Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sisteme de Combatere Integrată-Vița de Vie
Sisteme de Combatere Integrată-Vița de Vie
INTRODUCERE
3. CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE
Evaluarea terenului şi a plantelor din punct de vedere fitosanitar este o condiţie esenţială
pentru stabilirea celor mai eficiente metode de control ale bolilor şi dăunătorilor viţei-de-vie.
Deoarece sectorul este unul de importanţă majoră pentru economia ţării s-a încercat
impulsionarea acestuia şi în acest scop Guvernul României prin Ministrul Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale a dezvoltat o serie de programe cum ar fi: Programul Naţional de Sprijin al
României în sectorul viti-vinicol 2014 – 2018 şi Programul Naţional de Sprijin în sectorul viti-
vinicol 2019 – 2023.
2
1. SIMPTOME PRODUSE DE ORGANISME
DAUNATOARE VITEI DE VIE
Simptomele ce apar pe diferitele organe la vița-de-vie sunt variate, după cum urmează:
Putregaiuri produse prin degradarea şi distrugerea diferitelor organe ale plantelor atacate
sub influenţa enzimelor secretate de ciuperci (Botrytis cinerea, Botrytis fuckeliana,
Coniella diplodiella).
Fainare, cauzată de ciuperca Uncinula necator, prezentă în forma denumită Oidium
tuckeri, afectează toată planta, de la lăstari până la fructe, manifestându-se prin formarea
unui strat de culoare cenușie și, mai apoi, prin crăparea boabelor.
Mană, cauzată de ciuperca Plasmopara viticola, constă în apariția unor pete gălbui pe
frunze, acestea căpătând, mai apoi, o consistență specifică ciupercilor, asemănătoare
pufului. În timp, frunzele capătă o culoare brună și se usucă.
Antracnoza, cauzată de ciuperca Gleosporium ampelophagum, care se manifestă prin
apariția unor pete brun-roșcate pe frunze și pe lăstari, adesea având aspectul unor
ulcerații.
Pătările frunzelor, de diferite culori, în diferite faze de vegetaţie, sunt simptome foarte
răspândite la toate tipurile de boli, cum ar fi, Septoria ampelina, Alternaria spp.,
Pseudopeziza tracheiphila.
Cancere (Eutypa lata).
Necrozele apar frecvent pe ramuri, fructe şi alte organe atacate, fiind influenţate de
factori variaţi şi sunt cunoscute sub denumirea de arsuri.
În cazul bacteriozelor care afectează vița-de-vie, pot fi întâlnite mai multe tipuri de
simptome. In randurile urmatoare voi enumera cateva simptome produse de bacterii.
3
A. Pătări, arsuri (necroze) cu forme şi mărimi diferite (circulare sau neregulat circulare) cu
sau fără aureolă (halo).
Apar pe frunze, coarde, flori şi fructe: pe frunze, dezvoltarea petelor este limitată de
nervuri, iar petele apar unghiulare; pe coarde, pătările au formă de dungi sau benzi.
Pe vreme umedă şi caldă, ţesuturile infectate exsudează masa de bacterii şi produc
îmbolnăvirea altor plante.
Pătrunderea bacteriilor are loc prin răni și deschideri naturale, iar invazia intracelulară
prin țesuturile parenchimatice. Congestia hidrică a țesuturilor în timpul ploilor
puternice favorizează pătrunderea și invazia patogenilor (Pseudomonas syringae).
C. Ulcere
Apar pe coarde;
Au aspect de: crăpături ale scoarței, zone necrotice în cilindrul lemnos, excrescențe
crustoase;
Bacteriile pătrund prin răni și prin deschideri naturale; exemple: Xylella fastidiosa,
Xylophilus ampelinus.
4
1.3. SIMPTOME PRODUSE DE VIRUSURI
Cele mai frecvente și evidente simptome ale infecțiilor virale la vița-de-vie sunt:
5
1.4. SIMPTOME PRODUSE DE INSECTE, ACARIENI
Dăunări produse de organisme dăunătoare cu aparat bucal de ros, care apar la exteriorul sau
în interiorul organelor atacate:
Dăunările produse de organisme dăunătoare cu aparat bucal de supt, apar în urma faptului că
pentru hrănire dăunătorii introduc în țesuturi salivă, conținând enzime care determină modificări
morfologice și biochimice ale acestora, printre care amintim:
În urma hrănirii prin înțeparea și sugerea sucului cellular, nematozii pot să producă daune,
care frecvent apar sub formă de:
6
2. ORGANISME DAUNATOARE VITEI DE VIE
(VITIS VINIFERA)
Exista cateva specii de organisme daunatoare de carantina ale vitei de vie, cu diverse
raspandiri geografice, ce pot fi regasite pe mai multe continente (Europa, Africa, Asia, America).
