, Bl 4, ap 104, sector 1 Bucuresti. Pretul „la cheie” este de 375EUR/mp, calculat la
suprafata construita si include:
Inchideri exterioare , izolatie suplimentara polistiren grosime 5 cm, tencuiala, tamplarie
PVC cu geam termopan, acoperis din tigle metalice.
Compartimentari interioare- zidarie beton celular.
Finisaje interioare - glet si vopsele lavabile, usi interioare si exterioare.
Instalatie electrica- racordata la reteaua de 220 V
Instalatii sanitare - alimentare cu apa rece si calda
- instalatia de canalizare
- obiecte sanitare - chiuveta, lavoar, spalator vase, cada, cabina de dus, vas - WC, robineti tr.
Instalatii de incalzire - Instalatia este prevazuta cu centrala termica proprie pe lemne.
Calorifere tip Romstal.
Pardoseli - living, holuri, bucatarie, dormitoare- gresie CESAROM, parchet laminat ,pereti
baie si bucatarie - faianta CESAROM .
3
ANALIZA COSTURI / BENEFICII
Venituri
Cheltuieli
Pe lângă materiile prime pe care proprietarul le poate asigura mai este necesar să
achiziţioneze, de pe piaţă, următoarele produse:
4
Forţa de muncă
Avind în vedere că activitatea este deservită de membrii familiei nu sunt cheltuieli cu forţa de
muncă.
173400 RON ( 51000 EUR valoarea sumei investite de proprietar) : 10 ani = 17340 RON/ an
Alte cheltuieli
Credit solicitat
Cost / Beneficii
Venituri totale / an 158400 RON
Cheltuieli totale /an 65694 RON
Profit brut / an 92706 RON
5
CLASIFICAREA UNITATII DE CAZARE
6
pantofi, pahare, vaze cu flori, televizor si aparat de radio. Apartamentul are in plus fotolii si
canapea, masuta, frigider, set de pahare.
7. Dotarea bucatariei:
Plita electrica, cuptor electric, cuptor cu microunde, vase si ustensile din inox, frigider
8. Alte criterii:
Exista telefon la dispozitia turistilor;
Anexele gospodaresti sunt amplasate si intretinute astefel incat sa nu creeze disconfort
turistilor;
Animalele de la care provin produsele lactate sunt atestate ca sanatoase, iar produsele din
carne sunt examinate sanitar-veterinar;
Minim 20% din alimente provin din surse locale;
In personalul pensiunii se gaseste o persoana absolvenya a unui curs de formare in domeniu;
Turistii au posibilitatea achizitionarii unor suveniruri sau produse alimentare sau
nealimentare cu specific local.
7
1. ANALIZA MEDIULUI DE MARKETING
Amplasamentul
Comuna Mărgău din judeţul Cluj situată într-o zonă montană dominată de munţii
Vlădeasa are o suprafaţă totală de 21167,56 ha reprezentând 3.17% din judeţ. Comuna are în
componenţă 6 sate: Mărgău, Buteni,Ciuleni, Bociu, Scrind-Frăsinet, Răchiţele şi două cătune
Doda-Pilii şi Ic Ponor care aparţin de Răchiţele.
Teritoriul administrativ al comunei este situat în partea vestică a judeţului intrând în
contact cu judeţul Bihor. Conform actelor de delimitare existente, com. Mărgău se
învecinează cu patru cumune din jud. Cluj (Beliş, Săcuieu, Sâncraiu, Călăţele ) şi una din jud.
Bihor (Budureasa ).
Accesul în comună se realizează dinspre Cluj pe DN1(E60). Legătura cu drumul
naţional se realizează pe DJ108C care străbate întreaga comună :Buteni, Mărgău, Scrind-
Frăsinet, Răchiţele, Doda-Pilii, celelalte sate Bociu si Ciuleni racordându-se la acesta prin
DC.123. Un alt drum important este drumul comunal DC128 drum care urmăreşte cursul văii
Henţului până în satul Bologa unde se realizează legătura cu DN 1. Distanţa dintre Cluj şi
Mărgău este de 68Km, iar principalele relaţii economice se desfăsoară cu oraşul Huedin, oraş
situat la o distanţa de 16 Km faţa de localitatea Mărgău fiind singurul oraş de la bordura
nordică a munţilor Apuseni Comuna Mărgău are 1892 locuitori repartizaţi pe sate după cum
urmează Mărgău (538) Răchiţele (847) Buteni (86)Ciuleni (109) Bociu (103)Scrind- Frăsinet
(209).
Funcţiunile de interes public grupate mai ales pe centru, permit conturarea unei zone
centrale polinucleare. Zona de locuit este în general compactă, formată din gospodării
ţărăneşti cu loturi medii de 1000 mp, cu o ordonare tipică satului transilvănean din
Depresiunea Henţului, cu locuinţa aliniată la strada şi anexele gospodăreşti retrase în spatele
locuinţelor.
Nu se poate vorbi de o zonă industrială bine definită deoarece principala activitate
industrială (prelucrarea lemnului )se regăseşte mai în toate gospodăriile, bineâţeles la
dimensiuni mai reduse în sfera productivă. Alte zone care se pot contura sunt cele aferente
spaţiilor destinate dotărilor aparţinând de gospodăria comunală sunt cimitirul şi cele doua
captări de apă existente.
8
Teritoriul comunei Mărgău este traversat de un important drum turistic spre zona
carstică a Padişului - Izvoarele Someşului Cald. Acesta are ca punct de plecare fie drumul
Huedin - Mărgău - Răchiţele fie din Bologa pe Valea Săcuieului (Henţului) până în Răchiţele
iar în continuare peste înşeuarea de la Prislop în Valea Someşului Cald .Din acest traseu
,accesibil mijloacelor auto ,se desprind trasee secundare de legătură cu cel de creastă şi care
includ puncte de un real interes. Pe Valea Săcuieului în aval de zona confluenţei cu Mărgăuţa
prin realizarea unui baraj a luat naştere Lacul Mărgăuţa care poate fi valorificat în dezvoltarea
pescuitului sportiv şi a sporturilor nautice fără motor.
Puncte tari
Zona atractiva, cu potential turistic ridicat, priveliste deosebit de placuta;
Rezervă de teren pentru amenajări ulterioare
Accesul în comună se realizează dinspre Cluj pe DN1(E60)- drum refacut si modernizat
recent
Apropierea de aeroportul internaţional Cluj Napoca - la cca. 60 km
Existenţa magistralei de cale ferată M300– care face legatura şi cu
ţările din centrul şi vestul Europei
In zona nu exista nici o sursa de poluare
Localitatea este usor de gasit, accesul fiind posibil cu autoturismul
Puncte slabe
Drumurile care fac legatura cu DN 1 ( DJ108C, DC.123, DC128 ) se afla intr-o stare tehnica
necorespunzatoare
Personalul
Personalul pensiunii este format din membrii familiei Muresan care detin pensiunea si
anume :Muresan Ovidiu (49 ani ,inginer zootehnist, detine brevet de turism-manager in
activitatea de turism, conduce afacerea familiei si se ocupa de managementul pensiunii),
Muresan Emilia (47 ani, casnica, se ocupa cu intretinerea pensiunii, mentinerea curateniei si
gatitul pentru turisti), Muresan Alexandru ( 23 ani, absolvent facultatea de Stiinte Economice
si Gestiunea Afacerilor Cluj-Napoca) si Muresan Mihaela (22 ani, absolventa Facultatea de
Stiinte Politice), Muresan Teodor( 73 ani) si Muresan Marioara( 69 ani) se ocupa cu
intretinerea gospodariei si cresterea animalelor.
9
Puncte tari
Personalul detine calificarea necesara activitatii desfasurate;
Personalul este prietenos, amabil, serviabil;
Personalul este motivat, toata munca fiind in interes propriu
Exista coordonare si armonie intre membrii personalului;
Toata munca personalului este orientata catre activitatea de turism;
Puncte slabe
O singura persoana este absolventa a unor cursuri de formare in domeniul turismului;
Personalul nu are experienta anterioara pe acest domeniu;
Confortul oferit
10
Toate camerele sunt dotate cu mobilier de calitate , modern si confortabil, adaptat
necesitatilor turistilor : paturi prevazute cu saltea relaxa, dulap pentru haine , cu oglinda ,
noptiere, masuta cu doua fotolii, suport pentru televizor . De asemenea in fiecare camera este
parchet, partial acoperit cu covoare de buna calitate asortate cu perdelele ce acopera
geamurile.
In fiecare camera se mai gasesc : TV ( satelit) , combina audio si minibar..
In livingul comun este un calculator conectat in permanenta la internet aflat la
dispozitia turistilor, precum si un telefon.
In fiecare baie sunt prosoape de fata si de baie, precum si halate de baie si un uscator
de par.
Turistii au mereu la dispozitie apa calda si rece, iar pe timpul sezonului rece se asigura
o temperatura constanta de 20°C in toate camerele.
De asemenea este pusa la dispozitia turistilor o masina de spalat haine si un fier de
calcat.
Toate spatiile sunt decorate in stil rustic, pastrandu-se specificul zonei, dar turistii
beneficiaza de toate conditiile necesare de confort.
Puncte tari
dimensiunile spatiilor respecta legislatia aflata in vigoare;
dotarile asigura tot confortul turistilor ( TV, internet, telefon, combina audio , home cinema,
aparatura electrocasnica);
mobilerul este de buna calitate, asigurand un grad inalt de confort;
baile sunt modern echipate , turistii avand la dispozitia lor tot ce au nevoie pentru igiena
personala;
exista o camera special adaptata pentru persoanele cu handicap locomotor;
ambianta este deosebit de placuta, spatiile pastrand caracterul rustic al zonei;
in toate spatiile se mentine curatenia absoluta;
Puncte slabe
lipsa unei instalatii de aer conditionat;
11
Serviciile prestate
Pensiunea ofera o gama larga de servicii care sa satisfaca cerintele celor mai
pretentiosi clienti dornici sa petreaca un sejur relaxant in mijlocul naturii dar si sa
experimenteze aspecte ale vietii rurale, bucurandu-se de tot confortul.
Puncte tari
pe langa serviciul de baza ( cazare) turistilor le sunt oferite si alte servicii suplimentare;
serviciile oferite le asigura turistilor contactul cu lumea exterioara pentru a nu se simtii
complet izolati ( internet, telefon);
le ofera posibilitatea de a asista sau chiar de a lua parte la activitatile gospodaresti atat cele
zilnice ( mulsul vacilor) precum si cele specifice diferitelor sarbatori din an;
le ofera posibilitatea de a invata diferite activitati mestesugaresti traditionale din zona de la
mestesugarii din sat;
le ofera siguranta in efectuarea traseelor montane prin asigurarea unui ghid turistic;
flexibilitate la plata serviciilor ( sunt acceptate plati prin card bancar);
turistii au posibilitatea sa-si creeze programul dupa bunul plac, personalul fiind la dispozitia
lor 24/24 ( inclusiv cu servitul mesei).
Puncte slabe
lipsesc o serie de servicii precum: inchirierea unor echipamente sportive sau ATV-uri;
Notorietatea
Proiectul aflandu-se abia la inceput nu se poate vorbi inca de notorietate dar asteptarile
in acest sens sunt mari si se previzioneaza un grad mare de notorietate dupa primii 3 ani de
functionare, prin campanii sustinute de promovare si prin mentinerea unui nivel ridicat al
calitatii serviciilor prestate catre viitorii turisti.