Astfel, vom enumera clasele de specii, cu denumirea lor stiintifica si populara, urmand sa
descriu cativa dintre reprezentantii acestora.
A. Bacterii
1. Xylophilus ampelinus (Panagopoulos) Willems et al - arsura bacteriană
2. Xylella fastidiosa, Wells, Raju, Hung, Weisburg, Parl & Beemer - arsura bacteriană
B. Virusuri si micoplasme
1. Grapevine flavescence doree MLO/(FDp) - flavescența aurie;
2. Tomato ringspot virus (ToRSV) - virusul pătării inelare a tomatelor la vița de vie;
3. Tobacco ringspot virus (TRSV) - virusul pătării inelare a tutunului la vița de vie;
4. Peach rosette mosaic virus in grapevine (PRMV) - virusul mozaicului în rozetă a piersicului.
C. Insecte si acarieni
1. Daktulosphaira vitifoliae (Fitch.) – filoxera;
2. Margarodes vitis (Phillipi);
3. Margarodes vredendalensis de Klerk;
4. Margarodes prieskaensis, Jakubski;
5. Carneocephala fulgida, Nottingham - populaţii non-europene;
6. Graphocephala atropunctata (Signoret) - populaţii non-europene.
7
2.2. Organismul daunator - Daktulosphaira vitifoliae (filoxera)
Forma galicolă: apteră, 1,5-2 mm lungime cu două subtipuri: fundatrix sau matca, cu
corp piriform şi fundatrigene cu corp globulos şi abdomen îngust apical, galben –
portocaliu (fig. 1).
Forma radicicolă: apteră, cu corp oval, culoare variind de la galben – roşcat la brun
castaniu. Are 70 tuberculi mici situaţi dorsal care au capacitatea de a secreta o substanţă
ceroasă albă ce acoperă corpul insectei.
Forma sexupară (aripată) are corpul alungit, de cca 1 mm lungime, culoare galben–
portocaliu, aripi lungi, transparente, antene bine dezvoltate.
Forma sexuată apare din ouă de iarnă (de rezistenţă) cu formă eliptică, galbene la
depunere, apoi brune, depuse de sexupare.
8
De asemenea, lăstarii atacaţi nu mai cresc şi lemnul nu se mai coace. Forma radicicolă
atacă rădăcinile prin înţepare şi sugere, ţesuturile se deformează, se hipertrofiază, apar nodozităţi
şi tuberozităţi şi în 3-6 ani butucul se usucă. Ca urmare a generalizării altoirii viţei europene pe
portaltoi americani pagubele produse sunt limitate sub fomă de gale pe frunzele portaltoilor, iar
în cazul celor produse de forma radicicolă apar în plantaţiile unde viţa europeană se mai cultivă
pe rădăcini proprii.
Măsurile de management pentru culturile de vita de vie (Vitis vinifera) sunt impartite in:
masuri preventive si masuri curative.
Măsuri preventive:
Altoirea soiurilor de viţă europeană pe portaltoi american (Vitis riparia, Vitis rupestris,
Vitis berlandieri).
Cultivarea de soiuri şi hibrizi rezistenţi sau toleranţi.
Folosirea de material săditor viticol controlat, liber de filoxeră.