12
Performanta si importanta factorilor luati in considerare:
Peisaj
Inexistenta poluarii in
zona
Atitudinea
personalului
Mobilier
Dimensiunea spatiilor
Motivatia
MARE Curatenie
personalului
Ambianta
Calitatea serviciilor
prestate
Performanta
Calificarea
MICA Accesibilitate
Flexibilitatea
serviciilor
MICA MARE
Importanta
13
1.2. ANALIZA MEDIULUI EXTERN DE MARKETING
Furnizorii
14
Incalzirea pensiunii precum si apa calda sunt obtinute prin intermediul unei centrale
termice ce functioneaza cu combustibil solid , cazan cu gazificare pe lemne cu generator,
ventilator tiraj exhaustor, model DC 40 GS - 40 kW, 90 l volum de apa, combustibil prescris lemn
uscat cu putere calorica de 15 - 18 mj/kg, diametru 70-90 mm, 12 - 20% umiditate 40 m³ pe
seson.
Firma furnizoare este:
FURIK COM s.r.l.
Romania, 410222 Oradea, Str. Vladeasa nr.5
Tel/Fax: +40 259 436833
RDS.Mobil: +40 770 103.663
Vodafone:+40 723 984431
E-mail: office@furik.com
furik.com@gmail.com
www.furik.com
15
Cluj-Napoca
Str. Motilor, Nr 6-8
0364.400.445 - relatii clienti
RCS & RDS – Str. Dr Staicovici, Nr 71- 75, cladirea Forum 2000, sector 5, Bucuresti T: +40
31 400 4440 F: + 40 31 400 4441 e-mail:clienti@rcs-rds.ro
TEL: 0745.125.628
FAX: 0236.471.212
WEB: www.indacodistrib.ro
Intreg mobilierul pensiunii este din lemn masiv de o calitate superioara si un design
deosebit aflat in concordanta cu aerul rustic al spatiului. Este realizat pe comanda de catre
firma:
16
Frasin Import Export Srl.
Productie de mobilier din lemn masiv, PAL furniruit, alte articole din lemn.
Cluj Napoca, Cluj
Telefon: +40-(264)-554327 , Fax: +40-(264)-554327
Concurenta
17
Pensiunea Susman Telefon: 0264 277 845; 0788 938 696
pensiuneasusman@yahoo.com
18
1.2.2. ANALIZA MACROMEDIULUI DE MARKETING (ANALIZA PEST)
Puncte tari
Politica dezvoltării regionale a Uniunii Europene coroborată cu politicile naţionale ale
statelor membre au încurajat orientarea turismului către zonele rurale luând în calcul
efectele şi implicaţiile sociale pozitive ale acestuia.
Din analizele efectuate de Organizaţia Mondială a Turismului rezultă că turismul rural se
dezvolta într-un ritm mai rapid decât turismul internaţional în ansamblul său.
Interesul manifestat pentru susţinerea turismului rural in România a crescut si ca urmare a
desfăşurării la Bucureşti în 4-6 septembrie 1995, la nivelul Naţiunilor Unite, a lucrărilor
Comisiei Economice pentru Europa. Lucrările s-au materializat prin adoptarea unui
document privind rolul aşezărilor rurale şi dezvoltarea lor durabilă sub aspectul planificării
regionale cu accent pe susţinerea unei dezvoltări rurale multifuncţionale.
La Conferinţa Internaţională „Turismul rural şi ecoturismul - potenţial şi perspective”
desfăşurată în anul 2004 la Bran – Moeciu, sub egida Organizaţiei Mondiale a Turismului,
dl. Francesco FRANGIALLI secretarul general al O.M.T. a arătat că România dispune de
toţi factorii de bază pentru intensificarea dezvoltării turismului rural
Incepând cu anul 1992 România a beneficiat de Programul PHARE pentru turism care s-a
derulat în două etape până în anul 1997, având alocate fonduri de cca. 9,5 mil. ECU pentru:
- dezvoltare instituţională;
- pregătirea personalului;
- elaborarea strategiilor de dezvoltare;
- pentru grant-uri în turism şi cofinanţarea unor proiecte de
dezvoltare.
Sub coordonarea autorităţii administraţiei publice centrale în domeniul turismului s-a
acţionat pe directia legislatiei prin crearea cadrului legal general pentru desfacsurarea
activitatii de turism rural, omologarea si clasificarea structurilor turistice de cazare in turism
rural si sustinerea activitatii prin acordarea de facilitati si subventii.
Susţinerea înfiinţării si dezvoltării a unei reţele organizaţii non-guvernamentale şi a
Asociaţiei Naţionale a Turismului Rural, Ecologic şi Cultural(A.N.T.R.E.C.) prin care s-a
derulat şi secţiunea de dezvoltare a turismului rural din programul PHARE.
Cadru legislativ turistic aliniat la cerinţele şi standardele europene;
19
Susţinerea de către autoritatea administraţiei publice centrale de turism a promovării la
târgurile internaţionale de turism;
Existenţa cadrului general legislativ pentru construcţiile, dotările şi clasificarea bazei
materiale turistice;
Puncte slabe
Lipsa unor facilitati pentru proprietarii de pensiuni care au posibilitatea si doresc sa-si
dezvolte ferme agricole ECOLOGICE, conform normelor europene si inscrierea lor
Accesul limitat la fondurile europene cauzat de lipsa informatiei in unele regiuni ale tarii si
unor organisme care sa ofere servicii de consultanta pentru potentialii investitori in vederea
realizarii si implementarii unor proiecte
Lipsa reţelei naţionale de centre locale de informare şi promovare turistică;
Fonduri alocate pentru promovarea turismului rural neacoperitoare, insuficiente si
subdimensionate;
Cadru instituţional la nivel regional şi local pentru dezvoltarea turismului rural slab
dezvoltat;
Oportunitati
Dezvoltarea turismului rural în pensiuni turistice şi agroturistice prin reintroducerea/
extinderea de subvenţii şi facilităţi;
Susţinerea proiectelor care pun în valoare turistică obiective şi evenimente cultural-
spirituale şi tradiţionale româneşti;
Relansarea rapidă şi durabilă a turismului cu acordarea unei atenţii speciale locului
turismului în dezvoltarea economiei naţionale;
Dezvoltarea şi promovarea de programe turistice in domeniul turismului rural (podgorii şi
vinuri celebre tipice, bucătărie tradiţională cu produse agro-alimentare de tip ecologic,
pelerinaje, ecoturism specializat - speoturism, fauna si flora rara, ecosistemul Delta Dunării,
comunităţi care întreţin şi practică vechi tradiţii etnofolclorice, medicină naturistă etc.);
Amenintari
Amânarea creării structurilor instituţionale administrative de turism, la nivel regional şi
local;
Lipsa unei susţineri tehnice şi financiare pentru promovare turistică, din partea statului, cel
puţin de nivelul celei din statele vecine concurente;
Îmbunătăţirea mai rapidă a standardelor de calitate a ofertelor turistice ale ţărilor vecine
direct concurente ale României şi coroborarea nivelurilor tarifelor cu calitatea serviciilor;
Reorientarea unei părţi a cererii turistice interne către alte destinaţii externe;
20
Consolidarea, în lumea turistică, a percepţiei de ofertă ieftină în dauna calităţii;
21
Mediul economic
Economia
Puncte tari
• Vechi tradiţii în prelucrarea lemnului (exploatare forestieră, producerea
de cherestea; tîmplăritul şi dulgheritul sunt cele mai reprezentative
sectoare de activitate din acest domeniu)
• Resurse minerale aflate în conservare (minereuri complexe, roci pentru
construcţii)
• Tradiţii locale în creşterea animalelor, în special a bovinelor
• Existenţa unor societăţi comerciale şi persoane fizice autorizate cu
activitate în zonă
Puncte slabe
• Resurse financiare insuficiente, investiţii autohtone şi străine reduse
• Infrastructura necorespunzătoare, absenţa sau dimensiunile reduse ale
alimentării cu apă, canalizării, limitele şi ritmul extinderii telefoniei fixe
care frânează apariţia dotărilor turistice
• Funcţia predominantă economică este activitatea agricolă
• Echipamente şi tehnologii învechite
• Lipsa unei pieţe concurenţiale pentru desfacerea laptelui
• Valorificarea fructelor de pădure şi a ciupercilor prin intermediari, fără
posibilităţi de prelucrare, respectiv conservare, pe teritoriul comunei
Oportunităţi
• Reconversia unor capacităţi economice aflate în conservare în
capacităţi cu profil nou de fabricaţie axate pe prelucrarea complexă a
lemnului (mobilă, pardoseli calde etc.), prelucrarea laptelui, prelucrarea
cărnii, prelucrarea fructelor de pădure şi a ciupercilor)
• Promovarea dezvoltării unei agriculturi ecologice în sectorul de
cultivare a plantelor şi în zootehnie
• Reconversia unor capacităţi, în special agricole, spre arii de
productivitate adaptate condiţiilor locale
• Înfiinţarea Parcului Natural Munţii Apuseni
22
• Utilizarea programelor de finanţare a UE şi autorităţilor judeţene,
regionale sau naţionale
• Extinderea colaborării cu organizaţii neguvernamentale care au
capacitatea să atragă fonduri extrabugetare
• Dezvoltarea de relaţii de parteneriat economic şi administrativ cu
unităţi teritoriale (similare sau
asemănătoare) din ţară şi străinătate
Ameninţări
• Lipsa de receptivitate şi flexibilitate la cerinţele pieţei care determină
decalaje economice mari, greu de recuperat
• Izolarea comunei din punct de vedere al accesului la infrastructură care
conduce la depopularea zonei şi la declin economic
• Reducerea ponderii populaţiei active
• Creşterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pieţei
muncii şi economiei locale datorită fiscalităţii ridicate
Turismul
Puncte tari
• Potenţial turistic ridicat cu un fond turistic natural de excepţie la care
se adaugă un fond turistic antropic de mare valoare.
• Arie propice practicării turismului în toate anotimpurile
• Aşezarea geografică propice dezvoltării serviciilor, în special a celor turistice
Puncte slabe
• Resurse financiare insuficiente, investiţii autohtone şi străine reduse
• Slaba pregătire a populaţiei în promovarea valorilor turistice
• Pregătire profesională de slabă calitate în domeniul serviciilor turistice
Oportunităţi
• Introducerea la scară semnificativă a turismului rural prin înfiinţarea de
ferme şi gospodării autorizate pentru practicarea agro-turismului
• Înfiinţarea Parcului Natural Munţii Apuseni
• Punerea în valoare a traseelor turistice existente şi crearea unor
circuite turistice noi
23
• Concesionarea unor terenuri din proprietatea privată a comunei în
vederea construirii unui sat de vacanţă la Doda Pilii
• Punerea în valoare a bogatului patrimoniu cultural şi istoric al comunei
• Utilizarea programelor de finanţare ale UE şi autorităţilor
• Extinderea colaborării cu organizaţii neguvernamentale care au
capacitatea să atragă fonduri extrabugetare
Ameninţări
• Fiscalitatea accentuată
• Reducerea sau eliminarea unor facilităţi pentru prestatorii de servicii
turistice
• Lipsa de comunicare crează orientarea investitorilor spre alte zone de
interes
24
Industria
Agricultura
Probleme
resurse financiare insuficiente, investiţii puţine
păşuni şi fânaţe degradate cu specii slab productive
utilaje agricole învechite, rudimentare şi tehnologii neperformante
media de vârstă ridicată a celor ce se ocupă de activităţi agricole
degenerarea raselor animalelor şi servicii medicale veterinare sporadice
perpetuarea monoculturilor (cartof, păioase) datorită fertilităţii scăzute a solului
scăderea producţiilor medii la aproape toate culturile
piaţă de desfacere redusă
Obiective pe termen mediu şi lung
practici de agricultură durabilă, adaptate condiţiilor climaterice şi solului din comună
însămânţarea păşunilor şi fâneţelor naturale cu specii productive adaptate la condiţiile
pedo-climatice
25
îmbunătăţirea raselor de animale din sectorul zootehnic prin aclimatizarea unor rase de
animale performante şi prin subvenţionarea însămânţărilor artificiale
crearea unui centru zonal pentru colectarea cartofului
asocierea producătorilor
îmbunătăţirea practicilor agricole
politici de marketing eficiente
Comerţul şi serviciile
Probleme
unităţi comerciale mici, cu profit mic sau parte din reţeaua comercială a Cooperativei de
Consum în cadrul cărora se desfăşoară şi activităţi prestatorare de servicii
diversitate redusă, majoritatea fiind orientate spre alimentaţie publică – magazine alimentare
şi baruri
orientare în majoritate spre clienţii locali
activităţi de marketing reduse
valorificare slabă a resurselor locale
Obiective pe termen mediu şi lung
diversificarea obiectului de activitate al firmelor
utilizarea eficientă a resurselor locale
promovarea unor tehnici eficiente de marketing
orientarea parţială spre turişti ca potenţial clienţi
Agro-turismul
Probleme
slaba prezenţă a fermelor agro-turistice autorizate
lipsa unor produse turistice coerente
lipsa personalului calificat în turism – manageri, ghizi etc.