Măsuri curative:
9
10. Ilionectria liriodendri (Halleen, Rego & Crous) P. Chaverri & C. Salgado
11. Phomopsis viticola (Sacc) – excorioza viței-de-vie
12. Physopella ampelopsidis ( Diet. & Syd.) Cumm. & Ramachar – rugina viței-de-vie
13. Plasmopara viticola (Berk.& Curt) – mana viței-de-vie
14. Pseudopeziza tracheiphila (Müll.-Thurg.) – boala petelor roșii
15. Roselinia necatrix (Prill.) – putregaiul alb al rădăcinilor
16. Septoria ampelina (Berk.et Curt) – septorioza
17. Stereum hirsutum – esca sau apoplexia viței-de-vie
18. Uncinula necator (Schw) – făinarea viței-de-vie.
Identificarea ciupercii se face prin îndepărtarea scoarței de trunchi, deasupra sau sub linia
solului sau pe rădăcinile mai mari. Ciuperca produce un covoraș alb de hife miceliene, între
scoarță și lemn (fig. 1). Țesuturile infectate au un miros specific, de ciupercă, atunci când
umiditatea crește.
10
Simptome pe frunze:
În stadiu final, hifele miceliene ce colonizează rădăcinile ajung și la zona coletului și pot
urca pe trunchi câțiva decimetri;
Hifele miceliene pot fi observate foarte ușor prin înlăturarea scoarței; uneori hifele
miceliene distrug scoarța și atunci devin mai ușor vizibile;
Plantele afectate prezintă adesea fisuri/leziuni; crăpăturile apar datorită presiunii
exercitate asupra scoarței de către hifele miceliene;
În perioada rece a toamnei și la începutul iernii, ciuperca produce fructificații pe linia
solului, în jurul trunchiului vițelor infectate.
Simptome pe rădăcini:
Mod de răspândire:
11
2.5. Ciuperca daunatoare - Colletotrichum gloeosporioides (antracnoza vitei de vie)
La început tumorile sunt albicioase, mai puțin consistente, apoi se lemnifică. Tumorile
sunt tari, fiind formate din mai multe țesuturi vasculare. Celulele care alcătuiesc tumoarea sunt
hipertrofiate, deformate sau foarte mici. Tumorile (gale, excrescențe) au mărimi, forme și
consistențe diferite, cu suprafață rugoasă, de multe ori asemănătoare inflorescențelor de
conopidă.
Se pot întâlni două tipuri de simptome: cancerul propriu-zis, care se manifestă prin
tumori bine conturate, sferice sau ovoidale și ariceală, care apare numai pe brațele mai vechi de
un an și pe tulpina vițelor conduse înalt (fig. 2).
13
Ariceala se prezintă sub forma de proliferari continue pe lungimea brațului sau tulpinii,
formate din aglomerări de gale canceroase mici (numite tumorete). Majoritatea tumorilor
putrezesc la sfârșitul fiecărui an și cad, în anul următor apărând altele noi.
Bacteriile se pot răspândi foarte ușor și prin instalațiile de forțare a vițelor, unelte, utilaje
infectate dacă acestea nu sunt dezinfectate. Bacteriile pătrund în plante prin răni, iar cele
virulente produc tumorile caracteristice. Rana este esențială în procesul de tumorogeneză.
Perioada de incubație a bolii este influențată de: soi, vârsta plantei, condiții climatice,
temperatura optimă pentru dezvoltarea cancerului fiind de 22-30°C și umiditatea de 80%
(temperaturile peste 30 și sub 8°C inhibând dezvoltarea tumorilor). Lumina are un efect
inhibitor, tumorogeneza fiind favorizată de o perioadă de întuneric după inoculare.
Uneltele folosite la tăiere, butașii altoi și portaltoi, dar și vițele scoase de la forțat și
înainte de plantarea în biloane se vor dezinfecta în soluție de formalină 3-5 % sau
hipoclorit de sodiu 1%;
Tratarea butasilor altoiți cu apă caldă (500C, 30-60 de minute) reduce, dar nu elimină
infecția cu Agrobacterium vitis;
Se recomandă folosirea coardelor altoi și portaltoilor sănătoși, din plantații de portaltoi și
în plantații furnizoare de coarde altoi libere de cancer bacterian, unde trebuie aplicate
tratamente chimice pentru menținerea unei stări de sănătate corespunzătoare a vițelor,
precum și utilizarea la altoire a portaltoilor toleranți față de Agrobacterium vitis;
Dezinfectarea solului și acidifierea lui prin reducerea fertilizărilor cu azot și
suplimentarea cu potasiu și fosfor;
Inainte de plantare trebuie făcută inspecția vițelor, iar exemplarele care prezintă
simptome de cancer bacterian trebuie eliminate și arse în locuri special amenajate departe
de plantația viticolă.