promovare slabă a produselor turistice existente la nivel regional şi care includ şi comuna
Mănăstireni
Obiective pe termen mediu şi lung
26
înfiinţarea unei reţele solide de gospodării autorizate pentru practicarea agro-turismului, în
comună fiind identificate un număr de 36 de gospodării potenţiale pentru practicarea
agroturismului
practicarea unui turism integrat, cu pachete turistice variate, în contextul în care comuna
poate oferi un larg spectru turistic legat de prezenţa arealului montan cu diversitatea sa de
relief, fauna şi avifauna bogată şi nu în ultimul rând de prezenţa lacurilor de acumulare
Fântânele şi Mărgăuta
crearea la Doda Pilii a infrastructurii necesare "porţii de acces" în Parcul Naţional "Munţii
Apuseni"
întreţinerea traseelor turistice existente şi deschiderea unor circuite turistice noi
luarea în custodia Consiliului Local Mărgău a Rezervaţiei Naturale "Peştera din Valea Firii",
a zonelor naturale protejate de interes judeţean "Cascada Răchiţele" şi Defileul "Văii
Stanciului" şi introducerea acestora în circuitul intern şi internaţional printr-o promovare
mediatică pe măsură
realizarea unor programe de pregătire pentru practicanţii de agro-turism
realizarea unor produse turistice diversificate
realizarea şi promovarea unor evenimente locale
adoptarea unor măsuri eficiente de promovare, atât la nivel regional cât şi la nivel naţional şi
internaţional
27
unor circuite turistice noi
• Punerea în valoare a bogatului
patrimoniu cultural şi istoric al X X
comunei
• Existenţa unor programe de
finanţare guvernamentale X X
pentru reconversie profesională
Amploarea ampactului asupra
Amenintari Probabilitatea de materializare
pensiunii
Ridicata Medie Scazuta Ridicata Media Scazuta
• Lipsa de receptivitate şi
flexibilitate la cerinţele pieţei
care determină decalaje X X
economice mari, greu de
recuperat
• Izolarea comunei din punct de
vedere al accesului la
infrastructură care conduce la X X
depopularea zonei şi la declin
economic
• Reducerea ponderii populaţiei
X X
active
• Fiscalitatea accentuată X X
• Reducerea sau eliminarea
unor facilităţi pentru prestatorii X X
de servicii turistice
28
• Rezervă de teren pentru amenajări ulterioare
Puncte slabe
• Relief muntos şi deluros specific zonei montane şi de contact
• Climă aspră, improprie culturilor agricole
Oportunităţi
• Programe ale autorităţilor judeţene şi centrale destinate mediului rural
• Înfiinţarea Parcului Natural Munţii Apuseni
Ameninţări
• Reducerea vizibilă a fondului forestier
• Posibilitatea producerii unor inundaţii devastatoare în condiţiile în care
albiile râurilor şi pârâurilor din vatra satelor nu sunt regularizate
Mediul înconjurător
Puncte tari
• Inexistenţa în arealul comunei a marilor poluatori industriali
• Prezenţa pe teritoriul comunei a trei rezervaţii naturale de interes
naţional şi a patru zone naturale protejate de interes judetean
• Aplicarea în fază incipientă a unui sistem integrat de colectare a
deşeurilor
• Eforturi ale autorităţilor locale de aplicare riguroasă a legislaţiei privind
protecţia mediului
Puncte slabe
• Depozitarea necontrolată a rumeguşului rezultat în urma prelucrării
lemnului
• Defrişări masive în fond forestier şi în păşuni împădurite
• Colectarea neselecţionată a deşeurilor, în vederea reciclării, refolosirii,
recuperării sau valorificării lor
• Prezenţa pe cursurile râurilor a deşeurilor menajere
• Nu există o rampă ecologică în apropiere care să deservească şi
comuna
• Educaţia ecologică superficială
Oportunităţi
29
• Utilizarea programelor UE destinate reabilitării condiţiilor de mediu din
mediul rural
• Infiinţarea de programe susţinute de finanţări interne şi externe, menite
demarării unor lucrări silvice de împădurire
• Susţinerea financiară a programelor locale privind înfiinţarea staţiilor
de brichetare pentru rumeguşul provenit din zonă
• Protecţia faunei şi avifaunei caracteristice zonei
• Promovarea unui program riguros, ştiinţific, pentru recoltarea fructelor
de pădure şi a ciupercilor
• Înfiinţarea Parcului Natural Munţii Apuseni
• Extinderea colaborării şi implicarea organizaţiilor neguvernamentale şi
a şcolilor în programe comune de educaţie ecologică
Ameninţări
• Micşorarea suprafeţei împădurite şi mărirea riscului generat de
eroziunea solului, cu consecinţe grave pe termen lung dacă nu se
intervine la timp
• Prezenţa mentalităţii de indiferenţă faţă de protecţia mediului (mai ales
la nivelul populaţiei adulte)
.Oportunitati:
condiţii de viaţă atractivă pentru tineri, atât pentru cei din localitati cât şi pentru cei din
exterior (care ar dori să se stabilească în comună)
30
creerea unor noi locuri de muncă şi diversificarea sectoarelor economice, respectiv
promovarea sectorului terţial şi a turismului
condiţii şi facilităţi pentru familiile tinere cu copii
Unităţi de învăţământ 5 78
Elevi 156 9224
Personal didactic 21 500
Cultura
Educaţia
31
Se observa cresterea implicarii bisericilor în actul educaţional în cadru formal şi informal
precum si revitalizarea organizaţiilor civice existente.
Istoria comunei
Comuna Mărgău este o veche vatră de cultură şi civilizaţie
românească, rezistând împotriva tuturor vicisitudinilor timpului, având
parte de o populaţie în a cărui vocabular minciuna şi hoţia erau cuvinte
necunoscute.
Prima atestare documentară a satului Mărgău datează din anul
1200. În anul 1340, sub conducerea preotului Andrei, comunitatea ocupă
vatra actuală a satului.
Pe lângă rolul important jucat de populaţia comunei în revoltele
ţărăneşti conduse de Horia şi pentruajutorul dat lui Avram Iancu, comuna
mai este cunoscută şi pentru importanţa economică a acesteia în secolele
al XVIII-lea şi al XIX-lea. Astfel, la 1779 se aminteşte existenţa a doua
mine în exploatare la Mărgău, în anii 1750 –1760 sunt amintite exploatări
ale argintului iar la 1845, la Răchiţele se exploata cupru.
Începând de la sfârşitul secolului al XX-lea populaţia comunei se
face cunoscută în toată ţara prin monopolizarea activităţilor de
“geamărit”, locuitorii acesteia fiind consideraţi cei mai pricepuţi geamgii
ai ţării.
32
indiferenţă faţă de protecţia
mediului (mai ales la nivelul
populaţiei adulte)
Mediul tehnologic
Infrastructura
Puncte tari
Existenţa magistralei de cale ferată M300– care face legatura şi cu
ţările din centrul şi vestul Europei
Apropierea de drumul european E60 - la o distanţa de cca. 15 km
Apropierea de aeroportul internaţional Cluj-Napoca - la cca. 60 km
Prezenţa arhitecturii tradiţionale
Posibilităţi sporite de folosire a surselor de apă proprii în vederea
extinderii
Puncte slabe
Sisteme de alimentare cu apă în sisteme locale subdimensionate şi
învechite
Reţeaua de canalizare este inexistentă,
Starea tehnică necorespunzătoare a reţelei rutiere
Zonă neechipată cu reţele de distribuţie a gazelor naturale
Oportunităţi
Programe comunitare ale Uniunii Europene pentru sprijinirea
dezvoltării infrastructurii în mediul rural: SAPARD, ISPA
Programe guvernamentale pentru încurajarea iniţiativelor locale
Programe de modernizare a infrastructurii rutiere
Programe locale pentru colectarea rumeguşului rezultat din prelucrarea
lemnului, brichetarea acestuia şi utilizarea brichetelor pentru încălzirea
obiectivelor de utilitate publică
Ameninţări
Orientarea programelor europene şi guvernamentale spre alte zone
considerate prioritare
Scăderea interesului investitorilor pentru comună datorită
infrastructurii fizice neadecvate
33
Alimentare cu apă curentă, energie electrică şi canalizare
• Scăderea interesului
investitorilor pentru comună
datorită infrastructurii fizice X X
neadecvate
34
OPORTUNITATI
• Înfiinţarea Parcului
Natural Munţii Apuseni
• Programe
guvernamentale de
modernizare a
infrastructurii rutiere
• Reducerea sau eliminarea • Programe comunitare ale
unor facilităţi pentru Uniunii Europene pentru
prestatorii de servicii sprijinirea dezvoltării
turistice infrastructurii în mediul
rural: SAPARD, ISPA
MARE • Reconversia unor
capacităţi economice
Promovarea dezvoltării unei
agriculturi ecologice
Probabilitate de
fructificarecu • Utilizarea programelor
UE destinate reabilitării
condiţiilor de mediu din
• Programe ale autorităţilor
mediul rural
judeţene şi centrale
• Programe locale pentru
destinate mediului rural
colectarea rumeguşului
• Punerea în valoare a
rezultat din prelucrarea
traseelor turistice existente
lemnului
şi crearea unor circuite
• Existenţa unor programe
MICA turistice noi
de finanţare
• Punerea în valoare a
guvernamentale pentru
bogatului patrimoniu
reconversie profesională
cultural şi istoric al
•Relansarea rapidă şi durabilă a
comunei
turismului cu acordarea unei atenţii
speciale locului turismului în
dezvoltarea economiei naţionale;
MICA MARE
35
Atractivitatea oportunitatii
AMENINTARI
•Reducerea ponderii
populaţiei active
• Reducerea vizibilă a
fondului forestier
• Posibilitatea producerii
• Prezenţa mentalităţii de
unor inundaţii devastatoare
MARE indiferenţă faţă de protecţia
mediului (mai ales la nivelul
populaţiei adulte)
Amploarea impactului
In urma analizei oportunitatilor si amenintarilor reiese faptul ca mediul este unul stabil
catre favorabil.
2. OBIECTIVELE PLANULUI DE MARKETNG
Intr-o societate din ce in ce mai urbanizată chemarea către mediul rural si stilul de
viata rural devine din ce in ce mai puternică. Locuitorii de la orase se intorc la locurile de
origine si la modul de viata simplu al „vremurilor de altădată”. Acestea reprezintă cateva
din motivatiile care au determinat o crestere a turismului rural atat in Romania cat si in
numeroase alte părti ale globului.
Agroturistul, interesat să experimenteze stilul de viată al gospodăriilor rurale , are la
dispozitie in microregiunea Huedin un numar de 74 pensiuni turistice ( totalizand 1072
locuri) , iar pe teritoriul comunei Margau se gasesc 16 pensiuni din care 15 agroturistice ( 84
locuri).
Asadar oferta pe turismul rural este destul de bogata si se mentine in crestere de la un
an la altul la fel ca si cererea .