14
2.7. Virusul rasucirii frunzelor vitei de vie - Grapevine leafroll virus
Măsuri curative: eliminarea plantelor infectate, scoaterea şi arderea butucilor atacaţi, controlul
vectorilor.
15
2.8. Daunatorul - Adoxus obscurus (scriitorul)
Adultul: femela are corpul scurt și masiv, de 5-6 mm lungime. Capul este mai îngust
decât pronotul, iar acesta cu mult mai îngust decât baza elitrelor. Capul și toracele sunt negre,
elitrele au umerii proeminenți, sunt punctate cu aspect de linii paralele, de culoare brună-
negricioasă, acoperite cu o pilozitate abundentă roșiatică.
Larva: are 6-8 mm lungime, corpul ușor încovoiat, cu capul galben și corpul moale, de
culoare albă, acoperit dorsal cu peri și țepi rari, cu șase picioare bine dezvoltate.
Ca si simptome, adulții rod frunzele, suprafața coardelor și a boabelor verzi sub forma
unor dungi liniar-arcuite caracteristice, de 3-15 mm lungime și 1,5 mm lățime, dispuse
neuniform, căpătând un aspect de scriere cuneiformă, de unde și denumirea de „scriitor”.
Perforările pot acoperi întreg limbul foliar, în final frunzele atacate se usucă. Larvele
dăunează rădăcinilor: pe cele subțiri le retează, iar pe cele mai groase formează rosături
caracteristice în formă de șănțulețe liniare sau neregulate.
16
Iernează în sol ca larvă de ultima vârstă, adulții apărând în mai. După trei săptămâni de
hrănire cu frunze, femelele încep depunerea ouălor, în grupe de 20-40 de ouă, în zona coletului
sau sub scoarța butucului, incubația durând 10-12 zile. Femelele trăiesc în medie trei luni, timp
în care depun până la 80 de ouă.
După eclozare larvele pătrund în sol și se fixează pe rădăcini, unde se dezvoltă până în
toamnă, când pe masură ce vremea se răcește coboară la 40-50 cm adâncime pentru iernare.
Împuparea are loc primavară și durează 20-25 de zile. Are o generație pe an.
Măsuri curative:
Ca notiuni importante, putem spune ca Adoxus obscurus produce pagube mari la vițele
tinere, iar rosăturile produse atât la nivelul rădăcinilor cât și organelor aeriene sunt porți de
pătrundere pentru alți agenți patogeni.
17
3. CONCLUZII
Protectia fitosanitara a “Vitei de vie” reprezinta cea mai importanta veriga pentru
realizarea unor culture sanatoase, stabile si eficiente din punct de vedere economic.
1. Cunoasterea culturii
2. Cunoasterea agentilor de daunare
3. Evaluarea riscurilor
4. Aplicarea tehnicilor de prevenire si combatere
Masuri profilactice
Caracteristicile produselor fitosanitare
Calitatea aplicarii si evitarea pierderilor
Riscuri si precautii
Referitor la daunatorii vitei de vie pe care i-am abordat in acest referat, putem spune ca
Daktulosphaira vitifoliae este cel mai periculos dăunător ai viţei-de-vie; in plantaţiile de portaltoi
atacul dăunătorului determinand scăderea calităţii coardelor si reducând producţia de butaşi de
portaltoi cu 10-22%. Înmulţirea dăunătorului este favorizată de cultura viţei-de-vie pe terenuri
lutose şi luto-nisipoase şi defavorizată pe solurile nisipoase.
La virusul rasucirii frunzelor vitei de vie - Grapevine leafroll virus, in urma atacului,
producția scade cantitativ și calitativ, iar plantele sunt sensibile la îngheț. Boala prezintă
importanță economică ridicată, reducând producția butucilor infectați cu 10–70%.
18
BIBLIOGRAFIE
Ferrari M., Marcon E., Menta A. (2006) - Fitopatologia, entomologia agraria e biologia
applicata; Edagricole scolastico - RCS Libri spa
Mirică I., Mirică A. (1986) - Protecția viței-de-vie împotriva bolilor și dăunătorilor, Ed.
Ceres
https://www.societaentomologicaitaliana.it
http://www.agraria.org
19