In aceste conditii obiectivele generale ale planului de marketing pentru o pensiune nou
infiintate precum Pensiunea „ Colt de Rai” analizata se refera la partea de piata, promovare si
indicatori ai profitabilitatii.
36
Un prim obiectiv este obtinerea unei parti de piata de minim 8 % in primii trei ani,
care sa asigure un flux constant de turisti si un grad de ocupare cat mai mare. In acest scop cel
mai mare atuu al Pensiunii”Colt de Rai” il constituie calitatea serviciilor si clasificarea
acesteia, fiind singura pensiune agroturistica de 4 margarete din zona.
Cel de-al doilea obiectiv vizeaza atingerea unui grad de ocupare de minim 30% in
primii doi ani ceea ce ar aduce o rata a profitului de 100%. Mai mult, daca se realizeaza un
grad de ocupare de 35% insemnand 128 de zile cu turisti la capacitate maxima pe an s-ar
obtine un profit de 92706 RON , iar amortizarea investitiei particulare ( de 51000 EUR) s-ar
realiza in 10 ani fara eforturi financiare mari.
De asemenea se urmareste atragerea turistilor straini in aceasta unitate de cazare, iar
ponderea lor in totalul turistilor primiti sa fie de minim 6%.
Aceste obiective pot fi realizate tinand cont de punctele tari pe care le detine pensiunea
dar si de oportunitatile oferite de mediul in care este amplasata. O data cu punerea in aplicare
a proiectelor locale si nationale ce tin de strategia de dezvoltare a turismului rural se vor creea
conditii mai bune de infrastructura si de mediu si numarul de turisti va creste considerabil.
Criterii de segmentare
-demografice:
varsta: - tineri pana la 35 de ani ( persoane active atrase de activitatile in aer liber specifice
zonei de munte, dar si de obiectivele turistice naturale din zona cum ar fi Cetatile Ponorului)
- intre 35 si 50 de ani ( turisti care apreciaza un sejur relaxant , odihnitor intr-o zona
atractiva ce ofera multe obiective turistice in special culturale)
- peste 50 de ani ( sunt in general turisti straini care cauta confort , relaxare dar si
posibilitatea de a intra in contact cu civilizatii noi fiind interesati de cultura tarii gazda)
37
provenienta geografica; - turisti din Romania ( cea mai mare pondere)
- turisti din strainatate ( in special din tari precum Franta,
Danemarca, Belgia, Ungaria, Germania interesati de cultura altor tari si in special de cultura
populara si care au in general peste 50 de ani)
-economice:
venitul: -venituri medii ( cei care au o durata de sedere mai scurta)
-venituri mari ( petrec un sejur complet sau vin periodic cu o sedere mai scurta in
week-end-uri)
-pshologice:
personalitate - persoane active, dornice sa experimenteze lucruri noi ( cei interesati de
aspectul cultural si de cadrul natural al zonei montane)
- persoane comode , mai putin active ( interesati de confort, relaxare, evadare
din cotidian )
-sociale:
clasa sociala:- de mijloc ( atrasi de obiectivele turistice a zonei)
- superioara ( atrasi de confort, notorietate, facilitati de petrecere a timpului
liber )
38
4. FORMULAREA PLANULUI DE MARKETING
MIXUL DE MARKETING
1. Produs
39
De asemenea pensiunea mai ofera o camera special proiectata pentru persoanele cu
handicap locomotor.
Accentul in spatiile de cazare este pus pe confort, iar ambianta pastreaza caracterul
rustic al zonei.
pensiune completa
Fiind o pensiune agroturistica produsele alimentare servite turistilor sunt naturale si
provin fie din gospodaria proprie , fie din alte gospodarii din comuna. Se servesc preparate
traditionale, meniul oferit fiind flexibil in functie de preferinta clientilor.
2. Pret
40
Preturile practicate urmaresc in primul rand raportul cu calitatea serviciilor oferite si se
incadreaza in regimurile de pret practicate in turismul rural la acest nivel.
La calcularea pretului s-a avut in vedere costul brut al serviciilor oferite si un adaos care sa
satisfaca profitul asteptat.
Tarifele practicate 2008-2009
Pret/persoana/zi- RON
Loc camera dubla 50
Loc apartament 70
Mic dejun 10
Pranz 25
Cina 15
3. Promovare
41
implicate în mod direct sau indirect în promovarea şi dezvoltarea turismului rural;
● De a organiza campanii de publicitate pentru unităţile clasificate şi omologate, incluse în
reţea, prin mass-media;
Funcţiile cheie
● Reprezentare/ Lobby
● Marketing/ Promovare
● Controlul calităţii / Produse standard
● Pregătire/Instruire
● Rezervări / Informaţii
4. Clientul
42
5. Plasare/ distributie
Comuna Mărgău este situată în partea de vest a judeţului Cluj ocupând o suprafaţă
totală de 21168 ha, fiind de altfel una dintre cele mai mari comune din ţară şi a doua din
Microregiunea Huedin, după Măguri-Răcătău. Satele care compun comuna Mărgău sunt:
Mărgău (centru de comună), Bociu, Buteni, Ciula, Frăsinet, Scrind-Frăsinet, Răchiţele şi
Doda Pilii.
Comuna se învecinează la Nord cu Sîncraiu, la Est şi Sud-Est cu Călăţele, la Sud cu
Beliş iar la Nord Vest cu Săcuieu. Accesul principal se face dinspre Huedin pe drumul DJ 108
C şi de pe drumul E60, prin comunele Poieni şi Săcuieu pe drumul DJ 103 H.
Fiind situată în limita nord-estică a Munţilor Apuseni, comuna
prezintă numeroase puncte de atracţie turistică şi speologică. De altfel o
bună parte din teritoriul comunei Mărgău este inclusă în delimitarea
Parcului Natural Munţii Apuseni. În teritoriul administrativ al comunei se
găsesc mai multe arii naturale protejate de interes naţional: Peştera Mare
(Valea Firei), Peştera Piatra Ponorului, Peştera Vârfuraşu, sau judeţene:
Muntele Vlădeasa, Pietrele Albe, Cheile Văii Stanciului şi Cascada
Răchiţele. Toate acestea constituie un pol de atracţie major pentru turişti,
mai ales în cursul verii. Mai trebuie menţionat că prin comuna Mărgău se
face accesul
principal dinspre E60 în renumita zonă carstică a Padişului care atrage
anula mii de turişti din ţară şi străinate. Alte obiective ce pot fi exploatate din
punct de vedere turistic sunt Biserica “Sf.Arhangheli” Ciuleni, Biserica “Sf.Arhangheli”
Mărgău , monumente istorice şi de arhitectură, gospodării ţărăneşti tradiţionale şi nu în
ultimul rând portul şi folclorul autentic moştenit în zonă.
In ceea ce priveste distributia, Pensiunea „Colt de Rai” are un sistem de rezervare
propriu, necolaborand cu agentii de turism. Rezervarile se pot face telefonic sau electronic pe
site-urile cu care colaboreaza.
43
6. Personalul
Personalul Pensiunii „Colt de Rai” este format din membrii asociatiei familiale care
detine afacerea toti fiind implicati in desfasurarea activitatii de turism.
Cei 6 membrii ai familiei Muresan isi impart activitatile in functie de experienta detinuta si
posibilitatile de indeplinire a atributiilor. Fiind vorba de afacerea familiei, motivatia
personalului este mare astfel ca atitudinea fata de turisti este una prietenoasa si amabila, dand
totodata dovada de seriozitate si respect pentru clienti.
Trei membrii ai personalului au studii superioare si sunt vorbitori de limbi straine
(engleza, franceza, germana, italiana) avand astfel calificarea necesara pentru intampinarea
celor mai pretentiosi turisti, fie ei chiar si straini.
7. Ambianta
Gospodaria familiei Muresan este formata din constructia destinata cazarii turistilor,
constructia destinata locuirii familiei si anexele gospodaresti necesare cresterii animalelor
care sunt insa izolate fata de perimetru destinat turistilor pentru a evita alterarea confortului
clientilor..
Toate constructiile au un aspect ingrijit fiind intretinute corespunzator. De asemenea
spatiul verde , parcarea si locul de joaca sunt si ele ingrijite pentru a asigura un aspect cat mai
placut al ansamblului.
Intreaga pensiune este conceputa pentru a asigura confortul clientilor dar si pentru a
respecta stilul rustic care o incadreaza in specificul locului. Intreaga ambianta este gandita in
cele mai mici detalii pentru a satisface nevoia de relaxare si recreere a turistilor creand un aer
cald, primitor petru cei care ii trec pragul.
8. Procesele
Procesul de prestare a servicilor specific pensiunii este alcatuit din operatii distincte
mai degraba decat operatii in linie, pentru ca permite prestarea unei mari varietati de servicii
folosind diferite combinatii si secvente de activitati. Serviciile sunt astfel concepute incat sa
44
vina in intampinarea celor mai variate nevoi si exigente ale consumatorilor si sa permita
programarea lor, avantajul cel mai important fiind flexibilitatea.
Personalul de contact : e reprezentat de proprietarul pensiunii Muresan Ovidiu si de
fiica sa Mihaela , cei doi ocupandu-se de primirea si cazarea clientilor precum si de
mentinerea relatiilor de comunicare cu acestia pe durata sejurului.
Personalul de sprijin: e format din ceilalti membrii ai familiei care se ocupa de
intretinerea gospodariei si a animalelor, mentinerea curateniei in spatiile destinata turistilor,
pregatirea mesei si procurarea produselor necesare prestarii serviciilor.
Ceilalti clienti: pot fi intalniti in zonele comune destinate tuturor clientilor precum
locul de servit masa, livingul, terasa, foisorul, curtea, locul de joaca.
Obiectele si elementele tangibile cu care clientul intra in contact sunt cele care tin de
spatiul destinat exclusiv turistilor ( camerele , precum si spatiile comune tuturor clientilor).
Obiectele si elementele tangibile cu care clientul nu ntra in contact sunt reprezentate
de tot ceea ce tine de anexele gospodaresti si spatiul pentru locuit al proprietarilor pensiunii,
precum si obiectele folosite indirect la prestarea serviciilor ( de exemplu cele folosite la
intretinerea spatiilor destinate turistilor).
Element al
Actiuni in cadrul unui proces de prestare a serviciilor pensiunii
procesului
Intra in Comanda Consuma Anunta
Oaspete Soseste Se cazeaza
camera mancare mancarea plecarea
Se fac
Personalul Preia Transporta
Intampina Inregistreaza formele de
de contact comanda comanda
plecare
Personalul Prepara
de sprijin mancarea
45
INDICATORI TURISTICI
46
LH lPU lPR LHT LT LV
1
LC LC LC LC LC LC
1220 702 1259 75 128 742
1
4126 4126 4126 4126 4126 4126
29.5 17 30.5 1.8 3 18 1
Categoria calitativa Nr unitati de cazare Pon44derea in totalul unitatilor d20e cazare 9%)
5 stele 53 1
4 stele 251 5
3 stele 990 21
2 stele 2084 44
1 stea 955 20
Naclasificate 377 8
TOTAL 4710 100
LH 1 LH 2 LH 3 LH 4 LH 5 LHn
1
LH LH LH LH LH LH
955 2084 990 251 53 377
1
4710 4710 4710 4710 4710 4710
20 44 21 5 1 8 100%
47
Greutatea specifica a tarilor din care provin turisti straini in totalul turistilor straini din
anul 2006
CEMOL 1489
Republica Moldova : 24.6
CE 6037
CUNG 1366
Ungaria: 22.6 %
CE 6037
CGER 342
Germania : 5 .6 %
CE 6037
CIT 278
Italia : 4 .6 %
CE 6037
Z
2 2 2 2 2
Cge
i 1
i
0.246 0.226 0.056 0.046 0.34
48